Semnele vitale

Resuscitarea cardiorespiratorie

Catedra Urgențe medicale

USMF ”Nicolae Testemițanu”
Conf.univer. Larisa Rezneac
 Urgențele Medicale
• curs ce se referă la
elementele de bază ale
primului ajutor medical și
abilitățile, care vor trebui
pentru a oferi ajutorul
adecvat victimelor unui
accident sau unei boli subite
 Medicina de urgență,
medicina ,,orei de aur"
• nu este o simplă adaptare a vitezei medicinei
clinice spitalicesti la situaţii critice,
• ci este o specialitate complexă, interdisciplinară,
care are scopuri bine conturate,
• are mijloace comune tuturor specialităţilor, pe
care le utilizează într-un mod de lucru propriu,
specific şi foarte precis standardizat,
• reprezentând totodată terenul de desfăşurare a
muncii de echipă.
 Primul salvator
• Este prima persoana, antrenată medical, care
sosește la locul accidentului sau la persoana
care necesită ajutor medical
• Cunoștințele si deprinderile invățate de
salvator la cursul de Urgențe medicale sunt
fundamentale pentru intreg sistem de Urgență
 Îngrijirea inițială sau primul ajutor
acordat de primul salvator

• este esențială, deoarece acesta ajunge

mai devreme la victimă, decât asistența
medicală avansată și ar putea
însemna enorm în balansarea între
viață și moarte a victimei.
 Deprinderile sunt divizate in două
grupe principale:
• 1. cele necesare pentru tratarea pacientului
traumatizat.

• 2. cele necesare pentru tratarea pacientului

suferind de boală sau de o problemă medicală
serioasă
 Cele necesare pentru tratarea
pacientului traumatizat:
• Controlul permeabilității căilor respiratorii,
respirației și circulației
• Controlul hemoragiei externe
• Modularea stărilor de șoc
• Tratamentul plăgilor
• Mobilizarea si stabilizarea victimei traumatizate
Cele necesare pentru tratarea pacientului
suferind de boală sau de o problemă
medicală acută:
• Acces de cord.
• Convulsiile.
• Acces vascular cerebral.
• Probleme asociate cu temperaturi extreme.
• Alcoolul si abuzul de droguri
• Intoxicațiile
• Mușcături și înțepaturi de animale și insecte
• Status mental alterat
• Crize comportamentale si psihologice
• Naștereа
 Scopul principal în antrenarea
studenților pentru primul ajutor este
cum de :
• Evaluat, stabilizat și tratat pacienții, folosind
minimum de echipament specializat;
• Improvizarea;
• De conlucrat cu felcerii, paramedicii și medicii
cînd ei sosesc la locul accidentului
Primul salvator are anumite funcții și
responsabilități:
• A răspunde promрt în caz de accident sau
stare acută
• A vă proteja pe sine însași
• A proteja victima de acțiuni dăunătoare
• A conlucra cu serviciile speciale
• A acorda asistență medicală de urgență și a
menține funcțiile vitale ale victimei
• A căuta ajutor din spectatori la necesitate
 Atitudine și comportament:
• Comportarea profesională are impact pozitiv
la pacienți
• Acționează calm și in mod grijuliu
• Evită jenarea, rușinarea pacientului
• Ajută la protejarea intimității pacientului
• Informația medicală a pacientului este
confidențială
 Formează o impresie generală despre
pacient
• Sexul și aproximativ vîrsta lui
• Pozitia pacientului, sunetele lui sau ce face el
• Impresia despre starea de conștiență
• Impresia voastră poate ajuta în determinarea
dacă victima este traumată sau e o stare
patologică gravă
• Dar nu lăsați ca prima impresie să blocheze
selectarea informației ulterioare
 Obiectivele intervenţiei medicale de
urgenţă vizează:
• identificarea rapidă a detresei funcţiilor vitale
• restabilirea şi susţinerea lor
• identificarea, ierarhizarea şi managementul
leziunilor fără risc vital imediat
• transportul şi predarea la spital a unui
pacient „stabil" sau, cel puţin, cu funcţii vitale
protezate
Identificarea rapidă a funcţiilor vitale
Sugerează masurarea unor funcții fiziologice
critice sau vitale, cum sunt:
• Starea de Conștiența.
• Respirația sau Frecvența respirației.
• Pulsul sau Frecvența cardiacă.
• Pupilele și reacția lor.
• Temperatura corpului.
• Tensiunea arterială.
 Evaluarea stării de conștiență după
schema AVPU
AVPU – oferă premisele unei
orientări rapide asupra situației.
• A – pacient alert,
• V – răspuns la stimul verbal,
• P – răspuns la stimul dureros
(pain),
• U – victima nu răspunde la nici
un fel de stimul (unresponsive)
Dacă victima nu răspunde la
stimuli, se solicită imediat ajutor.
 Respirația :
Respirația constă in inspir și expir
Important este rata respirației și calitatea ei

