Sunteți pe pagina 1din 4

2.3.

4 Cum faci faţã stresului • Importanţa - cât de critic şi de important este


evenimentul pentru individ (decese, picarea
Stresul apare când existã un decalaj în ceea ce
priveşte cerinţa fãcutã faţa de o persoanã şi unui examen, despãrţirea de un prieten\priet-
resursele disponibile spre a face faţã cerinţei. enã), şi cât de mult va afecta pe individ schim-
Sarcina poate fi realã (lucrurile din afara barea. Cu cât este mai mare importanţa cu atât
posibilitãţii de control a persoanei). De asemenea mai puternic este impactul – gradul de stres
resursele pot fi reale (certitudini) sau închipuite asupra persoanei.
(ceea ce crezi, simţi, îţi imaginezi , etc.). • Durata de timp - dacã o situaţie stresantã
continuã sã fie prezentã pe o perioadã mai
Resursele includ:
lungã de timp nivelul de stres va fi mai ridi-
• Abilitatea psihicã: sãnãtatea, menţinerea în cat. De exemplu, oboseala, lipsa de somn pe
formã, şi forţa. o perioadã mai lungã de timp va dezvolta un
stres mai puternic decât cel cauzat de doar o
• Abilitatea intelectualã: capacitatea pentru gân- noapte de nesomn.
dire complexã şi rezolvarea de probleme.
• Efectul cumulativ - vizeazã situaţia în care
• Abilitate afectivã: Identificarea cu acurateţe a factorul de risc este construit într-o perioadã
sentimentelor, şi atingerea constructivã a nevoilor. mai lungã de timp fãrã mecanisme speciale
2
de reducere sau de eliberare a costrucţiei. De
Stresul pozitiv poate avea un efect pozitiv asupra exemplu, o serie lungã de mici iritaţii şi factori
unei persoane. Aceastã formã de stres poate fi atin- iritatori pot duce la o explozie mare de tensiune
sã atunci când creierul şi corpul se simt provocate dintre doi oameni.
şi doresc sã se extindã spre a rãspunde la situaţie.
Aceasta se întâmplã atunci când o persoanã se • Multiplicarea - Un numãr de factori de stres într-
simte ca şi când: o anumitã perioadã de timp va duce la un nivel de
tres mai puternic. De exemplu, o ceartã cu pãrinţii
1. Ar avea idei despre soluţii posibile ale pro- cuiva, examenele finale ce se apropie, şi pierd-
vocãrii. (,,Priveşte toate aceste posibilitãţi! ); erea persoanei iubite, toate acestea laolaltã vor fi
resimţite mai stresante decât aceleaşi experienţe
2. Ar avea resursele (interne şi externe ) ca sã
rezolve provocarea; (Pot sã o fac! ); luate separat.
• Apropierea termenului limitã - dacã sarcina a
3. Ar avea control asupra situaţiei (am mai multe
fost cerutã cu câteva sãptãmâni sau luni înaintea
alegeri!);
termenului-limitã, gradul de stres va creşte cu cât
4. Ar fi avut destul timp de odihnã între pro- se apropie data-limitã. De exemplu, dacã ţi s-a dat
vocãri. o sarcinã probabil ţi se va parea prea departe ca sã
iti faci griji. Cu cât se apropie termenul limitã, şi cer-
Severitatea stresului este cantitatea sau nivelul erea nu a fost îndeplinitã, gradul de stres va creşte
de stres care este simţit ca şi rezultat al stresului, pânã ce tu nu vei face ceva în privinţa acestui proi-
eveniment sau situaţie care îţi provoacã o stare de ect.
stres. Sunt o serie de factori ce influenţeazã gradul
de intensitate a stresului care este resimţit, acestea Fiecare persoanã percepe un factor potenţial de
având impact asupra stãrii de sãnãtate a unei per- stres în mod diferit. Cum percepe factorul de stres,
soane, atât psihic cât şi psihologic. şi cantitatea de stres ce provoacã depinde de
conceptul despre sine, de toleranţa faţã de stres
Aceşti Factori sunt: a corpului, vârsta şi resursele personale. Aceastã
secţiune examineazã toate acestea în detaliu.
• Trãsãturile factorului de stres
• Percepţia ta asupra factorului de stres Conceptul despre sine
Acesta este bazat pe ,,Teoria Nevoilor Interperson-
Fiecare eveniment sau situaţie are anumite cara- ale.” Aceasta susţine cã fiecare persoanã are urmã-
cteristici care determinã, sau nu severitatea fac- toarele necesitãţi emoţionale:
torului de stres. Caracteristicile acestei persoane • Nevoia de a descoperi identitatea noastrã unicã
şi severitatea stresului care rezultã, includ urmã- ca şi posibilitatea de a fi inclus (a te simţi valoros şi
toarele: important) datoritã acestei identitãţi unice.

