Telefon: 0741 285 605

E-mail: alboproiect@gmail.com
Adresă: Str. Cuza Vodă, nr. 11, Fălticeni, jud. Suceava

CAIET DE SARCINI

CAP. 1 CERINŢE GENERALE

1.1 Consideraţii generale

1.1.1 – Prezentul caiet de sarcini cuprinde principalele condiţii tehnice ce trebuiesc
avute în vedere la executarea structurii de rezistentă.
1.1.2 – Constructorul are obligaţia de a cunoaşte, aplica şi respecta prevederile din
prescripţiile tehnice în vigoare la data aplicării proiectului, prescripţii referitoare
la modul de preparare şi punere în lucru a betonului, executarea lucrărilor de
metal, precum şi metodologia de recepţionare a lucrărilor sau respectarea
normelor de tehnică a securitaţii muncii.
Acte normative obligatorii
În Anexa 1 sunt prezentate codurile de proiectare şi execuţie, cuprinzând STAS-uri, normative si
instrucţiuni cu indicaţia unde sunt publicate acestea.

1.1.3 Calitatea materialelor

Materialele trebuie sa fie de calitatea prescrisă de documentaţiile de execuţie şi în conformitate
cu prevederile actelor normative, urmând să fie supuse la diverse probe atunci când Investitorul
sau Consultantul le solicită.

În cazul în care loturile de materiale nu îndeplinesc condiţiile de calitate garantate de

certificatele de calitate sau actele normative, se va interzice sau sista imediat utilizarea lor şi se
vor sesiza de urgenţă Investitorul, Furnizorul şi Organele pentru Controlul Calităţii Produselor.

1.1.4 Reţeaua utilităţilor publice

Antreprenorul are obligaţia de a obţine toate informaţiile de la serviciul utilităţilor publice,
privind poziţia reţelelor şi le va face imediat cunoscute Investitorului şi Consultantului.

Orice deviere sau modificare permanentă sau temporară a reţelelor publice va fi permisă numai
după obţinerea aprobării de la fiecare deţinator a utilitaţilor respective.

1.1.5 Inspecţia Consultantului şi a Investitorului

Antreprenorul este obligat sa asigure accesul şi toate facilităţile pentru a abilita pe Consultant şi
pe Investitor, pentru ca ei sa-ţi indeplinească în mod corespunzator inspecţia pe şantier, ori de
cate ori aceştia solicită în timpul derulării contractului.

CAP. 2 LUCRĂRI DE PREGATIRE A EXECUŢIEI

2.1 Consideraţii generale

2.1.1 – După primirea documetaţei tehnico-economice de la beneficiar, constructorul
va trece la analiza şi definitivarea concepţiei organizatorice a lucrărilor de
construcţii-montaj sub aspectele urmatoare :
* delimitarea şi împrejmuirea zonei respective ;
 Telefon: 0741 285 605
E-mail: alboproiect@gmail.com
Adresă: Str. Cuza Vodă, nr. 11, Fălticeni, jud. Suceava

* delimitarea si materializarea pe teren a zonelor specifice de lucru, a fluxurilor de circulaţie

pentru salariaţi şi persoane străine, a materialelor de construcţii, a zonelor de lucru pentru
utilaje si a zonelor de depozitare, precum si a zonelor de repaos pentru personalul din execuţie ;

* stabilirea necesarului global de materiale, precum şi a fluxului calendaristic de aprovizionare

pe fiecare categorie în parte de material, în stransă corelaţie cu graficul de execuţie a lucrării ;

* stabilirea necesarului global de forţă de muncă, precum şi a ritmului de acces a personalului la

lucrare, pentru evitarea aglomerării inutile sau a pierderilor tehnologice de timp în stransă
corelaţie cu ordinea de execuţie a lucrărilor ce stabileste necesarul de utilaje de construcţie.

2.1.2 – Funcţie de categoria de lucrări ce urmează a se executa se stabilesc formatţile

de lucru pe meserii, precum şi modul în care urmează să se desfasoare execuţia.
2.1.3 – Echipele de meseriaşi cu calificare corespunzatoare trebuie dotate cu toate
sculele, materialele şi echipamentul necesar.
2.1.4 – Şeful de santier trebuie sa aibă posibilitatea supravegherii în permanenţă a
lucrărilor pentru asigurarea unei calităţi corespunzatoare a acestora,
respectarea dozajelor si a consumurilor specifice de materiale, precum şi
efectuarea tuturor operaţunilor prevazute a se executa.
2.1.5 Trasarea
* trasarea lucrărilor se va face in conformitate cu prevederile STAS 982/1/15, respectandu-se
toleranţele admisibile de trasare în plan ;

* Recepţionarea lucrărilor de trasare se va face conform STAS 9824/0/74.