Respirația Normală
Rata pentru:
Adulți: 12-20
Copii 1-8 ani: 15-30
Sugari, 1lină-1an: 20-30
Nou-născuți: 30-60

Respirația normală la adult are o rată între 12 și 20 respirații pe minut.

Calitatea respirației poate fi determinată in timpul examenării ratei.
Respirației poate fi:
Normală,
Superficială,
Cu efort,
sau zgomotoasă.
 C - Circulația
• Pulsul este bătăile cardiace ritmice simțite în urma pompării sîngelui în artere.
PULSE:
• Pulsul poate fi simțit prin plasarea degetelor pe o artera unde trece peste o
proeminență osoasă aproape de suprafața pielii.
• Locul aprecierii Pulsului este artera radială, brahială sau carotidă.
Verifică dacă Pulsul este:
– Prezent sau absent
– Accelerat sau încetenit
– Slab sau puternic
– Regulat sau neregulat
Rata Normală a Pulsului
– Adult: 60 – 100 b/ minut
– Copii 1 - 8 ani: 80 – 100 b/minut
– Sugari 1 lună – 1 an: 100 – 140 b/minut
– Nou-născut: 110 – 180 b/minut
 PUPILELE:
• Pupilele pacientului în normă sunt egale ca mărime și reacționează la lumină

• Mărimea inegală a pupilelor poate da informații despre starea victimei sau traumă.
Pupile inegale pot indica un ictus, traumă cerebrală sau oculară.

• Pupile mărite pot indica frică, pierderi de sînge sau drogare.

• Pupile inguste pot indica droguri sau patologii ale sistemului nervos central.

• Pupile fără răspuns la lumină (foto reacție absentă) pot indica lipsă de oxigen
(hipoxie).
 TEMPERATURA:
Temperatura corpului este un semn vital important.

Aprecierea Temperaturii pielii prin palparea cu dosul

palmei, care este mai sensibilă față de variațiile de
temperatură.
Frisonul (contracția musculaturii mici) intensifică
metabolismul, se eliberează o cantitate mai mare de
energie calorică, urcînd temperatura corpului,
compensînd pierderile.
Extremitățile pacientului sunt mai sensibile la
schimbările de temperatură.
 TENSIUNEA ARTERIALĂ
• Tensiunea arterială constă din măsurarea tensiunii
arteriale sistolice ( unda pulsativă in urma contracției
cordului) și diastolice (presiunea din vasele de sânge,
atunci când inima este relaxantă).
• Tensiunea arterială trebuie măsurată la toți
pacienții cu vârsta mai mare de 3 ani.
• Tensiunea mai mică de 90/60 provoacă ameţeli
şi senzaţia de leşin, iar cea care trece de 140/90
este factor de risc pentru atac cerebral.

