Geotextilele, georetelele, geocompozitele de drenaj sunt materiale geosintetice cu functii hidraulice de filtrare

si/sau drenare, alternativa la filtrele inverse si materialele granulare drenante traditionale.

Geosinteticul cu rol filtrant permite trecerea fluidelor din masivele de pamant si umpluturi din materiale granulare,
perpendicular pe planul sau, prevenind migrarea necontrolata a particulelor solide.
In cadrul functiei drenante, materialul geosintetic trebuie sa colecteze si sa transporte fluidele in planul sau. Cele
doua functii sunt deseori asociate una alteia, filtrul impiedicand patrunderea particulelor de pamant in dren si
colmatarea acestuia. Materialele geosintetice care pot indeplini aceste roluri sunt geotextilele (filtru), georetelele
(drenare) si geocompozitele de drenaj – asociatii de georetele sau miezuri cu diferite forme si geotextile, cu
functie complexa atat de filtrare, cat si de drenare. Tot in aceasta categorie ar putea fi incluse si asa-numitele
„geoconducte”, tuburi de drenaj din materiale polimerice care asigura transportul fluidelor.
Lucrarile ingineresti la care este necesara utilizarea filtrelor si drenurilor sunt extrem de variate: lucrari de
sprijinire, drumuri si cai ferate, depozite de deseuri, constructii hidrotehnice, puturi – filtre, piezometre, saltele
drenante, bariere anticapilare, drenuri verticale pentru accelerarea consolidarii, prevenirea si remedierea
alunecarilor de teren etc.
Solutia traditionala implica utilizarea de materiale granulare sortate, pietris, nisip, balast, in mai multe straturi, de
regula 3 pana la 5, care au dezavantajul de a ocupa un spatiu considerabil, necesita o punere in opera atenta si
de multe ori laborioasa, nu pot fi instalate pe pante abrupte, iar costul materialelor plus transportul poate fi
semnificativ.
Avantajele utilizarii materialelor geosintetice pentru aceste functii sunt legate de excelentele proprietati fizice si
mecanice, uniforme pe toata suprafata, de disponibilitatea lor, de instalarea facila si putin dependenta de
conditiile climatice, de spatiul mic ocupat.
Geotextile
Geotextilele sunt primele materiale geosintetice, utilizate inca din anii ´50 pentru realizarea de filtre pentru
protectii costiere. In Romania primele geotextile au inceput sa fie produse in 1973 si au fost utilizate in special in
aplicatii hidrotehnice.
Geotextilele sunt tesaturi permeabile realizate din fibre sau fire textile. Majoritatea sunt realizate din fibre sintetice,
dar exista si geotextile realizate din fibre naturale (iuta, de exemplu, utilizate in special pentru protectii
antierozionale). Polimerii utilizati sunt polipropilena, poliesterul, polietilena si poliamida sub forma de fibre sau fire
(monofilament, multifilament etc.)
Geotextilele pot fi: tesute, netesute, tricoturi, geotextile – retea sau speciale. Pentru cea mai mare parte a
geotextilelor, materia prima este prelucrata sub forma de filamente, fibre (rezultate din taierea filamentelor la
lungimi diferite) si fire (obtinute prin asocierea filamentelor sau prelucrarea fibrelor). Pentru geotextilele speciale
se utilizeaza si alte forme cum ar fi benzile taiate din folii sau benzi extrudate, foliile si elementele profilate din
material plastic.
Geotextilele netesute sunt paturi fibroase, cu structura tridimensionala, formate dintr-un aglomerat de fibre
orientate dupa o anume directie sau la intamplare, consolidate prin diferite procedee: intertesere, termic, chimic,
prin coasere – tricotare. Caracteristica pentru geotextilele netesute, prin raport cu celelalte tipuri de geotextile
clasice, este structura lor tridimensionala, care le confera proprietati filtrant - drenante foarte bune, similare cu
cele ale mediilor poroase naturale.
Geotextilele tesute sunt materiale cu structura bidimensionala, constituite din fibre dispuse intr-o retea regulata,
ce rezulta din incrucisarea si intrepatrunderea a doua sisteme de fire: urzeala si batatura. Aspectul materialelor
este identic cu al tesaturilor obisnuite. In raport cu numarul de fire si de incrucisari pe unitatea de suprafata, se
obtin geotextile cu desime si grad de acoperire diferite si, implicit, cu permeabilitati diferite.