* Trasarea axelor şi materializarea axelor structurii se va executa in conformitate cu prevederile

« Indrumatorului privind executarea trasarii de detaliu in constructii » - C.83/75.

* La recepţionarea lucrărilor de trasare a axelor se va verifica :

- modul de alcătuire a reperelor de natură să asigure stabilitatea acestora ;

- amplasarea reperelor astfel încat să se poată asigura materializarea axelor.

CAP. 3 TERASAMENTE

3.1 Săpături
Toate săpăturile vor fi executate cât mai aproape de dimensiunile şi forma exactă precizată în
planşele de specialitate, astfel încat acestea să necesite un volum minim de umplutură.

Săpăturile vor fi executate respectându-se prevederile din « Normativul privind executarea

lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor de construcţii civile şi industriale » -
C.168/1998, cap. 1,2,3 si 4.

Pentru fundaţiile clădirilor se vor executa săpaturi manuale ; în sant continuu şi izolate cu
dimensiunile sapăturii din planurile de săpătură ; adâncimea de fundare fiind mică şi terenul cu
un grad de compactare mijlociu nu se vor face sprijiniri de maluri.
 Telefon: 0741 285 605
E-mail: alboproiect@gmail.com
Adresă: Str. Cuza Vodă, nr. 11, Fălticeni, jud. Suceava

3.2 Umpluturi
Umpluturile vor fi bine compactate în straturi de 15÷20 cm grosime, respectându-se
instrucţiunile din nomativul P70/1970, cap. 5.5.

3.3 Recepţia lucrărilor

* Recepţia lucrărilor de terasamente se va executa în conformitate cu prevederile normativelor
C.169/1988 şi C.56/1985.

* La terminarea lucrărilor de sapături pentru fundaţii se va verifica poziţia, dimensiunile şi

cotele de nivel realizate faţă de prevederile proiectului şi se va întocmi un proces verbal de
lucrări ascunse.

CAP. 4 LUCRĂRI DE BETON SIMPLU ŞI BETON ARMAT

4.1 Generalităţi
Calitatea materialelor şi nivelul de execuţie vor fi în conformitate cu rmătoarele coduri :

STAS 10107/0/1990
C.140/1986
C.56/1985
Actele care certifică calitatea materialelor care urmează să intre în alcatuirea betonului trebuie
să fie la dispozitia consultantului.

4.2 Stabilirea reţetelor

Clasa betonului, definită de STAS 10107/0/1990 se stabileşte prin proiect pentru fiecare element
de construcţie.

Reţetele betoanelor utilizate vor fi preparate conform reţetei clasei respective.

4.3 Materialele pentru betoane

4.3.1 Cimenturi
Sortimentele de ciment utilizate la prepararea betoanelor sunt specificate în proiect şi prevăzute
în normativul C.140/1986, anexa IV.1.

4.3.2 Agregate
Condiţiile de folosire a agregatelor pentru prepararea betoanelor sunt prevăzute de

STAS 1667/1976
C.140/1986, anexa XI

4.3.3 Prepararea betonului

Betonul se caracterizează prin :

* clasa betonului, conform C.140/1986, tabel 1.1. ;

 Telefon: 0741 285 605
E-mail: alboproiect@gmail.com
Adresă: Str. Cuza Vodă, nr. 11, Fălticeni, jud. Suceava

* lucrabilitate, conform C.140/1986, anexa I.2 ;

* tipul de ciment, conform C.140/1986, anexa VI.1 ;

* mărimea agregatului, conform C.140/1986, anexa IV.3 ;

* gradul de impermeabilitate, conform C.140/1986, anexa I.2 ;

* gradul de gelivitate, conform C.140/1986, anexa I.2 ;

Caracteristicile betonului sunt cele specificate în proiect.

Controlul calităţii betonului preparat se face prin prelevarea de probe în condiţiile normativului
C.140/1986, anexele X.5 si X.6.

4.4. Oţelul pentru armături

Oţelul trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevazute de STAS 430/1/89, STAS 430/3/89,
STAS 430/2/80 si C.140/86 anexa X.1-punctul A.5.

