TEHNOLOGII N CONSTRUCII CIVILE SI

INDUSTRIALE

COORDONATOR:

STUDENI:

Conf.dr.ing. Catalin BADEA

CONSTRUCTII

ANUL IV MPT IE N
PROMOTIA 2013-2017

Timioara
~2016~

DATE GENERALE

TITLUL REFERATULUI:
DISCIPLINA:

TEHNOLOGII IN CONSTRUCII CIVILE

SI INDUSTRIALE
TEHNOLOGIA CONCTRUCTIILOR
CIVILE SI INDUSTRIALE

BENEFICIAR:

FACULTATEA DE MANAGEMENT IN
PRODUCTIE SI TRANSPORTURI

DATA:

14/12/2016

SECTIA:

INGINERIE ECONOMICA IN
CONSTRUCTII

LICENTA:

ANUL IV

CUPRINS
T.C.C.I.

Page 2

DATE GENERALE....................................................................................................................2
LISTA DE RESPONSABILITAI.............................................................................................4
BORDEROU...............................................................................................................................5
CAPITOLUL 1 BCA.................................................................................................................6
1.1.

INTRODUCERE..........................................................................................................6

1.2.

FABRICARE................................................................................................................6

1.3.

UTILIZARE.................................................................................................................7

1.4.

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE.................................................................................8

1.5.

AVANTAJE................................................................................................................10

1.6.

DATE TEHNICE........................................................................................................10

1.7.

CONCLUZII..............................................................................................................10

CAPITOLUL 2 TEHNOLOGIA FOLOSIT PENTRU CONSTRUCIA CASELOR DIN

LEMN.......................................................................................................................................12
2.1. INTRODUCERE...........................................................................................................12
2.2. PROIECATREA............................................................................................................12
2.3. FUNDAIA CASEI DIN LEMN..................................................................................13
2.4. STRUCTURA CASEI...................................................................................................15
2.5. ACOPERISUL NVELITOAREACASEI DIN LEMN..............................................16
2.6. IGNIGUGAREA I INSECTOFUNGICIZAREA........................................................17
2.7. FINISAJE EXTERIOARE.............................................................................................18
2.8. FINISAJE INTERIOARE..............................................................................................18
2.9. CONCLUZII..................................................................................................................19
CAPITOLUL 3 BULDOZERUL..............................................................................................20
3.1. INTRODUCERE...........................................................................................................20
3.1.1. Clasificarea buldozerelor........................................................................................20
3.2. UTILIZARE...................................................................................................................21
3.3. DATE TEHNICE...........................................................................................................22
3.4. CONCLUZII..................................................................................................................23
CAPITOLUL 4 POLISTIRENUL............................................................................................24
4.1. INTRODUCERE...........................................................................................................24
4.2. UTILIZARE...................................................................................................................25
4.2.1. Polistirenul expandat...............................................................................................25
4.2.2. Polistirenul extrudat...............................................................................................26
4.3. AVANTAJELE POLISTIRENULUI EXPANDAT LA TERMOIZOLARE..................28
4.4. AVANTAJELE POLISTIRENULUI EXTRUDAT LA TERMOIZOLARE..................29
4.5. CONCLUZII..................................................................................................................30
CAPITOLUL 5 COFRAJELE GLISANTE..............................................................................31
T.C.C.I.

Page 3

GENERALITATI......................................................................................................................31
5. COFRAJE GLISANTE.........................................................................................................32
5.1. PREZENTAREA METODEI COFRAJELOR GLISANTE..........................................32
5.2. PRINCIPII DE ALCTUIRE I FUNCIONARE......................................................34
5.3. AVANTAJE SI CONDITII DE APLICARE..................................................................35
5.3.1. Avantaje...................................................................................................................35
5.3.2. Conditii de aplicare.................................................................................................36
5.4. PRINCIPII DE PROIECTARE......................................................................................37
5.4.1. Principii privind proiectarea construciei................................................................37
5.4.2. Principii privind proiectarea cofrajului glisant.......................................................38
Capitolul 6 Schela portant.......................................................................................................39
6.1. Introducere.....................................................................................................................39
6.1.1. CARACTERISTICI GENERALE..........................................................................39
6.1.2. Caracteristici tehnice...............................................................................................39
6.2. Montare..............................................................................................................................40
6.3. Ancorarea...........................................................................................................................45
6.4. DEMONTAREA................................................................................................................45
6.5. Reguli generale de protecia muncii..................................................................................46
6.6. Concluzia...........................................................................................................................46
CAPITOLUL 7 FRNGHIA DE SRM...............................................................................47
7.1. Introducere.....................................................................................................................47
7.2. Structura.........................................................................................................................48
7.3. Utilizare..........................................................................................................................49
7.4. Date tehnice...................................................................................................................50
7.5. Terminatii.......................................................................................................................51
7.6. Avantaje si dezavantaje..................................................................................................53
7.6.1. Avantaje...................................................................................................................53
7.6.2. Dezavantaje.............................................................................................................53
7.7. Concluzie.......................................................................................................................54
CAPITOLUL 8 EXCAVTOARE..............................................................................................55
8.1. INTRODUCERE...........................................................................................................55
8.2. COMPONENTE............................................................................................................55
8.3. TIPURI DE EXCAVATOARE.......................................................................................56
8.3.1. Excavatoare compact..............................................................................................57
8.3.2. Excavatorul pe senile..............................................................................................57
8.3.3. Excavator draglina..................................................................................................58
8.3.4. Excavatoare cu raza larga de actiune......................................................................58
T.C.C.I.

Page 4

8.3.5. Excavatorul cu rotor................................................................................................59

8.4. AVANTAJE....................................................................................................................59
8.4.1. Stiati ca?..............................................................................................................61
8.5. CONCLUZII..................................................................................................................62
CAPITOLUL 9 FUNDATII......................................................................................................63
9.1. INTRODUCERE...........................................................................................................63
9.2. Terenul de fundare: caracteristici si pregatire................................................................64
9.3. Studiul geotehnic...........................................................................................................64
9.3.1. Conditii geotehnice.................................................................................................66
9.3.2. Solutii pentru drenarea apei din panza freatica si scurgerea apelor pluviale..........66
9.4. Amenajarea terenului.....................................................................................................67
9.4.1. Trasarea...................................................................................................................68
9.4.2. Sapatura...................................................................................................................68
9.5. Tipurile si clasificarea fundatiilor..................................................................................69
9.5.1. Tipuri de fundatii.....................................................................................................69
9.5.2. Forma fundatiilor....................................................................................................71
9.6. Evacuarea apelor pluviale si freatice.............................................................................71
9.6.1. Scurgerea apelor pluviale........................................................................................71
9.6.2. Scurgerea apelor pluviale prin drenaj subteran.......................................................72
9.6.3. Evacuarea apelor freatice........................................................................................73
9.6.4. Sisteme de scurgere a apelor pluviale si a canalizarii.............................................74
9.7. Iluminarea si ventilarea spatiilor de la subsol................................................................74
9.7.1. Curte de lumina.......................................................................................................75
9.7.2. Accesul la subsol.....................................................................................................75
9.7.3. Scara de acces la subsol..........................................................................................76
9.8. Concluzii........................................................................................................................77
CAPITOLUL 10 REALIZAREA ZIDARIEI DIN BLOCURI CERAMICE CU INSERTII DE
VATA MINERALA BAZALTICA............................................................................................78
10.1. INTRODUCERE.........................................................................................................78
10.2. CARACTERISTICI TEHNICE...................................................................................79
10.3. AVANTAJE..................................................................................................................80
10.4. SISTEM INOVATIV PENTRU REALIZAREA ZIDARIEI CERAMICE.................82
10.5. PUNERE IN OPER...................................................................................................83
10.6. CONCLUZII................................................................................................................85
CAPITOLUL 11 PANOURI SOLARE.....................................................................................86
11.1. INTRODUCERE.........................................................................................................86
11.1.1. Panourile solare termice........................................................................................87
T.C.C.I.

Page 5

11.1.2. Panourile fotovoltaice...........................................................................................88

11.2. Eficienta panourilor solare...........................................................................................89
11.3. AVANTAJE..................................................................................................................90
11.4. DATE TEHNICE.........................................................................................................91
11.5. CONCLUZII................................................................................................................92
CAPITOLUL 12 PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE CU AJUTORUL PANOURILOR
FOTOVOLTAICE.....................................................................................................................94
12.1. INTRODUCERE.........................................................................................................94
12.2. APLICATII...................................................................................................................95
12.3. Mijloace de transport...................................................................................................96
12.4. Mijloace de transport pe ap........................................................................................97
12.5. Vehicule pe sine...........................................................................................................98
12.6. Avioane.........................................................................................................................98
12.7. Satelii..........................................................................................................................99
12.8. Utilizare casnic.........................................................................................................100
12.9. Utilizare industriala....................................................................................................100
12.10. CONCLUZII............................................................................................................101
CAPITOLUL 13 CRMIDA CLASIC.............................................................................103
13.1. INTRODUCERE.......................................................................................................103
13.2. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A PERETIILOR DIN CARAMIDA.....................104
13.2.1. Faze de lucru la realizarea zidriei......................................................................104
13.2.2. Reguli tehnologice la executarea zidriei de crmid......................................105
13.3. UTILIZARE...............................................................................................................105
13.4. AVANTAJE................................................................................................................107
13.5. CONCLUZII..............................................................................................................108
CAPITOLUL 14 TEHNOLOGIA FOLOSITA PENTRU REALIZAREA PERETILOR SI
TAVANELOR DIN GIPS CARTON.......................................................................................109
14.1. INTRODUCERE.......................................................................................................109
14.2. Gama de plci gips-carton..........................................................................................110
14.2.1. Plcile din gips-carton pentru construcii............................................................110
14.2.2. Plcile din gips-carton rezistente la umezeal....................................................110
14.2.3. Plcile din gips-carton cu protecie mpotriva incendiilor..................................111
14.3. GENERALITATI........................................................................................................111
14.4. STANDARDE DE REFERIN..............................................................................112
14.5. MATERIALE I PROFILE.......................................................................................113
14.6. TEHNOLOGIA DE EXECUIE A PEREILOR DE COMPARTIMENTARE.......113
14.7. TEHNOLOGIA MONTRII PLAFOANELOR DIN GIPS CARTON....................114
14.8. TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A TENCUIELILOR USCATE..........................114
T.C.C.I.

