Pedodonţia

1. Utilarea cabinetului stomatologic pediaric, instrumentele stomatologice.

Cerinţele contemporane către sterilizarea instrumentelor.
Conform normelor ,cabinetul stomatologic pentru un singur medic va avea o suprafata nu mai mica de 14
m2. Daca in cabinet se instaleaza citeva fotolii, suprafata acestuia se calculeaza adaugind la normative inca
cite 7 m2 pentru fiecare fotoliu si cite 10 m2 pentru fotolii cu dispositive universale. Deoarece la plombarea
dintilor se aplica amalgam se acorda atentie la finisarea dusumelilor, peretilor, tavanului din cabinet.
Dusumeaua cabinetului va fi tapetata cu linoleum, marginile carora vor trece pe pereti la o inaltime cel putin 10
cm. Peretii si tavanul cabinetului se vopesesc cu pasta de silicat. Dotarea cabinetului cu o nisa de ventilatie
pentru prepararea lucrului cu amalgam. Cabinetul va fi prevazut cu ventilatie prin refelare si aspiratie , cu
ferestruici. Cabinetul medicului va fi inzestrat cu lampi de cuart cu care se face dezinfectarea aerului.

Instrumentele stomatologice:
*Instrumente pentru examinare: pensa, oglinda, sonda in unghi, sonda dreapta, excavator.
*Instrumente pentru plombare: spatula metalica, spatula plastica, netezatoare, foluar, foluar pentru amalgam.
*Instrumente pentru prepararea caviatilor:
-separator (perii, iliod, inozi);
-instrumente de mina : excavator, bizotator de prag gingival, daltita de smalt, toporisca de smalt, lingurita
de chiuretaj.
-instrumente rotative: piesele drepte, contraunghi, in unghi, pentru turbina, pentru micromotoare; frezele
dentare sferice, cilindrice, conice, converse, roata, flacara, cu partea active in forma de spirala, de infundat
pragul gingival, circulate, lance, cu partea active triunghiulara; pietre abrazive pietre rotunde.

2. Perioadele de vârstă la copii.

• Dezvoltarea intrauterina cuprinde :perioada embrionara (primele 2 luni) unde are loc initierea ,diferentierea
tesuturilor si formarea organelor si perioada placentara (de la 3 pina la a 10 luna) unde continua dezvoltarea
sistemelor de organe ale fatului.
• Dezvoltarea extrauterina cuprinde perioadele :
1.Perioada neonatala (pina la 4 saptamini),durata perioadei de nou-nascut este individualas i reflecta
perioada de adaptare a organismului la conditiile extrauterine.
2.Perioada de sugar(dureaza aproximativ pina la virsta de un an,in functie de termenul de alaptare)
3.perioada anteprescolara sau a formarii dentatiei temporare( de la 1 an pina la 3 ani)
4.perioada prescolara (de la 3 la 6 ani) predomina dezvoltarea cantitativa a organismului copilului.
5.perioada scolara: primara (6-10ani),medie sau prepubertara(10-14ani), superioara sau pubertara(14-17ani)

3. Grupele de sănătate la copii.

Grupelor de sanatate ofera o imagine mai ampla a statului fizic al copilului.

I grupa de sanatate include copii absolut sanatosi la care:

-Perioada de ontogeneza a evoluat normal; -Dezvoltarea fizica si neuropsihica se incadreaza in indicii de
varsta;-Starea functionala a sistemelor si organelor este satisfacatoare;-Rezistenta si reactivitatea este
satisfacatoare , morbiditatea lipseste sau maladii acute rare cu evolutie usoara;-Patologia cronica lipseste.
Grupa II A de sanatate:

- Anamnestic biologic agravat (familie incompleta), antecedente prenatale si obstetricale (disgravidii,

patologie a sarcinii, evolutie complicatii a nasterii, sarcina multipara), prematuritate fara semne se
imaturitate, dificultati in perioada neonatala precoce (stariineonatale limitrofe cu expresii excesive si evolutie
prelungita);- Dezvoltarea fizica si psihomotorie corespunzatoare varstei copilului;- Statutul functional al
 sistemelor si organelor este satisfacator;-Reactivitatea si rezistenta este buna, maladii acute episodice cu
evolutie usoara sau lipsa lor;-Patologia cronica absenta.
Grupa II B de sanatate:

-Perioda ontogenezei a evoluat nefavorabil (antecedente prenatale si obstetricale: fat macrosom, suprapurtat,
nastere rapida sau trenata, operatie cezariana, prezentatie pelviana, infectii la gravide, sindrom febril prenatal,
prematuritate, maturitate) sau normal;-Dezvoltarea fizica normala, deficit sau exces ponderal;-Dezvoltarea
neuropsihica normala sau retentie usoara;
-Devieri functionale (hernie ombilicala incipienta, , dimensiuni mici ale fontanelelor mari, defecte de tinuta,
sufluri cardiace functionale, , aritmii cardiace,),
-stari defond (rahitism, malnutritie, paratrofie, diateze alergice, anemie fierodeficitarausoara), stari patologice
minimale (vegetatii adenoide si hipertrofia amigdalelor de grad I, II< deviereaseptului nazal fara dereglari de
respiratie, , dureri abdominale periodice);

-Reactivitate si rezistenta alterata, infectii respiratorii frecvente, bronsite repetate, pneumonii cu

evolutietrenante si recuperare lenta, fatigabilitate, tulburari de somn si ale apetitului,subfebrilitate;
-Maladii cronice lipsesc.

Grupa III de sanatate:

-Prezenta maladiilor cronice, malformatii ale organelor;
-Dezvolatarea fizica corespunde varstei, deficit sau exces ponderal grad I, II, statura mica;-Dezvoltarea
psihica normala sau retentie in dezvolatre;-Starea functionala alterata a sistemului sau organului afectat,
dereglari functionale ale altor siseme siorgane;-Rezistenta si reactivitate usor alterata, acutizari rare cu
evolutie usoara a maladiilor cronice fara dereglari pronuntate ale starii generale, maladii intercurente
episodice
;-Perioada ontogenezei a evoluat favorabil sau mai des defavorabil, problemele fiind in corelatie cu patologia
cronica a copilului.
Grupa IV de sanatate:
-Prezenta maladiilor cronice sau defectelor congenitale in dezvoltarea sistemelor si organelor, care se afla in
starea desubcompensare; starea de subcompensare se determina prin dereglarile functionale ale organelor
afectate si altor sisteme si organe;
-Dezvoltarea fizica este normala sau nu corespunde varstei; deficit sau exces ponderal, retard statural;-
Dezvoltarea psihomotorie corespunde normativelor de varsta sau denota retentie in dezvoltarea
neuropsihica;-Disfunctiuni ale sistemelor afectat si ale altor organe si sisteme;

-Rezistenta si reactivitatea deteriorate- morbiditate inalta prin recurenta frecvente ale maladiei de baza cu
alterari importante alestarii generale, boli intercurente cu perioada de reconvalescenta trenanta, complicatii;-
Ontogeneza a evoluat defavorabil cu adversitati prenatale, obstetricale, mai rar- normal.
Grupa V de sanatate:
-Copii cu malformatii de dezvoltare grave si maladii cronice severe

Dezvoltarea fizica: deficit sau exces ponderal, deficit statural; rar-normala;-Dezvoltarea neuropsihica normala
sau intarziata (depinde de geneza maladiei de baza- in afectiuni neurologice, metabolice,endocrine- retardul
psihomotor este pronuntat);-Dereglari congenitale in starea functionala a sistemului afectat, devieri
functionale ale altor organe si sisteme;-Perturbari pronuntate in reactivitatea si rezistenta organismului,
acutizari frecvente si severe ale suferintelor cronice,dezvoltarea complicatiilor, maladii intercurente frecvente
cu evolutii trenante si perioada de reconvalescenta alterata;
-Evolutia ontogenetica patologica, antecedente prenatale, obstetricale. Referirea copilului la grupa III-V de
sanatate se efectueaza prin prezenta obligatorie a unui criteriu al sanatatii- maladie cronica de baza in stare de
compensare, prezenta devierilor in toate criteriile de sanatate poate sa fie absenta.