32
Management
Organizaţional
T-Kit

• Necesitatea de a avea controlul asupra ceea ce Anii adolescenţei cât şi cei anteriori acestei perio-
facem şi ceea ce se întâmplã cu noi ade, schimbã punctul de concentrare al atenţiei
de la familie cãtre viaţa socialã şi cãtre şcoalã. Mulţi
• Necesitatea de a fi conectat de ceilalţi şi a te adolescenţi devin stresaţi din nevoia de adeveni
simţi agreat şi iubit. ,,cool” şi a avea succes.

Deoarece avem aceste nevoi pe care numai alţi Din punct de vedere social, prietenii şi populari-
oameni le pot îndeplini, oameni importanţi în viaţa tatea poate deveni un factor major de stres, dacã
noastrã ne pot influenţa în ceea ce priveşte cine persoana nu are atât de mulţi prieteni cât şi-ar dori.
devenim şi ce concepţie avem despre noi. Când Ar putea adopta anumite comportamente pentru
aceste condiţii sunt atinse într-un mod sãnãtos, ne a arãta şi a se simţi ,,cool” şi populari. La şcoalã apar
simţim valoroşi pentru cã suntem noi, competenţi, presiunile externe şi interne.
folositori, admiraţi, iubiţi, şi susţinuţi în ceea ce
facem. Rezultatul este un concept despre sine poz- Factorii de stres la adulţi sunt calitativ diferiţi dar
itiv şi stima de sine. Când aceste condiţii nu sunt tot numeroşi. O singurã persoanã trebuie sã ofere
îndeplinite, devenim fãrã valoare, nefolositori sau managementul financiar, securitatea traiului,
incapabili de a fi iubiţi. Rezultatul este este un con- munca şi timpul pentru a socializa.
cept negativ despre sine şi lipsa de stima de sine.
Conceptul tãu despre tine acţioneazã ca un fil- Într-o familie, factorii de stres sunt multiplii, cãci o
2
tru, şi semnificã faptul cã tu vezi lumea exterio- persoanã nu-şi face griji numai pentru ea, dar şi pen-
arã raportatã la mediul intern afectiv. Conceptul tru soţie şi copii. Sunt foarte mari responsabilitãţile
sãrac despre sine (sentimente inferioare în ceea pe care le are un adult, şi aceste presiuni, frustrãri, şi
ce priveşte valoarea personalã) ar putea duce la conflicte duc la stres de nivel înalt.
conceptul cã nu eşti în satre sã depãşeşti o pro-
vocare. Când eşti pus faţã în faţã cu o situaţie cu Persoana pensionatã se poate regãsi în cinci mari
care trebuie sã te confrunţi, te simţi neliniştit, şi situaţii care induc stresul: pierderea sãnãtãţii,
înspãimântat deoarece nu eşti sigur cã vei putea sã poziţia socialã, munca, independenţa şi prietenii,
faci faţã corect situaţiei, sau chiar dacã vei şti sã te cu o mare dependenţã faţã de alţii (din punct de
confrunţi cu ea! vedere financiar, psihic, emoţional).

Dacã te simţi capabil de a fi iubit şi pozitiv în ceea La momente diferite din viaţa unei persoane,
ce priveşte percepţia despre propria persoanã, anumiţi factori de stres ar putea avea o influenţã
concepţia sãnãtoasã despre propriile capacitãţi şi mai mare decât alţii datoritã situaţiei în care s-ar
încrederea în abilitatea personalã, îţi va da aceea putea gãsi persoana respectivã, datoritã necesitãţile
extra putere de care ai nevoie pentru a face faţã personale şi experienţelor de viaţã.
factorului de stres! Conceptul pozitiv despre tine îţi
conferã acele resurse de care ai nevoie când este
Resursele externe
vorba de a face faţã unei sarcini. Îţi dã posibilitatea
de a rãspunde la factorul de stres. Când te confrunţi cu o situaţie stresantã, poţi
reduce cantitatea de stres dacã ai pe cineva cu
Toleranţa corpului fatã de stres care sã-ţi împãrtãşeşti sentimentele. Este mult mai
Aceasta vizeazã cantitatea de stres pe care corpul greu sã faci faţã situaţiei când simţi cã eşti singur şi
tãu o simte atunci se produce o cãdere nervoasã trebuie sã te descurci singur.
totalã. Aceasta are de-a face cu resursele psihice:
cât este de sãnãtos corpul vostru. Aceasta se deter- Pânã acum am vorbit despre factorii de stres, dar
minã în funcţie de cât eşti de în formã, cât de mult trebuie sã luãm în considerare şi "îmbunătăţirile"-
dormi şi cât de bine mãnânci. indicatorii pozitivi, exact contrariul factorilor de
stres.

