GHID PRACTIC

de securitate si
sanatate in munca
pentru interventiile cu
sapatura
 CUPRINS

1. Definirea unei lucrari de sustinere

2. Factori de risc specifici interventiilor in sapatura

3. Soluri
3.1 Coeziunea solului
3.2 Tipuri de soluri
3.3 Factori ce modifica coeziunea solului

4. Tipuri de sisteme de sprijinire utilizate in ANB

4.1 Sistem fara cadru metalic, cu dulapi din lemn si spraituri metalice
4. 2 Sistem cu cadru metalic si scanduri verticale sau panouri din lemn
4.3 Sisteme metalice pentru sprijiniri terasamente SBH
4.4 Sisteme de sprijiniri tip lego
4.5 Blindaje modulare din placi de aluminiu
 1. Definirea unei lucrari de sustinere

• Lucrarile de sustinere sunt lucrari care au ca scop

retinerea terenului (pamant, roci, umpluturi) si a apei

• In aceasta categorie sunt incluse toate tipurile de

lucrari si sisteme de sprijiniri in care elementele
structurale sunt supuse fortelor generate de materialul
retinut (teren, apa)
2. Factori de risc specifici interventiilor in sapatura

La ce factori de risc ne expunem?

1. Accidente rutiere / pietonale – legate de interventii in carosabil
2. Factorii de risc proprii executantului – comportament si aptitudini
3. Cadere de la inaltime / acelasi nivel / in gol
4. Risc de prabusire a malurilor
5. Risc de ingropare
6. Risc de electrocutare, incendiu, explozie si asfixiere la ruperea
conductelor retelelor edilitare (electrice, telefonie, gaze naturale)
7. Risc de inec
8. Altele: cadere de obiecte, taiere, strivire, etc...
 Accidente rutiere / pietonale la interventiile pe
drumurile publice

Pericole

Solutii

 presemnalizarea
 semnalizarea de proximitate
 balizarea

Semnalizarea rutiera reglementata de OUG 195/2002,

cu modificarile si completarile ulterioare
 Factorii de risc proprii executantului

comportament si aptitudini

Pericole

Graba Imprudenta Neatentia, neglijenta

Solutii
 O atitudine corecta si profesionista
 Atentie, responsabilitate fata de sine si colegi
 Respectarea stricta a regulilor si instructiunilor
 Utilizarea E.C.P. si a E.I.P.
Completare EPIC
Fiti vigilenti si ganditi-va permanent la consecintele unui accident!
 Cadere de la inaltime / acelasi nivel / in gol

Pericole

Cadere in gol Cadere prin alunecare

Solutii

 Folosirea de ECP specific (sisteme de sprijiniri maluri, scara metalica)

 Balizarea zonei de acces in lucrare (imprejmuire)
 Verificarea si asigurarea punctelor de ancorare si acces
 Utilizarea exclusiv a scarilor pentru coborare si urcare in / din transee

Inaltimea minima …. De indata ce exista un risc de cadere

 Risc de prabusire a malurilor
Risc de ingropare

Pericole

Solutii

 Cunoasterea terenului pe care se executa interventia

 Cunoasterea locului si a mediului (pompare, lucrari ingropate, previziunea
intemperiilor)
 Amenajarea marginilor transeei astfel incat sa se previna surparea
(taluzare)
 Depozitarea temporara a pamantului la o distanta de minim 0,7m de
marginea sapaturii
 Consolidarea malurilor folosind unul din sistemele de sprijinire
Risc de electrocutare, incendiu, explozie si asfixiere
la ruperea conductelor retelelor edilitare (electrice,
telefonie, gaze naturale)
Risc de electrocutare la lucrari executate in vecinatatea retelelor
electrice aeriene

Pericole

Solutii
 Pastrati distanta minima de securitate fata
de cablurile electrice aeriene:
• 3 metri de liniile de tensiune de pana la 50.000V
• 5 metri de liniile de tensiune de 50.000V sau mai mari

Pentru evitarea accidentelor grave, respectati obligatoriu aceste distante !

