Materiale restaurative pe baza de rasini

Rasinile acrilice domina de mai multe decenii tehnologia protezelor unidentare. Din
ele s-au confectionat baze, dinti artificiali, fatete si chiar proteze unidentare, proteze provizorii
etc.

Rasinile auto si termopolimerizabile sunt indicate pentru realizarea bazelor protezelor

totale si partiale mobilizabile, repararea si optimizarea acestor proteze, confectionarea dintilor
artificiali, conformatoarelor, gutierelor si protezelor gingivale, aparatelor ortodontice
mobilizabile.

Rasinile acrilice

Rasinile acrilice pot fi prezente in trei forme:

a. acrilati polimerizati industrial in forme finite(de exemplu dinti artificiali

sau coroane provizorii prefabricate)

b. acrilati polimerizati industrial in forme prefinite – sunt tremoplastici si de

obicei au forma de placi care prin incalzire si presare pot deveni baze
pentru proteze sau aparate ortodontice

c. acrilati polimerizabili in laborator sau in cabinetul stomatologic – sunt

sisteme bicomponente: lichid si pulbere (lichidul este monomerul iar
pulberea este polimerul de metacrilat de metil)

Compozitia rasinilor acrilice

Monomerul este metacrilatul de metil – un lichid transpareat, volatil, cu miros

puternic, inflamabil, insolubil in apa, solubil in solventi organici el insusi solvent pentru
grasimi.

Polimerul sau polimetilmeta-acrilatul (PMMA) este solid la temperatura camerei dar

devine plastic peste 125sC, Din punct de vedere chimic PMMA este foarte stabil; solubil in
soventi organici. Absorbtia de apa este redusa.

Proprietatile mecanice sunt satisfacatoare cu exceptia rezistentei la abrazie care este

redusa.

Proprietatile optice sunt remarcabile: indicele de refractie este apropiat de cel al

dentinei si smaltului iar transparenta este excelenta. Posibilitatile de colorare sunt practic
nelimitate. Din nefericire aceste avantaje sunt umbrite de ingalbenirea in timp a PMMA. In
cazul acrilatelor pentru baza protezelor se adauga fire minuscule, colorate din nylon sau
acrilat care simuleaza reteaua de capilare din mucoasa.

In functie de agentul care declanseaza polimerizarea se disting doua categorii de

PMMA:

 termopolimerizabili, a caror polimerizare este initiata de caldura

  autopolimerizabili la care reactia este declansata de un activator prezent la nivelul
lichidului

Rasinile termopolimerizabile
Compozitie

Pulberea contine in principal polimerul, pigmenti, plastifianti, initiator

Lichidul contine in principal monomerul si un inhibitor de polimerizare.

Formarea pastei

Prin amestecarea lichidului cu pulberea (in dozele indicate de fabricant) se formeaza o

masa

nisipoasa care, cu timpul se transforma intr-o masa omogena. In momentul in care pulberea a
saturat monomerul, amestecul este introdus in tipar prin compresiune (indesare) sau injectare.

Tiparul in care s-a introdus pasta se introduce intr-o baie de apa sau aburi. Incalzirea
se face lent, dupa graficul indicat de fabricant. Ridicarea temperaturii peste 100sC determina
defecte de structura ale PMMA.

Proprietati

Proprietati fizice

Porozitatea. In structura rasinii pot sa apara bule de aer de dimensiuni variabile,

decelabile macroscopic. Ele sunt determinate de greseli de dozare, manipulare, prelucrare si
afecteaza proprietatile mecanice si biologice.

Absorbtia apei. Antreneaza variatii volumetrice, scade rezistenta mecanica si poate

determina modificari de culoare. Macar in timpul polimerizarii acrilatul trebuie izolat
deoarece apa poate fi resorbita prin peretii tiparului.

Solubilitatea este redusa.

Variatiile volumetrice. In cursul procesului de polimerizare au loc succesiv

urmatoarele fenomene fizice: la inceput o dilatare termica urmata de o contractie de
polimerizare iar contractia globala ajunge la 0,2 – 0,5%.

Proprietati mecanice

Duritatea este mult mai scazuta decat cea a dentinei deci nu sufera comparatia cu cea
a smaltului.

Rezistenta la compresie este buna.

 Rezistenta la abrazie este foarte redusa si constituie inconvenientul major al acestor
rasini.

Proprietati chimice

PMMA prezinta o inertie chimica mare, fiind foarte stabil in cavitatea bucala. Totusi
este posibila o evolutie defavorabila in timp: rasina initial translucida, se opacifiaza si se
ingalbeneste. De asemenea, datorita microfisurilor care apar in timp se reduce si rezistenta
mecanica. Aceste fenomene de imbatranire se datoreaza insa mai mult unor cauze fizice
(absorbtia de apa, structura poroasa).