4.Particularităţile examinării copiilor în pedodonţie.

5. Formula dentară, inclusiv şi (OMS) formula recomandată de OMS.

Examinarea dintilor se incepe pe arcada superioara, de la dreapta spre stinga,apoi se trece la arcada
inferioara, de la stinga spre dreapta.Formula dentara poate fi notata in diferite sisteme,pina in prezent formula
dentara in functie de dintii prezenti s-a notat, cu cifre romane-dintii temporari si arabe-dintii permanenti
(dupa zigmondy)
 In prezent pentru unificarea notarii dintilor OMS si FDI recomanda sitemul de notare binar cu utilizarea
prefixelor 1,2,3,4 pt dintii permanenti si 5,6,7,8 pt temporari
In conformitate cu formula dentara se stabileste dentatia: temporara, mixta, definitiva

6. Succesiunea şi termenii de erupţie a dinţilor

temporari. ​
6.. Eruperea precoce şi întârziată.
 -incisiv central temporar 6-8 luni
-incisiv lateral temporar 8-12 luni
-caninul temporar 16-20 luni
-molarul I temporar 12-16
-molarul II temporar 20- 24 luni
Ordinea:
1.incisivii centrali inferiori
2.incisivii centrali superiori
3.incisivii laterali superiori
4.incisivii laterali inferiori
5.primii molari inferiori si superiori
6.caninii inferiori si superiori
7.molarii doi inferiori si superiori

7. Succesiunea şi termenii de erupţie a dinţilor permanenţi.

Eruperea precoce şi întârziată.

Eruptia precoce-se caracterizeaza prin apariti pe arcada a unui dinte sau grup de dinti,cu 1an inaintea
perioadei normale de eruptie a dintilor permanenti
Eruptia intirziata( tardiva)-inseamna aparitia dintilor in cavitatea bucala dupa un interval mai mare decit
intervalul mediu considerat normal (2 ani).Intirzierea eruptiei presupune retentia dintelui superficial in
structura osoasa sau submucoasa dar cu pastrarea stimulului natural de eruptie.Intirzierile in eruptia dentara
poate fi de cauze fiziologice sau patologice si poate afecta un singur dinte sau toti dintii

8. Dinţii neonatali şi natali.

Dinti neonatali-cind acestia apar dupa primele 30 de zile de viata.
Dinti natali- cind la nastere sunt prezenti un numar de dinti pe arcada.
• Dinti dezvoltati, pot fi mobili, fixati in radacini
 • Dinti care pot fi mobili si nici nu au radacini dezvoltate
• dinti ce abia erup din gingii
• dinti ce sunt pe cale sa erupa, inca de la nastere

Bebelusii care se nasc cu dintisori ce nu sunt mobili nu pun probleme in mod deosebit, exceptand dificultatea sau
chiar imposibilitatea de a alapta.
Daca insa dintii sunt mobili din lipsa radacinilor, medicul ar putea recomanda extragerea lor deoarece ei prezinta
mai multe riscuri:

Copilul se poate asfixia cu unul din dintisorii ce cad,Nu se poate hrani bine,Isi poate rani limba

• Isi poate rani mama, in timpul alaptari

Dintii aparuti inca de la nastere nu sunt o problema in sine, insa e necesar sa fie monitorizati si sa se acorde o
atentie speciala, precum si o igiena orala corespunzatoare.

9. Formarea rădăcinilor dinţilor temporari. Termenii.

Temporari:
-incisiv central temporar 1,5 ani
-incisiv lateral temporar 2 ani
-caninul temporar 5 ani
-molarul I temporar 4 ani
-molarul II temporar 4 ani

Dintele Edificarea Începutul Resorbția

resorbției completă
(Ani)

I 2 5 6-7

II 2 5 6-7

III 4 7 10-11

IV 4 7 9-12

V 5 8 9-12

10. Formarea rădăcinilor dinţilor permanenți. Termenii.

Permanenti:
-incisiv central permanent 10 ani
-incisiv lateral permanent 10 ani
-caninul permanent 13 ani
-premolarul I permanent 12 ani
-premolarul II permanent 12 ani
-molarul I permanent 10 ani
-molarul II permanent 15 ani

11. Zona de creştere a rădăcinii dintelui.

Pentru formarca și maturizarea apexului radicular după erupție, dinții temporari
au nevoie de 9-18 luni, iar cei permanenți, de 1-4 ani. Cea mai lungă perioadă de
formare a rădācinii este necesară primului şi celui de al treilea molar (3-4 ani), iar
cea mai scurtă - premolarului secund (1-2 ani).
 In procesul de formare a apexului rådăcini au fost distinse radiologic câteva
etape: 1) rădacină cu apex incomplet format; 2) rădācină cu apex format și cu
orificiu apical deschis; 3) rådåcină cu apex format și cu orificiu apical inchis.

1.lungimea radacinii atinge dimensiunile normale,peretii ei sunt paraleli,canal radicular larg care trece in
zona de crestere –un focar de osteoporoza delimitat pe periferie prin lamina corticala a osului.
2.apexul radicular déjà format,zona de crestere lipseste,peretii canalului radicular sunt sunt si ei
formati,canalul radicular este larg.
3.are loc maturizarea apexului datorita inkiderii orificiului apical cu cement.

12. Rezorbţia rădăcinilor dinţilor temporari.

Resorbția radiculară este un răspuns fiziologic normal în cazul dinților temporari și are loc paralel cu
dezvoltarea foliculilor dinților permanenți, rezultând în exfolierea dinților termporari și înlocuirea cu
dentiția permanentă. Resorbția rădăcinilor dinților uniradiculari începe de la suprafața linguală a
rădăcinilor, iar la pluriradiculari – de la suprafața internă a rădăcinilor.

-incisiv central temporar 4 ani

-incisiv lateral temporar 5 ani
-caninul temporar 8 ani
-molarul I temporar 6 ani
-molarul II temporar 7 ani
Dintele Edificarea Începutul Resorbția
resorbției completă
(Ani)