Risc de electrocutare, incendiu, explozie si asfixiere la lucrari executate in
vecinatatea retelelor electrice sau a conductelor de gaz subterane

Pericole

Solutii
 Consultarea inaintea interventiei a planurilor
retelelor electrice si/sau de gaze naturale
 Anuntarea prin fax a companiilor detinatoare de retele edilitare pentru
predare amplasament
 Solicitarea intreruperii curentului electric in zona unde se executa interventia
 Utilizarea detectorului de retele electrice
 Cunoasterea culorilor conventionale de avertizare ale conductelor
 Saparea pamantului in apropierea cablurilor electrice aflate sub tensiune
numai cu ajutorul cazmalelor izolate
 Risc de inec

Pericole

Solutii

 Evacuarea apei din transee, provenita din infiltratii, ploi, inainte de inceperea
lucrului
 Evitarea efectuarii interventiilor la o conducta aflata sub presiune
 3. Solurile
3.1 Coeziunea solului
 Proprietatea ce ii permite solului sa reziste la un efort de taiere.
Aceasta este proprietatea ce permite unui perete vertical de transee sa
ramana stabil un anumit timp

Coeziunea este factorul principal ce diferentiaza terenurile. Variatia

cantitatii de apa continuta de sol antreneaza o variatie a coeziunii

Factorii care modifica coeziunea:

 Conditiile climatice (ploaie, zapada, inghet, soare, vant)
 Suprasarcinile (materiale, utilaje, constructii apropiate)
 Vibratiile (circulatia rutiera, folosirea piconului)
 Aproprierea de vechile lucrari (apropierea de vechea transee)
Surparea este principalul risc, cauzat, in majoritatea cazurilor, de o
variatie de coeziune.
 3. Solurile
3.1 Coeziunea solului

Principii generale pentru o sprijinire:

 Trebuie sa tina
 Trebuie sa fim siguri de stabilitatea ei
Nu inlocuiti niciodata o piesa defectuoasa, dar dublati-o
 Sprijinirea trebuie sa impinga terenul
 Golurile dintre teren si sprijinire trebuie umplute
 Intr-un teren bun, sprijinirea poate urmari sapatura
 Sprijinjirea trebuie supravegheata continuu
 3. Solurile

3.2 Tipuri de soluri

Teren stancos
 Are o foarte mare coeziune, insa nu
este exclusa posibilitatea de surpare

Este foarte sensibil la fazele inghet –

dezghet, faze ce determina retele de
fisurare

Vibratiile cauzate de circulatia auto sau

de activitatea utilajelor de santier (picon,
compactor) pot genera prabusirea de
blocuri importante

Inclinarea straturilor pe orizontala

(numita „atarnare”), cat si existenta
straturilor de sol numite „sapun” pot genera
mari riscuri de surpare
 3. Solurile
3.2 Tipuri de soluri

Teren surpator

 Acest tip de sol nu manifesta nici o

coeziune. Practic, se prabuseste
instantaneu

Orice lucrare executata intr-un astfel

de sol necesita anumite proceduri
speciale (injectare, congelare)
 3. Solurile

Surparea este riscul nr. 1 ce cauzeaza 90%

dintre accidentele survenite in lucrarile de
terasamente.

 Surparea se datoreaza, in general, unei variatii a coeziunii solului,

lucru de altfel usor de inteles daca luam in considerare numarul

mare de factori ce pot actiona asupra lui. Este imperativ sa se ia
masuri impotriva acestui risc, fie prin taluzare, fie prin folosirea
blindajelor
 3.3 Factori ce modifica coeziunea solului

Suprasarcini
pe marginea gropii

 Prezenta suprasarcinilor de orice natura (umplutura, materiale, cladiri,

etc) in apropierea transeei mareste presiunea in sol, presiune ce poate
deveni foarte mare pentru a mentine echilibrul
 3.3 Factori ce modifica coeziunea solului

Vibratiile

Vibratiile provocate de circulatia utilajelor sau de functionarea

compresoarelor, piconului sau compactorului diminueaza coeziunea
Existenta soselelor genereaza, cateodata, suprasarcini importante ce
pot provoca surparea terenului
 3.3 Factori ce modifica coeziunea solului

Proximitatea
fata de vechile lucrari

Umplutura proaspata are o coeziune foarte slaba

Daca lucrarile executate normal, in teren virgin, traverseaza sau merg
in paralel cu zone umplute, riscurile de surpare sunt crescute
 4. Tipuri de sisteme de sprijinire utilizate in ANB

