ODONTOTERAPIE

1 Țesuturile dure dentare

2 Etiologia cariei simple

3 Aspecte histopatologice ale cariei simple

4 Diagnosticul leziunilor carioase

5 Diagnosticul leziunilor necarioase

6 Principii generale de tratament ale cariei simple

7 Tratamentul cariei simple cavitare

Principalele materiale aderente Component Component Mecanism Pregătirea

utilizate ca lineri/baze/materiale principal 1 principal 2 de întărire structurii dure
 de durată pentru aplicare
CIS

Condiționare cu
acid poliacrilic
Acid Reacție (10%) dacă
poliacrilic acid-bază prospectul indică
(soluție Reacție astfel, variantele
CIS armat/hibrid apoasă) acid-bază moderne nu mai
necesită

Sticlă F-Al-Si
CIS modificat cu rășini (CIMR) Acid
poliacrilic
(soluție
apoasă) și
grupari m-
acrilice
COMPOMERI Matrice
organică Reacție
polimerică acid-bază
și grupări Polimerizare
acide Utilizare sistem
carboxilice adeziv –
GIOMERI Gravaj acid cu acid
o-fosforic 35-37%,
Particule de aplicare de primer
CIS pre- și adeziv – sisteme
polimerizate Matrice universale sau
organică dedicate
polimerică
RC (clasice)
Polimerizare
Umplutură
anorganică
ORMOCERI Matrice
Polimerizare
organo-
anorganică

8 Materiale dentare utilizate modern in tratamentele odontorestauratoare directe

RC = rășini compozite (clasice și modificate) + sistemele adezive necesare aplicării lor

Cimenturi aderente CIS = ciment ionomer de sticlă (clasice și modificate)

Materiale hibride ( CIMR = CIS modificate cu rașini, compomeri, giomeri)

Materiale biologic active

RC

Compoziția chimică clasică

1 Matricea organică = monomeri de bază + monomeri de diluție

Proprietăți fundamentale

monomeri de bază (Bis-GMA, UDMA) :

- vâscozitate mare (masa moleculară mare)

Diferențele de vâscozitate
- contracție de polimerizare mică datorită structurii voluminoase ale diferitelor materiale
compozite se datorează, în
- capacitate bună de umectare a țesuturilor dure dentare principiu, proporției de
- toxici pentru țesutul pulpar și își modifică culoarea în timp monomeri de diluție pe
care îi conțin.
monomeri de diluție (EGDMA, TEGDMA)

- vâscozitate mai mică ca a monomerilor de bază, ei diluează monomerii de bază si scad vâscozitatea
acestora, permițând o încărcare mai mare cu umplutură anorganică și umectarea ușoară a suprafețelor
de smalț gravate acid

- contracție de polimerizare mare

2 Umplutura anorganică : cât mai multe și mai mici, cu dimensiuni variabile

Daca particulele sunt mici, dar egale, vâscozitatea va crește (datorită suprafeței specifice mari) și de
aceea este indicat ca acestea să aibă dimensiune variabila: particule mari sau aglomerate între care să
existe particule și mai mic -

MACROumplutura ( particule de sticlă ale

MICROumplutura (particule de silice metalelor grele și Al-B-Si de Ba):
coloidală/pirolitică: 0-01 – 0,1 µm
- tradițională: -10 – 100 µm
 generează REZISTENȚĂ la UZURĂ și
luciu persistent dar, datorită faptului că - modernă: midi: 1 – 10 µm / mini 0,1 – 1 µm
înNANOumplutura
cantitate mare, 0,005
amestecul devine
– 0,01 µm  generează
prea vâscos, nu este posibilă încărcarea
- nanoparticulele
mare (care se comportă
 matricea organică are ca fluide și nu ca solide) la UZURĂ mare dar determină
REZISTENȚĂ
umătoarele dezavantaje: pierdera luciului
 este posibilă o incărcare mare de particule anorganice ceea ce
duce la creșterea
REZISTENȚĂ REZISTENȚEI
MECANICĂ scăzutăMECANICE REZISTENȚĂ MECANICĂ mare

CONTRACȚIE de POLIMERIZARE mare CONTRACȚIE de POLIMERIZARE mică