Presiunea sistolica (maxima) aprox. egal 120mm Hg

Presiune diastolica (minima) aprox. egal 70mm Hg
 PIELEA:
• Culoarea, temperatura și starea pielii pot
sugera informații despre starea
pacientului.
• Culoarea pielii ar fi trebui examenată la
lojele ungiilor, conjunctiva (culoarea
sclerei) sau a limbii.
• Umeditatea pielii.

Culoarea normală a pielii este pal-roz.

Culoarea anormală poate include:

1. Paliditate – indicînd o perfuzie slabă (dereglări de circulație).

2. Cianoză (blue gray) – indicînd o oxigenare inadecvată sau o perfuzie slabă.

3. Roșață (hiperemie) – indicînd hipertermie sau intoxicație cu monoxid de carbon.

4. Gălbeață (icter) – indicind patologii ale ficatului.

 Siguranța salvatorului și a victimei
• Folosirea echipamentului de
protecție: mănuși, ochelari, mască,
halat de protecție.
• Incendiu,
• Risc de explozie,
• Risc de prăbușire a unor structuri,
• Risc de electrocuție,
• Trafic intens
• Mediu toxic,
• Risc de înec
• Victima trebuie scoasă cît mai
repede din mediul periculos pentru
nu adăuga leziuni suplimentare.
 Managementul pacientului critic:
• Evaluarea
primară
Puteți crește șansele de supraviețuire
• Resuscitarea pentru victime în situații de urgență,
dacă acționați rapid
• Evaluarea
secundară
Evaluarea primară – trebuie parcursă
complet în 30 secunde:
• Siguranța salvatorului și a victimei
• Evaluarea stării de conștiență
• Asigurarea libertății căii aeriene
• Evaluarea respirației
• Evaluarea circulației/ semnelor care atestă
prezența circulației
 Verificarea nivelului de constienta:
• Verificarea stării de conștiență se face
adresându-i intrebări simple:
Cum vă simțiți? Sunteți bine? Ce vă supără? Cum
vă cheamă?
sau solicitări de genul: Deschideți ochii!
 APRECIEREA respirației
• Ascultați zgomotelor respirației
• Simțiți fluxul de aer expirat
• Priviți mișcarea cutiei toracice
• Evaluarea respirației nu trebuie să depășească 10 secunde
 Evaluarea și deschiderea căilor
aeriene superioare
• Dacă pacientul este alert și vorbește, căile
aeriene sunt libere
Verificarea libertății căiilor aeriene:
• Secreții,
• Sînge,
• Edem,
• Vomismente
• Căderea posterioară a limbii,
• Compresiune externă,
• Corp străin.
DESCHIDEM CĂILE RESPIRATORII
• Hiperextensia capului –
ехtinderea structurilor
anatomice ale gîtului va
duce la ridicarea limbii și
eliberarea hipofaringelui;
• Subluxația/ ridicarea
mandibulei - limba este
atașată mandibulei,
deplasarea anterioară a
acesteia va avea ca rezultat
ridicarea limbii;
• Deschiderea gurii
DESCHIDEM CĂILE RESPIRATORII
 Evaluarea circulației
Conform Ghidurilor Internaționale:
• Pacientului care nu respiră și este inconștient
se încep imediat manevre de resuscitare,
• Pacientul care respiră spontan se evaluiază
pulsul central (la carotidă) max.10 secunde.
• La hipotermici timpul de evaluare a circulației
poate ajunge pînă la 40-60 secunde
 CIRCULAȚIA

•PULSUL LA CAROTIDĂ •PULSUL RADIAL

6-10 seconds
 STOP CARDIAC
• Oprirea contracțiilor cardiace
• Sîngele nu este pompat prin artere.
• Distrugerea celulelor creierului
începe în 4 - 6 minute după stopul
cardiac.
Cardiac Arrest
 Stopul Cardiac

• Poate fi cauzat de:

– Atac cardiac (infarct) sau accident vascular(ictus)
– Stop respirator
– Urgențe medicale: electrocutarea, epilepsia,
intoxicațiile
– Înecul
– Sufocare sau spînzurare
– Trauma sau pierderi masive de sînge
 HISTORICAL REVIEW
 5000 - 3000 BC prima ventilare gură-la-gură
 1780 – prima încercare de resuscitare nou-născutului prin
insuflări
 1874 – primul masaj, experimental, direct al cordului
 1901 – primul masaj cardiac de succes la om
 1946 – primul masaj cardiac indirect și defibrilare,
experimental,
 1957 – editarea Gidului de resuscitare (ABC of resuscitation)
de Peter Safar
 1960 – masaj cardiac indirect
 1963 - Epinefrina crește succesul in resuscitare
 1980 – implimentarea resuscitării cardiopulmonare de
Peter Safar
Definiţie:
Resuscitarea (reanimarea) cardio-respiratorie (RCR)

este definită ca un complex de măsuri, realizate în

algoritme - protocoale şi îndrumate pentru

restabilirea şi menţinerea funcţiilor vitale

 INDICAŢIILE PENTRU EFECTUAREA

– RCR se efectuează în caz de instalarea

bruscă şi acută al stopului cardiac
– Stopul cardiac trebuie suspectat la orice
persoană găsită inconştientă/areactivă în
mod neaşteptat
 RESUSCITAREA CARDIO-
PULMONARĂ RAPIDĂ

• Ai putea salva victimele de

un atac de cord, stop
cardiac, accident vascular
cerebral, sau sufocare,
dacă dumneavoastră sau
alții, vor actiona rapid
pentru a începe lanțul de
supraviețuire.
Resuscitarea: Lanţul supravieţuirii
(The chain of survival)

903 SVB DEF SVA

 Resuscitarea: Lanţul supravieţuirii
(The chain of survival)

• Conceptul „Lanţului supravieţuirii” reprezintă paşii vitali care

trebuiesc urmaţi pentru o resuscitare reuşită:
– Recunoaşterea imediată a urgenţei si apel pentru ajutor
calificat (telefonează la 903 sau 112)
– Începerea manevrelor de resuscitare cât mai rapid;
resuscitarea imediată poate dubla sau tripla supravieţuirea
după un episod de fibrilaţie ventriculară
– Defibrilarea cât mai rapidă: resuscitarea imediată şi
defibrilarea poate determina o rată de supravieţuire de 49-
75%. Fiecare minut de întârziere duce la scăderea
supravieţuirii cu 10-15%
– Asigurarea unui suport vital avansat adecvat
 SUPORTUL VITAL BAZAL

• Suportul Vital Bazal include:

• A – (Airway) – Căi aeriene: verificarea, restabilirea şi
menţinerea permeabilităţii lor
• B – (Breathing) – Respiraţie: verificarea, restabilirea şi
asigurarea unei respiraţii optime artificiale
• C – (Circulation) – Circulaţie sanguină: verificarea semnelor
vitale şi suportul circulaţiei sanguine prin compresiuni
sternale (masajul cardiac extern).
• În traumatisme include şi controlul hemoragiei
 SUPORTUL VITAL BAZAL

A – (Airway) - Căi aeriene

B - (Breathing) - Respiraţie
C – (Circulation) - Circulaţie sanguină
 Pacientul inconştient

Verificaţi daca victima răspunde:

• loviţi-l uşor pe umăr şi întrebaţi-l suficient de tare:
“cum vă simţiţi?”
“sunteţi bine / totul e în regulă?”
Notă:

• Dacă observaţi vreo reacţie (răspunsul sau mişcarea

victimei):

• atunci nu mişcaţi victima (dacă nu se află în

pericol), examenaţi condiţiile în jurul victimei,
obţineţi informaţia necesară;

