Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
6. Avantajele sistemului de “lucru la 4 maini”
reduce oboseala fizica si mentala a creste randamentul medicului
medicului asigura confort maxim pentru
creste eficienta medicala prin: pacient
o transferul sarcinilor de armonizeaza relatia medic-pacient
calificare redusa creste eficienta economica a
o concentrarea medicului activitatii
asupra actului operator
7. Modalitati de raspuns in situatia aplicarii unei singure coroane mai inalte, cu
interferenta pe panta, la nivelul unui molar secund, la un pacient sanatos, cu dentitie
perfecta (dupa Dawson)
1. Dintele poate deveni sensibil la rece, 9. Spasmul muscular poate determina
cald sau dureros continuu; cefalee;
2. Dintele poate deveni dureros la 10. Combinatia dintre durerile dentare,
atingere; musculare si nevralgice poate
3. Dintele poate deveni mobil; determina tensiune psihica;
4. Dintele sau/si antagonistii se pot uza; 11. Tensiunea psihica pe fond de stres
5. Mandibula poate fi deviate poate conduce la depresie;
determinand uzura altor dinti; 12. Combinarea dintre devierea
6. Devierea mandibulei poate provoca mandibulei si spasmul muscular poate
mobilitatea altor dinti; determina modificari ale relatiei disc-
7. Devierea mandibulei poate provoca condil;
contractia spastica a unor muschi 13. Modificarile condilo-discale si spasmul
masticatori; muscular pot initia modificari de tip
8. Consecutiv spasmului muscular poate artritic in ATM;
sa apara trismusul; 14. Toate cele de mai sus;
15. Nicio modificare.
8. Obiectivele fundamentale ale reabilitarii orale.
1. Descoperirea tuturor factorilor care contribuie la deteriorarea sanatatii orale si
ierarhizarea lor in factori cauzali si factori favorizanti.
2. Alegerea celor mai bune metode pentru eliminarea fiecarui factor in parte.
3. Refacerea unui nou echilibru pentru fiecare component si intre toate componentele
sistemului stomatognat.
4. Mentinerea in limite acceptabile biologic, medical si psiho-social a echilibrului
obtinut in urma tratamentului integral.
9. Avantajele planului de tratament, considerat drept “contract de tratament”.
Elimina consumul de timp pentru reamintirea a ceea ce este de facut in fiecare
sedinta.
Permite planificarea sedintelor de tratament.
Permite asistentelor de cabinet organizarea sedintelor de tratament.
Constituie o referinta medico-juridica
2
10. Axiomele comunicarii (enumerare)
1. Comunicarea este inevitabila 4. Comunicarea imbraca fie o forma
2. Comunicarea se desfasoara la 2 digitala, fie o forma analogica.
niveluri: informational si relational, cel de 5. Comunicarea este ireversibila.
al doilea oferind indicatii de interpretare a 6. Comunicarea presupune raporturi
continutului celui dintai. de forta si implica tranzactii simetrice sau
3. Comunicarea este un proces complementare.
continuu. 7. Comunicarea presupune procese de
ajustare si acordare.
11. Reprezentarea grafica a nevoilor umane sub forma de “romb”- semnificatii in
reabilitarea orala.
Pe masura ce societatea in ansamblul ei se dezvolta, si pentru indivizii care au deja un
standard economic acceptabil, nevoile se schimba. Aceste schimbari se vad in special la
generatia tanara, sub 35 ani, la indivizii care au un nivel de instruire cel putin mediu, care
sunt angrenati in activitati de tip capitalist si la care satisfacerea nevoilor de baza este
asigurata. Pentru acestia, si in viitor pentru majoritatea populatiei, configuratia piramidei
nevoilor umane se modifica spre aspectul de “romb”.
Predominanta nevoilor sociale: prietenie, dragoste, relatii interumane benefice atat
pentru asigurarea nevoilor de baza cat si pentru satisfacerea ego-ului si a nevoii de
autoimplinire, modifica motivatia asigurarii sanatatii orale spre cosmetica dentara. Zambetul
devine un element esential al socializarii indivizilor. Societatile dezvoltate sunt cuprinse intr-
o sfera de civilizatie a zambetului. Aceasta nevoie determina pacientii sa solicite tratamente
de la albirea dintilor la ortodontie, sa inteleaga si sa accepte tratamente pentru asigurarea
sanatatii orale in ansamblul ei. Pentru acesti pacienti timpul este foarte important. Acesti
pacienti adera usor la o asistenta planificata, dar solicita programari riguroase si doresc sa le
fie respectat timpul.
12. Metode folosite pentru a influenta pacientul atunci cand motivarea acestuia este
dominata de nevoi de baza.
Autoritate Coercitie
Negociere producerea sentimentului de teama
13. Metode folosite pentru a influenta pacientul atunci cand motivarea acestuia este
dominata de nevoi superioare.
Acceptare Convingere
Motivare recompensa
14. Enumerati aspectele pe care le evaluati in cadrul examenului clinic intraoral in
situatia unui pacient care prezinta proteze fixe cu sprijin pe implanturi.
gradul de igiena integrarea estetica
sanatatea tesutului periimplantar contactele ocluzale
stabilitatea
3
15. Caracteristici ale biotipului parodontal gros
asocierea cu dinti de forma patrata os alveolar cu grosime mare
sau dreptunghiulara evolueaza spre formarea de pungi
papile scurte si plate parodontale
tesut fibros bine reprezentat in situatia interventiilor
latime mare a gingiei atasate; grad chirurgicale, vindecarea se face cu
crescut de cheratinizare minim de resorbtie osoasa si minim
de retractie a tesutului moale
16. Caracteristici ale biotipului parodontal subtire
asocierea cu dinti de forma evolueaza spre retractii gingivale si
triunghiulara resorbtie osoasa
papile inalte si ascutite in situatia interventiilor
gingie friabila si subtire chirurgicale, vindecarea este
latime redusa a gingiei atasate, slab insotita de resorbtie osoasa si
cheratinizata retractie a tesutului moale
os alveolar subtire, prezinta importante
frecvent dehiscente si fenestratii
4
Dupa priza rasinii acrilice, pacientul este instruit sa preseze dintii mandibulari la
nivelul jigului (aprox 10 min), dupa care se aplica materialul de inregistrare la nivelul arcadei
maxilare si se dirijeaza mandibular in relatie centrica.
5
Pacientul este invitat sa deschida gura maxim. Se palpeaza depresiunea din spatele
condilului (bilateral)
Pacientul este invitat sa inchida gura, in timp ce examinatorul opune usoara rezistenta
miscarii exercitand cu degetele presiune in sens pestero-anterior la nivelul polului distal al
condilului (bilateral)
23. Obiectivul palparii musculaturii si ce se poate obtine in situatia unui raspuns
pozitiv. (la pg 42 in carte gasim si secventele palparii)
Este necesara cand motivul prezentarii este durerea, avand ca obiectiv confirmarea
sau excluderea musculaturii, ca structura implicata in aceasta simptomatologie.
In situatia unui raspuns pozitiv se poate obtine:
o Durere la nivelul zonei examinate
o Durere in imediata vecinatate a zonei examinate
o Durere iradiata
24. Ce structuri anatomice evaluati cu ajutorul tomografiei computerizate cu fascicul
conic si avantajele tomografiei computerizate cu fascicul conic
T.c. cu fascicul conic ofera imagini ale structurilor anatomice cu contrast crescut si de
aceea este foarte utila pentru evaluarea structurii osoase.
Avantaje:
o Doza scazuta de radiatii
o Imagini de acuratete crescuta (rezolutia este crescuta pentru faptul ca unitatea
volumetrica a imaginii, voxel-ul, este izotropic, are laturi de aceeasi dimensiune, spre
deosebire de voxel-ul din tehnologia conventionala care este anizotropic, avand laturi de
dimensiuni diferite).
o Timp de scanare scazut
25. Aplicatii ale tomografiei computerizate in reabilitarea orala
aplicatii atat in evaluarea pacientului, cat si in planificarea tratamentului in
urmatoarele domenii:
o Implantologie o Ortodontie
o Chirurgie oro-maxilo- o Crearea de modele
faciala tridimensionale reale
26. Stereolitografia: ce este si care sunt aplicatiile in reabilitarea orala
Este tehnica de creare de obiecte tridimensionale pornind de la un design asistat pe
computer (in aceasta situatie designul este obtinut prin postprocesarea datelor
achizitionate de tomografia computerizata) prin solidificarea selectiva a unei rasini
fotosensibile folosinf un fascicul laser (tehnica aditiva)
Metoda este o aplicatie a tehnologie de prototip rapid.