I 2 5 6-7

II 2 5 6-7

III 4 7 10-11

IV 4 7 9-12

V 5 8 9-12

13. Particularităţile anatomo-morfologice ale dinţilor temporari şi permanenţi.

Particularitatile anatomice la temporari:
-in dentatia temporara sunt 20 dinti,culoarea este alb albastruie,coroana este scurta ,larga si globuloasa,este
pronuntata trecerea coroanei dentare in radacina,dupa dimensiuni sunt mai mici ca cei permanenti,grosimea
tesuturilor dure este mai mica ,iar cavitatea pulpara mai mare,camera pulpara este mai mare decit la cei
permanenti,camera pulpara si canalele radiculare comunica larg,radacinile sunt mai lungi in raport cu inaltimea
coroanei,mai subtiri si mai ascutite decit la cei permanenti.
Particularitatile morfologice:
Incisivii centrali si laterali au o forma asemanatoare coroanelor celor permanenti,insa au dimensiuni mai
reduse,fetele vestibulare sunt mai convexe,cele palatinale sunt concave,radacinile sunt relativ lungi,coroanele
centralilor inferiori sunt mai mici si au radacini plate.
Caninul este mai scurt ca cel permanent,coroana se termina printr-un cuspid ascutit,pe suprafata palatinala
un tubercul voluminos,radacina este alungita si curbata distal.
Primul molar superior are deobicei pe fata ocluzala 3 cuspizi,dintre care 2 vestibulari si unul palatinal,are 3
radacini divergente(2 vestibulare si 1 palatinala)
Primul molar inferior are o coroana romboidala cu 4-5 cuspizi ,un sant crucial desparte cuspizii intre ei si
are 3 gropite pe fata ocluzala,are 2 radacini divergente,are 3 canale radiculare 2 mediale(vestibular si lingual) si
una distala.
Molarul 2 -are 4 cuspizi(2 palatinali si 2 vestibulari) separati de o fisura in forma de H,are 3 radacini(2
vestibulare si 1 palatinala) si trei canale radiculare.
Particularitatile morfologice la permanenti:
Tesuturile dure dentare sunt mai slab mineralizate in special in primul an dupa eruptie,in plus cuspizii sunt
exprimati,iar fisurile si fosetele inca nu sunt bine inchise.Camera pulpara este voluminoasa,iar dentina si
smaltul sunt relativ mai subtiri.Coarnele pulpare sunt expuse relativ mai superficial,canaliculele dentinare sunt
mai largi,radacinile sunt mai scurte(deoarece nu sunt complet formate),canalele radiculare fiind largi.
14. Particularităţile structurale ale ţesuturilor dure a dinţilor temporari şi
permanenţi tineri.
Grosimea smaltului si dentinei este mai redusa la dintii temporari aproximativ cu ½..Dintii temporari contin
mai multa apa si substante organice comparativ cu dintii permanenti,iar substante neorganice mai
putine.Prismele smaltului la cei temporari in regiunea fisurilor si gropitelor suprafetelor ocluzale sunt aproape
paralel cu axul longitudinal al dintelui,iar spre panta cuspizilor treptat se inclina tot mai mult.Stratul de dentina
comparativ este mai subtire iar camera pulpara si canalele radiculare sunt mai voluminoase.Dentina are
canalicule dentinare largi,relativ mai scurte si mai putin sinuoase.Cementul formeaza un strat subtire cu
reducerea stratului celular.Jonctiunea smalt-cement se prezinta sub forme si in proportii diferite fata de cea la
permanenti: in 30% din cazuri intre cement si smalt exista o suprafata de separatie la nivelul careia dentina este
expusa liber,in 60 % cazuri cementul acopera smaltul pe o suprafata redusa,in 10 % cazuri smaltul acopera
cementul pe o suprafata redusa ,fiind varianta cea mai frecventa la dintii permanenti.

15. Indicii frecvenţei şi intensităţii cariei dentare la copii. Nivelurile intensităţii

cariei dentare propuse de OMS. Frecvenţa şi intensitatea cariei dentare la copii
de diferită vârstă în Republica Moldova.

Pentru aprecierea activitatii procesului carios se foloseste indicele de intensitate a cariei,care reprezinta
suma numarului dintilor afectati de carie si de complicatiile ei, nr de dinti obturati si extrasi
(COE=C+O+E)-pentru dentitia permanenta. Pentru dentitia temporara se foloseste indicele co(dintii
temporari extrasi nu se iau in consideratie),iar pentru dentitia mixta-indicele COE+co.
In cazul cind procesul carios afecteaza citeva suprafete ale aceluiasi dinte se foloseste indicele COEs,
deci se sumeaza numarul de suprafete cariate, obturate si nr dintilor extrasi

Indicele de frecventa reprezinta procentul persoanelor afectate prin carie in cadrul unui grup de populatie.

OMS recomanda urmatoarele niveluri ale frecventei cariei dentare la copii de 12 ani:
1.joasa(0-30%)
2.medie(31-80%)
3.inalta(81-100%)

Indicele de intensitate este format din numarul mediu de dinti cariati (C),obturati (O) si extrasi (E) ce revine
la o persoana.Valoarea COE exprima gravitatea procesului.
OMS a propus urmatoarele nivele de intensitate a cariei dentare la copiii de 12 ani:
1.foarte joasa(0-1,1)
2.joasa(1,2-2,6)
3.moderata (2,7-4,4)
4.inalta(4,5-6,5)
5.foarte inalta(6,6 si mai mult).
16-17. Factorii de risc pentru apariţia cariei dentare.
Aparitia cariei dentare este in functie de anumite conditii:
1.Prezenta microorganismelor in placa bacteriana.
Rolul microflorei-microflora se modifica in toate stadiile de evolutie a procesului carios.Se remarca sporirea
disiminarii tulpinilor producatoare de acizi.Cantitati deosebit de masive de microorganisme se constata in placa
dentara:streptococul mitis,sanguis,mutans,lactobacteriile,etc.In aparitia cariei un rol important revine
urmatoarelor proprietati ale microorganismelor: formarea de acizi organici si in primul rind a acidului lactic ca
produs final al fermentatie glucidelor,producere de polimer extracelular al glucozei din zaharoza,proprietatea
de a se fiza si a creste a microorganismelor pe suprafetele dure.Aceste proprietati apartin streptococului
mutans si sanguis carora li se atribuie cel mai mare rol in aparitia cariei.
2.Insuficienta mecanismelor specifice si nespecifice de aparare a cavitatii orale.
3.Dereglarea alimentatiei: caracterul alimentatiei are o importanta deosebita asupra dintilor,influentind
direct formarea si dezvoltarea dintilor si determinind ulterior carioreceptivitatea sau cariorezistenta
lor.Echilibrul alimentar presupune aportul optim si calitativ al substantelor nutritive si biologic active-
proteinelor,glucidelor,lipidelor,vitaminelr,substantelor minerale.Cantitatea proteinelor in alimente influenteaza
componenta minerala a dintilor si maxilarelor: in cazul unor cantitati joase sunt deficitare acumularea calciului
si formarea apatitelor.Consumul de glucide si marirea frecventei lor favorizeaza dezvoltarea si cresterea
germenilor patogeni pe suprafetele dentare ,se majoreaza cantitatea de acizi ce provoaca dimeniralizarea
smaltului
4.Factorul de timp.

Factorii predispozanți
A. Perioada antenatală.
Influența negativă asupra gravidei şi a fătului a factorilor nocivi:
- patologia organelor și sistemelor organismului gravidei: boli endocrine,
gastro-intestinale, cardio-vasculare, nefropatii etc.;
-patologia gravidităț: toxicozele gravidelor etc.;
-alimentația insuficientă şi irațională;
- deficitul de F în apa potabilā;
-condițle de trai şi de muncă necorespunzătoare;
-intoxicațiile;
-numărul sarcini etc.

B. Perioada postnatală.
În primul an de viață:
- tipul şi caracterul alimentației (naturală, artificialā, mixtă);
- maladiile generale (ale tractului gastrointestinal; hipovitaminozele; rahitismul
Ş.a.);
-eruperea dinților (precoce, tardivă);
-hipoplaziile smalțului;
-igiena bucală insuficientă etc.
-deficitul de F în apa potabilă;

La copii şi adolescenți:
-igiena bucală nesatisfăcătoare;
-deficitul de F în apa potabilă;
-anomaliile de poziție a dinților, a ocluziei, aparate ortodontice etc.;
-hipoplaziile dentare;
 -eruperea dinților (precoce sau tardivà);
-hiposalivația, mediul acid al lichidului bucal; carența ionilor de Ca, P, F ş.a., a fermenților, a
imunoglobulinelor etc.;
-maladii generale: ale tractului gastrointestinal, sistemului endocrin, cardio-
vascular etc.;
-alimentația irațională: surplus de glucide, insuficiența proteinelor, vitaminelor A, gr. B, D, C ş.a., a
compuşilor Ca, P, F ş.a.
-

18-19. Definiţia cariei dentare. Clasificarea cariei dintilor temporari si

permanenti la copii.
Caria dentara este un proces patologic localizat,multifactorial,care apare dupa eruptia dintelui,caracterizindu-
se prin dimeniralizarea si ramolismentul tesuturilor dure cu formarea ulterioara a defectului cavitar.
Dupa OMS:
K.02 Caria dentara:
K.02.0 caria adamantinei
K.02.1 caria dentinei
K.02.2 caria cementului
K.02.3 caria dentara stabilizata
K.02.4 odontoclazie,melanodontia infantila.
K.02.8 alte carii dentare precizate
K.02.9 carii dentare neprecizate

Clasificarea morfologică după Black

Clasa l- lezarea fisurilor și gropițelor suprafețelor ocluzale ale molarilor și
premolarilor, de pe suprafețele vestibulare ale molarilor și cele
palatinale ale incisivilor.
Clasa II - lezarea suprafețelor aproximale ale molarilor și premolarilor.
Clasa II - lezarea suprafețelor aproximale ale incisivilor și caninilor, cu menținerea unghiului incizal.
Clasa IV- lezarea suprafețelor aproximale ale incisivilor şi caninilor, cu
pierderea unghiului incizal.
Clasa V- lezarea suprafeței vestibulare la nivelul coletului tuturor dinților.
Clasa VI - lezarea marginii incizale, vârfului de cuspid, ca urmare a defectelor
de structură sau leziunilor traumatice.