4.1. Sistem fara cadru metalic, cu dulapi din lemn si

spraituri metalice

4.2. Sistem cu cadru metalic si scanduri verticale sau

panouri din lemn

4.3. Sisteme metalice pentru sprijiniri terasamente SBH

4.4. Sisteme de sprijiniri tip lego

4.5. Blindaje modulare din placi de aluminiu

 4. Tipuri de sisteme de sprijinire utilizate in ANB

DEFINITIE : Sistemul de sprijinire (blindaj) este un ansamblu de

sustinere a unei transee, obtinut in urma montarii pieselor (plansa,
longrina, stalp, purtator, distantier, rigola, cadru)
Este obligatoriu sa se blindeze transeele ce au adancimea mai mare de
- 1,50 m si largimea mai mica de 2/3 din adancime

Este obligatoriu sa se tina cont, pentru a stabili tipul de blindaj ce trebuie

folosit, de sarcinile existente in apropiere si de vibratiile cauzate de circulatie

 Blindajul trebuie montat, imediat ce avansarea lucrarilor permite acest lucru

 In cazul unui blindaj preasamblat, inaltimea acestor elemente trebuie sa fie
cel putin egala cu adancimea gropii. Trebuie prevazuta si o plinta de 15 cm
intre capatul blindajelor si berme (bancheta lata de cca 1m, amenajata pe
taluzurile mai inalte pentru a le mari stabilitatea)

 Muncitorul insarcinat cu inlaturarea blindajelor trebuie protejat contra riscului

de prabusire
 4. Tipuri de sisteme de sprijinire utilizate in ANB

Un bun blindaj este o protectie ce are doua roluri principale:

 Evita prabusirea
 Protejeaza personalul impotriva riscului de ingropare
Pentru a fi eficient, un blindaj trebuie sa indeplineasca urmatoarele
calitati:

Sa fie suficient de rezistent pentru a suporta toate eforturile la care este
supus
 Sa se opuna decompresiei solurilor evitand astfel deplasarea
 Sa constituie un ansamblu ce nu poate fi dislocat sub efectul fortelor
disimetrice
 Sa poate fi pus in opera si depozitat fara a expune executantii la riscul de
ingropare
4.1 Sistem fara cadru metalic, cu dulapi din lemn si
spraituri metalice

Sprijinirea cu dulapi verticali este alcatuita din urmatoarele

elemente:

 Dulapi verticali, dispusi alaturati;

 Longrine, elemente orizontale de solidarizare a dulapilor, dispuse
discontinuu pe inaltime;

Spraituri, elemente de sprijinire a longrinelor, dispuse orizontal, fixate

prin impanare. Pot fi din lemn sau metalice
 4.1 Sistem fara cadru metalic, cu dulapi din lemn
si spraituri metalice

Metoda clasica Metoda telescopica

Se utilizeaza pentru excavatii de
Se utilizeaza in cazul unor sapaturi adancimi mari. Implica un consum
continue, in spatii inguste, a caror mare de material lemnos si volume
adancime nu depaseste lungimea de excavatie mai mari decat este
dulapilor necesar
 4.1 Sistem fara cadru metalic, cu dulapi din lemn
si spraituri metalice

• Montarea unui sistem cu dulapi din lemn si spraituri

1. Se marcheaza terenul unde se va executa sapatura;

2. Se realizeaza sapatura pana la -1m;
3. Pamantul rezultat din sapatura se va depozita la 0,5-0,7 m de marginea
transeei;
4. Se monteaza un cadru din lemn, la baza sapaturii. Cadrul este compus
din doua longrine si doua distantiere fixate in cuie la extremitatile
longrinelor;
5. Se creaza un cadru fals pentru a-l sustine pe cel din partea superioara
a sapaturii. Distanta intre cadre este de 0,30-0,40 m, in functie de
natura terenului;
4.1 Sistem fara cadru metalic, cu dulapi din lemn
si spraituri metalice