Pot fi realizate astfel modele ale oaselor craniene, ghiduri chirugicale, etc
27. Diagnosticul afectiunilor A.T.M.
Afectiunile ATM se impart in 2 categorii:
Afectiuni temporo-mandibulare de origine musculara (miogene):
6
o Durerea miofasciala
o Miospasmul
Afectiuni temporo-madibulare de origine articulara (artrogene):
o Perturbari ale relatiei disc-condil:
7
30. Ce elemente aveti in vedere in cadrul discutiei cu pacientul pentru obtinerea
consimtamantului informat?
Natura deciziilor/procedurilor Verificarea faptului ca pacientul
Alternative rezonabile la interventiile intelege discursul medicului
propuse Acceptarea de catre pacient a planului
Relevarea riscurilor, beneficiilor si de tratament
incertitudinilor in legatura cu fiecare
alternativa
31. Atunci cand optati pentru inchiderea ortodontica a spatiului rezultat prin absenta
incisiviului central maxilar, ce interventii terapeutice (pe langa cea ortodontica) trebuie
incluse in planul de reabilitare orala pentru obtinerea unui rezultat optim din punct de
vedere estetic si ocluzal?
1. Inchiderea spatiului prin deplasarea corporeala a dintilor de pe hemiarcada respectiva
2. Modelarea chirurgicala a marginii gingivale a incisivului lateral
3. Acoperirea cu coroana ceramica a incisivului lateral pentru a simula un incisiv central
4. Remodelarea si albirea caninului pentru a simula un incisiv lateral
32. Atunci cand optati pentru inchiderea ortodontica a spatiului rezultat prin absenta
incisivului lateral maxilar, ce interventii terapeutice (pe langa cea ortodontica) trebuie
incluse in planul de reabilitare orala pentru obtinerea unui rezultta optim din punct de
vedere estetic si ocluzal?
Inchiderea spatiului prin deplasarea corporeala a dintilor de pe hemiarcada respectiva
Reconturarea caninului in plan frontal si sagital, pentru a simula un incisiv lateral
Fatetarea sau acoperirea cu o coroana ceramica pentru a masca diferenta de culoare
Reconturarea cuspidului primului premolar din considerente estetice si functionale
Slefuiri selective pentru a asigura protectie de grup lateral pe hemiarcada respectiva
33. Functiile restaurarilor provizorii
1. Protectie biologica prin prevenirea formarii placii microbiene la nivelul dentinei
descoperita si protejarea pulpei de noxele fizice, chimice si microbiene
2. Asigurarea relatiilor ocluzale si stabilitatii pozitionale a mandibulei
3. Asigurarea fucntiilor sistemului stomatognat
4. Asigurarea conditiilor de vindecare sau prevenirea inflamatiei parodontale
5. Verificarea preparatiilor dentare: grosimea coroanelor, paralelismul, retentivitatea
6. Evaluarea prognosticului de etapa
7. Testarea rezultatelor finale dpdv functional si estetic
34. Clasificarea restaurarilor provizorii dupa obiectivul urmarit
8
Restaurari provizorii de urgenta - protezarea este impusa de patologia specifica
pacientului: deteriorarea sau distrugerea posttraumatica a unor restaurari frontale
preexistente, fracturile coronare sau extractiile dentare din zona frontala
Restaurari provizorii de protectie (mentinere) - protezarea este impusa de interventia
terapeutica: preparatia unor dinti stalpi vitali, ablatia unei proteze partiale fixe frontale
necoresp.
Restaurari provizorii de testare - permite testarea unor elemente functionale (estetice,
fonatorii, ocluzale) in vederea transferarii informatiilor obtinute la nivelul restaurarii finale
Restaurari provizorii de asteptare (temporizare, pasaj), care functioneaza un timp
mai lung, datorita dificultatilor aparute in realizarea restaurarii finale. Din aceasta categorie
fac parte protezele provizorii postimplantare.
9
38. Dezavantajele rasinilor diacrilice compozite (ca material folosit pentru realizarea de
restaurari provizorii)
Duritate de suprafata Polimerizarea este urmata de
Casante formarea unui strat inhibat de
Scumpe oxigen gros
Selectia coloristica limitata Greu de reparat
10
Durerea profunda poate fi:
o viscerala(vasculara, glandulara, auriculara, pulpara)
o musculo-scheletala(parodontala, articulara, musculara, osoasa). Caracteristica
acestui tip de durere este relatia stransa pe care o are cu functia biomecanica.
44. Durerea neurogena
Apare prin aplicarea unui stimul normal, ce nu ar trebui sa fie perceput ca
nociv, asupra țesutului nervos care a suferit transformari si modificari patologice. Un
exemplu de astfel de durere este nevralgia de trigemen.
45. Categorii de durere odontogena-enumerare
Dentinara Asociata eruptiei dentare
Pulpo-periapicala Durere asociată tratamentelor
Parodontala dentare anterioare
Sindromul de fractură
46. Durerea dentinara
Durerea este provocata de stimuli chimici (dulce, acru) si termici (rece) si este
concordanta cu stimulul. O entitate aparte a acestui tip de durere este hiperestezia dentinara,
apreciata ca un raspuns exagerat la stimuli de rutina, datorată unei tulburări de
conductibilitate si excitabilitate. Durerea este ascutita, provocata de stimuli termici, chimici si
osmotici si se disipeaza in 10-20s de la indepartatea stimulului si nu se asociaza obligatoriu
cu leziuni patologice.
47. Sindromul de fractura: definitie, etiologie si diagnostic diferential
Definitie: Sindromul de fractura se caracterizeaza prin prezenta unei linii de clivaj cu
directie si profunzime necunoscute (fractura incompletă), care evolueaza fie central spre
pulpa dentara, fie excentric spre spatial parodontal, la nivelul unui dinte cuspidat vital.
Etiologie: bruxismul centric.
Diagnosticul diferential se face cu:
durere pulpo-periapicala durere psihogenă
durere parodontala durere galvanică
48. Sindromul de fractura: caracteristici si diagnostic pozitiv
Caracteristici:
dureri episodice la masticatia alimentelor dure sau fibroase
durerea este intense, de scurta durata si coincide cu momentul presarii alimentului
uneori apar dureri la alimente sau bauturi fierbinti
in faze mai avansate apar dureri care trădeaza afectarea pulpara
identificarea de catre pacient a dintelui afectat este dificila deoarece pulpa nu contine
fibre proprioceptive
percutia in ax este negativă
testele de vitalitate sunt positive
Diagnosticul pozitiv poate fi pus prin testul de mușcare pe un obiect ferm(cauciuc,
lemn, rulou de vată) care reproduce durerea descrisa de pacient.Se verifica toti dintii
adiacenti pentru comparație.
Suplimentar pot fi facute urmatoarele teste:
11
o colorarea cu albastru de metilen care patrunde in fisura și persista dupa clatire
o transiluminarea cu fibre optice. Lumina difuzeaza doar pe fragmentul iluminat
si se oprește la linia de fractura iar celalalt fragment apare întunecat.
49. Enumerati categoriile de durere neodontogenă cu punct de plecare la nivelul
structurilor cavitatii orale sau vecinatatea acesteia, in ordine descrescatoare a
prevalenței.
1. Durerea musculara 4. Durerea mucozală
2. Durerea sinusală 5. Durerea neuropatică
3. Durerea articulara
51. Semnele clinice ale miospasmului pterigoidianului lateral. Cu ce alt tip de afectiune
si pe baza căror semne clinice faceti diagnosticul diferential?
Semnele clinice:
Imposibilitatea de a se realiza Limitarea mișcării de deschidere a
intercuspidarea maxima-pacientul gurii
prezinta inocluzie verticală de Limitarea mișcării de propulsive
partea afectată Limitarea mișcării de lateralitate de
Durere in incercarea de a realiza partea opusa afectarii
intercuspidarea maximă
Ultimele trei caracteristici sunt comune miospasmului pterigoidian lateral si
deplasarii discului articular fara recaptare. Durerea in incercarea de a realiza
12
intercuspidare maximă si imposibilitatea de a realiza intercuspidare maximă sunt
semen patognomonice pentru miospasmul pterigoidianului lateral.
53. În situația in care ați pus în evidență durere la nivelul articulatiei temporo-
mandibulare (durere artrogena), ce diagnostic aveti in vedere?