• regulat (continuu) apreciaţi condiţiile în jurul

victimei.
 Pacientul inconştient

Solicitaţi ajutor
Crearea de suficient spațiu. Postați
pacientul pe o suprafață dură,
plană.
 Pacientul inconştient
Verificaţi dacă pacientul respiră:
• Păstrând căile respiratorii deschise,
apreciaţi prezenţa respiraţiei: privind,
ascultând şi simţind:
• priviţi dacă este prezentă excursia
cutiei toracice
• ascultaţi aproape de cavitatea bucală
prezenţa suflurilor respiraţiei
• simţiţi mişcarea aerului (respiraţia) pe
obraz
• priviţi, ascultaţi şi simţiţi, până la 10
secunde înainte de a hotărî, este
prezentă sau nu respiraţia
 Pacientul inconştient
Dacă victima respiră:

– aşezaţi victima într-o poziţie laterală de siguranţă

– controlaţi permeabilitatea căilor respiratorii
– apel pentru ambulanţă
– evaluare continuă
 Pacientul inconştient
Respiraţia normală absentă

Apel la 903 (112)

(trimiteţi pe cineva după ajutor, dacă sunteţi singur, mergeţi
după ajutor, dar reveniţi după un minut şi începeţi efectuarea
resuscitării)
Deschiderea căilor aeriene

• Hiperextensia
capului
• Ridicarea mandibulei
• Dacă se
suspicionează
leziune de coloană
vertebrală cervicală:
– Subluxaţia
mandibulei
 Este lezată coloana vertebrală cervicală?

• Dacă este posibil, să se păstreze capul, gâtul şi

pieptul în acelaşi ax
• Extensie minimă a capului
• Preferabilă subluxaţia mandibulei
• Adesea este necesară asistenţa specializată
A DESCHIDEM CĂILE RESPIRATORII
 Curăţarea digitală a
cavităţii bucale

• Se va efectua numai
pentru îndepărtarea
corpilor străini solizi,
vizibili
 Pacientul inconştient

Determinarea pulsului la bolnavul critic

în vârsta 1 an – maturi.
• Respirație gură-la-gură
• Respirație gură-la nas
 Pacientul inconştient
Respiraţia normală absentă
• 30 compresiuni sternale cu o
frecvenţă de 100/min
• Aplicaţi podul palmei în zona
centrală a toracelui şi
cealaltă mână deasupra
• Se comprimă sternul
aproximativ 4-5 cm
Resuscitare cardiorespiratorie
efectuată de un singur salvator

30 compresiuni / 2 ventilaţii artificiale

 Resuscitare cardiorespiratorie efectuată
de doi reanimatori

30 compresiuni/2 ventilaţii artificiale

Masaj cardiac fără
respirații
Apăsaţi pe stern:
Astfel încât acesta să
coboare 4-5 cm
Ritm: 100 /minut
 RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE

• Continuaţi resuscitarea:

– până când soseşte personalul calificat

– victima începe să respire normal

– salvatorul este epuizat

 CRITERIILE DE APRICIERE A
EFECTUĂRII CORECTE A RCR

• Recolorarea tegumentelor (micşorare cianozei)

• Dispariţia midriazei (îngustare pupilelor), se observă reacţie
lacrimogenă a ochilor, reapariţia reflexului fotomotor
• Apariţia pulsului la vasele mari (aa.carotidă, femorală)
• Se constată mişcări spontane ale cutiei toracice în timpul
respiraţiei asistate
• Se constată contracţii spontane ale membrelor
 Complicațiile RCP
• Fracturi de coaste
– Verifică și corectează poziția mîinilor.
• Distensia gastrică
– Cauzată de insuflarea de air in stomac.
• Regurgitarea
– Fii pregătit de a curăța gura.
 ȚINEȚI MINTE !!!!
• Este mai bine să înceapă RCP
la un pacient care este mai tîrziu
declarat mort decât sa întîrzie
RCP la un pacient a cărui viață
ar fi putut fi salvată.
Okay, lets practice…