Page 6

14.8.1.TENCUIAL IZOLATOARE CU PANOURI GIPS CARTON DUBLATE CU

VAT DESTICL SU POLISTIREN............................................................................116
14.9. CONCLUZII..............................................................................................................116
CAPITOLUL15 MACARALE...............................................................................................117
15.1. INTRODUCERE.......................................................................................................117
15.2. ISTORIA MACARALEI...........................................................................................119
15.3. UTILIZARE...............................................................................................................120
15.4. CLASIFICARE MACARALE..................................................................................120
15.5. DESCRIEREA PRILOR COMPONENTE..........................................................133
15.6. COMPONENTE DE SECURITATE LA MACARALE............................................136
15.7. DICIONAR..............................................................................................................140
CAPITOLUL 16 ECO-CIMENTUL.......................................................................................142
SOLUIA VERDE A BETONULUI......................................................................................142
16.1. INTRODUCERE.......................................................................................................142
16.2. FABRICAREA ECO-CIMENTULUI........................................................................144
16.2.1. Eliberarea sau capturarea de CO2 n timpul fabricrii........................................144
16.2.2. Cum funcioneaz Eco-Cimentul?......................................................................145
16.2.3. Componenta principal a eco-cimentului: magneziul reactiv.............................146
16.3. Etapele parcurse n producerea Eco-Cimentului........................................................147
16.4. CONCLUZII..............................................................................................................148
CAPITOLUL 17 MATERIALE DE CONSTRUCTII ECOLOGICE....................................149
17.1. INFORMAII GENERALE......................................................................................149
17.2. CARACRERISTICILE CELOR MAI IMPORTANTE MATERIALE DE
CONSTRUCIE.................................................................................................................150
17.3. LEMNUL N CONSTRUCII..................................................................................151
CAPITOLUL 18 REALIZAREA BETONULUI....................................................................153
18.1. INTRODUCERE.......................................................................................................153
18.2. DATE TEHNICE - RETETE BETON.......................................................................153
18.3. MOD DE TURNARE................................................................................................155
18.4. REZISTENTA BETONULUI....................................................................................155
18.4.1 Raportul ntre ap i ciment................................................................................156
18.4.2. Punerea corect n opera....................................................................................156
18.5. AVANTAJE PREPARARE BETON LA BETONIERA.............................................157
18.6. CONCLUZIE.............................................................................................................158
CAPITOLUL 19 LUCRARI DE ZIDARIE............................................................................159
19.1. INTRODUCERE.......................................................................................................159
19.2. IMPORTANTA MATERIALELOR IN CADRUL ZIDARIEI.................................160
19.2.1. Materiale de baz................................................................................................160
T.C.C.I.

Page 7

19.2.2. Materiale de legtur...........................................................................................161

19.3.3. Materiale auxiliare..............................................................................................162
19.4. PRINCIPALELE SCULE, UNELTE, INSTRUMENTE, DISPOZITIVE SI
ECHIPAMENTE folosite la executarea zidriilor se pot clasifica dup destinaia pe care o
au.........................................................................................................................................163
19.5. REGULI DE BAZA DE EXECUTARE A ZIDARIEI..............................................164
19.5.1. AVANTAJE.........................................................................................................166
19.5.2. DEZAVANTAJE.................................................................................................166

T.C.C.I.

Page 8

T.C.C.I.

Page 9

LISTA DE RESPONSABILITAI

Intocmit

Semnatura

Studenti:
Ailoae Adina
Beleiu Cornel
Bivolaru Florin
Bodea Andreea
Bumbescu Alin
Codresi Andrei
Dobos Denis
Dobrescu Florentina
Gherasim Roberto
Ghiba Bogdan
Ilas Lucian
Isvercin Marilena
Mateoiu Stefania
Matu Manuel
Magerusan Lavinia
Sturzu Andreea
Suciu Lorena
Sabit Claudiu
Somoldoc Corina

T.C.C.I.

Page 10

BORDEROU
CAP.1 BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT AILOAE ADINA ..........................(Pag.12)
CAP.2 TEHNOLOGIA CONSTRUCTIEI CASELOR DIN LEMN BELEIU
CORNEL ......................................................................................................................................
...(Pag.19)
CAP.3 BULDOZERUL BIVOLARU FLORIN .........................................................(Pag.27)
CAP.4 POLISTIRENUL BODEA ANDREEA...........................................................(Pag.31)
CAP.5 COFRAJE GLISANTE BUMBESCU ALIN...................................................(Pag.38)
CAP.6 SCHELA PORTANTA CODRESI ANDREI..................................................(Pag.46)
CAP.7 FRANGHIA DE SARMA DOBOS DENIS.....................................................(Pag.54)
CAP.8 EXCAVATOR DOBRESCU FLORENTINA.................................................(Pag.62)
CAP.9 FUNDATII GHERASIM ROBERTO..............................................................(Pag.70)
CAP.10 REALIZAREA ZIDARIEI CU BLOCURI CERAMICE CU INSERTII DE VATA
MINERALA BAZALTICA GHIBA BOGDAN.........................................................(Pag.85)
CAP.11 PANOURI SOLARE ILAS LUCIAN............................................................(Pag.93)
CAP.12 PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE CU AJUTORUL PANOURILOR
FOTOVOLTAICE ISVERCIAN MARILENA.........................................................(Pag.101)
CAP.13 CARAMIDA MATEOIU STEFANIA.........................................................(Pag.110)
CAP.14 TEHNOLOGIA FOLOSITA PENTRU REALIZAREA PERETILOR SI
TAVANELOR DIN GIPS CARTON MATU MANUEL.........................................(Pag.116)
CAP.15 MACARALE MAGERUSAN LAVINIA....................................................(Pag.123)
CAP.16 ECO-CIMENTUL STURZU ANDREEA....................................................(Pag.148)
CAP.17 MATERIALE ECO SUCIU LORENA........................................................(Pag.155)
CAP.18 REALIZAREA BETONULUI SABIT CLAUDIU......................................(Pag.159)
CAP.19 LUCRARI DE ZIDARIE SOMOLDOC CORINA......................................(Pag.165)

T.C.C.I.

Page 11

CAPITOLUL 1 BCA
1.1.

INTRODUCERE

Betonul celular autoclavizat a fost perfecionat n anii 1920 de ctre Dr. Johan Eriksson
Axel, n colaborare cu profesorul Henrik Kreuger de la Institutul Regal de Tehnologie din
Stockholm, Suedia. Aceasta a intrat n producie i a devenit foarte popular, din anul 1929. n
1940 Josef Hebel a deschis prima fabric de producie industrial.
i ali productori preiau ideea, astfel c pe pia ncep s apar produse similare. Pentru a
nvinge concurena, n 1940, Karl August Carln are ideea de a crea un nume pentru produsul
su, cunoscut astzi peste tot n lume ca YTONG.

T.C.C.I.

Page 12

1.2.

FABRICARE

Betonul celular autoclavizat (BCA) este cel mai raspandit material de constructie din lume
dupa betonul monolit. A fost inventat in anul 1923 in Suedia. Este obinut dintr-un amestec de
nisip (55-60%), ciment (23-25%), var (5-7%), gips (3-4%), apa legata chimic si un generator
de gaze (pasta de aluminiu), care i confer structura poroas. BCA-ul se "coace" la presiune
si temperatura ridicate (12 Bar/190oC) in autoclave.

1.3.

UTILIZARE

Este un material prefabricat uor, fiind utilizat n construcii, pentru a ntri structura, izolare,
este rezistent la foc i mucegai. BCA-ul se produce sub form de blocuri, panouri de perei,
podea i panourile pentru acoperi, i buiandrugi.
Fiind un bun izolator termic, pentru materiale pe baz de beton, se folosete n construcii, att
n interior ct i n exterior. Pe lng capacitatea de izolare, un alt avantaj al BCA-ului n
construcii este uurina n folosire, deoarece materialul poate fi lefuit i tiat la dimensiune,
cu uurin, cu ajutorul fierstrului circular sau cu ferstrul manual.
Primul pas este realizarea amestecului de mortar in pat subtire. Acuratetea cu care primul rand
de zidarie este realizat va influenta construirea intregului perete. Ca urmare, orice denivelari
trebuie inlaturate cu ajutorul unei rindele pentru BCA sau raspel.

T.C.C.I.

Page 13

1.4.

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE

O casa construita cu BCA se ridica mult mai repede fata de caramida. Si acest lucru pentru ca
blocurile de BCA sunt mai mari decat caramida, dar si mult mai usoare, reducand efortul
constructorilor.

Pentru a putea obtine un perete de calitate superioara, trebuie folosesIT un mortar adecvat.
Datorita evolutiei tehnologice, astazi exista mortar de calitate ce nu trebuie sa aiba o grosime
mai mare de 1 - 3 mm.
Etapele principale in prelucrarea si punerea in opera a blocurilor de zidarie sunt standard,
indiferent de BCA-ul ales. Primul pas este realizarea amestecului de mortar in pat subtire. Se
taie blocurile de BCA la dimensiunea potrivita daca este cazul cu ajutorul unui ferastrau cu
lama vidia. Zidirea, incepand cu cel de-al doilea rand de BCA, se va realiza folosind mortar in
pat subtire.
Aplicarea mortarului se face cu o mistrie dintata speciala, care are ca rezultat folosirea
rationala a materialului si o aplicare ingrijita, fara pierderi.

T.C.C.I.

Page 14

T.C.C.I.

Page 15

1.5.

AVANTAJE

BCA-ul ofer un impact redus asupra mediului, n toat durata de via, de la prelucrarea
materiei prime pn la eliminarea deeurilor
BCA-ul este de pn la cinci ori mai uor dect betonul, duce la reduceri semnificative ale
emisiilor de CO2 n timpul transportului
usurinta de folosire deoarece permite tierea exact
BCA-ul poate elimina folosirea altor produse de izolaie
rezistent la foc si mucegai
este un bun izolator termic folosit atat in interior cat si in exterior

T.C.C.I.

Page 16

1.6.

DATE TEHNICE

In Romania in anul 2013 s-a produs un volum de BCA de aproximativ 1,9 milioane metri
cubi, n valoare de circa 70 milioane euro.
n anul 2014 n Romnia existau zece fabrici de BCA funcionale cu capaciti totale de
producie de 3,5 milioane de metri cubi.
n anul 2007, preul mediu al unui metru cub de BCA era de 70 de euro.

1.7.

CONCLUZII

BCA-ul este astfel primul material de construcie care reunete toate beneficiile existente n
alte materiale de construcie: simplu de prelucrat i uor precum lemnul, rezistent la foc i
durabil ca o caramid i cu aceleai proprieti ecologice de neegalat ca ale silicatului de
calciu.

T.C.C.I.

Page 17

CAPITOLUL 2 TEHNOLOGIA FOLOSIT PENTRU

CONSTRUCIA CASELOR DIN LEMN
T.C.C.I.

Page 18

2.1. INTRODUCERE

Construcita caselor a evoluat considerabil de-a lungul timpului in diferite forme si

in functie de necesitatile umane pentru
spatiu si comfort. Tehnologia a suferit si
ea transformari in functie de conditiile
socio-economice si de disponibilitatea
materialelor si a muncitorilor.
Cel mai vechi material de constructie
existent
este
lemnul,
care
este
intotdeauna la indemana tuturor si care
este usor de prelucrat prin metode relativ
simple. S-a demonstrat ca acest material
era cel mai des folosit atat pentru cladiri
cat si pentru fortificatii sau intarituri. De-a
lungul timpului, tehnologia constructiilor
din lemn a fost adusa la un grad de
perfectiune ridicat, care o face sa fie cautata in toata lumea pentru superioritatea fata
de alte tehnologii.
Rezistenta unei case din lemn este realitata din material lemnos de rasinoasa,
intarite la exterior cu panouri OSB si imbinate cu alte elemente metalice de legatura.
Aceste tipuri de rezistenta ofera avantaje superioare fata de constructiile din beton,
cum ar fi:
realizarea intr-un timp scurt al constructiei
obtinerea unei structuri usoare si rezistente
utilizarea eficienta si economica a materialului lemnos
materialul lemnos este mult mai economic si eficient

2.2. PROIECATREA
Pentru obtinerea autorizatiei de constructie care cuprinde certificatul de
urbanism, avizele de la furnizorii de utilitati, proiectul arhitectural, proiectul
pentru instalatii si fundatii, proiectul tehnic pentru executie si documentatia,
pot fi realizate in totalitate apelend la diferite firme de specialitate.
Pentru realizarea proiectului arhitectural, nu este necesar sa se cunoasca
dorintele beneficiarului. Beneficiarul are posibilitatea ca impreuna cu arhitectul
sa creeze acel model de casa care se preteaza necesitatilor locative, fara a
influenta pretul final al constructiei.
T.C.C.I.