Clasificarea cariei dinților temporari după L. Zarnea

caria simplă superficială: cu interesarea smalțului și limitată a dentinei cu
păstrarea unui strat gros de dentină integră;
caria simplă profundă: cu interesarea extinsă a stratului dentinar și menținerea
unui strat redus de dentină integră.

Clasificarea cariei dinților definitivi dupå L. Zarnea

Gradul I- leziunile limitate în smalt;
Gradul II - leziunile care au atins joncțiunea amelo-dentinară;
Gradul III- cu interesarea limitată a stratului de dentină,
Gradul IV- cu interesarea extinsă a stratului de dentinar.

Clasificarea cariei dentare la copii dupå T. Vinogradova:

I. Gradul activități procesului carios:
-activitate de gradul I (carioactivitate redusă);
- activitate de gradulII (carioactivitate medie);
-activitate de gradul Il (carioactivitate sporită).
II. Localizarea procesului carios:
-fisurală;
-aproximală;
-cervicalà;
-circulară.
III. Profunzimea afectării țesuturilor dure:
- incipientă;
-superficială;
-medie;
-profundă.
IV. Succesiunea apariției procesului carios:
- carie primară;
-carie secundară.
V. Patomorfologic:
- carie maculoasă;
 -caria smalțului (incipientă);
-caria medie;
-caria medie aprofundată (corespunde manifestărilor clinice ale cariei
profunde);
-caria profundā perforativă (corespunde pulpitelor sau gangrenelor pulpare).
Gradul de activitate a procesului carios este determinat în funcție de vârstă după
valoarea indicelui de intensitate al cariei (COE, co).

Сlasificarea cariei dentare (G. J.Mount, 1999)

I. Dupa localizare
Clasa 1 -in santuri, fisuri sau defecte de smalt pe suprafetele ocluzale sau altesuprafete netede.
Clasa 2 -proximal imediat sub punctele de contact interdentare.
Clasa 3 -in treimea cervicala a coroanei sau, dupa retragerea gingivala, peradacina dezgolita.
Clasificarea urmareste localizarea cariilor, iar apoi dimensionarea acestora in functie de extinderea
ieziunii.
Clasificarea este valabila atat pentru dintii frontali cat si laterali.
II. Dupa dimensiuni
Dimensiunea 1 -afectare minima a dentinei, cand nu mai este suficienta doar remineralizarea.
Dimensiunea 2-afectare moderata a dentinei. Dupa prepararea cavitatii smaltul restant este integru, bine
sprijinit de dentina. Dintele este suficient de rezistent pentru a sustine restaurarea.
Dimensiunea 3 -cavitatea este largita. Structura dentara restanta este afectata, cuspizii pot fi fracturati sau
pot ceda sub presiunea ocluzala. Cavitatea trebuie largita pentru ca restaurarea sa poata sustine structura
dentara restanta.
Dimensiunea 4 -carii extinse cu pierderea unei parti mari din volumul dintelui

20. Particularităţile generale ale evoluţiei cariei dinţilor temporari.

Procesul carios are urmatoarele semne distinctive:
-predomina evolutia acuta a cariei ,in special la virsta de 2-3 ani
-concomitent cu virsta se micsoreaza numarul de carii cu evolutie acuta si comparativ creste numarul de cari
cu evolutie cronica
-mai frecvent se depisteaza caria multipla
-localizarea defectelor carioase este simetrica pentru fiecare arcada
-primii dinti afectati sunt incisivii superiori ,datorita eruperii precoce acestui grup de dinti.
-pina la virsta de 2 ani mai frecvent se depisteaza caria suprafetelor netede,iar de la 3 ani caria fisurala,de la 4
cea aproximala
-frecvent se depisteaza caria in regiunea coletului,caria circulara,avind o raspindire pe suprafata ,si nu in
profunzime,debuteaza sub forma de macula.
-caria cu evolutie acuta se raspindeste preponderent in profunzime,iar cea cronica pe suprafata
-evolutia clinica este slab pronuntata,in special in perioada de resorbtie radiculara.
-caria profunda de obicei este complicata cu un proces patologic in pulpa dentara
-mai frecvent se intilneste caria secundara.

21-22 Metodele de diagnostic ale cariei dinţilor temporari.

Caria simpla a dintilor temporari este saraca in semne subiective.Uneori copii acuza sensibilitate in timpul
alimentatiei de la excitanti chimici, termici,dulciuri.La copii cu carie mutipla sensibilitatea duce la refuzul
alimentelor.
Inspectia.Metoda colorimetrica

Sondarea.Sonda se retine in cariile fisurale,, patrunzand usor in dentina ramolita .De aceea se recomanda la
inceput indepartarea detrisului si dentinei ramolite cu excavatorul.

Percuţia în sens vertical şi orizontal sunt negative. Numai în cazul cariilor aproximale complicate cu un proces
inflamator al parodonţiului marginal, poate fi sensibilă percuţia în sens orizontal.

Probele termice. La copiii mici nu sunt concludente şi se evită.

Examenul radiologic. Permite de a depista şi aprecia profunzimea defectului Carios, relaţia sa cu camera
pulpară, starea rădăcinii dintelui. Caria apare ca o zonă de transparenţă cu contururi iregulare în regiunea coroanei
dentare. Dă posibilitatea de a depista defectele carioase de pe suprafeţele aproximale.

Metoda de uscare a suprafeţei dentare permite vizualizarea petei carioase, care are o suprafaţă fără luciu, mată.
Semnul firului de mătase se utilizează pentru diagnosticarea cariei suprafeţelor aproximale. Flosa din mătase
trecută printre dinţi se dilacerează sau se rupe. Electroodontodiagnosticul practic nu se foloseşte pentru dinţii
temporari din Cauza interpretării incorecte a rezultatelor.

Colorometria vitală este bazată pe mărirea permeabilităţii ţesuturilor dure dentare faţă de coloranţi. La contactul
cu soluţiile de coloranţi (sol. 2% metilen albastru, iod etc.) timp de 1 min sectorul demineralizat absoarbe
colorantul, iar smalţul neafectat nu se colorează. Sectoarele demineralizate se colorează cu diferită intensitate în
funcţie de gradul demineralizăni. Aprecierea coloraţiei se realizează cu scara standardă tipografică de 10 nuanţe
ale culoni albastre. În prezent, există diferiţi detecton ai cariei dentare: Canes Marker (Voco); Caries Detector
(Cavex); Caries Finders (Ultradent); Cari-d-Tect (Gresco Product Inc.) etc.
Transiluminarea (diafanoscopia) se bazează pe aprecierea intensității umbrei luminii reci vizibile (albastră,
verde), care trece prin țesuturile dentare. Maculele Carioase se caracterizează prin contururi iregulare cu diferit
grad de intensitate, variind de la nuanţe deschise până la închise și care se evidenţiază pe fondul general luminos
al coroanei dentare.

Iluminarea cu raze ultraviolete este bazată pe proprietatea de luminescenţă a ţesuturilor dure dentare de culoare
verde-deschisă. Metoda în cauză se realizează în încăpere întunecată cu ajutorul aparatului OH-18. Procesul
carios micşorează luminescenţa naturală a ţesuturilor dentare, evidenţiindu-se printr-o pată închisă.

23-24 Caria incipientă a dinţilor temporari, permanenti. diagnosticul.