Geotextilele sunt utilizate in special pentru functiile hidraulice, precum cele de drenare si filtrare, dar pot indeplini
si alte de roluri, cum ar fi cele de separare, protectie, armare sau container.
Pentru alegerea unui geotextil cu rol de filtrare este importanta permeabilitatea perpendiculara pe planul sau si
deschiderea specifica a porilor (dimensiunea golurilor), iar pentru functie de drenare un rol important joaca
permeabilitatea in planul geotextilului (transmisivitatea). In ambele cazuri rezistenta mecanica este, de
asemenea, un criteriu de selectie (rezistenta la tractiune, la perforare, la compresibilitate etc.).
Produsele se prezinta sub forma de rulou, iar instalarea lor se face prin derulare manuala sau mecanizata,
imbinarile dintre rulouri sau de la colturi realizandu-se, in general, prin suprapunere. In anumite cazuri, cand este
necesara o imbinare de rezistenta mai mare, se realizeaza cusaturi.
Georetele
Georetelele sunt produse cu structura plana deschisa, formate din fire monofilamentare ce se intersecteaza. Cu
functie de drenaj, georetelele se utilizeaza singure sau in asociatie cu alte materiale geosintetice (geotextile de
obicei) pentru terenurile de fundare (de exemplu, pamanturi sensibile la inghet) sau la diferite constructii (ziduri de
sprijin, depozite de deseuri, baza rambleelor etc).
Se recomanda asocierea cu un geotextil sau o geomembrana pentru a impiedica patrunderea pamantului in
deschiderile retelei, fapt care ar compromite buna functionare a produsului.
Structura georetelelor este asemanatoare cu cea a geogrilelor, dar forma deschiderilor in cazul georetelelor este
in general rombica, avand unghiuri care variaza in general intre 60° si 80°.
Georetelele au grosimi de cca 5 - 10 mm. Ele pot fi alcatuite din: nervuri solide extrudate, nervuri din polimer
spongios extrudate (au grosime mai mare si deci debitul transportat este mai mare), nervuri solide trefilate (au
intersectiile in unghi drept, ceea ce le confera o rezistenta sporita) sau monofilamente sudate termic.
Georetelele sunt realizate in general din polietilena cu adaos de negru de fum (pentru protectie contra razelor UV)
si aditivi (antioxidanti, lubrifianti).
Plasele sunt o varianta a georetelelor; ele au goluri mai mari si sunt formate din fire flexibile multifilamentare sau
multifilare. Legatura dintre fire se face prin termosudare sau innodare. Ele au o mare suplete si flexibilitate,
precum si o transmisivitate foarte mare. Georetelele cu rol drenant sunt utilizate in acelasi mod ca geotextilele.
Gecompozite de drenaj
Geocompozitele utilizate pentru drenaj sunt formate dintr-un geotextil cu rol filtrant si un miez prin care circula
fluidul. Miezul poate fi constituit din: retele cu ochiuri (georetele), aglomerat de fibre sau monofilamente, miez cu
proeminente (simetrice sau asimetrice), coloane sau miez ondulat.
Miezul poate fi fabricat din polietilena, polipropilena sau poliamida (nylon).
Se pot distinge drenuri – fitil, care sunt drenuri verticale prefabricate utilizate in special pentru accelerarea
consolidarii terenurilor slabe saturate si drenuri plane, folosite pentru situatiile in care curgerea fluidului este plana
(in spatele zidurilor de sprijin, sub terenurile de sport, sub etansarile cu geomembrane, ca bariera anticapilara
etc.).
Utilizarile acestor tipuri de drenuri s-au inmultit o data si cu dezvoltarea unor produse specifice. Astfel, pe piata
internationala sunt prezente produse si tehnologii speciale pentru drenarea incintelor pentru excavatii adanci
(produsele fiind montate ca un „cofraj pierdut” si permitand priza betonului), pentru realizarea drenurilor de
margine la sosele si autostrazi, pentru utilizari la terase, terenuri de sport, spatii de agrement etc.
Produsele descrise mai sus sunt disponibile in mare masura si pe piata nationala de profil, ca si parte din
tehnologiile aferente. O data cu extinderea utilizarii lor la diverse aplicatii in Romania, pe masura dezvoltarii
cadrului normativ referitor la materialele geosintetice, se va reusi reducerea decalajului tehnologic intre tara
noastra si Occident.