ELABORARE METODIC Nr.

3
TEMA: Implante. Generaliti. Indicaii la aplicarea implantelor n protetica dentar.

1. Indicaii generale la aplicarea implantelor.

Indicatii:
La pacientii cu idiosincrazie catre acrilate
La pacientii predispusi la voma
La pacientii cu profesii specifice (lectori, pedagogi, artisti)

2. Indicaii locale la aplicarea implantelor.

Indicatii locale:
Edentatia delimitata de dinti adiaceni intacti
Edentatie primara
Lipsa reteniei si instabilitatea a protezelor mobilizabile
Disconfort funcional cu proteze mobilizabile
Incapacitatea psihologic de a purta o proteza mobilizabila, chiar dac este prezenta o retenie adecvat sau o stabilitate buna
Localizarea si nr insuficient al stlpilor restanti (naturali si/sau artificiali)
Absenta a stlpilor naturali pt realizarea unei proteze fixe
Cerina pentru un tratament conservativ (refuz de preparare a dintilor limitrofi bresei indiferent de statusul lor clinic)
Cerine speciale pentru performante superioare ale protezei legate de particularitatile profesionale, vrsta, sex (actori, cantrei,
moderatori,
Din punct de vedere topografic implantul este indicat daca distanta de la apofiza alveolara pana la sinusul maxilar ori canalul
mandibular constituie nu mai putin de 10.0 mm cu o zona de rezerva de 2-3 mm atat pe verticala cat si pe orizontala si cu un raport
adecvat dintre stratul compact si cel spongios.
Edentatia terminala unilatarela sau bilaterala cand lipsesc 3 si mai multi dinti
Cand proteza mobilizabila este foarte greu acceptata de pacienti
In edentatii laterofrontale cu lipsa caninului
In edentatii unidentare mai ales in zona frontala cand dintii vecini sunt intacti si necesita un sacrificiu mare de tesut dentar
In edentatia totala cu o atrofie considerabila a procesului alveolar

3. Contraindicaii generale la aplicarea implantelor.

Contraindicatii generale absolute:
Diabet zaharat necompensat
Tratament prelungit cu medicatie imunisupresoare diminuarea rezistentei la infectii/reducerea densitatii osoase (corticoterapie de
lunga durata
Afectiuni ale tesutului conjunctiv (ex. Lupus eritematos difuz, sclerodermia ce in formele avansate impiedica accesul intraoral si
implicit terapia implantara)
Discrazii sanguine si coagulopatii (ex. Leucemii, hemofilie)
Infarct miocardic < 12 luni
Tumori maligne regionale
Metastaze tumorale
Osteoradionecroza
Abuzul de alcool sau droguri pot afecta masa osoasa/ imunitatea/nutritia/risc crescut de sangerare
Tulburari psihice severe

Contraindicatii generale relative:

Dereglari psihice (schizofrenie, paranoia, isterie, etc)
Abuzul de alcool si de droguri
Pacientii cu riscuri (iradiati, bruxomanie, tabagism excesiv, etc)
Endocrinopatii (diabet zaharat, hipo si hipertiroidism, hipo si hiperparatiroidism, sindrom Cushing, acromegalie, insuficienta
corticosuprarenaliana)
Afectiuni granulomatoase (cronice, tuberculoza, sarcoidoza, lepra)
Afectiuni cardio-vasculare (hipertensiune arteriala, hipotensiune ortostatica, ateroscleroza, afectiuni vasculare periferice,
endocardite)
Reactii de hipersensibilitate (anafilactic, urticaria)
Afectiuni dermatologice (pemfigus vulgar, lichen plan eroziv)
Afectiuni osoase metabolice sau de alta natura (boala Paget, displazia fibroasa)
Coagulopatii (trombocitopatii, trombocitopenii)

Riscuri sistemice:
Cardiovasculare endocardia infectioasa
Sanguine dereglari in coagularea sangelui
Sistemul nervos epilepsia, asociata cu convulsii musculare si pierderea constiintei
Endocrine diabetul zaharat, osteoporoza
 Respiratorii bronsite cronice, emfizeme pulmonare creeaza riscuri operatorii
Gastrointestinale xerostomii si refluxurile gastroesofagiene pot deregla cicatrizarea mucoasei
Tumori maligne iradierea altereaza vascularizatia, fapt care influenteaza osteointegrarea
Pielea si mucoasa lichen ruber plan, eritem polimorf, lupus eritematos pot perturba cicatrizarea tesuturilor moi.