Sinovita sau capsulita
Poliartrita (inflamatie A.T.M. in contextual afectiunii sistemice)
Osteoartrita-inflamatia A.T.M. determina degenerescenta tesutului osos articular).
Diagnosticul de osteoartita se pune atunci cand articulatia este sensibila la palpare si
radiografia pune in evidenta modificarile osoase.
13
57. Enumerati informatiile subiective despre durere pe care le culegeti in situatia
pacienților cu durere in teritoriul oro-maxilo-facial.
Descriere (asa cum formuleaza pacientul in motivul prezentarii)
Debutul: de cand si cum a aparut?
Evolutia: Daca problema s-a agravat intre timp, s-a atenuat sau s-a mentinut la fel
Daca pacientul s-a mai tratat in alta parte pentru aceeasi problema
Secventialitate Factori atenuanti
Durata Caracteristici asociate
Factori agravanti
58. Atunci cand constatati ca durerea este determinate de prezenta unei afectiuni
dentare, ce date culegeti?
Durata durerii Caracterul durerii: lancinant,
Stimul care accenteaza durerea: pulsatile, paroxistic
cald, rece, stimul biomecanic Zona afectata-istoric si inspecție
Orarul durerii: ziua, noaptea Țesuturile din jurul zonei cu
urgență
14
Se prefigureaza conturul final al dintelui cu ajutorul unui material compozit, care se
aplica direct la nivelul dintelui, fara demineralizare si fara aplicarea agentului adeziv. Se
realizeaza astfel o “macheta” directa a viitoarei restaurari (“mock-up”). Se verifica relatiile
ocluzale inainte de priza. Dupa polimerizare, se realizeaza o cheie palatinala cu ajutorul unui
silicon chitos. In aceasta cheie vor fi redate conturul palatinal si conturul aproximal.
Se indeparteaza materialul compozit aplicat anterior si se prepara cavitatea. Dupa
izolare si efectuarea toaletei cavitatii se aplica matricea, care va fi modelata la un contur ideal
oral si aproximal folosind cheia din silicon realizata anterior.
Se realizeaza obturatia definitive.
63. Modalitati de esec al obturatiilor din materiale composite.
1. Dehiscenta marginala si carie 3. Discromii
secundara 4. Uzura.
2. Fractura obturatiei
15
distanta de 4,5 mm de creasta alveolara. Acesta este un aspect de retinut nu numai din punct
de vedere estetic, in situatia restaurarilor din zona frontala, dar si unul biologic atunci cand
restauram dinti laterali foarte distrusi atat in sens V-O, cat si M-D, pentru mentinerea
sanatatii parodontale.
66. Contraindicatiile incrustatiilor fizionomice.
Plasarea marginilor preparatiei profund subgingival; aceasta nu este o contraindicatie
absoluta, dar reprezinta o situatie care ar trebui evitata. Aceste margini sunt dificil de finisat
si dificil de inregistrat. In plus, este preferabila adeziunea la smalt.
Imposibilitatea de a mentine un camp uscat, stiut fiind ca tehnicile de cimentare
adeziva (cu cimenturi pe baza de rasini diacrilice) necesita un control perfect al umiditatii;
Asocierea bruxismului exclude posibilitatea de realizare a incrustatiilor ceramic.
67. Prepararea dentara pentru incrustatii fizionomice.
Are ca obiectiv asigurarea unei grosimi adecvate materialului de restaurare si a unui
design al cavitatii care sa permita insertia pasiva, cu unghiuri rotunjite si margini bine
definite.
Conicitatea preparatiei (divergenta gingiva-ocluzala) trebuie sa fie mai mare (6⁰)
decat in cazul incrustatiilor metalice; daca peretii cavitatii ar fi aproape paraleli, insertia si
dezinsertia din timpul probei ar putea determina fractura incrustatiei.
Limitele cavitatii trebuie intotdeauna realizate in unghi de 90⁰, pentru obtinerea unei
rezistente marginale optime.
Peretii vestibular, lingual si gingival trebuie scosi din contactul cu dintele vecin (0,5
mm) pentru a fi posibila amprentarea correcta si finisarea post cimentare.
16
o Grosimea incrustatiei trebuie sa fie de minim 1,5mm.
Tip de material: Vitroceramica si oxid de zr
Dpdv al reabilitarii orale, se acorda apreciere exclusiv incrustatiilor ceramice (exista
si incrustatii din materiale compozite).
Metodele prin care se obtin incrustatiile integral ceramice sunt presarea si tehnologia
CAD/CAM
71. Cauze de esec al incrustatiilor fizionomice.
Fractura Retentie Carii secundare.
incrustatiei; insuficienta;
72. Care este limita pana la care un dinte tratat endodontic mai poate fi restaurant?
Se impune necesitatea extinderii oricarei coroane de invelis cu 1,5-2 mm apical de
jonctiunea bont artificial- structura dentara restanta (obtinerea efectului de incercuire =
“ferrule effect”) => va creste rezistenta la fractura a dintilor depulpati, contracarand
dispersarea fortelor generate de dispozitivul radicular.
Avand in vedere ca marginile coroanei trebuie plasate la distanta de 0,5mm de spatial
biologic, rezulta necesitatea existentei a minim 2-2,5mm substanta dentara coronar de insertia
epiteliala, ceea ce este echivalent cu 4-4,5mm deasupra rebordului alveolar, in conditiile
existentei unui epiteliu junctional de lungime normala. Astfel sunt satisfacute atat cerintele
biomecanice cat si biologice.
Dupa executarea slefuirii axiale, tesutul dentinar restant trebuie sa aiba o grosime de
minim 1 mm coronar de limita cervicala a preparatiei.
73. Alegerea metodei de restaurare in situatia dintilor tratati endodontic (dupa
Naumann si Peroz).
Autorii arata ca restaurarea dintilor depulpati se face prin raportare la gradul distructiei
coronare, pe care o incadreaza in 5 clase:
Clasa I: este afectat doar plafonul camerei pulpare. Se va obtura cavitatea de acces
endodontic.
Clasa a II-a: afectarea intereseaza in afara plafonului pulpar si un perete proximal:
este indicate restaurarea adeziva cu materiale composite.
Clasa a III-a: cavitatea de acces mai prezinta doar doi pereti, vestibular si oral.
Armarea in aceasta situatie este facultativa. Daca pe un astfel de dinte este necesara realizarea
unei coroane, consecutive slefuirii axiale, rezistenta structurii dentare restante va fi grav
afectata. Se impune armarea.
Clasa a IV-a: cavitatea de acces prezinta un singur perete, situatie in care este
obligatorie realizarea unui dispozitiv corono-radicular.
Clasa a V-a: cavitatea de acces nu mai are nici un perete: este obligatorie realizarea
unui dispozitiv corono-radicular si acoperirea cu o coroana de invelis.
Asa cum se poate deduce din clasificarea de mai sus, criteriul principal de selectie este
cantitatea de tesut dentar restant disponibil. Cu cat cantitatea de tesut dentar disponibil este
mai mare, cu atat mai mult putem opta in favoarea metodelor directe de restaurare.
17
74. Criterii de alegere intre dispositive radiculare prefabricate si reconstituiri corono-
radiculare turnate.
Gradul distructiei coronare. Cu cat distructia coronara este mai mare, cu atat sunt mai
indicate reconstituirile corono-radiculare turnate (RCR). La dintii la care distructia coronara
este mai redusa sunt preferate DR prefabricate deoarece pentru armonizarea liniei de
jonctiune dintre component radiculara si cea coronara a reconstituirii turnate, ar trebui
sacrificata o cantitate prea mare din structura coronara.
Configuratia canalului si posibilitatea de adaptare a DR. Grosimea dentinei radiculare
restante trebuie sa asigure rezistenta la solicitarile ocluzale ce sunt transmise de-a lungul
pivotului.
75. Enumerati elementele pe care le analizati in vederea stabilirii modalitatii de
protezare a unei edentatii frontale maxilare.
1. Spatiul edentat
2. Morfologia crestei edentate
3. Dintii limitanti: morfologie, pozitie, vitalitate, afectare parodontala
4. Dintii antagonisti, care pot fi: naturali, protezati conjunct sau adjunct
5. Ocluzia, care poate fi: psalidodonta, labiodonta, adanca, inversa
76. Caracteristici morfologice dentare in functie de care se face alegerea elementelor de
agregare, in vederea protezarii edentatiilor frontale maxilare.