Page 19

Pentru executia planului de fundatie exista anumite criterii de care trebuie sa

se tine cont, care pot influenta sau nu costurile de executie:
studiul geotehnic al terenului
ridicarea topografica a acestuia

2.3. FUNDAIA CASEI DIN LEMN

Tinand cont de greutatea redusa a acestor tip de case, fundatia acestora
este una izolata, adica in partea din pamant sapatura nu se executa continu
pe intreaga circumferinta a fundatiei. Sapatura pentru fundatie se executa in
cuzineti, in principalele puncte de intersectie a grinzilor de fundatie care
corespund peretilor de rezistenta ai casei.

T.C.C.I.

Page 20

In rest, tot ceea ce se

executa
in
partea
superioara a fundatiei
elevatia se realizeaza in
stilul clasic al fundatiilor
pentru case de zidarie, cu
grinzi de fundatie armate
conform
planului
de
fundatii, cu dimensiuni de
25 cm latime si 45 cm
inaltime. Intre grinzile de
fundatie se aplica un strat
de umplutura compactata,
folie de polietilena pentru
ruperea capilaritatii, un
strat izolant de polistiren
extrudat de 2 cm, se
monteaza tubulatura pentru scurgeri, peste care se toarna o placa de beton de 10
cm slab aramata. Inaltimea soclului astfel rezultata este de 50 cm.
De grinda de fundatie se fixeaza mustatile de prindere pentru talpa structurii de lemn.
Astfel se realizeaza o prindere eficienta a structurii de fundatie.

Montajul structurii de lemn pe fundatie poate incepe inca de la a doua sau a treia
zi dupa turnarea placii, asta in conditiile unor temperaturi de peste 10 grade Celsius,
fara nici un fel de probleme. Important este ca decofrarea placii sa nu se faca mai
devreme de 21 de zile,
ceea ce nu impiedica
lucrul la structura.

2.4. STRUCTURA
CASEI

T.C.C.I.

Page 21

Structura casei de lemn este integral executata din lemn de rasinoase (brad,
molid), cu o umiditate acceptata de 15%, la momentul in care aceasta este montata
la casa. Trebuie spus ca tehnologie de
ansamblare

elementelor

de

lemn

presupune montarea bucata cu bucata a

lemnului direct pe santierul unde se
executa lucrarea, deci fara ca acesta sa
fie ansamblat anterior intr-o fabrica. Ceea
ce rezulta in final este tot un perete
sandwich, doar ca el este montat bucata
cu bucata sub stricta supraveghere a
beneficiarului,

acesta

avand

astfel

posibilitatea sa observe ceea ce se

monteaza in peretii casei lui. Inainte de a
fi adus pe santier lemnul este prelucrat, finisat si dimensionat la lungimi dinainte
stabilite, dupa proiect, intr-un atelier de prelucrare a lemnului unde acesta este atent
selectionat pentru a nu fi patruns de carii.
Sistemul de montaj al structurii incepe cu montarea talpii de lemn pe fundatie cu
un strat hidroizolator la contactul acestora si prinderea talpii de fundatie atat cu
mustatile despre care am vorbit la fundatie, cat si suplimentar cu buloane speciale de
25 cm, cu 2 camasi, din care una se desface in beton si cealalta in lemn, asiguranduse astfel prinderea eficienta a structurii de fundatie.
Ansamblarea elementelor de lemn se face in sistem clasic prin chertare si cepuire,
folosindu-se elemente metalice de imbinare speciale pentru lemn, asigurandu-se
astfel flexibilitate si rezistenta structurii. Pentru intarirea prinderii intre nivele, acestea
se fixeaza cu tije filetate montate din, metru in metru.Trebuie spus ca grosimea
tuturor peretilor, exteriori sau interiori, este aceiasi, ajungand la gata la o grosime de
25 cm.
Peste peretii exteriori se pot aplica in unele cazuri in functie de grosimea si
structura peretelui , placi din OSB 3, care este un material special pentru exterior
avand proprietati hidrofuge, si care creaza structurii de lemn efectul de diafragma.
Inainte de montarea placilor de OSB, pe partile de lemn care vor fi acoperite se
efectueaza manual ignifugarea si insectofungicizarea..
T.C.C.I.

Page 22

2.5. ACOPERISUL NVELITOAREACASEI DIN LEMN

O data cu finalizarea montajului structurii se trece la montarea invelitorii pe casa,
invelitoare care poate fi, in functie de optiunea clientului cu tigla metalica sau sindrila
bituminoasa. Montarea invelitorii presupune si montajul sistemelor de drenaj
( jgheaburi, burlane, etc. ) ale apei preluate de pe invelitoare.
Sub stratul de tabla direct
peste astereala se monteaza o
membrana

speciala

care

protejeaza de condens lemnul,

apoi se creaza un caroiaj de
lemn de 5 cm care permite
aerului sa circule intre tabla si
membrana,

peste

care

se

monteaza invelitoarea propriuzisa.

In

cazul

sindrilei

bituminoase aceasta se aplica

direct peste membrana.

2.6. IGNIGUGAREA I INSECTOFUNGICIZAREA

Acestea se realizeaza pe structura de lemn, dupa montarea ei, placarea peretilor
exteriori cu OSB si montajul invelitorii. Aplicarea se face prin pulverizare in mai multe
straturi succesive de catre o firma si cu materiale avizate de catre ISU , si certificate
de organismele europene si romanesti.
Aplicarea stratului ignifugo-insectofungicid, nu se face dacat dupa prelevarea din
lemn a probelor de umiditate si se executa numai daca umiditatea lemnului este sun
T.C.C.I.

Page 23

20%, in caz contrar aplicarea este inutila. Avantajul aplicarii prin pulverizare a
stratului ignifug si insectofungicid, dupa montarea pe exterior a OSB-ului este ca, se
asigura protectie ignifuga si insectofungicida si placilor de OSB.
Dupa incheierea procesului de ignifugare si insectofungicizare, se ridica proba din
lemnul pe care acesta a fost
aplicat si se depune la Institutul
National
vederea

al

Lemnului,

obtinerii

in

certificariii

calitati operatiunii executate.

Garantia acordata de catre
producatorul produsului pentru
ignifugare si insectofungicizare
este de 5 ani, iar materialul
ignifug,

intarzie

aprinderea

lemnului cu 90 minute.

2.7. FINISAJE EXTERIOARE

Dupa montarea tamplariei exterioare se poate aplica termosistemul pentru
fatadele exterioare. In functie de cerintele clientului, tencuiala decorativa poate fi
inlocuita cu siding (dupa sistemul caselor americane) - care este un labriu pe baza
de PVC in diferite nuante.
Trebuie sa se tina cont la aplicarea polistirenului in cazul in care proiectul prevede
aceasta, de faptul ca acesta trebuie protejat de umiditate excesiva cu OSB-ul
aferent, stiut fiind faptul ca polistirenul este un generator de condens si umezeala.
Portiunile din lemn care raman vizibile se acopera cu doua straturi de lac lucios, in
diverse culori, dupa preferintele clientului, care vor da un aspect placut.

T.C.C.I.

Page 24

2.8. FINISAJE INTERIOARE

Un pas important il constituie alegerea finisajelor, deoarece acestea dau armonie, si
sunt cele care va vor completa personalitatea. Dar pentru ca aceasta sa fie perfecta,
este indicat sa urmati sfaturile arhitectului
Instalatia electrica se va monta cu traseele aferente, in spatele rigipsului, folosinduse tubulatura de protectie. Instalatia termica se va trasa peste placa de la parter si
apoi prin spatele peretelui de rigips, apoi se vor face traseele pentru turul si returul
radiatoarelor de la nivelul superior. Materialele folosite sunt polipropilena pentru
partea ascunsa si cupru pentru partea care ramane vizibila din traseul termic.
Instalatia sanitara este instalata din PVC. Scara interioara se relizeaza manual din
lemn de brad uscat, atent finisat in baza proiectului arhitectural. In zona de pod, in
care accesul se face doar prin montarea unei scari glisante, se monteaza in portunea
de perete care comunica cu exteriorul, aerisitoare speciale care asigura ventialrea
intregului spatiu

2.9. CONCLUZII

Lipsa popularitatii acestui tip de constructi in contrast cu tarile nordice, Canada si

SUA, romanii sunt sceptici in privinta fiabilitatii constructiilor pe structura de lemn.
Multe persoane considera ca o casa din lemn se preteaza doar ca o cabana la
munte, nu ca o locuinta permanenta. insa aceste case din lemn ofera anumite
avantaje cum ar fi: o durata a constructiei foarte scazuta , in cazul in care echipa de
muncitori este mare aceasta durata poate fi de 10-20 zile de la turnarea planseului;
costurile pentru astfel de constructii sunt mult mai scazute; Lemnul este un material
elastic, iar datorita modului de imbinare a elementelor structurale se preiau miscarile
seismice indiferent de directia de propagare. O casa pe structura de lemn poate
rezista unui cutremur de pana la 8 grade pe scara Richter.
T.C.C.I.

Page 25

De asemenea casele din lemn prezinta si anumite dezavantaje referitoare durata de

viata care este relativ mai mica decat casele pe alte structure; Nu sunt izolatoare
fonice atat de bune fata de structurile pe caramida sau BCA. Izolarea fonica a unei
cladiri pe lemn creste atat timp cat imbinarile dintre panourile de lemn sunt realizate
corect (tolerante cat mai mici intre peretii de lemn). La fel, se pot folosi materiale
fono-absorbante, se poate dubla vata minerala intre peretii despartitori sau in
planseul dintre nivele..

CAPITOLUL 3 BULDOZERUL
3.1. INTRODUCERE
Main alctuit dintr-un tractor pe enile, prevzut n fa cu o lam puternic, folosit pentru
sparea i nivelarea terenurilor, pentru transportarea pe distane mici a pmntului,
deszpezirea oselelor etc.

T.C.C.I.

Page 26

3.1.1. Clasificarea buldozerelor

Dup puterea motorului, greutatea mainii i fora traciunii se disting:

-buldozere uoare avnd o putere de pn la 55 kW i o for de traciune de 135 kN,

-buldozere mijlocii, avnd puterea cuprins ntre 56kW i 120 kW i fora de traciune ntre
135 i 200 kN,
-buldozere grele, avnd puterea cuprins ntre 121kW i 250 kW i fora de traciune ntre
200kN i 300 kN.

Dup sistemul de acionare al comenzilor se deosebesc buldozere cu acionare

hidraulic i buldozere cu acionare mecanic ( prin cabluri).

Dup poziia lamei fa de direcia de naintare a tractorului exist:

-bulozere cu lam fix;

-buldozere cu lam orientabil n plan orizontal;

-buldozere cu lam orintabil n plan orizontal i vertical.