6. Se monteaza cadrul din partea superioara a transeei;

7. Se regleaza cele doua cadre in plan vertical si orizontal, cu ajutorul
nivelei;
8. Se introduc plansele, intre sol si longrine, pe ambele laturi,
impingandu-le pana in fundul gropii;
9. Se regleaza distantierele pentru a presa plansele de sol;
10.Se sapa in adancime pana la -0,7 m de la cota cadrului cel mai de jos;
11.Se monteaza un nou cadru, al treilea, la 40 de cm fata de cel montat
la -1m;
 4.1 Sistem fara cadru metalic, cu dulapi din lemn
si spraituri metalice

12.Se imping plansele, intre longrine si sol, pana in fundul gropii,

asigurand o plinta in afara blindajului de 20 cm;
13.Pasii descrisi mai sus se pot repeta pana se ajunge la adancimea
dorita;
14.Se regleaza inca o data distantierele si se verifica stabilitatea lor prin
fixarea in cuie;
15. Accesul in transee se face cu ajutorul unei scari de dimensiuni
potrivite. Scara se va fixa pe fundul transeei si va iesi 1 m in afara
acesteia.
 4.1 Sistem fara cadru metalic, cu dulapi din lemn
si spraituri metalice

• Montarea unui sistem cu dulapi din lemn si spraituri in

varianta in care nu se sapa din metru in metru

1. Se marcheaza terenul unde se va executa sapatura;

2. Se sapa mecanizat pana la atingerea adancimii dorite (intalnirea
elementului conductei avariate)
3. Se realizeaza un cadru orizontal din dulapi de lemn, pe conturul gropii.
Prinderea dulapilor intre ei se realizeaza cu ajutorul cuielor
4. Dulapii verticali se aseaza unul langa altul, pe intreg conturul gropii si
se fixeaza de cadrul orizontal executat anterior cu ajutorul cuielor.
Dulapii trebuie sa depaseasca marginea gropii cu aprox. 20 – 30 cm
5. Muncitorul coboara pe scara si la o distanta de aproximativ 70 cm
de primul cadru monteaza longrinele de sprijinire pentru spraituri.
Aceste longrine se monteaza pe ambele directii

6. Se introduc spraiturile, se intind pe ambele directii si se fixeaza pe

capete in cuie

7. Se continua montarea longrinelor si a spraiturilor pana cand se

ajunge la cota la care s-a sapat
 4.1 Sistem fara cadru metalic, cu dulapi din lemn
si spraituri metalice

De ce sistem cu dulapi din lemn si spraituri metalice?

Puncte tari Puncte slabe

Cost relativ redus Dulapii nu trebuie sa prezinte

 Simplitatea executiei
 Permite adaptarea sprijinirii la
intalnirea de retele edilitare
(conducte gaz, cabluri electrice, de
telefonie, etc)
 Daca se utilizeaza lemn de brad,
acesta dezvolta sunete specifice
atunci cand presiunea pamintului
apasa in blindaj
crapaturi, deformatii sau alte forme
de putregai
Dulapii utilizati la o lucrare nu mai
pot fi folositi la alta
Timp de executie a sprijinirii
destul de ridicat

Toate elementele trebuie verificate vizual inainte de montare!

4.2 Sistem cu cadru metalic si scanduri verticale
sau panouri din lemn
4.2 Sistem cu cadru metalic si scanduri verticale
sau panouri din lemn

• Montarea unui sistem cu cadru metalic si scanduri

verticale sau panouri din lemn

1. Se marcheaza terenul unde se va executa sapatura;

2. Se sapa mecanizat pana la atingerea adancimii dorite (intalnirea
elementului conductei avariate)
3. Se introduce cadrul metalic in groapa
4. Se aseaza vertical, unele langa altele, scandurile sau panourile de
lemn, intre cadrul metalic si marginea sapaturii
4.2 Sistem cu cadru metalic si scanduri verticale
sau panouri din lemn

De ce sistem cu cadru metalic si scanduri verticale

sau panouri din lemn ?
Puncte tari Puncte slabe
 Cost relativ redus  Greu de transportat
 Simplu de montat  Necesita macara pentru
 Permite adaptarea sprijinirii la manevrarea suportului metalic
intalnirea de retele edilitare
 Utilizarea este limitata, in
(conducte gaz, cabluri electrice, de
functie de dimensiunile gropii si
telefonie, etc)
suportului metalic
 Poate fi utilizat la adancimi mari  Necesita precizie in executia
Timp de executie a sprijinirii mai sapaturii, astfel incat suportul
mic decat la sprijinirea fara cadru
metalic sa se incadreze bine in
metalic, cu dulapi din lemn
dimensiunile gropii

Toate elementele trebuie verificate vizual inainte de montare!