Tabloul clinic:

-modificari de aspect al smaltului,apare o macula alba cretoasa sau pigmentara bruna sau chiar
neagra,procesul debuteaza cu pierderea a luciului natural al smaltului pe o portiune restrinsa,deobicei in
regiunea coletului,alaturi de gingie.Modificarile in smalt:largirea microspatiilor,reducerea duritatii
smaltului,micsorarea continutului de calciu,marirea continutului de proteina,dereglarea orientarii
cristalelor,modificarea formei cristalelor.Daca procesul progreseaza stratul superficial se decalcineaza si apare
o rugozitate.
Diagnosticul:inspectia,sondarea,percutia,examenul radiologic-permite de a depista si aprecia profunzimea
defectului carios,relatia sa cu camera pulpara,starea radacinii dintelui,caria apare ca o zona de transparenta cu
contururi iregulare in regiunea coroaneii dentare, metoda de uscare permite vizualizarea petei carioase,kare are
o suprafata fara luciu,mata; semnul firului de matase pentru diadnosticarea cariei suprafetelor
aproximale,EOD-la temporari practic nu se foloseste,colorometria vitala-metilen albastru 2% ,iod,etc. Timp de
un minut sectorul dimeniralizat absoarbe colorantul.

25-26. Metodele de tratament ale cariei incipiente la copii. Temporari

permanenti?
Tratamentul cariei incipiente include terapia de reminelarizare, care este mai eficienta in perioada de formare
dentara. Esenta terapiei de remineralizare consta in compensarea elementelor minerale pierdute in timpul
demineralizarii.
Metoda remineralizanta:
Metode de efectuare:-periajul odontal,spalarea cu apa oxigenata 1-3%,dintii se izoleaza si se usuca,aplicarea
solutiei remineralizante pe 15-20 minute cu reinoirea solutiei de 3-4 ori,dupa fiecare a treia aplicatie de
sol.remineralizanta suprafata dintelui se usuca si se aplica pe 2-3 minute un tampon de vata umectat in solutie
de fluorura de sodiu de 2-4%.Cura de terapie remineralizanta este alcatuita din 15-20 aplicatii care se fac in
fiecare zi sau peste o zi.Eficienta terapiei remineralizante se determina dupa disparitia sau micsorarea
dimensiunii focarului de demineralizare.
Preparate remineralizante:
1.sol.de fluorura de sodiu 1-2%
2.sol.de fluorura de staniu 2-10%
3.sol. de gluconat de calciu de 10%
4.sol.glicerofosfat de calciu 2,5%
5.Aminofluorurile:elmex fluid,elmex fluid Gele,sol.Fluoromin de 1%
6.Lacuri de fluor:lac fluorat,fluoridin,fluor protector,vivadent.

O alta metoda de tratament si profilaxie a cariei incipiente este: laserul Heliu-Neon, care poate amplifica actiunea
preparatelor cariostatice, micsora solubilitatea si permeabilitatea smaltului, active sistemele enzimatice ale pulpei.
27.Particularităţile evoluţiei clinice ale cariei medii a dinţilor temporari.
Tabloul clinic: integritatea jonctiunii smalt-dentina se deterioreaza,insa deasupra camereii dentare se mai
pastraza un strat destul de gros de dentina intacta.Uneori pot sa apara dureri de la excitantii chimici,termici si
mecanici insa durerea dispare imediat dupa inlaturarea excitantului.La examenul dintelui se observa o cavitate
carioasa nu prea adinca 1,5-2 mm,umpluta cu dentita ramolita si pigmentata,ceea ce se determina prin
sondare.Pe fata masticatorie aceasta cavitate se determina prin sondare,in fisura nemodificata sonda de obicei
nu se retine dearece nu este dentina ramolita,,dar in prezenta dentinei ramolite sonda se retine in fisura.

28. Particularităţile tratamentului cariei medii a dinţilor temporari.

In cazul cariei de gradul II de activitate (carioactivitate medie), in afara de obturarea cavitatilor carioase
si igiena cavitatii bucale, sunt indicate remedii de profilaxie locala si generala. Examinarea de dispensar
si sanarea sunt efectuate de 2 ori pe an.
Tratamentul cariei medii in dintii temporari si permanenti consta in prepararea cavitatii carioase si
obturarea ei, restituind forma anatomica, functia etc. Tratamentul operator al cariei dintilor temporari
Principalele etape ale pregatirii cavitatilor carioase:
1. Inlaturarea durerii.
2. Deschiderea cavitatii carioase.
3. inlaturarea dentinei afectate (necrotomia).
4. Largirea profilactica: la dintii temporari si permanenti practic nu se efectueaza.
5. Formarea cavitatii carioase.
6. Prelucrarea margimlor cavitatn carioase (finisarea peretilor)
Principii generate de pregatire a cavitatilor carioase
In timpul pregatirii cavitatii carioase trebuie sa tinem cont de faptul ca copilul oboseste mai repede, este
agitat, cu toate ca interventiile curative sunt indolore sau sunt efectuate sub anestezie locala.
Folosirea turbinei prezinta riscul traumarii tesuturilor moi, daca pacientul se misca brusc. In dintii
temporari si permanenti tineri la prepararea cavitatilor cu turbina se recomanda numai deschiderea
cavitatii carioase (in limitele smaltului) pentru evitarea complicatiilor (deschidere accidentala, combustie
pulpara etc.).Inaintea prepararii cavitatii carioase este recomandata aplicarea anesteziei locale, in cazul
copiilor mici, agitati, cu carie multipla este indicata anestezia generala . Folosirea aspiratorului de saliva,
dispozitivelor pentru indepartarea limbii (pe arcada inferioara) usureaza lucrul. in acest scop poate fi cu
succes folosita si oglinda stomatologica. Pentru izolarea dintelui sau unei grupe de dinti poate fi aplicata
diga (rubberdamul, cofferdamul), in special la copii cu o varsta mai mare de 4-5 ani.

29. Particularităţile generale ale evoluţiei cariei dinţilor permanenţi la copii.

 La unii copii se depisteaza ca dintii permanenti incomplet erupti deja sunt afectati de carie.Evolutia rapida a
cariei se explica prin faptul ca smaltul in primul an dupa eruperea dintelui este insuficient mineralizat,contine
mai putine elemente minerale,dar mai multe organice avind o rezistenta slaba catre carie.In fisurile dentare are
loc retentia alimentelor ceea ce creaza conditii vitale favorabile germenilor.Molarii de 6 ani sunt primii dinti
permanenti ce erup,fiind supusi timp indelungat actiunii factorilor locali cariogeni.Urmatorii dinti cariati sunt
incisivii superiori care sunt mai frecvent afectati dupa virsta de 7-9 ani.Localizarea cariei este predominant
simetrica pe suprafetele de contact si foramen cecum pe suprafata palatina.Dupa virsta de 11-13 ani defectele
carioase se depisteaza la premolari pe suprafetele ocluzale,apoi pe suprafetele de contact.Suprafata ocluzala a
molarului 2 este afectat de la 11-12 ani,apoi urmata de lezarea suprafetei meziale si a regiunii
coletului.Evolutia cariei este rapida,progresiva,frecvent ducind la complicatii.Rata cariei este mare:4-5 dinti pe
an.

30. Evoluţiei cariei medii a dinţilor permanenţi la copii.

Tabloul clinic: integritatea jonctiunii smalt-dentina se deterioreaza,insa deasupra camereii dentare se mai
pastraza un strat destul de gros de dentina intacta.Uneori pot sa apara dureri de la excitantii chimici,termici si
mecanici insa durerea dispare imediat dupa inlaturarea excitantului.La examenul dintelui se observa o cavitate
carioasa nu prea adinca 1,5-2 mm,umpluta cu dentita ramolita si pigmentata,ceea ce se determina prin
sondare.Pe fata masticatorie aceasta cavitate se determina prin sondare,in fisura nemodificata sonda de obicei
nu se retine dearece nu este dentina ramolita,,dar in prezenta dentinei ramolite sonda se retine in fisura.
Diagnosticul diferential:de defectele cuneiforme,eroziunile tesuturilor dure,caria profunda,periodontita
cronica.

31. Tratamentul cariei medii a dinţilor permanenţi la copii.

Cavitatile carioase se recomanda a fi obturate cu cimenturi ionomerice, compomere, compozite

Tratamentul cariei medii in dintii permanenti consta in prepararea cavitatii carioase si obturarea ei, restituind
forma anatomica, functia,etc.