T.C.C.I.

Page 27

3.2. UTILIZARE

Un buldozer este un utilaj de construcii care poate fi utilizat la urmtoarele lucrri:

pregtirea terenului

curarea de tufiuri

doborrea arborilor cu dimensiuni mijlocii

scoaterea cioatelor i a bolovanilor

ndeprtarea stratului de pmnt vegetal i a vegetaiei erbacee;

sparea pmntului nsoit de deplasarea sa lateral (spturi n debleu sau n profil

mixt, sparea i profilarea anurilor i a taluzurilor) sau mpingerea frontal a
pmntului pe distane sub 100 de metri;

T.C.C.I.

Page 28

astuparea anurilor i nivelarea grosier a terenurilor;

lucrri n cariere i balastiere:

decopertare,

strngerea n grmezi a agregatelor (nisip, balast, pietri, piatr spart);

ntreinerea drumurilor:

ndeprtarea zpezii, nivelare, scarificare;

demolarea construciilor dezafectate

3.3. DATE TEHNICE

Date tehnice buldozer B-100:
6100 mm
Lungime:
Latime (la nivelul senilelor):

2.380 mm

Latime (la nivelul lamei fata):

3.240 mm

Inaltime:

3.240 mm

Latimea senilei:

500 mm

Masa constructiva:

15.400 kg

Masa de expoatare:

16.050 kg

Viteza maxima de deplasare:

9.5 km/h

Viteza maxima de deplasare in sarcina

maxima:

1.8 km/h

Presiunea medie exercitata asupra solului:

0,53-0,65 kg /cm

Lama fata:
Tip:

T.C.C.I.

Semisferica nerotativa cu inclinare hidraulica

Page 29

Lungime:

3.220 mm

Inaltime (cu cutit):

1.200 mm

Adancime sapare lama fata de nivelul solului: 400 mm

Capacitate lama:

4.5 m cubi

Ridicarea lamei peste nivelul solului:

900 mm

Inclinare lama in fiecare parte:

10 grade

Scarificator:
Latime dinte la varf:

80 mm

Adancime scarificare:

500 mm

Numar dinti:

1 sau 3

3.4. CONCLUZII
In concluzie buldozerele au importanta majora in domeniul constructiilor datorita tuturor
lucrariilor pe care le poate face cu usurinta, astfel simplificand munca omului si usurandu-l de
la munca fizica bruta.

T.C.C.I.

Page 30

CAPITOLUL 4 POLISTIRENUL
4.1. INTRODUCERE

Polistirenul este unul dintre primii polimeri sintetici

obtinuti la scara industriala.
Granulele de polistiren sunt un material polimeric,
usor transparent, amorf sau cristalin, termoplastic
(prelucrabil termic).
Polistirenul se fabrica din monomeri de
styren,materia prim,care trece prin trei faze :
preexpandarea, turnarea n blocuri i tierea.
Materia prima, mpreun cu pentanul, un agent de
expandare, a crui concentraie se alege n funcie
de densitatea dorit, are o mare influen n
produsul finit. Preexpandorul are rolul de a agita perlele i mpreun cu aburul
furnizat de o central termic, mrete volumul granulelor de aproape 50 de ori, se
obine astfel un semifabricat, adic perlele preexpandate. Acestea sunt lsate la
uscat apoi ele ajung n silozul pregtitor si dupa n instalaia de presare, unde se
obin blocurile ce sunt depozitate in hale si lasate la racit. Dup ce s-au uscat,
blocurile sunt transportate la maina de tiere.

T.C.C.I.

Page 31

Polistirenul a inceput sa fie produs in anii 1950 de Gigantul german BASF care
incepe productia de polistiren expandat.In Romania,productia de polistiren
expandat incepe la Combinatul Chimic Borzesti in anul 1960.
Tipuri de polistren -polistiren expandat (EPS)
-polistiren extrudat(XPS)
.

4.2. UTILIZARE
4.2.1. Polistirenul expandat

Polistirenul expandat poate fi folosit la

constructiile noi si renovari, fiind disponibil sub
forma de panouri cu grosimi de la 1 cm pana la 20
cm. Este utilizat in primul rand la exteriorul cladirii,
dar si la termoizolarea mansardei. La ambele
materiale grosimea influenteaza pierderile de
caldura. Producatorii ofera izolatii cu grosimi
diferite.
Pentru termoizolarea fatadelor este recomandata folosirea exclusiva a polistirenului
expandat cu grosimea de minimum 10 cm (cel mai uzual), iar orice cm in plus
(pentru acelasi produs) la aceasta valoare face ca investitia sa fie mai rentabila pe
termen lung, fiind gresita decizia de a economisi prin reducerea grosimii placii
de polistiren expandat.
Datorita faptului ca este fabricat si depozitat in conditii speciale, acest tip
de polistiren este un material stabil, contractiile lui fiind consumate in totalitate
T.C.C.I.

Page 32

inainte de punerea in opera. Pentru a imbunatati calitatile termoizolatoare ale placilor

din polistiren expandat, producatorii folosesc grafitul in tratarea materiei
prime, rezultatul fiind un produs cu calitati termoizolatoare de exceptie, folosit atat la
izolarea termica a acoperisurilor, cat si a fatadelor. In functie de aplicatia dorita sunt
disponibile o multitudine de tipuri de polistiren
expandat. Astfel puteti folosi polistiren expandat pentru termoizolarea fatadelor,
,pentru termoizolarea mansardei,acoperisului ,etc.
Una dintre proprietatile materialului este de a incetini transferul vaporilor din locuinta
spre exterior. Tocmai de aceea este recomandat un panou perforat pentru a
imbunatati ventilatia. Rezistenta materialului este de multe ori pusa sub semnul
intrebarii, mai cu seama daca tencuiala aplicata peste el are o greutate prea mare. In
acest caz termoizolatia poate ceda, cu atat mai mult cu cat este utilizat un adeziv de
o calitate inferioara sau neadecvat.
Ca si regula generala, trebuie sa stiti ca polistirenul expandat sau extrudat nu
imbunatateste rezistenta structurii, dar nici nu o incarca, datorita greutatii sale
reduse. Practica a demonstrat ca polistirenul expandat face fata cu succes si in
cazul unei case amplasate intr-o zona cu umiditate crescuta. Ciupercile, bacteriile
sau mucegaiul nu il afecteaza.
Foarte multi constructori sunt de parere ca intre placa de polistiren si zid sunt
create conditiile favorabile aparitiei mucegaiului. Totusi, dupa ce o comisie de
specialisti din Canada a initiat un studiu pe aceasta tema, teoria a fost pe deplin
respinsa. Concluzia lor a fost ca permeabilitatea la vapori a materialului, daca acesta
este montat la exterior, nu favorizeaza blocarea umiditatii intre placa de
polistiren si zid, astfel neaparand nici mucegaiul.
Utilizarea acestui tip de polistiren a devenit obisnuita in ultimii zece ani. In timp ce
pretul multor materiale pentru constructii a fluctuat mult, costul polistirenului
expandat a ramas constant. Odata montat nu va crea probleme estetice deoarece
tencuiala nu permite asta. Structura de rezistenta este asigurata de panouri din beton
armat turnate chiar in aceste prefabricate din polistiren expandat. Utilizarea
sistemului reduce costurile constructiei datorita montarii lui rapide, insa calitatile
acestui sistem vor trebui dovedite in timp.

T.C.C.I.

Page 33

4.2.2. Polistirenul extrudat

Polistirnul extrudat are o reputatie solida pentru fiabilitate si rezistenta superioara la efectele
distructive ale naturii. De obicei, principalul considerent
in compararea termoizolatiilor este capacitatea lor de a
impiedica pierderile de caldura. Nu de putine ori,
izolatiile cu polistiren expandat care au o valoare a
rezistentei la transfer termic relativ mare la temperaturi
normale, o pierd odata cu scaderea acesteia. Deficienta
este rar intalnita la polistirenul extrudat care are de obicei
o rezistenta mai mare la transfer termic cand scade
temperatura.
In cazul izolarii pardoselilor supuse la trafic, cea mai
buna alegere este fara indoiala, polistirenul
extrudat, datorita duritatii si rezistentei mecanice cu
mult mai bune decat cea a EPS-ului.
Impermeabilitatea polistirenului extrudat este net superioara polistirenului
expandat, recomandandu-l pentru termoizolari in medii umede: fundatii, socluri si
terase inversate. Fluctuatiile de temperatura (sub si peste 0 OC) in prezenta umiditatii
au consecinte negative in cazul multor materiale pentru constructii.
Rezistenta polistirenului extrudat la umezeala, combinata cu duritatea si
elasticitatea, fac din el un produs rezistent la inghet/dezghet. Avand o structura
celulara inchisa (spre deosebire de polistirenul expandat), el nu are capacitatea de
a respira, fapt care nu il recomanda pentru termoizolarea exterioara a fatadelor,
chiar daca CTT-ul este mai bun decat in cazul polistirenului expandat.
Este usor de manevrat si disponibil intr-o varietate de dimensiuni, iar gradele diferite
de duritate il fac potrivit pentru anumite aplicatii. Trebuie mentionata si rezistenta mai
mare a lui comparativ cu polistirenul expandat la agenti chimici precum: acizi,
baze, alcool si vopsele bazate pe alcool, apa sarata, ciment, asfalt etc. Totusi,
produsele ce au in compozitie petrol il pot deteriora.
O placa de polistiren extrudat expusa la soare, chiar daca isi schimba culoarea,
devenind pala si prafuita, nu-si va schimba simtitor valorile termoizolante. Cu alte
cuvinte, se bronzeaza, dar nu face insolatie. Notiunea de a termoizola o casa
implica nu doar izolarea unui element, ci un complex de masuri. De aceea, cele doua
tipuri de polistiren nu se exclud, ele fiind complementare.

T.C.C.I.

Page 34

Diferenta dintre cele 2 materiale este semnificativa privind structura

compozitionala.Expandatul are o structura cu pori deschisi, permeabil la
vapori de apa si permitandu-i peretelui sa respire.Pe de alta parte extrudatul
cu o structura cu pori inchisi,impermeabil si cu rezistenta mecanica ridicata.
Unde utilizam polistiren extrudat ?

la izolarea fundatiilor,soclurilor;

la izolarea peretilor de subsol;

la izolarea pardoselilor supuse la trafic ,

in medii cu umiditate si agresivitate chimica;

Unde utilizam polistiren expandat ?

la izolarea peretilor exteriori (exclus la pereti de subsol);

izolare in interiorul cladirilor,

la izolarea fatadelor ;

la izolarea mansardelor;

la izolarea acoperisurilor ,

izolarea termica a planseelor dispuse peste incaperi reci,

sub cimentul de egalizare.

4.3. AVANTAJELE POLISTIRENULUI EXPANDAT LA

TERMOIZOLARE

* Reduce cu pana la 70% costurile cu incalzirea sau racirea locuintelor

* Permite respiratia peretilor

placile de polistiren expandat contin in proportie de 98% aer , restul fiind

celulele de polistiren. Aceasta compozitie asigura si un coeficient mare de
termoizolare si greutate foarte redusa

T.C.C.I.