4. Contraindicaii locale la aplicarea implantelor.

Contraindicatii relative locale:
Oferta si/sau calitate osoasa insuficienta
Macroglosie,
Bruxism

Riscuri locale
Tabagismul este identificat pentru implantele monolite cu suprafata neteda, si nici intr-un caz ca contraindicatie
Alcoolismul pentru comparatie, pierderea osoasa la consumatori de alcool este mai mare decat la fumatori
Bruxismul nu intereseaza perioada de osteointegrare, este mai mult un factor de risc al complicatiilor protetice
Focar infectios parodontal sau endodontic la nivel clinic, nu constituie o contraindicatie, cu conditia imbinarii unei antibioterapii
Factorii de risc in functie de varsta
Profilul psihologic al pacientului sindroame psihotice, dismorfofobii, sindroame de degenerescenta cerebrala sau senila,
farmacodependeta.

5. Cerine ctre mucoasa crestelor alveolare la aplicarea implanturilor.

6. Cerine ctre aplicarea implanturilor.

Cerintele
Implantul are nevoie de o suprafata de fixare suficient de mare, care sa asigure o buna stabilitate, din care considerente grosimea
partii superioare a procesului alveolar trebuie sa constituie nu mai putin de 3 mm in cazul aplicarii implantului-lama si nu mai
putin de 6 mm la aplicarea implantului-surub, iar spatiul dintre procesul alveolar edentat si antagonisti trebuie sa fie egal cu 12
mm.
Din punct de vedere topografic implantul este indicat daca distanta de la apofiza alveolara pana la sinusul maxilar ori canalul
mandibular constituie nu mai putin de 10.0 mm cu o zona de rezerva de 2-3 mm atat pe verticala cat si pe orizontala si cu un raport
adecvat dintre stratul compact si cel spongios.

Inaltimea crestei alveolare se masoara de la nivelul coamei crestei alveolare pana la limita la care se admite insertia implantului:
a. Maxilar
Anterior podeaua foselor nazale
Posterior podeaua sinusului maxilar
b. Mandibula
Anterior cele 2 gauri mentoniere, adica in spatiul interforaminal, de la nivelul crestei alveolare pana la marginea bazilara a
mandibulei
Posterior de gaura mentoniera canalul mandibular
Inaltimea minima inserarii implantului variaza de la o zona la alta si in principiu este 10 mm, in zonele laterale unde osul are frecvent o grosime
mare si o inaltime redusa, iar unde nu predomina refacerea fizionomica se insera implanturi cu grosime mare (6 mm) si lungime de 6mm.

Latimea crestei alveolare

Latimea crestei alveolare se masoara intre fetele orale si vestibulare ale crestelor osoase, in dreptul locului de insertie a implantului.
Pe sectiune verticala, osul alveolar in care urmeaza a fi inserat implanturile, are forma triunghiulara, cu baza in sus la maxilar si in jos la
mandibula.
Latimea minima necesari inserarii unui implant este de 5 mm pe coama crestei, pt implanturile surub si de 3 mm pentru implanturile lama. Aceasta
grosime osoasa este necesara si suficienta pentru o vascularizatie corespunzatoare in jurul implantului si pentru o supravietuire previzibila. In lipsa
acestei grosimi se realizeaza expandarea crestei, iar in cazul unei grosimi foarte reduse se aplica grefe onlay.