1. Indicele mezio-distal, reprezentand raportul dintre dimensiunea transversala la nivelul
marginii incizale si cea de la nivelul coletului. Un indice pozitiv caracterizeaza dintii cu
coroana trapezoidala, un indice cu valoare aproape unitara pe cei cu coroana dreptunghiulara
sau patrata si, un indice negative dintii Hutchinson.
2. Grosimea vestibulo-orala in sectiune longitudinala la nivelul treimii incizale si la
nivelul treimii cervicale.
3. Curbura longitudinala. 6. Lungimea, grosimea si directia
4. Curbura transversala radacinii in raport cu axul coroanei.
5. Sectiunea la colet. 7. Marimea camerei pulpare.
18
Coroana fizionomica integral ceramica poate fi indicate, dar trebuie avuta in vedere
dificultatea de obtinere a unei limite cervicale favorabile la nivel mezial si distal.
Coroana mixta – de cele mai multe ori pe dinte depulpat.
Colajul este mai putin indicat datorita suprafetei reduse de smalt pentru adeziune.
78. Secventele restaurarii edentatiilor frontale maxilare.
1. Evaluarea/ reconturarea dintilor 5. Realizarea lucrarilor protetice
frontali mandibulari propuse
2. Protezarea provizorie 6. Individualizarea lucrarilor protetice
3. Stabilirea pozitiei si conturului si cimentarea provizorie
dintilor frontali maxilari 7. Cimentarea de durata
4. Asigurarea rezistentei
substructurilor dentare
19
care este perceput ca inestetic sunetului “V”, moment in care
pronuntarea vocalei “i” ofera date marginea incizala se pozitioneaza
despre pozitionarea in plan vertical a mai oral, pe mucoasa buzei
frontalilor maxilari – in momentul inferioare
pronuntarii prelungite a acestei
vocale, gradul de expunere a fetelor
vestibulare maxilare reprezinta 80%
din spatiul vertical interlabial la
indivizii tineri si doar 50% din
spatiul vertical inerlabial la varstnici
o verificarea fonetica finala are in vedere asigurarea spatiului minim de vorbire
(sunetul “S”)
81. Restaurarea pe implanturi a edentatiilor frontale maxilare: indicatii
dinti vecini integri
preexistenta diastemei sau a tremelor
dimensiunea mezio-distala a spatiului edentat sa permita o distanta de minim 1.5mm
intre implant si dintele vecin, de 3mm interimplantara si de 3-4.5mm intre 2
implanturi inserate la nivelul IC maxilari
spatiul vertical (pt restaurari cimentate): 7mm
raportul dintre lungimea coroanei/ lungimea implantului endoosos sa aiba o valoare
subunitara
lungimea recomandata a implanturilor endoosoase la maxilar este de minim 13mm
pozitia: axul implantului ar trebui sa treaca prin marginea incizala (cu o toleranta de
15° in sens V-O)
in situatiile edentatiilor pluridentare este preferabil evitarea inserarii de implanturi
adiacente, datorita resorbtiei osoase si colapsului consecutiv al papilei
interimplantare, cu consecinte inestetice
20
2. Slefuirea selectiva/ coronoplastia dintilor mandibulari
3. Prepararea seriata a dintilor implicati in restaurarea protetica si protectia lor bio-
functionala
4. Verificarea/armonizarea ghidajului anterior
5. Realizarea lucrarilor protetice propuse
6. Individualizarea lucrarilor protetice si cimentarea provizorie
7. Cimentarea de durata
84. Secventele restaurarii tuturor dintilor maxilari in prezenta edentatiilor intercalate
1. Determinarea planului de ocluzie mandibular
2. Slefuirea selectiva/ coronoplastia dintilor laterali mandibulari
3. Prepararea seriata a dintilor laterali maxilari si protectia lor bio-functionala
4. Prepararea seriata, asigurarea rezistentei substructurilor dintilor frontali si protectia lor
bio-functionala
5. Stabilirea ghidajului anterior
6. Realizarea lucrarilor protetice frontale, finisarea si cimentarea lor provizorie sau
definitiva
7. Realizarea lucrarilor protetice pe dintii laterali, finisarea si cimentarea lor provizorie
8. Cimentarea de durata
85. Enumerati etapele cuprinse in planul de tratament pentru restaurarea tuturor
dintilor maxilari si mandibulari, in prezenta edentatiilor intercalate
1. Restaurarea dintilor frontali mandibulari, cimentarea provizorie
2. Restaurarea dintilor frontali maxilari, cimentarea provizorie
3. Cimentarea definitiva a restaurarilor frontale mandibulare si maxilare
4. Restaurarea dintilor laterali mandibulari, cimentarea provizorie
5. Restaurarea dintilor laterali maxilari, cimentarea provizorie
6. Cimentarea de durata a restaurarilor mandibulare si maxilare
21
87. Cui se datoreaza proprietatile mecanice superioare ale ceramicii pe baza de oxid de
zirconiu?
Structurii monofazice (pur cristaline)
Dimensiunilor foarte mici ale cristalelor de oxid de Zr (sub 0.4 μm)
Uniformitatii cristalelor de oxid de Zr (dpdv al marimii si formei)
Proprietatii de rearanjare a microstructurii, care are loc in timpul trecerii de la o
temperatura inalta la una scazuta, precum si in momentul aplicarii unei forte la nivelul unei
fisuri in masa ceramica. Astfel, oxidul de Zr trece de la o structura tetragonala la una
monoclina, ceea ce determina o crestere a volumului cristalelor de dioxid de zirconiu.
Compresiunea ce se dezvolta in masa ceramica in timpul acestei transformari va determina
“sigilarea” zonei de fisura si oprirea propagarii ei
88. Indicatiile ceramicii pe baza de oxid de zirconiu in reabilitarea orala
Cape pentru zona anterioara si zona posterioara
Infrastructura puntilor din zona frontala si zona laterala
89. Care sunt factorii clinici pe care ii luati in considerare in alegerea intre diferitele
tipuri de sisteme integral ceramice si ce alegeti in functie de acesti factori? (plus tabelul
de la pag 106 ! )
Actual, alegerea se face intre vitroceramica si ceramica pe baza de oxid de Zr, in functie de:
Zona restaurata:
o Vitroceramica: zona anterioara
o Ceramica pe baza de oxid de Zr: zona anterioara+posterioara
Caracteristicile optice ale bontului dentar
o Bont cu discromii/metalic: ceramica pe baza de oxid de Zr
o Bont FARA discromii: vitroceramica
Caracteristicile optice ale dd vecini:
o Transluciditate crescuta: vitroceramica
o Transluciditate medie/scazuta: ceramica pe baza de oxid de Zr
Necesarul de spatiu pentru restaurare: cu cat rezistenta ceramii e mai mare, cu atat
grosimea restaurarii poate fi mai mica, implicit un sacrificiu mai mic de substanta
dura dentara; grosimea minima pt ceramica pe baza de oxid de Zr:
o 0.3mm pt proteze unidentare
o 0.5mm pt punti
Performanta clinica a sistemelor integral ceramice este influentata de urmatorii parametrii:
Proprietati fizice
o Rezistenta la flexiune si rezistenta la fractura
o Vitroceramica are cele mai scazute performante mecanice
o Ceramica infiltrata cu sticla are proprietati fizice bune
o Ceramica pe baza de oxizi, in particular cermica pe baza de oxid de zirconiu
are cea mai mare rezistenta la flexiune si fractura
Procesare fara defecte
22
Omogenitatea microstructurii -> cele mai omogene sunt cele monofazice pe baza de
oxizi
Prepararea dentara
Legatura cu dintele
90. Sisteme integral ceramice: legatura cu dintele
Vitroceramica se cimenteaza adeziv. Pentru obtinerea unui substrat favorabil legaturii
cu dintele, interiorul restaurarii trebuie gravat cu acid fluorhidric si apoi silanizat. Prin
intermediul silanului se stabileste legatura intre componenta anorganica – dioxidul de siliciu
(SiO2) din matricea ceramicii sticloase si componenta organica a cimenturilor diacrilice. Se
apreciaza ca succesul pe termen lung al restaurarilor cu infrastructura din vitroceramica
consta in succesul cimentarii adezive, care favorizeaza cresterea rezistentei restaurarii si a
complexului dinte-restaurare
In situatia ceramicii infiltrate cu sticla, gravarea acida nu imbunatateste adeziunea. In
vederea imbunatatirii legaturii cu dintele, este necesara sablarea interiorului restaurarilor. Se
apreciaza ca aplicarea unui agent de cuplare (silan) nu imbunatateste adeziunea, dar poate sa
creasca umectarea de suprafata. Se cimenteaza adeziv
Ceramica pe baza de oxizi. Gravarea acida cu faciliteaza adeziunea. Sablarea
interiorului restaurarilor imbunatateste adeziunea. Se poate face cimentare adeziva, dar si
conventionala
In situatia in care se face cimentare adeziva a ceramicii infiltrate cu sticla sau a
ceramicii pe baza de oxizi, este recomandata folosirea cimenturilor pe baza de rasini
diacrilice cu monomer adeziv fosfatic (pentru sistemele integral ceramice care nu pot fi
tratate cu acid)
91. Sisteme integral ceramice: enumerare, in ordinea descrescatoare a performantei
estetice.