Principalele etape ale pregatirii cavitatii carioase:

1)anestezie;
2)deschiderea cav.carioase;
3)inlaturarea dentinei ramolite(necrotomia);
4)largirea cav.
5)formarea cav.carioase;
6)prelucrarea marginilor cavitatii carioase(finisarea peretilor).

Obturarea cav.carioase:
1)alegerea si pregatirea instrumentarului de obturare ,matricelor,placilor;
2)alegerea si pregatirea materialului de plombare;
3)izolarea cav.dentare de la accesul salivei;
4)aplicarea matricei,placii(in caz de plombare a cav.de clasa2)
5)uscarea cav.;
6)aplicarea obturatiei de baza;

7)introducerea masei de plombare in cav.;

8)modelarea plombei;
9)slefuirea si lustruirea plombei cu polipant si pasta speciala (Polident)

32. Evoluţiei cariei profunde a dinţilor permanenţi la copii.

Tabloul clinic: pacientii acuza dureri pasagere de la excitanti mecanici,chimici ,termici care trec imediat dupa
inlaturarea excitantului.La examenul dintelui se observa o cavitate carioasa profunda 3,4,5 mm,umpluta cu
dentina ramolita,deseori marginile smaltului sunt subminate,sondarea fundului cavitatii este dolora
Este caracteristica multiplicitatea afectarii dintilor, a unor grupe de dinti, chiar si a dintilor considerati mai
rezistenti (caninii si incisivii inf.). Deseori apare caria secundara. Evolutia cariei este rapida, progresiva, frecvent
ducind la complicatii( pulpite, periodontite) Rata cariei este mare:4-5 dinti pe an.
Diagnosticul diferential:de caria medie,pulpita acuta de focar,pulpita cronica fibroasa

33. Tratamentului cariei profunde a dinţilor permanenţi la copii.

In timpul prepararii cavitatilor carioase profunde trebuie respectate urmatoare conditii:
1)Straturile profunde ale dentinei ramolite se indeparteaza cu precautie, pentru a evita deschiderea accidentala a
camerei pulpare;
2)Pe planseul cavitatii carioase poate fi lasata dentina pigmentata.
3)In cazurile prezentei unor cantitati mari de dentina ramolita se efectueaza terapia de remineralizare,sau
obturarea tardiva a cavitatii carioase: dupa efectuarea deschiderii si necrotomiei cavitatii, se aplica preparate pe
baza de hidroxid de Ca, zinc-eugenol timp de 3-6 saptamini sub pansament provizoriu. Numai dupa stoparea
procesului(dupa remineralizarea tesuturilor dure si formarea unui strat de dentina tertiara) se realizeaza formarea
cavitatii si obturarea ei definitive.
4)Prelucrarea medicamentoasa se efectueaza cu preparate medicamentoase,care nu irita pulpa.

La caria profunda este obligator aplicarea pe planseul cavitatii a preparatelor pe baza de hidroxid de calciu sau
zinc-eugenol,iar apoi se aplica material izolator si obturatie definitiva:Calmecin, Calxil, Dycal

34. Sigilarea fisurilor, materialele, metodica.

Este metoda cea mai sigura de profilaxie primara, de imunizare a suprafetelor dentare cu reliefuri accentuate,la
pacientul cu risc cariogen crescut,dar cu igiena orala precara.
Sigilantii pot contine sau nu particule minerale in rasina.Actualmente se prefera sigilanti fotoactivi,datorita
rezistentei crescute la fractura si uzura.Sigilantii transparenti au avantajul ca permit detectarea percolarii sau
cariilor recutente,din stadii timpurii,in timp ce integritatea sigilantilor opaci este mai usor de verificat.Sigilantii
moderni contin in jur de 30% din masa,particule minerale dispersate,care au rol in ameliorarea proprietatilor
mecanice.
Materiale

. periute,paste sau pulberi abrasive fara glicerina sau fluor:

. sigilant:
.Helioseal(alb opac,anta/fotopolimerizare);
.Conciel(alb opac,anta/fotopolimerizare);
.Deloton(alb opac,anta/fotopolimerizare);
.aplicatoare

Indicatii:
. Santurile ocluzle ale molarilor si premolarilor;
.Santuri si gropite ce prezinta coloratii intrinseci ale smaltului de la care nu s-au pus in evidenta carii dentinare
subjacente prin examen clinic si radiologic;
.Sant si gropite cu smalt colorat si decalcifiat dar fara carii dentinare la acelasi dinte,evidentiate clinic si
radiologic;
.Gropite si santurile vestibulare si orale ale molarilor;fosetele angulare ale incisivilor
 Etapele de lucru
1.aplicarea digai
2.curatirea suprafetei dintelui-se face cu abrasive fara ulei sau glicerina sau substante fluorate vehiculate cu
periute rotative-spalarea suprafetelor si uscarea cu spray de apa si aer.
3.mordensarea smaltului.se utilizeaza acid fosforic in concentratii de 37% sub forma de solutie sau gel de
consistenta cit mai fluida,aplicat prin pensulare,injectare sau cu ajutorul unui burete sau a unei bulete de vata
bine condensate

.acidul fosforic este lasat sa actioneze 15-30 sc;

.spalarea cu apa de 15sec si uscarea cu spray de apa si aer.
Suprafetele de smalt va avea aspect alb,cretos mat.
4.aplicarea sigilantului
-se realizeaza cu ajutorul unor aplicatoare speciale cu virful de unica folosinta;
-sigilantul trbuie sa acopere toate santurile,fosetele,precum si versantii cuspizilor adiacenti;
-sigilantul se mentine 10 sec.,pentru a permite satuarea si penetrarea optima a smaltului mordensat.In cazul unui
sigilant cu priza fotoindusa,se fotopolimerizeaza 60s.
5. indepartarea digai
6. adaptarea functionala-verif.ocluziei cu hirtie articulara si indepertarea contactelor premature

35-36. Materialele de obturaţie în tratamentul cariei dinţilor temporari şi

permanenţi la copii.

37. Caria de biberon, tratamentul, profilaxia. (precoce)

Este o forma specifica ,o forma acuta de carie ,caracteristica pentru dintii temporari,cu debut la virste foarte
mici,cu evolutie rapida in suprafata si profunzime,cu interesarea precoce a pulpei si distructia coronara in lipsa
tratamentului oportun.
-Caria de biberon este rezultatul interactiunii a trei factori:microorganismele patogene din cavitatea
bucala,hidrocarbonatele fermentabile si substratul dentar.Una din principalele cauze ale afectiunii este
inlocuirea alimentatiei naturale cu cea artificiala,care se asociaza cu folosirea tardiva a biberonului.Mai
influenteaza si obiceiurile de hranire incorecte a copilului ,care sunt: hranirea cu biberonul inainte de culcare,in
special in timpul noptii cu lichide ce au concentratie crescuta de glucide fermentabile,aportul glucidelor cu
ajutorul suzetelor,prelungirea hranirii cu sinul peste virsta recomandata.
Tratamentul:prezinta dificultati.?????????
Caria de biberon este o formă severă de carie ce apare la copiii cu vârste de până la 3 ani. Numită și carie
galopantă, aceasta este destul de frecventă în rândul bebelușilor, având o evoluție extrem de rapidă. Caria de
biberon începe, ca orice carie, cu demineralizarea dinților (faza necavitară), manifestându-se inițial prin apariția
unor pete alb-gălbui pe mai mulți dinți.

Trecerea de la niște simple pete pe suprafața câtorva dinți la afectarea totală a danturii are loc foarte repede, dinții
transformându-se în resturi radiculare, iar zonele în care au erupt înnegrindu-se. Pe lângă aceste pete,
sensibilitatea dentară la stimuli externi (precum variații de temperatură) este un alt semn ce poate indica o carie
galopantă. Deși caria de biberon afectează, de cele mai multe ori, dinții superiori din față, ceilalți dinți pot fi și ei
afectați.