Page 35

* Nu intretine arderea

testele efectuate de numeroase institute ale pompierilor dovedesc ca daca

este aplicat corect , polistirenul ignifugat satisface toate normele europene de
siguranta

* Nu serveste drept hrana pentru insecte si rozatoare

SGS US, companie specializata in testarea materialelor de constructii

concluzioneaza ca polistirenul nu a permis dezvoltarea a 5 tipuri de spori
cunoscuti ca fiind responsabili cu mucegaiul din locuinte

* Rezistenta in timp dovedita de cei 60 de ani de istorie

polistirenul expandat este materialul termoizolant nr.1 mondial. Marea

majoritatea a cladirilor viitorului inglobeaza in constructie elemente din
polistiren expandat sau sunt in intregime compuse din acest material

peste 80 % din termoizolatiile la nivel european se realizeaza cu polistiren

* Nu conduce la micsorarea ariilor locuibile si utile

* Nu incarca semnificativ elementele structurale

4.4. AVANTAJELE POLISTIRENULUI EXTRUDAT LA

TERMOIZOLARE

are o rezistenta mare la compresiune,

are o impermeabilitate superioara polistirenului expandat,fiind recomandat

pt termoizolari in medii umede
este rezistent la inghet / dezghet
rezistenta mare la agenti chimici precum: acizi, baze, alcool si vopsele
bazate pe alcool, apa sarata, ciment, asfalt etc
duritate si rezistenta mecanica superioara polistirenului expandat
T.C.C.I.

Page 36

 deoarece nu absoarbe apa, nu este influentat de eventualele erori de

manopera ce pot aparea in timpul aplicarii
avand o structura celulara omogena, cu alveole inchise, asigura o
termoizolatie superioara si de durata

tencuiala adera foarte bine pe polistirenul extrudat;

se aplica usor; placile se pot taia fara a obtine rebuturi

nu se uzeaz, nu se frmiteaz

4.5. CONCLUZII
Pretul conteaza?!

Pretul conteaza deoarece, de obicei, spune multe despre calitate. Daca

ati achizitionat polistiren extrudat la pretul polistirenului expandat, nu
trebuie sa va ganditi ca ati dat lovitura. Pentru ca aceasta lovitura este
de scurta durata, iar pe termen lung complicatiile vor fi lovitura de
gratie. Stiind ca polistirenul extrudat este mai scump
decat polistirenul expandat, numai o deficienta de calitate poate face
ca pretul lui sa fie mai mic. De aceea, trebuie sa stiti ca de cele mai
multe ori pretul polistirenului extrudat este cel putin dublu fata de cel
al polistirenul expandat.
Totodata, pentru o termoizolare unde sunt necesari 20-30 mc
de polistiren expandat de 10 cm, scoateti mai mult din buzunar cu 1215 lei/mc, pentru folosirea unui polistiren de calitate - cu alte cuvinte,
diferenta intre calitate si neperformanta este insignificant.

T.C.C.I.

Page 37

CAPITOLUL 5 COFRAJELE GLISANTE

GENERALITATI
Cofrajele sunt constructii auxiliare, specifice si provizorii care sevesc la obtinerea formei,
dimensiunilor si pozitionarii elementelor de beton, beton armat si beton precomprimat in
structurile monolite, precum si la sustinerea acestora pana cand betonul atinge un grad de
maturizare minim pentru decofrare.
Operatia de cofrare consta in efectuarea operatiilor de asamblare a componentelor
cofrajului, cu scopul realizarii unui element sau a unei structuri monolite.
Cofrajele ocupa un rol foarte important in realizarea structurilor de beton, beton armat si
beton precomprimat atat sub aspectul calitatii acestora, cat si din punct de vedere economic.
Functie de tipul constructiei si a cofrajului folosit, lucrarile de cofrare pot reprezenta
15%~30% din costul elementului de beton armat monolit. De aceea se cauta realizarea unor
sisteme industrializate moderne, mereu perfectionate, de cofrare, care sa conduca la cresterea
productivitatii si la reducerea costurilor.
Industrializarea lucrarilor de cofrare urmareste urmatoarele cai:
a) tipizarea si modularea lor;
b) mecanizarea principalelor activitati ale lucrarilor de cofrare;
c) extinderea aplicarii sistemelor perfectionate de cofrare si introducerea unor sisteme noi;
d) modul de baza in constructii 30 cm;
e) submoduli: 5 cm; 10 cm;
Clasificari
Tinand seama de diversitatea sistemelor de alcatuire si a utilizarii lor, clasificarea
cofrajelor se poate face in functie de urmatoarele criterii:
-dupa modul de alcatuire si utilizare, cofrajele se clasifica in urmatoarele categorii:
a)cofraje demontabile - alcatuite din panouri modulate si tipizate, elemente de sustinere,
elemente de sprijinire, elemente auxiliare si de asamblare.
Principalele tipuri sunt: cofrajele de inventar din panouri demontabile modulate, cofrajele
pasitoare, cofrajele cataratoare etc.;
T.C.C.I.

Page 38

b) cofraje nedemontabile - care se asambleaza si se demonteaza o singura data, la inceputul si

respective la terminarea realizarii structurii.
Aceste cofraje sunt echipate cu instalatii sau dispozitive care permit deplasarea lor in
intregime, sau sub forma de ansambluri ori subansambluri mari, utilizand macarale.
Din aceasta categorie fac parte: cofrajele glisante, cofrajele rulante, mesele cofrante,
cofraje de tip tunnel, panourile mari etc.
c) cofraje traditionale - folosite la elemente si structuri cu character de unicat sau cu forme
variabile si complicate, (cupole, grinzi curbe), unde nu se pot adopta sisteme industrializate de
cofrare.
Se confectioneaza pe santier din material lemons si se folosesc o singura data sau de un numar
mic de ori.
d) cofraje pierdute - care indeplinesc functiile normale ale unui cofraj, darn u se recupereaza,
ramanand aderente la elemental format.
Ele pot avea rol de rezistenta (contandu-se pe conlucrarea lor cu betonul), de izolator termic
sau estetic.Se pot mentiona: predalele, panourile cu character architectural, casetele pentru
planseele casetate etc.

5. COFRAJE GLISANTE
5.1. PREZENTAREA METODEI COFRAJELOR GLISANTE
Metoda cofrajelor glisante const din executarea, la baza construciei care urmeaz a se
turna, a unui cofraj de nlime redus (1,001,20 m i n cazuri excepionale 2,00 m), avnd
forma pereilor.
Acest cofraj, executat foarte rigid, exact i nelegat de pardoseal, se suspend prin
intermediul unor juguri (cadre), de lemn sau metalice, de o serie de dispozitive de ridicare
susinute pe tije metalice 2550 mm, sau pe alte elemente care reazem pe fundaie sau pe
betonul ntrit.
Dup umplerea cofrajului cu beton, pe msura ntririi acestuia, cofrajul se ridic treptat,
fiind antrenat de dispozitivele de ridicare de care este agat i care se urc pe tijele sau
elementele de susinere, fiind acionate manual, hidraulic, pneumatic sau mecanic.
Turnarea betonului, montarea armturii, a ramelor pentru ui i ferestre, a cutiilor pentru
crearea golurilor etc. se face treptat pe msur ce cofrajul se ridic, de pe o platform de lucru
situat la nivelul marginei sale superioare completat uneori cu o a doua platform superioar,
la aproximativ 2,00 m deasupra ei.
Cofrajul glisant se ridic cu 530 (cate 1-4 cm la fiecare ridicare),n funcie de ntrirea
betonului, realiznd un lan tehnologic, alctuit din mai multe faze ealonate pe orizontal
i pe vertical (cofrarea, armarea, turnarea, ntrirea i decofrarea betonului, controlul calitii
turnrii lui, corectarea eventualelor defecte, scoaterea ramelor i cutiilor, finisarea suprafeei
etc), n urma crora pereii construciei rmn finisai total sau parial i pregtii s primeasc
eventuale plansee interioare.
Toat greutatea cofrajului glisant i a platformelor de lucru este susinut, prin intermediul
dispozitivelor de ridicare, de tijele de sustinere care raman in beton, acestea putand fii

T.C.C.I.

Page 39

recuperate la sfrsitul glisarii sau pe parcursul acesteia. Betonul care isi sutine dor greutatea sa
proprie asigura ghidare cofrajului glisant si impiedica flambarea tijelor de sustinere.
Lucrul se executa continuu in doua sau 3 schimburi constructia ridicandu-se cu 1.50-6,00 m
poate si mai mult viteza care nu poate fi atinsa cu nici o alt metod de lucru. Oprirea glisrii
cofrajului este posibil, cu luarea msurilor corespunztoare, fr a fi ns recomandabil.

Rezemarea planeelor se realizeaz, de obicei, n goluri lsate n perei de la turnare, cu

ajutorul unor cutii sau altor piese montate n cofraj, n timpul glisrii i scoase la ieirea din
cofraj.
Existena pereilor turnai n prealabil asigur susinerea independent a planeelor pn la
ntrirea sau monolitizarea lor, permind astfel executarea simultan a mai multor operaii
(cofrare, armare, turnare, ntrire, decofrare etc), ealonate pe vertical, la niveluri diferite,
realiznd i la planee un lan tehnologic, urmrind cofrajul glisant, la cteva zile
distan, n timpul glisrii sau ulterior acesteia.

T.C.C.I.

Page 40

Schema cofrajului glisant

1 - Panouri de cofraj glisant;
2 - Jug;
3 - Dispozitiv de ridicare;
4 - Armturi;
5 - Platforma de lucru superioar;
6 - Platforma de lucru inferioar;
7 - Tije de susinere;
8 - Goluri pentru rezemarea planeelor;
9 - Controlul orizontalitii

5.2. PRINCIPII DE ALCTUIRE I FUNCIONARE

La baza alctuirii i funcionrii cofrajului glisant stau urmtoarele principii:
a) Creerea unei instalaii complexe - cofrajul glisant dotat cu:
spaiul necesar pentru turnarea betonului, care este un cofraj de nlime redus;
una sau dou platforme de lucru superioare i una sau dou platforme inferioare, la
niveluri diferite, de pe care se execut operaiile tehnologice artate mai nainte; ele
sunt susinute de cofrajul glisant.
o instalaie de ridicare, de care este agat tot cofrajul glisant;
T.C.C.I.