Vârsta "Imbunătăţirile"sunt experienţe care ne ajutã sã


Fiecare perioadã de dezvoltare prin care trece o creãm o stare de bine şi de fericire, ce duce la dez-
persoanã implicã o serie de factori de stres speci- voltarea unei forţe vitale interioare. Probabil cã
fici. amintiri ale acestor evenimente sunt încã prezente
Scopul copilului mic, în ceea ce priveşte dezvolta- în mintea voastrã. Fiecare persoanã şi fiecare comu-
rea este de a stabili un sens al sinelui şi nevoile nitate ar trebui sã identifice şi sã-şi aminteascã de
emoţionale sã fie îndeplinite de familie, dupã cum ,,propriile îmbunătăţiri ” deoarece ele ajutã la viaţa
am menţoionat mai devreme. comunitãţii.

33
Management
Organizaţional
T-Kit

Fig. OM-6: O listã de verificare care te ajutã sã faci faţã stresului

• Ai putea sã copiezi aceastã paginã şi sã n Ia o pauzã, încearcã sã râzi puţin cu cineva


o pãstrezi pentru referiri viitoare. Pãtreaz-o (nu de cineva).
în jurnalul tãu şi relaţioneazã-te la ea când
simţi emoţii puternice. A fost elaboratã pentru
studenţi sau pentru elevi dar aplicaţiile pentru
manageri din Organizaţiile de Tineret Europene
n Întotdeuna pune întrebãri când ai nevoie
sunt evidente.
de explicaţii suplimentare.

n Înţelege cã uneori nu vei putea face tot ceea


n Organizeazã-ţi şi planificã-ţi timpul astfel ce vrei sã faci (uneori munca pentru şcoalã
2 încât timpul dedicat muncii şi cel dedicat ,,jocu- trebuie sã înlocuiascã mersul la o petrecere!)
lui” sã fie în balanţã.

n Fii activ în aer liber, respirând aer curat, cât


n Aruncã o privire asupra modului în care îţi
mai mult posibil (ai nevoie de oxigen pen-
foloseşti timpul: nu irosi momentele în care
tru funcţionarea eficientã a creierului) .
deţii capacitatea de a gândi optim şi a fi
creativ, uitându-te la TV sau citind un ziar,
pãstreazã aceste activitãţi pentru momen-
tele în care creierul îţi este mai puţin ener-
gic. n Noteazã tot ceea ce vrei sã faci înainte de a
începe o activitate, îţi dã posibilitatea sã îţi faci
o imagine unitarã asupra a tot ceea ce trebuie
fãcut!
n Nu amâna momentul când vine vorba de
fãcutul temelor, proiectelor sau de a studia.

n Fã mişcare pentru a favoriza circulaţia


sângelui cu oxigen, ajutând astfel nutri-
n Dacã înclini cãtre amânare, cautã-ţi un prieten mentele sã ajungã la creier. De asemenea
de studiu şi astfel verificaţi-vã unul pe celãlalt la mişcarea anihilează adrenalina crescută,
interval de câteva ore zahărul, etc. care au fost eliberate de stres

n Stabileşte-ţi scopuri mãrunte şi termeni lim- n Mãnâncã mâncare sãnãtoasã, te ajutã sã ai


itã ca sã îţi poţi evalua progresul şi sã poţi ,,un creier mai deştept”!
evalua.

n Vorbeşte cu persoanele în care ai încredere


n Bea cât mai multã apã posibil (bunã pentru pentru a elimina stresul afarã din sistemul
funcţionarea creierului). tãu

34
Management
Organizaţional