Tipurile de oţel folosite sunt OB 37 si PC 52.

Folosirea altor tipuri de oţel beton nu este posibilă decât cu aprobarea proiectantului, care se
face numai pe baza « Certificatului de calitate » emis de producător.

4.5 Cofrajele şi susţinerile lor

Cofrajele şi susţinerile lor trebuie să asigure forma, dimensiunile şi gradul de finisare al
construcţiei conform proiectului.

Calitatile pe care trebuie să le indeplinească cofrajele sunt precizate in C.140/1986, art.2.1÷2.7 şi

anexa X.3.

Verificarea calitativă a lucrărilor de cofrare şi de sprijiniri este precizată în normativul C.56/1985,

act normativ a carui respectare este obligatorie.

4.6 Turnarea betonului

Această operaţiune cuprinde urmatoarele faze :

* montarea armăturilor ;

* turnarea betonului ;

* compactarea betonului ;

* decofrarea betonului ;

* verificarea calitaţii betonului.

 Telefon: 0741 285 605
E-mail: alboproiect@gmail.com
Adresă: Str. Cuza Vodă, nr. 11, Fălticeni, jud. Suceava

Toate aceste succesiuni de operaţii se vor executa respectându-se precizările C.140/1986, pct.
6.1÷6.56.

CAP. 4 LUCRĂRI DE INFRASTRUCTURA

5.1 Lucrări de infrastructură

5.1.1 Executarea fundaţiilor
* Lucrarile de fundaţii se vor executa în conformitate cu prevederile normativului NP012/2004

* Executarea fundaţiilor se va face numai după recepţia lucrărilor de terasamente

* La executarea fundaţiilor se vor avea în vedere următoarele :

- materialele întrebuinţate trebuie sa corespundă indicaţiilor din proiect şi prescripţiilor tehnice

în vigoare ;

- fundaţia se va executa ( lucrările de betonare) pe cât posibil fară întrerupere.

5.1.2 Recepţionarea lucrărilor de fundare

* Lucrările de fundare se vor recepţiona în conformitate cu prevederile normativului C.65/1983

* La recepţia lucrărilor de fundare, în afara prevederilor la abaterile admisibile, se vor mai

verifica :

- existenţa în conformitate cu proiectul a armăturilor ce pleacă din fundaţii

* Toate verificările şi constatările efectuate cu ocazia recepţiei fundaţiilor se vor consemna în

procesele verbale de lucrări ascunse. În acelaş sens se vor verifica şi se vor face aprecieri (
consemnate într-un proces verbal) cu privire la calitatea turnării betonului şi a aspectului
betonului după decofrare.

* Lucrările auxiliare aferente infrastructurii ( hidroizolaţii, umpluturi, sistematizare verticală,etc)

se vor executa cu respectarea prevederilor de ordin general, cuprinse în legislaţia în vigoare şi cu
respectarea prevederilor specifice cuprinse în documentaţia tehnică.

5.1.3 Pregatirea turnării betonului

Această operaţiune comportă efectuarea următoarelor verificări şi îndeplinirea
următoarelor condiţii :

* fişa tehnologică pentru betonarea obiectului a fost concepută de beneficiar ;

* în cazul betoanelor de clasă mai mare sau egală cu Bc 25, se dispune la încercari preliminare,
iar compoziţia betonului a fost acceptată de proiectant sau beneficiar ;

* sunt realizate în mod corespunzător măsurile pregătitoare, sunt aprovizionate şi verificate

materialele necesare ( ciment, agregate, piese înglobate), iar utilajele şi dotările necesare sunt în
stare de funcţiune ;

* formaţiile de lucru sunt stabilite şi instruite în ceea ce priveăte tehnologia de execuîie, tehnica
securităţii muncii şi PSI ;
 Telefon: 0741 285 605
E-mail: alboproiect@gmail.com
Adresă: Str. Cuza Vodă, nr. 11, Fălticeni, jud. Suceava

* au fost recepţionate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături, în funcţie de situaţia

respectivă ;

* dacă suprafeţele de beton turnate anterior şi întărit sunt corespunzător curăţate de pojghiţa
de lapte de ciment ; ca acestea nu prezintă zone necompactate sau segregate şi au rugozitatea
necesară asigurării bunei legături între betoane ;

* dacă sunt asigurate condiţiile corespunzătoare de desfăşurare normală a lucrărilor şi de

protecţie ulterioară a lui ;

* dacă s-au luat măsuri corespunzatoare de dirijare a apelor provenite din precipitaţii, pentru a
se evita acumularea lor în incinta sau în jurul lucrărilor ( pamânturi sensibile la umezire, etc).