Proprietati biologice

Manifestarile bucale de intoleranta (stomatopatia protetica) fata de aceste rasini sunt

destul de rare. Manifestarile alergice apar sub forma unei inflamatii cronice a mucoasei pe
care se sprijina proteza acrilica (adjuncta). Excesul de monomer, placa bacteriana de la nivelul
protezei, iritatia mecanica declanseaza reactii de aparare a mucoasei bucale.

Importanta pentru medicul stomatolog si pentru pacient ar fi mentinerea protezei in

apa distilata – timp de 24 de ore dupa finalizare – pentru stabilizarea volumetrica in urma
absorbtiei de apa.

Indicatii
1. confectionarea bazei protezelor acrilice

2. repararea si captusirea protezelor acrilice cu toate ca in aceste cazuri sunt preferati

polimerii autopolimerizabili, evitandu-se un nou tratament termice – sursa sigura
de deformari

3. confectionarea de coroane si punti provizorii

4. realizarea pe cale industriala a dintilor artificiali

Rasinile autopolimerizabile
Compozitia este asemanatoare cu a rasinilor termopolimerizabile.

Pulberea contine un initiator diferit si unele produse prezinta incarcaturi minerale,

silanizate care le confera o structura compozita.

Lichidul contine in plus un activator de polimerizare.

Polimerizarea

Sub actiunea activatorului din lichid se declanseaza reactia de polimerizare a pastei

care a rezultat prin omogenizarea pulberii cu lichidul.

Gradul de polimerizare este mai scazut fata de cel atins la rasinile termopolimerizabile.
 Reactia este exoterma, cantitatea de caldura degajata fiind cu atat mai mare cu cat
particulele sunt mai fine – temperatura atinsa poate fi chiar de 100°C.

Timpul de priza (de la inceputul omogenizarii pastei pana la momentul in care se

atinge temperatura maxima) este influentat de:

 temperatura – tipul de priza creste direct proportional cu scaderea temperaturii

mediului in care are loc polimerizarea

 dimensiunea particulelor – timpul de priza creste cu dimensiunea particulelor

Proprietati

Proprietati fizice

Solubilitatea si absorbtia apei sunt identice cu cele ale acrilatelor

termopolimerizabile; de

aceea este necesara o uscare prealabila a zonelor cu care pasta de acrilat vine in contact
(urmata de izolarea cu vaselina – sau cu alte substante izolatoare – mai ales in cazul in care
este vorba de mucoasa bucala).

Variatiile volumetrice din timpul polimerizarii sunt asemanatoare cu ale rasinilor

termopolimerizabile. Contractia de polimerizare creste cu cresterea excesului de monomer.

Proprietati mecanice

Duritatea este usor inferioara fata de cea a rasinilor termopolimerizabile.

Rezistenta la abrazie este la fel foarte redusa.

Proprietati chimice

Stabilitatea chimica este foarte mare.

Proprietati biologice

La fel ca la rasinile termopolimerizabile, potentialul alergen este extrem de redus dar

monomerul este foarte toxic pentru mucoasa bucala sau pulpa dentara; de asemenea in cazul
in care reactia de polimerizare are loc in cavitatea bucala cresterea temperaturii poate
determina leziuni ale mucoasei sau iritatia pulpei dentare.
RASINI DIACRILICE COMPOZITE (R.D.C.);

Sunt superioare tuturor rasinilor acrilice datorita adausului la compozite a unei faze
anorganice.

Clasificare:

autopolimerizabile

fotopolimerizabile

Forma de prezentare :

 generatia I Pasta/Lichid nu contine agent de gravaj, bonding sunt

autopolimerizabile.

 generatia II Pasta –Pasta nu au agent de gravaj ;.

 generatia III Pulbere -Lichid : EVICROL (fara agent de gravaj)

Pasta -Pasta : cu agent de gravaj.

 generatia IV Pasta in godeu :

in seringa:

 generatia V Capsulat :

Exista R.D.C. si pentru sigilare si pentru fixari adezive.

Generatia I, II au o adeziune mecanica; Generatia III, IV , V au o adeziune chimica.

Dozarea/Prepararea :

Cele clasice : pulbere/lichid sau pasta-pasta se dozeaza extemporaneum.

Se aplica pe hartii speciale, se prepara prin spatulare, rezultand in final o pasta vascoasa ce trebuie
repede aplicata.

Cele moderne in seringi Se preleva cantitatea functie de marimea cavitatii si se aplica dupa
conditionarea cavitatii (banda, matrice, cape FRASACO).Daca nu se utilizeaza cape vor rezulta
suprafete rugoase.