In ordine descrescatoare a performantelor estetice, sistemele integral ceramice sunt:
1. In-Ceram cu schelet de oxid de 5. Ceramica pe baza de oxid de
magneziu zirconiu
2. Ceramica sticloasa, generatia I 6. In-Ceram cu schelet de oxid de
3. Ceramica sticloasa, generatia a IIa aluminiu
4. Ceramica pe baza de oxid de
aluminiu
92. Modalitati de esec in situatia restaurarilor integral ceramice
Esecurile restaurarilor cu infrastructura din vitroceramica se produc prin fractura.
Esecurile resturarilor cu infrastructura din oxid de zirconiu se produc prin descimentare si
pierderea legaturii cu portelanul din placaj.
Ceramica pe baza de oxid de zirconiu poate fi folosita pentru infrastructura puntilor din zona
frontala si zona laterala. Rezistenta la nivelul conexiunii dintre corpul de punte si elementele
de agregare este scazuta si de aceea esecurile se produc prin sectionarea la acest nivel.
93. Factori etiologici ai spatierilor dentare in zona frontala
23
factori etiologici congenitali
o dizarmonia dento-alveolara o insertia frenului aproape de
cu spatiere creasta (diastema)
o anodontia o anomalia de clasa II/1
o incluzia
24
97. Codul parodontal al pacientului
Daca evaluam pentru fiecare dinte si apoi facem suma dintilor pentru fiecare grad de pierdere
osoasa putem sa alcatuim un tablou numeric care reprezinta codul parodontal al pacientului si
prezinta urmatoarele grupe de cate 2 cifre:
varsta pacientului (ex: 45) nr de dinti cu pierdere osoasa
nr de dinti absenti, din totalul de 28 severa (ex: 04)
(ex: 05) nr de dinti cu pierdere osoasa
nr de dinti cu pierdere osoasa severa complicata (ex: 03)
redusa (ex: 06) => codul parondotal este: 45 05 06
nr de dinti cu pierde osoasa 10 04 03
moderata (ex: 10)
98. Factori de prognostic general in boala parodontala
Varsta Intervalele de control in cadrul
Antecedente heredo-colaterale dispensarizarii
Antecedente personale: diabet, Obiceiuri parafunctionale – cu
fumator etc gutiera nocturna
Igiena orala Obiceiuri parafunctionale – fara
Aderenta la programul de tratament gutiera nocturna
25
o daca adancimea santului gingival determinata cu sonda este de 1,5 mm sau
mai putin, marginea restaurarii poate fi plasata la 0,5 mm sub marginea gingivala din
considerente estetice, situatie care asigura evitarea violarii insertiei epiteliale
o daca adancimea santului gingival este mai mare de 1,5 mm, marginea
restaurarii se plaseaza la jumatatea distantei sub marginea gingivala
o daca adancimea santului gingival este mai mare de 2 mm, in zonele cu
exigente estetice se poate face o noua evaluare a unei posibile gingivectomii care sa permita
obtinerea unui sant gingival de numai 1,5 mm, iar dupa vindecare se poate aplica prima
regula, pentru ca existenta unui sant gingival prea adanc si plasarea prea profunda a marginii
restaurarii nu sunt elemente favorabile pentru mentinerea pe timp indelungat a sanatatii
parodontale
In consecinta:
o Este de preferat ca limita preparatiilor sa se gaseasca la distanta de marginea
gingivala
o Profilul limitei preparatiei trebuie sa asigure o adaptare finala cat mai buna
(≈40 μ) a marginii coroanei
o Marginea coroanei trebuie sa se integreze in morfologia suprafetei dentare
astfel incat palparea cu sonda sa nu deceleze in plus sau in minus trecerea de la suprafata
dentara la suprafata coroanei
102. Contraargumente pentru contentia dintilor cu afectare parodontala.
1. Dintii contentionati sunt mult mai greu de igienizat.
2. Contentia totala implica uneori si dinti care ar putea sa reziste fara a fi cuprinsi in
restaurare.
3. Contentia este costisitoare, in cazurile in care parodontiul este putin afectat si
contentia nu este absolut necesara, este preferabil sa evitam formulele de contentie extinsa.
4. Contentia este nebiologica, acoperirea cu coroane de invelis semi sau total
fizionomice impune o reducere considerabila de substanta dura dentara si de cele mai multe
ori depulparea tuturor dintilor.
5. Conturul preparatiilor pentru coroane de invelis nu este usor de obtinut pentru a
asigura cea mai buna relatie cu parodontiul marginal.
6. Dintii contentionati sunt mai greu de evaluat individual, cariile sub coroane sunt mai
greu de detectat, iar resorbtia parodontala poate sa evolueze fara semne clinice suficient de
evidente.
7. Puntile totale sunt mai greu de reparat.
103. Tipuri de preparatii dentare pentru coroane de invelis, in functie de momentul
executiei, in situatia dintilor cu afectare parodontala.
1. Preparatii preliminare sau prechirurgicale – nu reprezinta numai o conditie pentru
aplicarea puntilor provizori, ci exploreaza si rezolva si unele probleme care pot sa apara in
secventa chirurgicala
2. Preparatii intraoperatorii – in timpul operatiilor cu lambou se pot face extensii ale
slefuirii pe suprafata radiculara
3. Preparatii finale – daca se face o preparatie intraoperatorie, preparatia finala se
limiteaza la corectari supragingivale: paralelism, spatiu ocluzal, finisarea si netezirea
suprafetelor
26
104. Obiectivele preparatiilor intraoperatorii in situatia dintilor cu afectare
parodontala.
eliminarea resturilor de placa, tartru si cement necrozat si obtinerea unei suprafete
radiculare de dentina neafectata
eliminarea retentiilor si pragurilor pentru:
o a face posibila captusirea precisa a puntii provizorii
o facilitatea preparatiei finale
o grabirea momentului amprentarii si realizarii protezarii de durata fara a mai
interveni in zona cervicala si a perturba procesul de vindecare
executarea la vedere a preparatiilor interradiculare
separatia radacinilor (radiculotomia)
extractia unor radacini (radiculectomia)
105. Puntea telescopata: indicatii si avantaje.
Indicatii:
o Edentatii intinse
o Cea mai buna solutie pentru situatia in care prognosticul unora dintre dintii
propusi a fi cuprinsi in restaurare este incert
Avantaje:
o Se asigura contentia pe dinti neparaleli prin paralelizarea coroanelor primare
o Detasarea zilnica a puntii totale de catre pacient, permite acestuia accesul
pentru igienizare de jur imprejurul fiecarui dinte, crescand sansele unei totale indepartari a
placii microbiene si prevenirii inflamatiei parodontale
o Absenta solicitarii dintilor stalpi (coroanele secundare se obtin prin
galvanoformare)
106. Enumerati conditiile care trebuie indeplinite pentru realizarea unei bune
amprentari in situatia dintilor cu afectare parodontala.