5.1.4 Reguli generale de betonare

De la aducerea lui la punctul de lucru, în maxim 15 minute, betonul trebuie să fie pus în lucrare.

În cazul în care durata transportului este mai mică de 1 ora, poate admite un interval de 30
minute. De regulă, betonarea se face fară întreruperi, însă atunci când acest lucru nu este
posibil, se crează rosturi de lucru.

Din mijlocul de transport, betonul se descarcă în bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi
sau direct în cofraj.

Betonul adus la punctele de lucru trebuie să se încadreze în limitele de lucrabilitate admise şi să

nu prezinte segregări.Este admisă îmbunătăţirea lucrabilităţii numai prin folosirea unui aditiv
superplastifiant.

Înalţimea maximă de cădere liberă a betonului trebuie să fie mai mare de 3 m ; în cazul
elementelor cofrate, betonarea se face prin ferestre laterale prevăzute în acest scop sau cu
ajutorul unui tub alcătuit din tronsoane de formă tronconică. Capătul inferior al tubului se va
găsi la maxim 1,5 m mai sus de zona care se betonează.

În timpul turnării betonului se va avea grijă să se evite deformarea sau deplasarea armăturilor
faţă de poziţia prevazută în proiect, îndeosebi la armăturile dispuse la partea superioară a
plăcilor în consolă. Dacă totuşi asemenea defecte se constată, ele trebuie remediate pe loc, în
mod operativ şi se continuă turnarea.

Betonul se toarnă uniform în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de straturi orizontale

de maxim 50 cm înaltime, iar turnarea stratului următor se face înainte de începerea prizei din
stratul turnat anterior.

În timpul betonării nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii elementului de

construcţie care se betonează şi nici aşezarea pe armături a vibratorului.

Se va avea grijă să se realizeze înglobarea completă a armăturilor în beton şi să se respecte

prevederile proiectului în ceea ce priveşte grosimea stratului de acoperire.
 Telefon: 0741 285 605
E-mail: alboproiect@gmail.com
Adresă: Str. Cuza Vodă, nr. 11, Fălticeni, jud. Suceava

O atenţie deosebită trebuie acordată umplerii complete a secţiunilor din nodurile cu armături
dese, sau la punctele de înădire, fiind recomandabilă îndesarea laterală a betonului cu şipci sau
vergele de oţel, concomitent cu vibrarea lui.

Este interzisă circulaţia muncitorilor şi a utilajului de transport direct pe armături, pe cofraje sau
în zonele cu beton proaspăt turnat ; această operaţie se face în timpul betonării numai pe punţi
special amenajate sau pe podine care nu reazemă pe armături.

Durata maximă admisă în timpul betonării nu trebuie să depaşească timpul de începere a prizei
betonului.

Când totuşi nu dispunem de determinări de laborator în acest scop, această durată se consideră
de doua ore de la prepararea betonului pentru cimenturile cu adaosuri si 1,5 ore în cazul celor
fară adaos. Dacă întreruperea betonării este mai mare, reluarea turnării este permisă numai
dupa pregatirea corespunzătoare a suprafeţelor rosturilor.

5.1.5 Compactarea betonului

Această operaţiune se face manual sau mecanic.

Compactarea manuală ( cu şipci, vergele, etc) se admite concomitent cu baterea cofrajelor în

urmatoarele situaţii :

* când introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunii secţiunii
respective, iar vibrarea externă nu este eficientă ;

* defectării vibratorului sau întreruperii curentului ;

* când se prevede prin reglementări speciale

Compactarea mecanică se face cu vibratoare de următoarele tipuri :

* vibratoare de exterior, care exercită vibrarea cofrajelor ;

* vibratoare de suprafată, care se folosesc la compactarea betoanelor din elemente de

suprafată mare şi grosime mică.

Din toate aceste procedee, vibrarea internă constituie principala metodă de compactare a
betoanelor ( executate monolit sau prefabricat) ; ea se poate folosi şi ca vibrare suplimentară la
anumite elemente, la care se aplică vibrarea externă.

Alegerea tipului de vibrator se face in funcţie de dimensiunile elementelor care urmează a fi

compactate şi de posibilităţile de introducere a buteliei (capul vibrator) printre barele de
armatură.