Caria de biberon: cauze

Există mai multe cauze ale cariei de biberon. De exemplu, atunci când zahărul din lichidele îndulcite sau din cele
cu zaharuri naturale (cum ar fi laptele, formula și sucul de fructe) rămâne pe dinții sugarilor pentru mult timp, este
favorizată dezvoltarea bacteriilor care produc acizi ce atacă dinții. Așadar, un factor ce duce la apariția cariei
galopante este reprezentat de perioada îndelungată a folosirii biberonului, mai ales atunci când acesta este utilizat
între mese, cu scopul de a adormi sau a liniști bebelușul.

Cei mai expuși riscului sunt copiii a căror suzete și biberoane sunt înmuiate în sirop sau alte lichide îndulcite.
Sugarii care primesc lichide dulci înainte de culcare sau pe durata nopții sunt și ei predispuși apariției cariei de
biberon, deoarece fluxul de salivă scade în timpul somnului.

Cum se poate preveni caria de biberon?

Din fericire, este destul de simplu să previi caria de biberon. Iată câțiva pași pe care trebuie să-i faci:

• Șterge gingiile bebelușului cu un tampon sau un prosop moale și curat după fiecare masă.
• Începe să speli dinții copilului fără pastă de dinți, de îndată ce îi apare primul dințișor. Dacă
vrei, totuși,
să folosești pastă de dinți, alege una fără fluor.
• Curăța și masează ușor gingiile din zonele fără dinți.
• Folosește ața dentară o dată pe zi, având grijă să cureți toți dințișorii celui mic.
• Asigură-te că bebelușul primește suficient fluor, substanță care ajută la prevenția cariilor. Dacă
aprovizionarea locală se face cu apă fără fluor, întreabă medicul dentist sau medicul pediatru dacă este
nevoie de un supliment.
• Du-l pe cel mic la dentist în mod regulat, odată ce a împlinit un an. Alege un cabinet specializat
pe stomatologie copii.
Alte metode de a preveni caria de biberon includ:

•Evitarea umplerii biberoanelor cu lichide îndulcite. Folosește doar lapte, apă, formulă și soluții speciale
care conțin electroliți atunci când copilul are diaree.
• Nu-l lăsa pe cel mic să adoarmă cu biberonul în gură.
• Nu îmbiba suzeta în lichide îndulcite.
• Redu zahărul din dieta copilului.
Niciodată nu este prea târziu să îl ajuți pe cel mic să scape de obiceiurile dăunătoare pentru sănătate. Iată ce poți
face în cazul în care copilul consumă lichide îndulcite și/sau doarme cu biberonul în gura:

• Diluează treptat conținutul biberonului cu apă timp de 2 până la 3 săptămâni.

• După această perioada, umple biberonul numai cu apă
v

38. Selectarea metodelor de tratament a cariei dentare la copii.

​In functie de:

-intensitatea procesului carios(gradele I(obturarea cav cariate, igiena cav buc, sanarea cav buc se efectueaza o
data pe an), II(obturarea cav cariate, igiena cav buc,remedii de profilaxie locala si generala, examinatea de
dispensar si sanarea cav buc se efectueaza de 2 ori pe an) III(obturarea cav cariate, igiena cav buc,remedii de
profilaxie locala si generala, examinatea de dispensar si sanarea cav buc se efectueaza de 3 ori pe an) de
activitate);
-profunzimea afectarii tesuturilor dure(incipienta(terapia de remineralizare), superficial(metoda impregnarii
tesuturilor dure dentare consta in slefuirea si impregnarea tesuturilor dure dentare), medie(prepararea cav car si
obturarea ei) , profunda)
–localizarea afectarii
–perioada de dezvoltare;
-rezistenta organismului copilului, statusul imunologic si patologia generala;
-virsta copilului, particularitatie psihologice
39.Principiile de preparare a cavităţilor cariate în dinţii temporari şi
permanenţi la copii de diferite vârste.
Trebuie sa tinem cont de faptul ca copilul oboseste mai repede, este agitat. La prepararea dintilor temp si
perm cu turbine se recomanda numai deschiderea cav carioase numai in limitele smaltului p-u evitarea
complicatiilor(deschiderea accidentala, combustie pulpara). Indicat anestezia locala, in caz de carie multipla si
copii agitati e indicat anes generala. Se foloseste aspiratorul de saliva, dispozitive p-u indepartatea limbii,
oglinda stomatologica, diga ce usureaza lucrul.
40. Clasificarea afecțiunilor necarioase ale țesuturilor dure dentare la copii

41.Hipoplazia locală a dinţilor permanenţi la copii.

Se formeaza ca urmare a traumarii foliculelor,sub actiunea unui proces inflamator cronic in dintele temporar
sau a unei tumori a maxilarelor.Mugurele dintelui permanent poate fi lezat in caz de intruzie a dintelui
temporar(mai frecvent incisivii).Afectarea mugurelui are loc sub actiunea procesului inflamator cronic a
parodontitelor apicale a dintilor temporari,la osteomielitele maxilarelor,care mai frecvent se depisteaza in
regiunea premolarilor permanenti,deoarece mugurii lor sunt situati intre radacinile molarilor temporari ,acestia
fiind cel mai des afectati de carie si complicatiile ei.Trauma sau infectia deregleaza functia ameloblastilor,iar in
cazuri grave si a odontoblastilor-ca rezultat au loc modificari de forma sau de structura a dintelui.Asemenea
patologii au fost denumiti dintii Turner.Afectiunile usoare se manifesta prin aparitia
maculei(cretoase,galbene,cafenii,etc.).Dintii cu hipoplazie locala necesita radiografie,deoarece poate fi lezata
zona de crestere si radacina poate sa ramina incomplet formata.
Tratament: depinde de gravitatea afectarii dintelui,de localizarea lui.La hipoplazie de forma maculo-cretoasa
este indicata terapia de remineralizare,Daca maculele sunt pigmentate –inalbirea,urmata de terapia de
remineralizare.In cazul defectelor tesuturilor dure –obturarea cu compozite,daca este lezata
forma,dimensiunea,culoarea dintelui este indicat tratamentul ortopedic.

42-43.Hipoplazia de sistem a dinţilor temporari şi permanenţi la copii.

Se manifesta prin: dereglarea structurii si mineralizarii tesuturilor dentare,ca rezultat al actiunii unor factori
nocivi asupra foliculului dentar in perioada de dezvoltare si mineralizare.Acesti factori duc la dereglarea
embriogenezei dintelui si se manifesta prin dereglari nespecifice ale procesului de formare si mineralizare a
tesuturilor dentare.Viciul se formeaza in urma dereglarii functiei ameloblastilor iar in cazuri grave si a
odontoblastilor.De hipoplazie de sistem pot fi afectati dintii temporari kit si cei permanenti.Dintii temporari
sunt afectati ca urmare a proceselor metabolice la gravida.cei permanenti din cauza dereglarii starii fiziologice
ale organismului copilului in cazuri maladiilor generale.
Forme clinice:
-forma de macula-pe suprafata coroanelor dentare sunt macule albe,cretoase,cu hotare clare ,cu o suprafata
netede,lucitoare,se localizeaza simetric la acelasi nivel.
-forma ondulata-adincituri ovale sau rotunde de diferite dimensiuni si profunzime pe unele sectoare se
prevede dentina cu culoare galbena.
-forma de brazda: adincituri in smalt,de diferite profunzime si latime,orientate mai frecvent paralel marginii
incizale a dintilor.
-forma distructiva: aplazia sau lipsa smaltului intr-un sector al dintelui.
Tratament:igiena cavitatii bucale,in cazuri usoare tratament nu se indica,la forma maculoasa: terapia de
remineralizare,aplicarea solutiilor si gelurilor de fluor de 3-4 ori pe an kite 10-15 cure,dupa terapia de
remineralizare defectele pot fi obturate cu cimenturi ionomerice,materiale compozite.
44-45.Tratamentul hipoplaziei de sistem a dintilor temporari.
46.Preventiia hipoplaziei de sistem a dintilor temporari si permanenti la copii.