Protezare provizorie corect adaptata
Urmarirea pacientului pentru favorizarea vindecarii parodontale
Respectarea recomandarii de a nu face preparatia finala si amprentarea mai devreme
de 10-12 saptamani de la interventia chirurgicala
Absenta semnelor inflamatorii si a sangerarii la palparea cu sonda
Pozitionarea limitei preparatiilor la distanta sau la nivelul marginii gingivale in
majoritatea zonelor, cu exceptia celor impuse de considerente estetice si de favorizare
a emergentei necesare sustinerii gingiei
Pentru zonele limitate unde materialul trebuie sa patrunda in santul gingivo-dentar, se
introduce cu mare blandete un fir de retractie nr. 1
27
108. Factori favorizanti si agravanti biologici ai eroziunilor dentare – enumerare.
1. Hiposialia. Saliva intervine in protectia antieroziva prin:
Diluarea si potentarea clearance-ului oral al agentului eroziv
Neutralizarea si tamponarea aciditatii
Mentinerea unui mediu suprasaturat cu saruri de Ca si P in proximitatea
suprafetei dintilor
Formarea peliculei dobandite care protejeaza suprafata smaltului
Contributia la remineralizarea suprafetelor demineralizate acid; saliva
stimulata are capacitati tampon si de remineralizare crescute
2. Compozitia si structura dintilor
3. Anatomia dintilor si relatiile ocluzale.
4. Anatomia si mobilitatea tesuturilor moi. In special limba are un rol important in uzura
suprafetelor orale demineralizate acid
109. Factori favorizanti si agravanti comportamentali ai eroziunilor dentare –
enumerare.
1. Statutul socio-economic.
Cercetarile sunt contradictorii, unele releva faptul ca adolescentii din grupurile
favorizate economic consuma mai multe sucuri de fructe, iar altele ca cei din
grupurile defavorizate economic consuma bauturi racoritoare-energetice
2. Modul in care se consuma bauturile acide:
Suprafetele dentare care vin in contact cu lichidul
Durata contactului
Modul in care se face deglutitia
3. Stilul de viata sanatos
Intr-un studiu realizat pe subiecti care au adoptat un regim vegetarian, 75%
prezentau eroziuni dentare
Exercitiile fizice indelungate produc transpiratie si hiposialie si astfel creste
riscul demineralizarii prin consumul de bauturi nealcoolice si chiar de apa
minerala acidulata
Consumul de ceaiuri din fructe acide (mere, macese, afine) sau adaugarea de
lamaie la ceaiul obisnuit provoaca eroziuni dentare
Periajul dentar excesiv sau practicat dupa ce dintii au venit in contact cu
agentul demineralizant, potenteaza prin abraziune uzura dentara produsa de
eroziune
Pirofosfatul din pastele de dinti antitartru influenteaza negativ capacitatea
fluorului de a stimula remineralizarea
4. Consumul de droguri. Hiposialia provocata de Ecstasy si consumul de bauturi acide
favorizeaza producerea de eroziuni dentare
110. Semnele clinice ale eroziunilor dentare.
1. In fazele initiale, suprafetele dentare afectate de eroziune sunt netede si lucioase, ca si
cum ar fi fost lacuite.
2. Suprafetele palatinale afectate ale frontalilor maxilari, pot avea o nuanta galbuie
datorita expunerii dentinei. Caracteristica acestor leziuni este delimitarea de restul suprafetei
28
dentare de catre o margine distincta de smalt, astfel incat suprafata palatinala arata ca si cum
ar fi fost slefuita in vederea aplicarii unei fatete din ceramica.
3. Obturatiile de la nivelul dintilor ce prezinta eroziuni sunt intacte si apar „in relief" fata
de tesutul dentar afectat.
4. Frontalii maxilari afectati prin eroziune par scurti in raport cu frontalii mandibulari.
111. Clasificarea eroziunilor dentare dupa Ganss si colaboratorii.
1. Fara eroziuni vizibile
2. Mici depresiuni, usoara rotunjire a cuspizilor, aplatizarea fisurilor cu pastrarea
morfologiei suprafetei ocluzale
3. Depresiuni la nivelul cuspizilor cu uzura severa, marginile obturatiilor raman
proeminente, aplatizarea morfologiei ocluzale.
112. Tabloul clinic asociat formelor avansate de eroziuni.
Carii Treme
Inflamatii parodontale Micsorarea dimensiunii verticale
Egresiuni de ocluzie
113. Prevenirea progresiunii eroziunilor dentare - enumerati obiectivele programului de
prevenire.
1. Diminuarea frecventei schimbarilor 4. Cresterea protectiei chimice -
de pH neutralizarea acizilor
2. Favorizarea mecanismelor 5. Reducerea fortelor abrazive
protective - cresterea fluxului 6. Asigurarea protectiei mecanice
salivar 7. Dispensarizarea
3. Favorizarea cresterii rezistentei
smaltului - aplicari cu fluor
29
2. Atritie excesiva - o pierdere de substanta dura mai profunda, ca rezultat al masticatiei
naturale la care se adauga o rezistenta redusa a smaltului sau eroziunea superficiala prin
consum de alimente sau bauturi acide.
3. Atritia patologica - o pierdere de substanta dura profunda la nivelul unui dinte, a unui
grup de dinti sau a tuturor dintilor, datorata contactelor dento-dentare suprasolicitante prin
edentatii sau datorita miscarilor parafunctionale denumite generic bruxism.
116. Bruxismul - definitie.
Parafunctie de frecare sau inclestare a dintilor, nocturna sau diurna, cu intensitate
diferita, cu durata a episoadelor variabila, mentinuta pentru o lunga perioada de timp.
Bruxismul este considerat si o afectiune neuro-psihica cu efect asupra miscarilor
mandibulei care distruge progresiv tesuturile dentare. Efectele clinice depasesc uzura dintilor
manifestandu-se la nivelul tuturor structurilor sistemului stomatognat.
117. Etiologia bruxismului.
Pana in urma cu aproximativ doua decenii, s-a considerat ca bruxismul este un
raspuns mediat de sistemul nervos central la interferentele ocluzale in raport cu starea de stres
psihic a individului. Vanderas considera ca malocluzia nu creste probabilitatea instalarii
bruxismului, iar tratamentul precoce al contactelor premature pentru prevenirea bruxismului
nu este suficient justificat stiintific. Wright mentioneaza ca interferentele ocluzale nu
reprezinta o cauza a bruxismului si ca indepartarea acestora nu determina stoparea
parafunctiei.
Stresul psihic este acceptat ca principal factor etiologic.
Factori favorizanti sau agravanti: pozitia in timpul somnului, disfunctii neuro-motorii,
alergii, factori nutritionali (hipoglicemia), alcoolismul, tabagismul, medicamente
(amfebutamona), droguri (amfetamine, cocaina), factori genetici.
118. Clasificarea bruxismului - bruxismul centric.
1. Diurn 4. Acompaniat de abfractii
2. Contractura musculara intensa 5. Afectare musculara majora
3. Arii de uzura limitate la zonele de
contact de intercuspidare maxima
30
inversarea curbei transversale prin uzura uzura ocluzala extinsa pe toata suprafata
cuspizilor de sprijin la care se adauga ocluzala si se pot adauga eoziuni dentare
abfractii ocluzale. In timpul somnului in mod normal
sunt in medie 260 de contacte de deglutie.
La bruxomani sunt intre 1200-12.000
contacte. Timpul de contact se sumeaza
pana la 10 minute normal si pana la 4 ore la
bruxomania
31
simptomele parafunctionale
125. Diagnosticul diferential al bruxismului
atritie excesiva eroziunea abraziunea
126. Enumerati obiectivele terapiei cu gutiere in situatia pacientilor cu bruxism si
efectele adverse ale terapiei cu gutiere
Obiective: Efecte adverse:
o evitarea uzurii dentare o Carii
o decontracturarea musculara o inflamatii parodontale
o modificari ocluzale
127. Morfologia gutiere folosite in tratamentul bruxismului
gutiera acopera complet fata orala/linguala, suprafata ocluzale, marginile incizale, iar
vestibular se extinde 0,5 mm sub convexitatea maxima a dintilor posteriori si 1,5 mm dincolo
de marginea incizala a dintilor anteriori
grosime de 2 mm la nivel ocluzal – suprafata plana si 1 mm vestibular
la nivelul suprafetei ocluzale plane a gutierei trebuie sa se asigure contacte multiple
bilaterale ale cuspizilor de sprijin anatagonisti, cuspizii antagonisti de ghidaj ramanand in
inocluzie
in zona frontala morfologia gutierei trebuie sa permita dezocluzia rapida a zonei
laterale in miscarile excentrice: la nivelul C se incorporeaza dincolo de zona de contact o
proeminenta care va determina separarea arcadelor pentru a permite miscarile de lateralitate,
propulsie , dar nu si miscarile orizontale.