În funcţie de lucrabilitatea betonului(care poate varia intre L1 şi L5) şi de tipul de vibrator folosit,
durata de vibrare optimă este de 5÷30 secunde. Ea se poate stabili prin determinări de probă
efectuate cu prima şarjă de beton care se pune în opera.

Vibrarea se consideră terminată atunci când :

 Telefon: 0741 285 605
E-mail: alboproiect@gmail.com
Adresă: Str. Cuza Vodă, nr. 11, Fălticeni, jud. Suceava

* betonul nu se mai tasează ;

* nu mai apar bule de aer la suprafaţa betonului ;

*suprafaţa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă.

Distanţa maximă între două introduceri succesive ale vibratorului este de 1 m, ea putându-se
reduce în funcţie de desimea armăturilor şi caracteristicile secţiunii.

Grosimea stratului de beton care urmează a fi vibrat nu trebuie să depaşească ¾ din lungimea
buteliei, iar la compactarea stratului următor butelia trebuie să patrundă 5÷15 cm în stratul
anterior compactat.

Vibrarea externă se aplică la executarea elementelor prefabricate sau în cazul celor executate
monolit, având dimensiuni mici si armături dese. Ea se efectuează cu vibratoare de exterior ( de
cofraj), ceea ce impune a se lua măsuri corespunzătoare de asigurare a rigidităţii cofrajelor.
Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare externă trebuie să fie minim L3 ( tasare minim
2 cm).

Durata vibrării de suprafată este de 30÷60 secunde, iar durata optimă se poate stabili prin
determinări de probă cu prima sarjă de beton pusă în operă. Distanţa între doua poziţii
succesive ale plăcilor vibrante se stabileşte astfel încât să fie asigurată suprapunerea pe cel puţin
5 cm, în raport cu poziţia precedentă.

5.1.6 Rosturile de lucru

De regulă, betonarea se face fară întrerupere pe nivelul respectiv sau între două rosturi de
dilataţie. Atunci când acest lucru nu este posibil, rosturile de lucru trebuie prevăzute în zonele
de solicitări minime. Pentru constructţiile de importantă deosebită, poziţia rosturilor de lucru
este prevazută în proiect. Când nu sunt stabilite prin proiect, rosturile de lucru se prevăd de
către constructor, înainte de începerea betonării.

5.1.7 Tratarea betonului dupa turnare

Se menţine umiditatea betonului cel puţin 7 zile după turnare, pentru a se reduce deformaţiile
de contracţie şi pentru a se asigura condiţii favorabile întăririi acestuia. Betonul proaspăt turnat trebuie
protejat de vânt şi acţiunea razelor solare timp de minim 24 ore.

Protejarea elementelor de beton după turnare se face prin :

* acoperirea cu materiale de protecţie ( prelate, rogojini, etc) ;

* stropirea periodică cu apă, după 1÷12 ore de la turnare şi se va repeta în interval de 2÷6 ore, astfel
încat suprafaţa betonului să se menţină permanent umedă ;

* aplicarea de pelicule de protecţie, pe bază de prescripţii speciale.

Suprafeţele de beton proaspăt trebuie, de asemenea, protejate în timpul ploilor, cu folii de

polietilenă sau prelate, atât timp cât există pericolul antrenării pastei de ciment.
 Telefon: 0741 285 605
E-mail: alboproiect@gmail.com
Adresă: Str. Cuza Vodă, nr. 11, Fălticeni, jud. Suceava

5.1.8 Decofrarea
Dupa ce betonul a atins o rezistenţă de minim 2,5N/mmp, astfel încat feţele şi muchiile
elementelor să nu fie deteriorate, parţile laterale ale cofrajelor pot fi îndepartate.

Cofrajele feţelor inferioare la plăci se pot indepărta ( menţinând sau remontând popi de
siguranţă) atunci când rezistenţa betonului a atins faţă de clasa de betoane urmatoarele procente :

* pentru elemente cu deschideri < cu 6 m : 95%

* pentru elemente cu deschideri de 6÷12m :110%

Stabilitatea rezistenţelor la care au ajuns elementele de construcţie, în vederea decofrării, se

stabilesc prin încercarea epruvetelor de control sau pe bază de încercari nedistructive. În lipsa
încercarilor şi în cazurile curente, termenele minime recomandate pentru decofrarea diferitelor
elemente sau pentru îndepartarea popilor de siguranţă sunt date in tabelele de mai jos :