Page 41

o instalaie de control al orizontalitii cofrajului glisant i o instalaie de control al

verticalitii construciei;
o instalaie electric de for, pentru acionarea utilajelor i de iluminat, pentru lucrul
n timp de noapte;
o instalaie de ap pentru stropirea pereilor;
instalaie de nclzire pe timp friguros.
Aceast instalaie complex este astfel conceput nct permite executarea tuturor operaiilor,
care alctuiesc un lan tehnologic, fr a mai fi nevoie de schele sau eafodaje; ea se
deplaseaz continuu pe nlimea construciei cu pasul dinainte fixat, astfel ca dup trecerea
ei, pereii s nu mai necesite dect eventuale corecturi uoare, care se pot face de pe schele
sau nacele suspendate. b) Susinerea greutii ntregii instalaii, prin intermediul dispozitivelor
de ridicare, pe o serie de tije metalice de susinere (sau alte elemente), care se reazem direct
pe fundaie sau pe betonul ntrit; n acest mod se creeaz posibilitatea decofrrii timpurii a
betonului proaspt turnat, el avnd de suportat numai greutatea sa proprie i eventuala tendin
de flambare a tijelor de susinere.
c) Folosirea rigiditii pereilor pentru ghidarea cofrajului glisant i mpiedicarea flambrii
tijelor de susinere care astfel pot avea diametre de 2550 mm i se pot recupera acestora,
dup terminarea glisrii.
d) Turnarea betonului la adncime mic, n cofraj, n straturi subiri de 1020 cm, permind
astfel compactarea lui optim i suprapunerea unui strat nou nainte ca stratul precedent s fi
fcut priz; n acest mod se asigur, realizarea de construcii monolit, fr rosturi orizontale,
orict de mare ar fi nlimea lor.
e) Mecanizarea, n cea mai mare msur, a operaiilor de preparare, transport, ridicare i
punere n oper a tuturor materialelor, semifabricatelor i prefabricatelor, necesare pentru
executarea lucrrii.
f) Stabilirea tuturor mijloacelor de execuie; utilaje, materiale i echipe de lucru n funcie de
pasul lanului tehnologic, astfel ca s nu existe strangulri i nici supradimensionri.
e) Creerea posibilitilor de a modifica seciunea construciei, pe nlime, prin modificarea
cofrajului glisant pe parcurs, adoptnd o serie de dispozitive speciale.
h) Folosirea pereilor turnai n cofraj glisant, pentru susinerea ulterioar a cofrajelor sau
prefabricatelor pentru planee, a schelelor suspendate pentru corecturi i vopsitorii, evitnd
astfel complet executarea de schele i eafodaje fixe.

5.3. AVANTAJE SI CONDITII DE APLICARE

Metoda cofrajelor glisante, prin realizarea unui lan tehnologic complex, analog cu fluxul
tehnologic dintr-o secie industrial, este o metod de industrializare a executrii construciilor
pe antier.
5.3.1. Avantaje
Prin aplicarea judicioas a metodei se obin urmtoarele avantaje tehnice (calitatea superioar
a lucrrilor) i economice (reduceri la consumul de oel i lemn, la manoper, schel, durat
de execuie etc):
Se realizeaz executarea simultan a numeroase operaii (cofrarea, armarea, turnarea
betonului, decofrarea, finisarea etc, operaii care la alte metode de construcie se
execut succesiv), ceea ce duce la o scurtare remarcabil a timpului de execuie.
Se elimin timpii mori i strangulrile, prin fixarea pasului lanului tehnologic i
dimensionarea tuturor mijloacelor n funcie de el i se asigur continuitatea lucrului.
T.C.C.I.

Page 42

Se obine o vitez de execuie foarte mare, mergnd pn la 6,00 m nlime/zi (i chiar

mai mult, cu msuri speciale), vitez care nu se poate obine cu nici o alt metod.
Se realizeaz monolitismul lucrrilor, prin eliminarea rosturilor de lucru, asigurnd
astfel calitatea lor superioar.
Se obine un numr mare de refolosiri echivalente (150500), cu acelai cofraj glisant
de 1,001,20 m nlime, putndu-se executa una sau mai multe construcii identice,
nsumnd o nlime total glisat de 200600 m, dac cofrajul este din lemn i de
18002400 m, dac cofrajul este metalic.
Se creeaz posibilitatea confecionrii ca piese de inventar a unei pri din elementele
cofrajului glisant, care sunt independente de forma construciei: juguri, instalaia de
ridicare, tije de susinere, cadre, tirani etc. cu care se pot dota unitile de execuie.
Se pot realiza cofraje numite universale din metal sau placaj special permind
executarea unor construcii foarte diferite, prin simpla asamblare a unor panouri
tipizate; aceasta asigur utilizarea panourilor pn la uzura lor complet, fr a mai fi
nevoie de un numr mare de construcii identice, ceea ce permite mari economii.
Se asigur executarea construciilor de mare nlime, fr schel sau eafodaje (cel
mult un ascensor pentru accesul personalului).
Se evit executarea ulterioar de eafodaje sau schele, pereii servind ca suport pentru
montarea cofrajelor sau prefabricatelor pentru planee sau pentru schele ori macarale
suspendate.
Se realizeaz economii sensibile la manoper, mecaniznd cea mai mare parte din
operaii.
Se reduce finisajul la un strat subire de tinci, de 310 mm grosime, n locul tencuielii
obinuite de 25 mm, deoarece suprafaa pereilor la ieirea din cofrajul glisant este
destul de plan i regulat.

5.3.2. Conditii de aplicare

Pe lng avantajele de mai nainte, folosirea cofrajelor glisante cere i respectarea unor
condiii obligatorii, legate, mai ales, de cunoaterea i asimilarea ei i de buna organizare a
execuiei.
Astfel:
Proiectul construciei i al cofrajului glisant trebuie s fie ntocmit de tehnicieni
competeni, cunoscnd amnunit metoda cofrajelor glisante cu posibilitile i
condiiile ei de aplicare.
Executarea lucrrilor trebuie s fie condus de ingineri i tehnicieni care au mai aplicat
metoda cofrajelor glisante i care au dobndit cunotinele i experiena indispensabil
reuitei lucrrilor de acest fel.
antierul trebuie s dispun de utilajul special i de personal specializat, pentru
ridicarea cofrajului glisant.
antierul trebuie s dispun de personal n numr suficient, pentru a asigura
continuitatea lucrului, ziua i noaptea, lucrnd n dou sau trei schimburi; ntreruperea
lucrului este posibil, dar nu este recomandabil.
Organizarea antierului trebuie s fie ireproabil pentru a asigura continuitatea
fluxului tehnologic, orice ntrerupere putnd antrena dificulti tehnice serioase i
cheltuieli suplimentare.
Cofrajele trebuie s fie confecionate i montate foarte exact, abaterile admisibile fiind
mult mai mici (de ordinul milimetrului) dect cele admise de obicei pe antiere;
aceasta impune utilizarea de echipe de nalt calificare.

T.C.C.I.

Page 43

Armtura trebuie, de asemenea, s fie confecionat i montat foarte exact; orice

neglijen poate crea dificulti n timpul executrii lucrrilor.

Metoda cofrajelor glisante este deosebit de indicat pentru executarea construciilor nalte;
avantajele rezumate n cele expuse mai nainte cresc cu ct metoda este mai bine cunoscut i
mai larg aplicat, n timp ce dificultile care apar la realizarea condiiilor expuse, legate mai
ales de cunoaterea metodei, de organizarea antierului, de formarea, de tiina i de disciplina
personalului, scad n aceeai msur.

5.4. PRINCIPII DE PROIECTARE

Folosirea cofrajelor glisante nu pune proiectantului probleme speciale de calcul, acesta
fcndu-se att pentru structura de rezisten a construciei, ct i pentru cofrajul glisant,
conform regulilor obinuite ale staticii construciilor i prescripiilor i standardelor n
vigoare, pentru tipul respectiv de construcie.
Este ns necesar ca proiectantul s cunoasc n mod amnunit metoda cofrajelor glisante
i posibilitile ei i s in seama de ea de la nceputul proiectrii construciei; de asemenea
este de dorit o strns colaborare ntre proiectant i constructor, att n timpul ntocmirii
proiectului, ct i n timpul executrii lucrrii.
Proiectul unei construcii care se execut cu cofraj glisant trebuie s conin toate detaliile
i planele necesare pentru coordonarea ntre poziia armturilor, a jugurilor i cea a golurilor
de tot felul, att n seciunile verticale, ct i n cele orizontale, la diferite niveluri, dndu-se
indicaii detaliate asupra poziiei jugurilor i a golurilor.
Proiectul cofrajului glisant trebuie s cuprind toate planurile i detaliile necesare
confecionrii, montrii i demontrii lui. Planurile generale care sunt legate de proiectarea
structurii trebuie ntocmite de proiectantul construciei, n timp ce restul planurilor poate fi
ntocmit fie de proiectant fie de constructor.
5.4.1. Principii privind proiectarea construciei
Att la construciile industriale, ct i la cele civile, structurile cele mai indicate pentru a
putea fi uor i n mod rentabil executate cu cofraje glisante sunt cele la care elementele
verticale sunt alctuite din perei. Structurile n cadre, avnd stlpi i grinzi, se recomand a fi
executate prin aceast metod, numai n cazuri speciale (silozuri sau buncre rezemnd pe
stlpi la etajele inferioare etc), deoarece executarea lor pune probleme mai greu de rezolvat,
privind consolidarea tijelor de susinere a cofrajului glisant, montarea armturii grinzilor etc.
Pentru a se crea posibiliti optime de execuie, trebuie s se aib n vedere urmtoarele:
Planul de amplasare al jugurilor i verinelor se va coordona cu planul de armare,
lsndu-se spaiul necesar montrii jugurilor ntre armturile verticale.
Armtura orizontal se va prevedea din oel PC pentru a-i asigura o bun aderen.
Armtura vertical se va nndi prin petrecere pe lungimea corespunztoare, fr
ciocuri i se va prevedea de preferin din oel PC, permind fixarea n mai bune
condiii a armturii orizontale.
S se evite armturile nclinate n grinzi i perei, eforturile principale prelundu-se cu
bare orizontale i verticale i dac totui acestea sunt impuse de rezistena elementului,
ele s se proiecteze astfel ca s poat fi montate pe sub juguri.

T.C.C.I.

Page 44

S se evite a se prevedea musti mai groase de 12 mm diametru, care s fie ndreptate

ulterior, deoarece aceasta nu este posibil fr degradarea betonului, n zona lor de
ancoraj.
La amplasarea armaturii i jugurilor s se in seama de spaiul necesar compactrii
betonului.
Ca arhitectur, dei se pot executa orice fel de soluii privind partiul sau faada unei
construcii, se recomand totui ca ncperile (celulele) s aib n plan o distribuie ct
mai ordonat i mai simetric, iar la faade s se adopte de preferin profilaturile
verticale, care se pot executa mai uor i mai bine dect cele orizontale.
S nu se proiecteze perei cu grosimi mai mici de 12 cm ntruct exist riscul
antrenrii betonului; pentru mai mult siguran se recomand s nu se coboare sub 15
cm dac peretele este glisat pe ambele fee, dect n mod cu totul excepional.
Se recomand modularea dimensiunilor interioare ale ncperilor, n special cele cu
perei plani, pe 5 cm, pentru a se permite tipizarea panourilor de cofraj glisant.
Rezemarea diferitelor elemente care se execut ulterior (planee, plnii etc), se
recomand s se proiecteze n goluri lsate n perei la turnare, verificnd pereii la
eforturile suplimentare rezultate din concentrarea ncrcrilor; se va ine seama de
amplasamentul golurilor la fixarea poziiei jugurilor i armturili.
La realizarea unor structuri speciale (schelete de beton armat etc.) sau a unor
tehnologii speciale (turnarea planeelor n timpul glisrii pereilor, cu oprirea
cofrajului glisant etc.) este neaprat necesar ca proiectantul s colaboreze cu
constructorul, de la stabilirea soluiei pn la detalierea ei.