128. Obiectivele planului de tratament in situatia restaurarii arcadelor dentare cu uzura
intensa
1. realizarea de contacte cu o presiune egala pe toti dintii in relatie centrica
2. ghidaj anterior in armonie cu miscarile functionale ale mandibulei
3. dezocluzie imediata a tuturor dintilor laterali in momentul in care mandibula se misca
din relatie centrica
4. restaurarea tuturor suprafetelor ocluzale care au uzuri totale ale smaltului
5. consilierea pacientului de a mentine o distanta intre arcade in stare de veghe
6. gutiera ocluzala in cazul persistentei bruxismului nocturn
129. Restaurarea arcadelor dentare cu uzura intensa: secventele care trebuie parcurse
in vederea realizarii de restaurari provizorii, in situatia in care nu este necesara o
modificare a DVO
se slefuiesc preliminar si se aplica coroane provizorii pe dintii frontali mandibulari si
maxilari
se verifica pozitia marginilor incizale ale dintilor frontali maxilari
se perfecteaza stopurile ocluzale
se perfecteaza ghidajul anterior si se verifica rapoartele din zonele laterale in raport cu
acest ghidaj. Este de retinut ca secretul succesului pentru intreaga restaurarea este realizarea
unui ghidaj anterior corect, nici prea restrictiv, nici insuficient, pentru a asigura dezocluzia
32
dintilor laterali => relatiile din zona frontala vor servi drept ghid pentru restaurarea tuturor
dintilor maxilari si mandibulari.
130. Restaurarea arcadelor dentare cu uzura intensa: secventele care trebuie parcurse
in vederea realizarii de restaurari provizorii, in situatia in care este necesara o
modificare a DVO
slefuiri preliminare + restaurari provizorii pe dintii laterali
pregatire + restauratii provizorii pe dintii frontali in raport cu noua DVO
131. Dificultatea restaurarii arcadelor cu uzura intensa: in ce consta si care este metoda
terapeutica necesara?
Dificultatea este data de imposibilitatea asigurarii agregarii pe dinti ale caror
coroane sunt foarte mult scurtate si de absenta spatiului vertical necesar pentru restaurare.
De cele mai multe ori este necesara marirea DVO prin marirea coroanei clinice, realizata
prin chirurgie plastica parodontala prin care se impiedica invadarea spatiului biologic de catre
marginea viitoarei restaurari.
Alungirea coroanei clinice implica restaurarea diagnostica din ceara aplicata pe dintii
neslefuiti, urmata de realizarea unui lambou, lasand pe loc papilele interdentare, si efectuarea
unei osteoplastii 3 mm spre apical de la marginea viitoarei lucrari, procedeu realizat la nivelul
fetei vestibulare, mai putin palatinal si niciodata aproximal.
132. Factorii care limiteaza rezultatul final al interventiei chirurgicale pentru marirea
coroanei clinice (procedeu terapeutic folosit in vederea resturarii arcadelor dentara cu
uzura intensa)
forma naturala a dintilor (rezultate nefavorabile se obtin in situatia dintilor
triunghiulari)
inaltimea buzei forma ambrazurii gingivale
morfologia radiculara a dintilor latimea osului interdentar
laterali estetica gingivala
133. Variante terapeutice pentru a obtine spatiul necesar restaurarilor fara a mari DVO
in situatia uzurii inegale – enumerare
remodelarea incisivilor mandibulari pentru a obtine spatiul necesar pentru
restaurarea celor maxilari, realizata doar cand uzura e initiala, si se face reducerea doar in
smaltul acestora
restaurarea incisivilor mandibulari impusa de descoperirea dentinei acestora prin
slefuirea necesara pentru a obtine spatiu + marirea coroanei clinice prin gingivo-
alveoloplastie
repozitionarea ortodontica a incisivilor mandibulari prin ingresiune, utila atunci
cand gingivo-alveoloplastia ar modifica nefavorabil raportul coroana/radacina
33
prepararea unor cavitati ocluzale retentive
coroane de substitutie
o asigura o retentie buna si nu este nevoie de cresterea DVO
o colereta laterala poate fi realizata mai inalta pentru a combina retentia interna
cu cea externa
marirea DVO – mai ales daca este necesara si restaurarea frontala
marirea lungimii coroanei clinice prin interventii chirurgicale de interventii
chirurgicale de gingivoalveoloplastie NU este indicata la nivelul dintilor
pluriradiculari, unde se descopera furcatiile, si mai ales la cei mandibulari, unde
alveoloplastie este putin indicata
135. Dispensarizarea pacientilor cu tratamente pentru uzura intensa: enumerati
modalitatile prn care se pastreaza echilibrul obtinut
constientizarea pacientului asupra obiceiului vicios
pastrarea celei mai bune relatii a ansamblului disc-condil
observarea si corectarea oricarui semn de instabilitatea ocluzala
corectarea pe cat posibil a hiperactivitatii musculare
verificarea purtarii gutierei ocluzale, verificarea si armonizarea contactelor si a
suprafetelor de uzura pe gutiera
verificarea igienizarii oro-dentare in conditiile restaurarii complexe si eventual a
purtarii gutierei ocluzale
136. Indicatiile arcadelor dentare scurtate
edentatii terminale molare limitari financiare
prezenta dintilor frontali si disfunctii psiho-motorii
premolarilor cu un prognostic
favorabil
137. Contraindicatiile arcadelor dentare scurtate
parafunctii patologie carioasa extinsa
malocluzii parodontopatie generalizata
prezenta disfunctiei cranio- pacienti sub 40 de ani
mandibulare
138. Efectele adverse ale arcadelor dentare scurtate
distalizarea premolarilor pierderea stabilitatii ocluzale
diminuarea DVO aparitia sindromului asociat daca
extruzia dintilor fara antagonisti exista o edentatie termino-terminala la
vestibularizarea dintilor frontali cu manbibula si la maxilar o proteza totala
aparitia de treme
139. Prognosticul arcadelor dentare scurtate
Depinde de:
mentinerea igienei oro-dentare relatiile interarcadice
corecte varsta pacientului
34
statusul parodontal al dintilor capacitatea adaptativa a ATM
restanti
140. Semne clinice ale sindromului asociat (sindromul combinatiei)
1. resorbtia in zona frontal a crestei 4. resorbtia crestelor edentate
alveolare maxilare terminale mandibulare
2. supraalveolie in zona tuberozitara 5. micsorarea DVO
3. extruzia dintilor frontali 6. disfunctie cranio-mandibulara
mandibulari 7. hiperplazie papilara la nivelul
mucoasei palatului dur
141. Efectele presiunilor exercitate pe extensia distala asupra dintilor stalpi si aspectele
pe care le aveti in vedere, in functie de aceste solicitari, in selectia si prepararea dintilor
stalpi
Presiunile exercitate pe extensia distala determina:
o inclinarea distala a dintelui distal
o inclinare distala si tractiune pe dintele mezial.
In consecinta, in alegerea variantei terapeutice de punte cu extensie distala trebuie sa
tinem cont de inaltimea coroanelor clinile ale dintilor stalpi si in special a dintelui stalp
mezial. Daca coroanele clinice au inaltime redusa exista pericolul ca puntea sa se
descimenteze de pe dintele mezial, accidente frecvent raportate in literatura.
Prepararea dintelui stalp mezial trebuie sa asigure o suprafata meziala suficient de
inalta si cat mai paralela cu axul de insertie al puntii, care sa se opuna tendintei de rotatie
dupa un ax care trece prin dintele stalp distal. Stiind ca cea mai buna agregare este data de
preparatiile pentru corone turnate, ori de cate ori este posibil , mai ales mandibular unde
cerintele estetice sunt mai reduse, este de recomandat realizarea puntilor cu extensii distale cu
coronae turnate cu limita de preparatie cervicala cat mai oblica.
Chiar indicatia de extensii distale la puntile cu agregare multipla pentru contentia
dintilor cu parodontiu functional redus este o solutie mai buna comporativ cu efectele adverse
produse de proteza mobilizabila. Daca rapoartele ocluzale sunt echilibrate si pacientul
parcurge cu constiinciozitate programul de dispensarizare, nu s-au semnalat diferente intre
puntile cu si cele fara extensii distale.
142. Influenta arcadei antagoniste asupra solutiei terapeutice reprezentate de puntea cu
extensie distala
Prezenta la arcada antagonista a unei proteze mobile/mobilizabile constituie un
argument suplimentar ptentru indicatia puntii cu extensie distala, avand in vedere valoarea
mai redusa a fortelor ocluzale.
Existenta unei constructii conjuncte pe arcada antagonista permite realizarea unor
contacte ocluzale lineare (cuspid activ al extensiei cu suprafata ocluzala a puntii antagoniste),
ceea ce reduce presiunile exercitate in timpul masticatiei. Este de preferat intotdeauna sa se
realizeze contacte ocluzale lejere cu extensia distala, iar in cazul dintilor antagonisti artificiali
chiar o infraocluzie de 80 µ nu reduce eficienta masticatorie.