Termenele minime pentru decofrarea feţelor laterale la pereţi, stâlpi, fundaţii

Tipul cimentului Termenele de decofrare (zile) pentru T med de

+ 50 C + 100 C +150 C

F25 4 3 2

M30, Hz35, SRA 35 3 2 1

Pa 35 2 1,5 1

P40 2 1 1

În cazul constatării la decofrarea elementelor de beton armat a unor defecte importante ( goluri,
zone segregate sau necompactate), remedierea acestora se va face numai pe baza soluţiilor tehnice
acceptate de proiectant. În nici un caz nu este permisă remedierea acestor defectţuni de către
constructor, fără ştirea şi acordul proiectantului de rezistenţă. În cazul în care aceste defecţiuni pot
afecta stabilitatea construcţiei decofrate, se sistează demontarea elementelor de susţinere.

5.2 Introducere
5.2.1 –Abaterile dimensiunilor elementelor de cofraje gata confecţionate sunt de
±4mm la lungime si ±3mm la latime (C.56/1976)
5.2.2 Defecte limită admise ale elementelor de beton şi beton armat (C.56/1976)
* Defecte limită ale betonului monolit, inclusiv monolitizările din îmbinarea elementelor
prefabricate
 Telefon: 0741 285 605
E-mail: alboproiect@gmail.com
Adresă: Str. Cuza Vodă, nr. 11, Fălticeni, jud. Suceava

* Ruperi şi ştirbiri la colţuri :

- până la faţa exterioară a armăturilor principale : cel mult 20cm/m

- până la faţa interioră a armăturilor principale : cel mult una de maxim 5cm lungime de 1m

- cu adâncime mai mare decât cele precedente şi de maxim ¼ din dimensiunea cea mai mică a sectţunii :
cel mult una de maxim 2cm lungime de 1m

- cu adâncimi mai mari de ¼ din dimensiunea cea mai mică a secţiunii : nu se admit

* Segregări ţi lipsuri de secţiune, vizibile sau la faţa elementului :

- până la faţa exterioară a armăturilor principale : maxim 400cm/mp

- până la faţa interioară a armăturilor principale : cel mult una de maxim 40 cmp/mp

- cu adâncimi mai mari ca cele precedente, dar până la maxim ¼ din dimensiunea cea mai mică a
secţiunii :

- la plăci de planşee şi acoperiş max 20cmp/mp

- la fundaţii masive max 30cmp/mp

- la grinzi, stâlpi, buiandrugi max 5cmp/mp

*Fisuri

- pentru elementele acţionate cu mai puţin decât încărcările de exploatare : nu se admit decăt fisuri
superficiale de contracţie cu adâncime maximă până la faţa exterioarâ a armăturilor principale

- pentru elementele acţionate cu încărcare de exploatare : SAS 10102/1975

* Spărturi ale betonului cauzate după întarirea lui, indiferent în ce scop :

- numai în limitele indicate anterior în primele două categorii de defecte(referitor la rupturi şi degregări)

- nu se admit armături de rezistentă tăiate sau întrerupte, ca urmare a spargerii în beton

Defectele admisibile pentru elemente prefabricate se stabilesc prin proiecte şi norme de fabricaţie (STAS
6657/1-76, cap.2).

CAP 6 MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII

6.1.În timpul execuţiei lucrărilor se vor respecta următoarele norme de protecţie a muncii în
vigoare :

* Norme generale de protecţia muncii aprobate de Ministerul muncii şi solidarităţii sociale cu nr.
508/20.11.2002 şi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei cu nr. 933/25.11.2002
 Telefon: 0741 285 605
E-mail: alboproiect@gmail.com
Adresă: Str. Cuza Vodă, nr. 11, Fălticeni, jud. Suceava

* Norme specifice de protecţia muncii în activitatea de construcţii montaj aprobate cu Ordinul

1233/1985 – MLPAT 9N/15.03.1993 ‘Regulament privind protecţia ţi igiena muncii in construcţii’

* IM 006/196-74N/15.10.1996 ‘Norme specifice de protecţia muncii pentru lucrări de cofraje,

schele, cintre şi esafonaje’

* Normativ de prevenire şi de stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii

şi instalaţii aferente acestora- C300/1994

* Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţelor de sigurantă în
exploatare – CE 1-1995

* Pe langă cele menţionate, care nu au un caracter limitativ, proiectantul şi executantul pot

completa măsurile de protecţia muncii ori de cate ori situaţia o cere.