5.4.2. Principii privind proiectarea cofrajului glisant

La proiectarea cofrajului glisant se va urmri ca, n ansamblu, s se realizeze o repartizare
uniform a solicitrilor la care sunt supuse diferitele piese care compun cofrajul, astfel ca
jugurile s fie ncrcate ct mai uniform i mai centric, evitndu-se solicitarea lor la
rsturnare.
Verinele vor fi astfel distribuite nct s nu fie amplasate n dreptul golurilor din perei, s
fie ncrcate ct mai uniform i n orice caz, ncrcrile care le revin s nu depeasc
capacitatea lor de ridicare i nici ncrcrile admisibile pe tijele de susinere.
ncrcrile care acioneaz asupra diferitelor piese ale cofrajului, eforturile care se produc
n ele i dimensionarea lor se vor calcula conform instruciunilor i standardelor n vigoare.
Rezistenele, coeficienii de siguran i deformaiile admisibile se vor lua n consideraie ca
pentru o construcie definitiv.

T.C.C.I.

Page 45

Capitolul 6 Schela portant

6.1. Introducere
6.1.1. CARACTERISTICI GENERALE
Este o schela foarte pratica, si multumita simplicitate de montare si de stocare se poate folosi
in mai multe domenii de lucru:

la ziderie (termoizolare de vile pina la 3 etaje, la cosuri de fum, tencuit tavane, ect..)

la zugravit (hale industriale, spati comerciale, ect..)

la instalatii eletrice (tras cabluri, schimbat becuri la inaltime, ect..)

la instalatii termice

la curatenie (fatade cortina, la citerne, ect)

6.1.2. Caracteristici tehnice

Schela mobil este foarte stabil, solid i sigur n exploatare ;

Schela mobila la 6.5 m este compusa de : 1 baza cu roti si sprijin , 4 module , 1 set de
platforma de lucru

inaltime Schela mobila cu patru module sunt : de gabarit 6.5 m , H max platforma de
lucru 5.5m, H de lucru 7.5m

Resistenta, este din otel galvanizat la cald;

Un modul are 1,5 m nlime, 1,8 m lungime i 1,0 m lime;

Baza cu roi dispune de un sistem de calare care asigur verticalitatea sistemului

montat;

Pentru nlimi de pn la 9,5 m nu este necesar legarea schelei n partea superioar,

dac se depete nlimea de 9,5 m, se recomand fixarea suplimentar a schelei n
partea superioar, sau achizitionarea elemeti de sprijin siplimentari

T.C.C.I.

Page 46

Accesul pe schel se face din interiorul bazei, cu urcare pe montanii laterali prevzui
cu traverse orizontale din 40 n 40 de cm, i ptrundere pe platform de lucru prin
trapa de capt al platformei;

Produs executat din eava de oel pentru construcii, rotund i rectangular, avnd
grosimea n perete de 2-3 mm;

T.C.C.I.

Page 47

6.2. Montare
Schela metalic mobil se va compune din urmatoarele elemente principale:
- Cruciorul, alctuit din 2 elemente : - Suport cu roi (2 buc), i - Suport fix (2 buc)care este
reglabil, i cu ajutorul cruia se va face calarea schelei;

- Modulul 1,5 m, este alctuit din : - montant (2 buc) care are i rolul de scar de acces,
obligatoriu din interiorul schelei, - bara curent (2 buc) ,- diagonale (4 buc)care vor asigura
contravntuirea modulului n planul orizontal i vertical.;
- Un set de platforme de lucru, compus dintr-o platform simpl i una cu trapa pe capt ,
setul de platform se aeaz la nivelul la care se desfoar lucrul.

T.C.C.I.

Page 48

T.C.C.I.

Page 49

Aezarea schelei trebuie s se fac conform urmtoarelor instruciuni:

- Planul de aezare pentru schela mobil trebuie s fie intotdeauna o suprafa pavat, plan i
neted inndu-se cont c lucrul cu schela mobil se desfoar de cele mai multe ori n
interior,;
- Repartizarea ncrcrii pe planul de sprijin trebuie s se realizeze prin intermediul tlpilor de
la baz. Nu se va lucra niciodat cu schela sprijinit pe roi;
n cursul montarea schelei trebuie s se verifice n mod permanent:
- Distana dintre schela i edificiu;
- Construirea de structuri fixate n structur de construit, dac este necesar ancorarea schelei
pentru inlimi mai mari;
- Verticalitatea montanilor i cuplarea lor axil
- Orizontalitatea barelor curente i a diagonalelor;
- Dispunerea operativa a elementelor de legtur;
MONTAJUL trebuie s fie efectuat n urmtoarea succesiune:
T.C.C.I.

Page 50

- Se controleaz starea suprafeei de aezare i rezistena elementelor i repartizare

ncrcrilor;
- Se monteaz elementele care compun baza schelei mobile;
- Montat primul nivel se fixeaz ancorajele i se verifica verticalitatea montanilor i
interaxelor a;
- Se continua cu montajul avnd grij s se respecte cele de mai jos.
La montarea elementelor componente ale schelei trebuie s fie respectate urmtoarele
instruciuni:
- Scheletele verticale portante trebuie s aib montanii cuplai axial astfel nct acetia s fie
api s reziste la eforturile de traciune;
- Barele curente i diagonalele trebuie s fie legate cel puin n dou puncte; dispozitivul de
legtur trebuie s realizeze prinderea elementelor astfel ca separarea lor s se poat face
numai prin intervenie voluntar i s fie exclus posibilitatea desfacerii acestora din cauze
accidentale;
- Trebuie realizate n toate ochiurile legturi orizontale (bare curente n plan orizontal ) la
fiecare modul al schelei i legturi verticale (diagonale n plan vertical, dispuse n cruce pe
fiecare parte a modulului), avnd grija de dispozitivele de blocare;
Trebuie - Ancorajele s fie realizate pe structuri rezistente.
n timpul utilizarii schelelor mobile trebuie de trebuie efectuate urmtoarele controale:
- Responsabilul de antier, la intervale periodice (zilnic la nceputul lucrului, sptmnal) sau
dup perturbaii atmosferice violente, ntreruperi mai lungi ale lucrului, trebuie s se asigure:
a) de starea suprafeelor de sprijin;
b) verticalitatea montanilor;
c) eficacitatea legturilor;
d) eficacitatea ancorajelor i a diagonalelor, avnd grij s nlocuiasc sau ntreasc
elementele ineficiente.
Trebuie sa se controleze de ctre persoane competente:
- Platformele s fie n stare regulamentar i fixate de schel
- Eficiena dispozitivelor i a conductorilor de legare la pmnt a schelei.
Se interzice utilizarea instalaiilor electrice i aparate alimentate electric pe timp de ploaie sau
cu umiditate ridicat !!
T.C.C.I.

Page 51

Aparatele i instalaiile electrice utilizate pe schel trebuie s fie construite astfel inct
lucrtorii s fie protejai mpotriva riscului de electrocutare.
n acest caz, schela trebuie s fie legat la pmnt.
n cazul utilizrii pe schel a unor instalaii i aparate electrice,lucrtorii trebuie s fie echipai
cu echipament de protecie corespunztor mpotriva electrocutrii.

6.3. Ancorarea
Schema de ancorare pentru schele mai mici de 20m este dat n fig. 9.
Schema de ancorare prevede ancorarea cadrelor laterale ale schelei din 4 n 4
metri pe nlime adic din 2 n 2 nivele, i din 8 n 8 metri respectiv din 4 n 4
module pentru celelalte turnuri de module, ns cu amplasarea n zig-zag (tabl
de sah).
Numrul punctelor de ancorare din schem reprezint o valoare minima necesar.
Dispozitivele de prindere vor fi montate odat cu ridicarea schelei. Se vor utiliza
ca elemente de fixare uruburi de un diametru de cel puin 12mm sau de o
construcie asemntoare.

6.4. DEMONTAREA
Trebuie respectate urmtoarele instruciuni:
- Demontarea schelei trebuie s se fac gradual;
- Ancorajele, diagonalele, barele curente trebuie demontate gradual, pe msur cu demontarea
i astfel nct s se garanteze tot timpul stabilitatea schelei;
- Elementele schelei trebuie s fie coborte utiliznd mijloace potrivite, evitnd aruncarea lor
de la nlime.

6.5. Reguli generale de protecia muncii

Montarea i demontarea schelei, necesit aplicarea, normelor de tehnica
T.C.C.I.

Page 52

securitii muncii n construcii.- Executarea schelelor exterioare i interioare,

precum i prezentele instruciuni.
Pe schel, se vor aeza la loc vizibil, panouri de protecia muncii.
Funcie de situaia concret de montare, schela necesit, sau nu instalaie de
protecie contra descrcrilor electrice.
Reelele electrice, din apropierea schelei, se vor izola n mod corespunztor, sau
se vor scoate de sub tensiune.
Schela nu se va utiliza pentru lucrri la instalaii electrice.
Se recomand, folosirea ctilor de protecie, pentru lucrri de pe schel.
n timpul furtunilor sau cnd viteza vntului, depete 4m/s lucrul pe schel
trebiue ntrerupt. De asemenea trebuie, ntrerupt lucrul n timpul nopii,dac nu
se asigur iluminat artificial.
Montarea i demontarea schelei, necesit folosirea centurilor de siguran, de
ctre personalul executant.
Zona n care se monteaz sau se demonteaz schela trebuie limitat, n aa fel
nct s nu permit accesul persoanelor strine, n timpul efecturii lucrrilor.
Montarea i demontarea schelei, efectuarea lucrrilor pe schel, dotarea
lucrtorilor cu echipament de protecie i scule corespunztoare, intr n
obligaia conductorului de antier.
n caz de accident, datorit nerespectrii instruciunilor de montare i utilizare a
schelei,sau din cauza nerespectrii instruciunilor de protecia muncii, ntreaga
rspundere revine conductorului de antier, respectiv acelor, care nu au
respectat instruciunile de mai sus.

6.6. Concluzia
Schela metalica portanta este usor de montat, de transportat si la fel de usor se si demonteaza.
Se poate utiliza la orice constructie daca indeplineste normele de siguranta . Schela portanta
este usor de intretinut, din punct de vedere financiar reduce costurile si tot odata poate fi si
refolosita la alte structure.

T.C.C.I.

Page 53

CAPITOLUL 7 FRNGHIA DE SRM

7.1. Introducere

Franghia de sarma (termenul de "cablu" este adesea utilizat) se compune din mai multe
fire de sarma de metal rasucite intr-o spirala. Initial au fost utilizate fire din fier forjat, dar
principalul material utilizat astazi pentru cabluri din sarma este otelul.
Din punct de vedere istoric sarma coarda a evoluat din lanturi de fier forjat, care
rezultau in multe esecuri mecanice. Defectele in firele care sunt alcatuite din cablu de otel
sunt mai putin critice deoarece celelalte fire din franghie preiau cu usurinta sarcina.
Franghia moderna de sarma a fost inventat de inginerul minier german Wilhelm Albert
intre anii 1831-1834 pentru a fi utilizate in industria miniera . Acesta a fost rapid acceptata,
deoarece s-a dovedit superioara funie din canepa sau lanturilor de metal folosite inainte.

T.C.C.I.