47. Dinţii de "tetraciclină" la copii.

Administrarea preparatelor de tetraciclina gravidelor si copiilor de virsta fragida poate modifica culoarea
dintilor temporari si permanenti in regiunea incizala,deoarece ele trec bariera placentara.Indicarea preparatelor
de tetraciclina in primele luni de viata duce la modificarea culorii regiunii pregingivale a incisivilor si
suprafetelor masticatorii ale molarilor temporari,la virsta de 6 luni –coloratia molarilor temporari si molarilor
de de 6 ani,la virsta de 2-3 ani coloratia regiunii coletului dintilor frontali permanenti,iar de la 4 ani- coloratia
premolarilor si molarilor 2 permanenti.Tetraciclina se sidementeaza in oasele si dentina dintilor in curs de
dezvoltare influentind negativ procesele de mineralizare.Intensitatea coloratie variza de la galben deschis pin la
galben intunecat.Sub actiunea luminii culoarea initiala pe suprafata vestibulara a dintilor frontali se modifica in
cenusie,cenusie –bruna.Apoi dintii pierd proprietatea de fluoriescenta.Tratament: dintii de tetraciclina greu se
supun tratamentului prin inalbire.Se recomanda inalbirea dintilor din partea canalului radicular cu apa
oxigenata.Ca profilaxile se recomanda excluderea administrarii tetraciclinii gravidelor si copiilor,prin
inlocuirea cu alte antibiotice.

48.Fluoroza dentară la copii. Tabloul clinic, diagnostic.

Norma-0,7-1,5mg/l

Este o afectiune endemica,ca urmare a intoicatie cu fluor,ce survine mai frecvent drept consecinta a
consumului apei cu continut sporit de fluor.
Clasificare:
-forma hasurata: hasuri cretoase mici,slab pronuntate,situate in straturile superficiale ale smaltului,uneori
pot fi depistate numai la uscarea suprafetei dintelui,mai frecvent sunt localizate pe suprafetele vestibulare ale
incisivilor superiori.
-forma maculoasa: macule cretoase bine pronuntate,localizate pe toate suprafetele dintelui,pot sa se
contopeasca ,n-au hotare bine pronuntate,suprafata lor este neteda si stralucitoare.Maculele pot avea nuanta
bruna-deschisa,mai frecvent sunt afectati incisivii,caninii.
 -forma granular-cretoasa: pot fi afectati toti dintii,toate suprafetele sunt depigmentate,cretoase ,insa luciul
poate sa se mentina.Se pot observa sectoare pigmentate brune deschise sau brune inschise,adesea cu defecte
mici,punctiforme,granulare(diam.pina la 1,5 mm si o profunzime de 0,3 mm).
- forma eroziva: prezinta defecte de diferite forme si dimensiuni,pigmentarea smaltului (brun,brun
inchis,negru). Abraziunea smaltului pina la dentina.
-forma distructiva: apare in localitatile unde concentratia fluorului in apa potabila depaseste 5
mg/l.Modificarea formei,culorii,dimensiunilor dintilor din cauza distructie smaltului,pigmentarea tesuturilor
dentare in culori inchise,abraziune pronuntata,smaltul poate sa lipseasca complt sau partial,pot fi fracturi ale
coroanelor dentare.
Tratament: consta din reducerea dozelor excesive ale fluorului din apa potabila consumata si aplicarea
diverselor modalitati de inlaturare ale pigmentarii si ale defectelor dentare,majorarea rezistentei organismului
copilului,indicarea unei diete rationale si a unor remedii medicamentoase(Calciu,fosfor si vitamine) cu efect
asupra metabolismului mineral.

49.Tratamentul fluorozei dentare la copii.

Tratament: consta din reducerea dozelor excesive ale fluorului din apa potabila consumata si aplicarea
diverselor modalitati de inlaturare ale pigmentarii si ale defectelor dentare,majorarea rezistentei organismului
copilului,indicarea unei diete rationale si a unor remedii medicamentoase(Calciu,fosfor si vitamine) cu efect
asupra metabolismului mineral.

50. Metodele de preventive a fluorozei dentare la copii.

51. Amelogeneza imperfectă.

Patologie a smaltului de origine ereditara ,ca rezultat al dereglarilor patologice ale ectodermei.Factorii
genetici sau diferiti factori de mediu general sau local pot perturba procesul normal de amelogeneza ducind la
aparitia amelogenezei imperfecte,varietatea cea mai mare de forme clinice fiind generata de mutatiile
genetice.Deosebim 4 forme de manifestari clinice(Groșicov):
 1.Forma 1: dereglari cantitative si calitative neinsemnate.De obicei dintii erup in termene medii,uneori
pot fi mai mici in volum,ceea ce duce la aparitia tremelor.Suprafata smaltului este neteda,lucioasa insa este de
culoare galbena sau cafenie.
2.Forma 2: modificari cantitative si calitative insemnate.Dintii erup in termene medii insa au forma
conica sau cilindrica.Suprafata smaltului este rugoasa deoarece smaltul este pastrat partial(mai frecvent in
regiunea coletului).Culoarea poate varia de la galben la cafeniu inchis.Dentina nu are dereglari patologice.
3.Forma 3: dintii pot fi de dimensiuni,forma si culoare normala sau smaltul poate fi subtire si skimbat
in culoare.In ambele cazuri se poate depista brazde pe suprafata dintelui,care mai frecvent au o orientare
verticala.Sunt afectate nu numai grupe de dinti care au aceleasi termene de formare,dar toti dintii atit temporari
kit si permanenti.
4.Forma 4: coroanele dentare au dimensiuni si forma normale,insa smaltul are suprafata cretoasa ,fara luciu
,smaltul este fragil,putin rezistent la actiuni mecanice,dentina ramasa fara de smalt este galbena ,insa treptat
devine cafenie,se determina frecvent hipersensibilitatea tesuturilor la agenti termici.
La toate formele numarul ,forma radacinilor,camerei pulpare si canalelor radiculare nu se modifica.Mai
frecvent se depisteaza formele 1 si 4.

52.Tratamentul amelogenezei imperfecte la copii.

53.Dentinogeneza imperfectă.
Este o tulburare ereditara in dezvoltarea dentinei.
Clinic in momentul eruperii dintilor nu se manifesta: dintii au culoare ,dimensiuni si forma normale.Caria
afecteaza rar astfel de dinti ,se poate determina numai la dintii permanenti la maturi.Insa copii pot acuza dureri
de la rece sau fierbinte.
Radiologic se observa: in timpul formarii radacinilor zona de crestere este comparativ mica,marginea
coronara in preajma zonei de crestere este o linie dreapta(in mod normal o curba cu margini ascutite).Dupa
terminarea formarii radacinii la unii dinti practic lipseste cavitatea pulpara sau este foarte mica.La toti dintii
radacinile sunt scurte,cu apexurile ascutite,canalele radiculare nu se desting,uneori ele pot fi observate numai
in regiunea apicala si fiind foarte inguste.In cavitatea pulpara pot fi denticuli de diferite dimensiuni.In regiunea
apexului poate fi stabilita osteoporoza tesutului osos.Virfurile septurilor interradiculare sunt situate mai jos de
jonctiunea smalt-cement.

54. Sindromul Steinton Cap-de-Pont.

In baza acestei patologii se afla tulburarile ereditare ale functiei derivatelor ectodermei si mezodermei
embrionare.Se transmite ereditar,pot fi afectati dintii temporari si permanenti.
Tabloul clinic: dintii au forma si dimensiuni normale,erup in termene obisnuite,insa au culoarea coroanelor
schimbata.Tesuturile dure ,dupa erupere incep sa se distruga progresiv.Suprafata de abraziune este
lucioasa,plata si neteda.Dentina pare sa fie transparenta.Dintii reactioneaza slab la excitanti mecanici,chimici
si termici .Caria se depisteaza rar.Pot fi modificari in lungimea si forma radacinilor: radacini scurte,subtiri sau
groase.Cavitatea pulpara si canalele radiculare sunt obliterate.

55.Tratamentul Sindromului Steinton Cap-de-Pont la copii.