Pe toată durata lucrărilor se vor respecta prevederile NTSM cuprinse în :

De asemenea se vor urmări respectarea următoarelor măsuri :

- încheierea unui proces-verbal privind circulaţia pe sub zonele de lucru şi îngrădirea acestora
- înainte de începerea lucrului, întregul personal trebuie să aibă făcut instructajul de protecţie a
muncii, să posede echipamentul de protecţie şi de lucru, să nu fie bolnav, obosit sau sub
influienţa băuturilor alcoolice
- sculele, dispozitivele şi utilajele să fie în stare de funcţionare, corect racordate la reţeaua
electrică şi legate la pământ
- schelele să fie prevăzute cu balustrade şi scânduri de brad şi să fie bine ancorate
Măsurile enumerate mai sus nu au un caracter exhaustiv şi se vor completa şi cu altele menite să
evite producerea oricarui acciden

B. Măsuri de protecţia muncii împotriva electrocutarii

6.2 –Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă trebuie să se aplice
măsuri tehnice şi organizatorice. Masurile organizatorice le completează pe cele tehnice în
realizarea protecţiei necesare.

a) acoperiri cu materiale electroizolante ale parţilor active(izolarea de lucru) ale instalaţiilor şi

echipamentelor electrice
b) închideri în carcase sau acoperiri cu învelişuri exterioare(protecţia prin carcasare)
c) îngrădiri fixe
d) îngrădiri mobile
e) protecţia prin amplasare(asigurarea unor distanţe minime de protecţie)
f) scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentului electric la care urmează a se efectua
lucrări şi verificarea lipsei de tensiune
g) legări la pământ şi în scurtcircuit, direct sau prin dispozitive speciale
h) folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante
i) alimentarea la tensiune redusă a protecţiei
j) egalizarea potenţialelor şi izolarea faţă de pamânt a platformei de lucru
 Telefon: 0741 285 605
E-mail: alboproiect@gmail.com
Adresă: Str. Cuza Vodă, nr. 11, Fălticeni, jud. Suceava

Masurile organizatorice împotriva electrocutării prin atingere directă sunt următoarele :

a) executarea intervenţiilor la instalaţiile electrice (depanări, reparări, racordări) trebuie să se facă

numai de personal calificat în meseria de electrician, autorizat şi instruit pentru lucrul respectiv
b) executarea intervenţiilor în baza unor autorizaţii de lucru, a sarcinilor de serviciu sau a unui
proces verbal
c) delimitarea materială a locului de muncă(îngradire)
d) esalonarea operaţiilor de intervenţie la instalaţiile electrice
e) elaborarea unor instrucţiuni de lucru pentru fiecare intervenţie la instalaţiile electrice
f) organizarea şi executarea verificărilor tehnice de protecţie împotriva atingerilor directe
Pentru evitarea accidentelor prin atingere directă, măsurile de protecţie care pot fi aplicate sunt
urmatoarele :

1. folosirea tensiunilor foarte joase TF- JS

2. legarea la pământ
3. legarea la nulul de protecţie
4. izolarea suplimentară de protecţie aplicată utilajului sau amplasamentului
5. separarea de protecţie
6. egalizarea sau dirijarea potenţialelor
7. deconectarea automată în cazul apariţiei unei teniuni sau a unui curent de defect periculoase
8. folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante.
Datele şi precizările pentru realizarea sistemelor de protecţie trebuie să corespundă prevederilor
standardelor în vigoare.

Carcasele şi învelişurile exterioare al instalaţiilor şi echipamentelor electrice trebuie să fie

rezistente la solicitările fizice şi chimice în mediul în care funcţionează. În afară de condiţia impusă
privind protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă, carcasele şi invelitorile trebuie să fie
constructie corespunzatoare protecţiei împotriva incendiilor şi exploziilor. Nu se vor folosi improvizaţii
de echipamente şi utilaje.

Îngradirile de protecţie trebuie să fie astfel realizate încat să nu existe elemente sub tensiune
neingrâdite în zona de activitate a omului. Îngradirile mobile trebuie să se folosească pentru protecţia
persoanelor numai în timpul executării unor lucrări în instalaţiile electrice, împotriva atingerii directe sau
prin intermediul unor elemente de lucru (scule, conductoare etc.) de părţile active, la distanţe mai mici
decât cele admise de protecţie.