4.3 Sisteme metalice pentru sprijiniri terasamente

SBH-300

SBH-250
4.3 Sisteme metalice pentru sprijiniri terasamente
SBH-300

 Sistemul se utilizeaza numai la latimi de lucru in sant cuprinse intre

0,98 – 4,26 m (latimea exterioara:1,10–4,38 m) si cu componentele
prevazute in documentatia producatorului;
 Bolturile vor fi securizate cu clemele corespunzatoare conform
documentatiei producatorului;
 Placile vor fi ridicate/transportate numai de ochiurile special prevazute
pentru acest scop;
 Nu se admit spatii intre cofraje;
 Trebuie mentinute obligatoriu limitele de greutate maxim admisa
pentru lucrul in siguranta conform documentatiei producatorului;
 Unitatile individuale de sustinere trebuie folosite numai dupa
securizarea corespunzatoare a santului in partea din fata si spate
4.3 Sisteme metalice pentru sprijiniri terasamente
SBH-300
 Se va avea in atentie tipul de sol unde se efectueaza lucrarea, functie
de care se va face o pre-excavare la aproximativ 1,25 m si nu la mai mult
de o lungime a santului, urmata de o excavare de aproximativ 0,50 m si
lasarea in jos, alternativ, a placilor, cu respectarea regulilor de siguranta;
 Pentru adancimi mai mari ale santului placile superioare vor fi
conectate cu cele de la baza prin dispozitive de cuplare ale cutiei si
asigurate cu bolturi;
 Impingerea in adanc se face cu excavatorul, numai pe placi sau pe
capetele de profil. Este interzisa impingerea pe tevile de extindere, din
motive de siguranta;
 Se interzice ridicarea cofrajului de tevile de extindere. Pentru ridicare
se utilizeaza urechile de prindere de la capetele profilelor;

 Sistemul se va ridica din ambele parti;

 Franghiile sau lanturile vor fi fixate in doua puncte
4.3 Sisteme metalice pentru sprijiniri terasamente

De ce SBH-300?
Puncte tari Puncte slabe
 Recomandat pentru sapaturi  Cost relativ ridicat
cu adancimi mari  Greu de transportat, necesita
 Simplu de montat macara si trailer pentru transport
 Ofera siguranta maxima Greu de manevrat, cu efort ridicat
lucratorilor si din partea personalului
 Nu se poate monta in spatii mici
 Nu permite adaptarea sprijinirii la
intalnirea de retele edilitare (conducte
gaz, cabluri electrice, de telefonie, etc)
 Necesita precizie in executia
sapaturii, incat suportul sa se
incadreze bine in dimensiunile gropii

Toate elementele trebuie verificate vizual inainte de montare!

4.3 Sisteme metalice pentru sprijiniri terasamente
SBH-250
 Sistemul se va utiliza numai la latimi de lucru in sant cuprinse intre
0,62 – 2,22 m (latimea exterioara:0,74–2,34 m) si cu componentele
prevazute in documentatia producatorului;

 Bolturile vor fi securizate cu clemele corespunzatoare conform

documentatiei producatorului;

 Stalpii de colt vor fi asigurati cu bolt si clema;

 Placile vor fi ridicate/transportate numai de inelele de ridicare care
conecteaza placa la stalpul din partea de sus si sunt securizate cu bolt si
clema;

 Nu se admit spatii intre cofraje;

 Trebuie mentinute obligatoriu limitele de greutate maxim admisa
(presiunea exercitata de greutatea pamantului pe suprafata placii), pentru
lucrul in siguranta conform documentatiei producatorului;
4.3 Sisteme metalice pentru sprijiniri terasamente
SBH-250

 Unitatile individuale de sustinere trebuie folosite numai dupa

securizarea corespunzatoare a santului in partea din fata si spate;

 Este interzisa impingerea pe tevile de extindere, din motive de

siguranta;

 Se interzice ridicarea cofrajului de tevile de extindere. Pentru ridicare

se utilizeaza urechile de prindere de la capetele profilelor;

 Sistemul se va ridica din ambele parti;