Forma capsulata : (pulvis+lichid). Avantajele prepararii moderne fata de cele manuale (vezi cimenturi
silicat).

Tehnica de lucru :

1) se alege rasina compozita ;

 2) conditionarea aderentilor (dentina, smalt). Dentina este riguros tratata cu agenti de curatire;
se aplica lineri de protectie si adezivi dentinari (primer) care vor media legarea chimica a
compozitului de dentina

3) Conditionarea smaltului : gravare acida 1-2 mm timp de 1,5 minute cu acid ortofosforic 37%
pana la 50%.Are loc topirea prismelor de smalt , spalare 20 secunde si uscare 20 secunde.
Vor rezulta microretentii in care vor patrunde adezivii amelari si apoi rasina compozita sub
forma de microfilamente . Creste in acest fel aderenta mecanica a rasinii la tesuturile dure.

4) Dupa gravajul acid se aplica agentul de cuplare -bondingul - ce va media, favoriza aderenta
rasinii la smalt.

5) Aplicarea rasinii si polimerizare. Aceasta se va aplica din profunzime la exterior, strat cu strat.
Se mentine rasina sub presiune cu capele pe perioada prizei initiale. Dupa, se trece la
prelucrare, finisare, se indeparteaza excesul, suprafata sa fie neteda, sa nu se intervina
(ideal). Daca totusi avem plusuri , se indica finisarea cu freze diamantate fine speciale pentru
rasini compozite. Sunt contraindicate prelucrarile ample in sedinta. La 24 ore, se recomanda
finisarea finala.Pentru a se evita infiltrarile, peste rasina se aplica lacuri dentare. In timpul
diferitelor manevre, sa nu sangereze papila deoarece vor aparea modificari de culoare.

Proprietatile rasinilor compozite ;

1)Timpul de gelificare : 40-90 secunde (cele moderne) pana la 5-10 minute (cele clasice).

2) stabilitate volumetrica : foarte buna.Contractie 0,25-1,9% comparativ cu rasinile acrilice.

3) separatia marginala : grad mic,mai mic de 10.(fenomenul de percolare). Separatia marginala se
inscrie in standarde pana la 20.

4) porozitate : aproximativ 10, functie de marimea particulelor. Obturatiile se protejeaza cu lacuri.

5)proprietati termice : conductivitate/ difuzibilitate asemanatoare cu cele ale smaltului, dentinei. Nu
transmit injuriile termice organului pulpar.
6) proprietati mecanice : duritate inferioara amalgamelor si smaltului . Valori apropiate de duritatea
amalgamului ; rezistenta la rupere , abraziune scazuta acestor materiale ;

7) stabilitate cromatica : relativbuna. Se modifica datorita modului de lucru.

8) efect biologic pulpotoxic . !!!!Se va efectua tratamentul plagii dentinare.

9) adeziunea : mecanica (gen I) fara conditionare, doar forma retentiva a cavitatii.

mecano-chimica (gen. II, III) agent de gravaj, bonding;

de 2-4 ori mai mare la smalt ca la dentina.

Adeziunea este mediata datorita agentilor de cuplare

10) absorbtia de apa: compozitele cu microumplutura si miniparticule absorb apa in cantitate
crescuta avand efect negativ asupra proprietatilor mecanice.

Indicatii :

 Cavitati (I-V) cu circumspectie clasa I, II la PM, M (retentie) ;

 Displazii coronare ;
 Fracturi coronare ;
 Fixare fatete ;
 Protezari imediate ;
 Imobilizari dentare.

Nu prezinta contraindicatii.

COMPOMERII

Materiale hibride aparute dupa anii '90.

Sunt materiale cu origine mixta care imbina proprietatile rasinilor compozite si ale
cimenturilor ionomere de sticla.

Se livreaza ca pasta in sistem capsulat sau in seringi cu sistem de initiere foto.

Tehnica de lucru :

1)Alegerea nuantei compomerului ;

2)Pregatirea cavitatii sau nu (in eroziuni sau lacune cuneiforme se curata mecanic-perie+pasta
pentru profilaxie) ;

3) Aplicare primer pe smalt si dentina circa 30 secunde. Suprafata nu se usuca. Uscare 5-10
secunde.Fotopolimerizare10 secunde.

4) Aplicare compomer +fotopolimerizare 40 secunde;

5) Finisare/Prelucrare cu benzi /discuri (SOFT-LEX).

!!!!!!Compomerul nu necesita demineralizare cu acid fosforic 37%(doar cand folosim adezivi de la

trusa de compozit se va face si gravaj acid in prealabil).