7. Clasificarea crestelor alveolare dup anatomie i dimensiuni.

Atwood propune urmatoarele categorii de creste alveolare
Alveola cu dinte
Alveola postextractionala
Creasta alveolara inalta si lata
Creasta alveolara inalta si subtire
Creasta alveolara rotunjita, aplatizata
Creasta alveolara concav aplatizata

Falichilssel a clasificat resorbtia osoasa

Os alveolar dentat
Creasta alveolara inalta si lata
Creasta alveolara inalta si ingusta
 Creasta alveolara inalta si ascutita
Creasta alveolara lata si de inaltime redusa
Creasta alveolara resorbite complet

8. Clasificarea crestelor alveolare dup structur.

Clasificarea:
Dup Lekhoim i Zarb sunt patru caliti osoase:
calitatea I-a, os compact omogen;
calitatea a II-a strat gros de os compact, care nconjoar un miez de os trabecular dens;
calitatea a III-a strat subire de os cortical, care nconjoar un miez trabecular dens de rezistent favorabil;
calitatea a IV-a strat subire de os cortical, care nconjoar un miez trabecular de densitate redus

Dup Misch a propus o clasificarea a densiti osoase bazat pe aspectul macroscopic al osului cortical, care nu tine seama de
localizarea topografic a regiunii examinate.
a. D1 - format in mare parte doar din os cortical, localizare:
la maxilar, in mod excepional;
la mandibul osul D1 este ntlnit dup cum urmeaz:
o n diviziunea A n 6% din cazuri la nivelul mandibulei anterioare n clasa a-IV-a Kennedy cu antecedente de
parafuncii i extracii recente i 3% in mandibula posterioar, ndeosebi cnd implantul angajeaz corticala
lingual:
o diviziunea C-h prevalenta osului D1 in mandibula anterioar este de 25%.
Senzaia tactila la frezur e de lemn de stejar
b. D2 os poros compact (consta din os cortical subire, majoritatea revenindu-i celui trabecular de calitate inferioara), localizare:
La maxilar, in proporie mult mai mic dect la mandibul:
o La nivelul regiunii anterioare si a premolarilor in proporie de 25% si mult mai puin in zona posterioar
o La edentaie parial cu dini lips indiferent de zona de la nivelul arcadei, aproape ntotdeauna.
La mandibul 2/3 din cazuri lanivelul anterior si din cazuri in zona posterioara.
Senzaia tactila la frezur e de lemn de brad
c. D3 os trabecular dens (format din os cortical subire si os trabecular), localizare:
La maxilar
o Maxilarul anterior
La mandibula
o Zona anterior
o Zona posterior
Senzaia tactila la frezur e de lemn de plut
d. D4 os trabecular fin (format din os corticala foarte subire si os trabecular de nalta calitate), localizare
La maxilar
o Zona posterioar, ndeosebi in zona molarilor sau dup sinuslifting
Senzaia tactila la frezur e de polistiren

9. n ct timp este indicata aplicarea lucrrii protetice dup intervenia chirurgical?

In funcie de momentul aplicrii
- Imediate sau postextractional
- Imediat tardive aplicate dupa vindecarea plgii gingivale
- Tardive aplicate dupa vindecarea plgii osoase
- Tardiv-amnate adic dupa vindecarea plgii dupa ceva timp

10. Consecinele aplicrii lucrrii protetice n primile 15 zile dup operaia de implantare.

11. Consecinele aplicrii lucrrii protetice dup o lun dup operaia de implantare.
Regeneratul primar osos apare dupa 2 luni de la interventia chirurgicala si pentru a evita traumele ocluzale exercitate asupra implanturilor la
confectionarea lucrarii protetice se tine cont de particularitatile biodinamice si ocluzale.

12. Consecinele aplicrii lucrrii protetice dup 3-4 luni dup intervenia - chirurgical.
13. Consecinele aplicrii protezelor pe implante dup un an de la intervenia chirurgical.
14. Ce procent de eec trebuie de estimat dup protezarea pe implante?
15. Nereuita protezrii cui aparine: proteticianului, implantologului, pacientului?