In cazul existentei unor dinti naturali necontentionati ca antagonisti ai edentatiei
propusa spre protezare partiala cu punte cu extensie distala, trebuie sa analizam atent
posibilitatea asigurarii unor contacte stabilizante, preferabil cuspid-fosa atat pentru cuspidul
35
de sprjin al extensiei cat si pentru cel al dintelui antagonist. Daca pe arcada anatagonista
exista si dinti care nu au contact ocluzal, in zona distala extensiei, trebuie prevazuta
posibilitatea acestora de extruzie si aparitia contactelor premature si/sau interferente cu
extensia distala, ceea ce ar impune contentionarea sau extractia lor.
143. Modelarea corpului de punte extensie distala
trebuie sa tina cont si de relatiile cu tesuturile moi
contactul cu mucoasa seilor edentate se realizeaza in sa pentru a nu facilita retentia
resturilor alimentare. Aceasta configuratie permite si modelarea fetelor laterale pentru
evitarea zonelor retentive
in special fata distala a extensiei se modeleaza uneori gresit realizandu-se un contur
de dinte natural care are o zona de retentie spre mucoasa cu posibilitatea acumularii de PB si
tartru dentar.
desi este necesara o usoare bombare in treimea ocluzala pentru a preveni muscarea
limbii, care inevitabil se pozitioneaza si peste creasca edentata, distal de extensie, fata distala
trebuie sa fie vertical si rotunjita in plan transversal.
(la puntile cu elemente fizionomice, realizarea scheletului metalic trebuie sa tina cont
de tensiunile importante care apar prin solicitarile ocluzale, eventuala flambare a metalului
putand duce la fractura componentei fizionomice mai ales in cazul ceramicii. Desi mai putin
rezistente la uzura, compozitele se comporta mai bine in relatie cu elasticitatea scheletului
metalic.)
144. Care este schema ocluzala ideala in vederea realizarii de proteze fixe suportate de
implanturi, in situatia edentatiilor terminale?
contacte centrice foarte lejere
contacte centrice varf de cuspid - fosa
conducere canina sau antero-laterala pe dintii naturali, suficient de abrupta pentru a
evita interferentele
incarcarea axiala a implanturilor
145. Optimizarea insertiei protezei partial mobilizabile acrilice in cazul edentatiilor
terminale combinate cu edentatii intercalate
insertia PPA poate fi o problema dificila mai ales in cazul edentatiilor terminale
combinate cu edentatiile intercalate.
planurile de ghidare care sunt indicate pt PPM scheletata au aceleasi justificari si
pentru PPM acrilica.
in cazul edentatiilor intercalate laterale ( modificari la cls I si mai ales la clasa a II a
Kennedy) pregatirea unor suprafete proximale ale dintilor limitanti, paralele cu axul de
insertie, permit insertia si dezinsertia facila a protezei, fara a transmite forte nefiziologice
asupra dintilor stalpi.
se va asigura o mica zona dentara retentiva care sa menajeze parodontiul marginal de
contactul cu proteza
daca se impune acoperirea dintilor cu corone, aceste fete se modeleaza paralel cu axul
de insertie, in faza de machetare.
36
in cazul dintilor limitanti ai edentatiei terminale, numai daca fata distala are o
convexitate exagerata se reduce din aceasta fara a se desfiinta complet convexitatea care este
favorabila in cazul infundarii seii, fara a antrena exagerat dintele stalp.
la fel ca si la proteza scheletata, prin realizarea planurilor de ghidare proteza este mai
igienica din cazuza desfiintarii zonelor retentive proximale, corpul crosetului poate fi aplicat
mai aproape de colet, cu un efect mai fizionomic, asigurandu-se si stabilitatea protezei in
directie mezio- distala + un grad de mentinere prin frictiune.
146. Enumerati solutiile terapeutice posibile in situatia edentatiilor termino-terminale
maxilare caracterizate prin camp muco-osos favorabil si suport parodontal favorabil,
pornind de la cea mai indicata la cea mai putin indicata
37
149. Enumerati solutiile terapeutice posibile in situatia edentatiilor termino-terminale
maxilare caracterizate prin camp muco-osos nefavorabil si suport parodontal
nefavorabil, de la cea mai indicata la cea mai putin indicata
*Scheme cercuri:
Brandshaw, citat de Enăchescu, clasifică nevoia de tratament medical după cum urmează:
1. Nevoia normativă – reprezentată de tratamentul stabilit de specialiști, în cazul
comunității, sau de medical curant pentru fiecare pacient. În raport cu modalitățile de
investigație, experiența și conștiinciozitatea examinatorului, necesarul de tratament
stabilit se apropie mai mult sau mai puțin de nevoia absolută, reală
2. Nevoia resimțită – reprezintă dorința de tratament a pacientului care conștientizează
abaterea de la normal, înțelege efectele acesteia asupra stării de sănătate și, în context
socio-cultural, e preocupat de modificarea constantă. Nevoia resimțită e mult
inferioară nevoii normative datorită:
- Pacientul devine conștient de existența unei modificări patologice doar în
momentul în care evoluția acesteia provoacă durere, dismorfie sau/și disfuncții
evidente. Pacientul speră ca afecțiunea constatată se poate vindeca spontan și
nu dorește tratament
- Unele stări dismorfic-disfuncționale sunt acceptate sau determină o dorință de
tratament și în raport cu statutul și contextul socio-cultural. Dacă un tânăr care
dorește să se prezinte la un interviu pentru un post la o companie străină
resimte nevoia de tratament pentru o discromie dentară, un coleg de generație
38
dintr-un sat izolat acceptă și este acceptat de colectivitate cu o edentație
frontală.
După cum se vede și în figura 1.1, un segment (A) din mulțimea nevoilor reale
rămâne în afara intersecției cu mulțimea nevoilor normative și cu cea a nevoilor
resimțite. El este mai mare sau mai mic în raport cu pregătirea profesională, dotarea
cu aparatură pentru diagnostic, conștinciozitate, organizare și timp disponibil. Dacă
luăm ca exemplu nevoia de tratament pentru leziunile odontale, identificarea tuturor
acestor leziuni la un pacient este uneori dificilă, dar probabilitatea crește odată cu
suplimentarea examenului clinic obișnuit, cu tehnici din ce în ce mai sofisticate
clinice și paraclinice. În asistența la solicitare, pot rămâne nediagnosticate multe alte
leziuni, ceea ce determină un subtratament indus de model de organizare a asistenței.
Segmentul B – care face parte din mulțimea nevoilor normative, se află în afara
nevoilor reale și în afara nevoilor resimțite de pacient, dar reprezintă nevoi
determinate de medic. Acestea pot fi rezultatul unei erori oneste de diagnostic sau a
unei recomandări deliberate pentru câștig și, în cazul în care se regăsesc în planul de
tratament, reprezintă un supratratament indus de medic.
Segmentul C face parte din mulțimea nevoilor resimțite de pacient, dar nu se
intercsectează nici cu nevoile determinate de medic și nici cu nevoile reale. Ca
exemplu, tatuajul dentar nu este o nevoie de tratament medical, iar dacă este aplicat
reprezintă un supratratament indus de pacient.
Segmentul D face parte din mulțimea nevoilor resimțite de pacient și din cea a
nevoilor reale, dar nerecunoscute de medic. Sindromul de fractură a dinților cuspidați
în fazele inițiale are o simptomatologie neconcludentă (durere pasageră în timpul
masticației la un dinte aparent indemn) care poate înșela un medic cu mai puțină
experiență. Nevoia de tratament este reală și prin tratament adecvat în această fază
39
dintele poate fi menținut mult timp pe arcadă. Dacă nu se face tratamentul, survine
afectarea camerei pulpare și chiar fractura longitudinală care obligă la extracția
dintelui. E vorba de subtratament indus de medic și pacient.
Sectorul E face parte din mulțimea nevoilor normative și a celor resimțite dar nu
reprezintă nevoi reale. Albirea excesivă a dinților reprezintă un supratratament indus
de medic și pacient.
De obicei planul de tratament reflectă răspunsul la mulțimea nevoilor de
tratament determinate de medic cu tendința de supratratament (fig 1.2) dar, de
preferat ca acestea să fie doar nevoi reale (fig 1.3).
40
41