 Franghiile sau lanturile vor fi fixate in doua puncte
4.3 Sisteme metalice pentru sprijiniri terasamente

De ce SBH-250?
Puncte tari Puncte slabe
 Este recomandat pentru efectuarea
lucrarilor usoare  Este recomandat pentru
 Simplu de montat sapaturi de pana la -2m
 Este prevazut cu 2 sisteme de  Necesita curatarea panourilor
spraituri de diferite lungimi care permit dupa fiecare utilizare
adaptarea sistemului la dimensiunile  Trebuie sa se evite lovirea,
sapaturii deoarece panourile fiind din
Permite adaptarea sprijinirii la aluminiu se pot indoi
intalnirea de retele edilitare (conducte
gaz, cabluri electrice, de telefonie, etc)
 Panourile pot fi refolosite la alta
lucrare

Toate elementele trebuie verificate vizual inainte de montare!

4.4 Sisteme de sprijiniri tip lego
4.4 Sisteme de sprijiniri tip lego

Montarea unui sistem de sprijiniri tip lego

1. Se marcheaza terenul unde se va executa sapatura;

2. Se sapa mecanizat pana la atingerea adancimii dorite (intalnirea
elementului conductei avariate)
3. In incinta santierului, pe un teren plat se asambleaza piesele sistemului
de sprijinire, in urmatoarea ordine:
• Se prind cele 4 placi tip lego, formand un contur inchis (numit “kit”)
• Se introduc barele de pozitie (rigidizare) prin gaurile special
confectionate
• Daca este nevoie de un al doilea kit, se monteaza deasupra celui
deja existent
4. Dupa montare, kit-ul se ridica de barele de rigidizare si se coboara in
sondaj
4.4 Sisteme de sprijiniri tip lego

De ce sistem de sprijinire tip lego?

Puncte tari Puncte slabe

 Usor de transportat si instalat  Este necesara efectuarea

 Necesita spatiu mic pentru unei deschideri mai mari a
sapaturii
depozitare
Panourile pot fi refolosite la alta
 Necesita curatarea panourilor
dupa fiecare utilizare
lucrare
Kit-ul cuprinde placi de mai multe
 Trebuie sa se evite lovirea,
deoarece panourile fiind din
dimensiuni ce pot fi adaptate in functie
aluminiu se pot indoi
de retelele edilitare intalnite in sondaj
(conducte gaz, cabluri electrice, de
telefonie, etc)

Toate elementele trebuie verificate vizual inainte de montare!

4.5 Blindaje modulare din placi de aluminiu

Blindajele modulare din aluminiu sunt constituite din placi verticale

independente sustinute de o structura tip cadru – stalpi, grinzi orizontale
si spraituri metalice
4.5 Blindaje modulare din placi de aluminiu

Montarea blindajelor modulare din placi de aluminiu

1. Se marcheaza terenul unde se va executa sapatura;

2. Se sapa mecanizat pana la atingerea adancimii dorite (intalnirea
elementului conductei avariate)
3. In incinta santierului, pe un teren plat se asambleaza cele doua cadre
metalice ale sistemului, formate din stalpi si grinzi
4. Cadrele se introduc in sapatura
5. Se monteaza pe capete, la partea superioara cele doua spraituri si se
tensioneaza
6. Se introduc placile de aluminiu intre cadru si sapatura
7. Se monteaza la partea inferioara inca doua spraituri si se tensioneaza
 4.5 Blindaje modulare din placi de aluminiu

De ce blindaj modular din placi de aluminiu?

Puncte tari Puncte slabe

 Usor de instalat si transportat  Necesita curatarea placilor si

 Placile din aluminiu pot fi refolosite
la alta lucrare
Exista mai multe dimensiuni de placi
din aluminiu, care permit adaptarea
sistemului, in functie de retelele
edilitare intalnite in sondaj (conducte
gaz, cabluri electrice, de telefonie, etc)
 Sistemul poate fi montat pe diferite
configuratii ale gropii, nu neaparat un
dreptunghi perfect
cadrelor dupa fiecare utilizare
 Trebuie sa se evite lovirea,
deoarece panourile fiind din
aluminiu se pot indoi
 Necesita un sistem omologat
de coborare a cadrelor in
sapatura

Toate elementele trebuie verificate vizual inainte de montare!