6.3 –La execuţie trebuie respectate cu stricteţe prevederile următoatelor standarde de

securitate a muncii :

STAS 6131-91 Înaltimi de sigurantă şi modalităţi de alcătuire a parapeţilor de protecţie

şi a panourilor de avertizare la construcţii civile

SR EN 358- 1995 Echipament individual pentru poziţionare în timpul lucrului şi

prevederea căderilor de la înalţime. Sisteme de poziţionare în timpul lucrului

STAS 3159- 81 Material de protecţie. Căţti de protecţie

 Telefon: 0741 285 605
E-mail: alboproiect@gmail.com
Adresă: Str. Cuza Vodă, nr. 11, Fălticeni, jud. Suceava

STAS 12791- 89 Echipamente de protecţie. Centura de sigurantă pentru constructori şi

montori

STAS 297/1- 88 Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale

STAS 297/2- 92 Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări

STAS 6571- 91 Echipament de protecţie. Frânghii pentru centuri de sigurantă

STAS 1168/1- 89 Echipament de protecţie şi lucru. Cizme de cauciuc pentru apă şi noroi,
vulcanizate liber

STAS 6787/1 – 77 Piese metalice pentru centuri de sigurantă. Condiţii tehnice generale de
calitate

STAS 6787/2- 77 Piese metalice pentru centuri de igurantă. Inele de prindere. Condiţii
tehnice generale de calitate

STAS 6787/3- 90 Piese metalice pentru centuri de sigurantă. Condiţii tehnice generale de
calitate

STAS 6787/4- 77 Piese metalice pentru centuri de sigurantă. Suport pentru cleşti. Condiţii
tehnice generale de calitate

STAS 6787/5- 79 Piese metalice pentru centuri de sigurantă. Cârlige de sigurantă. Condiţii
tehnice generale de calitate

STAS 6787/7- 79 Piese metalice pentru centuri de sigurantă. Ochet pentru franghie.
Condiţii tehnice generale de calitate

STAS 6787/8- 77 Piese metalice pentru centuri de sigurantă. Dispozitive de suspendare.

Condiţii tehnice generale de calitate

STAS 2612- 87 Protecţia împotriva electrocutărilor. Limite admise

STAS 8275- 87 Protecţia împotriva electrocutărilor. Terminologie

STAS 12216- 84 Protecţia împotriva electrocutării la echipamentele electrice portabile.

Prescripţii

STAS 12217- 88 Protecţia împotriva electrocutării la utilajele şi echipamentele electrice

mobile. Prescripţii

STAS 12604/4- 89 Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii

STAS 12604/5- 90 Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii

de proiectare,execuţie, verificare

STAS 12604 -87 Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii generale.

 Telefon: 0741 285 605
E-mail: alboproiect@gmail.com
Adresă: Str. Cuza Vodă, nr. 11, Fălticeni, jud. Suceava

STAS 3052 – 79 Echipament de protecţie. Măşti pentru sudori. Condiţii tehnice generale
de calitate

STAS 2566/1 – 88 Echipament de radioprotecţie orturi. Condiţii tehnice generale de

calitate

STAS 2566/2 – 88 Echipament de radioprotecţie. Manuşi. Condiţii generale de calitate

Grupul de standarde »G07 » Măsuri de sigurantă contra incendiilor

P 118 – 93 Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor, privind

protecţia la acţiunea focului.

STAS 11841 – 83 Măsuri de sigurantă contra incendiilor. Clase de incendiu

Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor, publicate în Monitorul Oficial nr.132/27 mai
1994

Legea protecţiei muncii nr.90/1996 şi Normele metodologice de aplicare, republicată în Monitorul

Oficial nr.47 din 29 ianuarie 2001

Norme generale de protecţia muncii – noiembrie 1998

IM006 – 96 Norme specifice de protecţia muncii pentru lucrări de cofraje, schele şi

eşafodaje.

* Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor şi

executarea lucrărilor de beton armat şi precomprimat, editate de Ministerul Muncii si Protecţiei
Sociale – Departamanetul Protecţia Muncii :

* Norme specifice de securitate a muncii pentru construcţii şi confecţii metalice, editate de

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale – Departamentul Protecţia Muncii ;

*Prescripţii minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de munca, editate
de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale – Departamentul Protecţia Muncii ;

* Norme specifice de protecţia muncii pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace
nemecanizate şi depozitarea materialelor.

Intocmit,
Ing. Pelin Alexandra