Page 54

7.2. Structura

-Fire de otel:
Cablurile de otel pentru franghiile de sarma sunt in mod normal realizate din otel carbon
nealiat. Rezistenta foarte mare a firelor de cablu permite cablurilor de sarma sa sustina forte
mari de tractiune si rularea prin scripeti cu diametre relativ mici.
-Corzi spiralate:
Corzile spiralate sunt fire rotunde care pot fi dimensionate in aaa fel ncat sa fie ne- rotative,
ceea ce inseamna ca tensiunea corzii este aproape de zero.
Acestea au avantajul constructiei care lor impiedica patrunderea murdariei si a apei intr-o
masura mare si le protejeaza de pierderea de lubrifiant. In plus un alt avantaj foarte important
este acela al capetelor : un fir exterior rupt nu poate daca are dimensiunile corespunzatoare
parasi coarda.
-Franghie de sarma
Franghiile de sarma sunt un ansamblu de mai multe fire amplasate elicoidal intr-unul sau mai
multe straturi in jurul unui miez. Acest nucleu poate fi una dintre cele trei tipuri.
Directia de depunere a firelor din cablu poate fi de dreapta (simbolul Z) sau la stanga
(simbolul S) .

T.C.C.I.

Page 55

7.3. Utilizare

Franghia din sarma este utilizata in mod dinamic pentru ridicare cu macarale si
ridicare de lifturi (ex : telecabine se bazeaz pe franghie de sarma pentru a sprijini i de
transporta marfuri sau persoane) sau in mod static pentru structuri de sprijin, cum ar fi poduri
suspendate sau ca zavoare pentru a sprijini turnuri.
Cablul de sarma mai este utilizata pentru a transmite forta in mecanisme, cum ar fi un
cablu Bowden(cablul de frana de la bicicleta) .

T.C.C.I.

Page 56

In functie de locul in care sunt folosite, cablurile de sarma trebuie sa indeplineasca cerinte
diferite. Principalele utilizri sunt:
-Franghii de rulare :
Sunt indoite peste scripeti . Prin urmare, acestea sunt in continua tensiune in principal prin
indoire .
-Fringhii complet blocate(franghii de cale) :
Trebuie sa actioneze ca sine pentru rolele de cabine si macarale. Spre deosebire de cablurile
de rulare, franghiile de cale nu iau pe curbura rolelor.

7.4. Date tehnice

Directia de asamblare : Se face o distinctie intre franghii in directia de dreapta si

franghii in directia stanga.

Sensul este lasat de mana, atunci cand firele (tinute vertical) sunt rotite invers acelor de
ceasornic se considera mana stanga (simbol S), iar atunci cand firele sale sunt rotite in sensul
acelor de ceasornic se considera mana dreapta (Simbol Z).
Alte notatii sunt :
-LH(Left hand) pentru simbolul S

T.C.C.I.

-RH(Right hand) pentru Simbolul Z

Page 57

Factorul de umplere al unei frnghii :

- Factorul de umplere specifica ce cantitate de spatiu au firele i benzile in coarda . Factorii de

umplere a celor mai comune corzi sunt intre 0,75 i 0,46. Acest lucru inseamna : cantitatea de
otel, in volumul corzii este de aproximativ 46% pana la 75%.
- Cablurile de sarma, cu un miez de cablu din fire au mai mari factori de umplere decat
franghii cu un miez din fibra (0.50).

7.5. Terminatii

Capatul unei franghii de sarma tinde sa se destrame usor si nu poate fi conectat cu

usurinta la instalatii i echipamente. Exista diferite modalitati de asigurare a capetelor de
cabluri din sarma pentru a preveni destramarea acestuia.
Degetar
Cand cablul de sarma este terminat cu o bucla, exista riscul ca acesta sa se aplece prea
strans, mai ales atunci cand bucla este conectata la un dispozitiv care sa raspandeasca sarcina
pe o suprafata relativ mica. Un degetar poate fi instalat in interiorul buclei pentru a pastra
forma naturala a buclei, i pentru a proteja cablul de ciupire si abraziunea pe interiorul buclei.
Utilizarea de degetare in bucle este cea mai practica deoarece degetarul impiedica sarcina sa
vina in contact direct cu firele.

Cleme / Clips-uri

O clema/clip, este folosit pentru a fixa capatul liber al buclei inapoi la cablul de sarma.
De obicei, este format dintr-un bolt in forma de U, o sa si doua piulite. Cele doua straturi de
cablu sunt plasate in U . Saua este apoi fixata peste corzi pe surub (saua include doua gauri
T.C.C.I.

Page 58

pentru a se potrivi cu u-ul) Piulitele fixeaza aranjamentul in loc. Trei sau mai multe cleme
sunt de obicei folosite pentru a pune capat unui cablu.

Imbinare cap la cap sau ochi Flemish

Un racord de ochi poate fi utilizat pentru a termina capatul liber al unui cablu
atunci cand se formeaz o bucla. Suvitele capatului unei franghii de sarma sunt o anumita
distanta derulata si impletite inapoi in coarda de sarma, care formeaza bucla/un ochi.

o Soclu :
O terminare soclu pana este utila atunci cand nevoile de amenajare care
urmeaza sa fie inlocuite frecvent (ex: in cazul in care capatul unei franghii de sarma
este intr-o regiune de mare uzura, coarda poate fi taiata periodic)

T.C.C.I.

Page 59

o Soclu turnat :
Acestea sunt create prin introducerea cablului de sarma in capatul ingust al
unei cavitati conice. Firele sunt desfacute in interiorul conului, iar conul este apoi
umplut cu zinc topit, sau acum mai frecvent, un compus rasina poliesterica nesaturata.

7.6. Avantaje si dezavantaje

7.6.1. Avantaje
1) Suficient de puternic si suficient de flexibil pentru munca pe care va trebui sa faca.
2) Cablurile din sarma sunt aranjamente paralele ale elementelor portante. In cazul in care un
element de franghie esueaza, rezistenta la rupere a cablului de sarma este redusa doar la nivel
local si, de obicei, cu mai putin de 1% .
7.6.2. Dezavantaje
1) Printr-o inspectie vizuala se pot vedea doar 20% din daune,restul de 80% ramanand
ascunse. Cablurile de sarma, cu fracturi de sarma interne si nici un semn exterior de daune
sunt extrem de periculoase.

T.C.C.I.

Page 60

2) Suprafata totala a tuturor firelor care alctuiesc un cablu este de aproximativ 16 ori mai
mare decat suprafata unei singure bare din otel de sectiune transversala. Intr-un mediu
coroziv, fara masuri de precautie luate, o franghie de sarma va duce la o oxidare mai rapida
decat o bara de otel.

7.7. Concluzie

Franghia de sarma este un material folosit in constructie (cu o lunga utlizare in istorie
sub forma sforii) dar si in alte domenii (pescuit,telecabine,lift-uri ,etc...) care reprezinta un
material de baza in derularea procesului de constructie.
Datorita modului static sau dinamic de folosire , a rezistenteti ,durabilitatii si
diferitelor moduri de asamblare si legare , sarma de cupru poate fi considerata unul dintre cele
mai importante si sigure materiale de constructii din secolul XXI .

T.C.C.I.

Page 61

CAPITOLUL 8 EXCAVTOARE
8.1. INTRODUCERE

Un excavator este un utilaj de spat pmnt i de extragere

a balastului, nisipului, pietrei sparte sau altor materiale din cariere sau locuri greu accesibile.
Excavatorul efectueaz secundar sau implicit i operaia de ncrcare a materialului excavat
sau extras.

Organul de lucru pentru spare a excavatorului are form de cup, avnd pe muchia de tiere
montai un numr de 4 pn la 6 dini care asigur nfigerea cupei n pmnt.

8.2. COMPONENTE

T.C.C.I.

Page 62

Motorul excavatorului joaca un rol important in ceea ce priveste excavatorul intrucat acesta
lucreaza diferit decat motorul unei oricare alte masini. Motorul unei masini preia energia
proprie, dar motorul unui excavator in anasamblul sau are nevoie de foarte multa energie
pentru a putea fi mutat, puterea folosita fiind hidraulica.
Excavatorul este diferit de alte utilaje de constructii prin faptul ca partea superioara a corpului
poate sa se intoarca si aceasta datorita balansului. Asa-numitul cercul al balansului este
format dintr-o cursa exterioara, o cursa interioara, rulmenti cu bile si un pinion. Pinionul trece
de-a lungul cursei interioare, care nu se misca, si cursa exterioara se intoarce datorita
rulmentilor cu bile.
Cabina ca si la alt autovehicul este cadrul in care se afla soferul detinand controlul directiei si
inaltimii in acelasi timp, cu ajutorul celor doua manete pe partile laterale si doua pe fata.
Aceasta cabina se afla in partea superioara a utilajului.
Partea de jos al excavatorului este la fel ca si la alte utilaje si anume este formata din doua
tipuri de picioare: cu roti sau pe senile. Primul tip si anume cel pe roti este utilizat pe un teren
mai stabil cum ar fi betonul sau pietrisul. Un excavator pe senile in schimb este folosit pe un
teren mai putin stabil, precum noroiul sau nisipul deoarece se taraste datorita unui mecanism
de banda transportoare, dar nu numai. Un excavator pe senile poate fi folosit pe toate
suprafetele, deoarece nu patrunde in sol. Acest echipament poate functiona numai pe santiere
si ar trebui sa fie tractat.
O alta componenta specifica utilajului este cupa care poate fi de mai multe tipuri depinzand
de materialul de lucru. Un tip de cupa este cupa pentru excavat special folosita in saparea
lutului, pietrei sau soluri moi. Alt tip de cupa este special folosita pentru a excava roca. Exista
totusi galeata V care este mai economica. Hardpanul este o galeata de curatare folosita in
materiale moi sau bine desfacute. Si ultimul tip este galeata schelet, care permite print-o
metoda versatila si portabila separarea materialelor groase de cele fine.
Mult cunoscutul utilaj in constructii si anume excavatorul, are forma foarte asemanatoare cu
forma umana avand un brat cu o incheietura si cu un cot. La acest brat excavatorul mai are
doi cilindrii hidraulici, o galeata si o rampa acesta formand partea superioara excavatorului.
In interior, cilindrul este format dintr-o tija iar la capat un piston. Precum este folosit si la alte
autovehicule, uleiul este foarte folositor excavatorului pentru ca ajuta bratul sa se miste
pastrand volumul la acelasi nivel altfel pistonul ar cadea in jos.
Cand este in miscare bratul, uleiul este pompat pana la capatul pistonului si astfel impinge tija
prin cilindru. Soferul care se afla in interiorul cabinei, este cel care manipuleaza cu precizie si
rapiditate excavatorul.

8.3. TIPURI DE EXCAVATOARE

Daca e sa facem o clasificare a excavatoarelor cu cupa, aceasta poate fi facuta in primul rand
dupa modul de actiune al echipamentului de lucru. In acest caz, vorbim de excavatoare
mecanice si excavatoare hidraulice. Cele mecanice folosesc pentru actionarea echipamentului
transmisia cu cabluri si mecanica, iar cele hidraulice folosesc cilindrii hidraulici.
T.C.C.I.

Page 63

Daca tot am amintit de echipamentul de lucru, in functie de acest criteriu des intalnit, vorbim
de excavatoarele cu cupa dreapta, cele cu cupa inversa, cele cu draglina si cele cu brat
telescopic. Excavatoarele cu cupa dreapta se folosesc de cupa pentru a sapa pamantul si a-l
scoate, dupa care, prin rotire duc cupa plina de pamant in locul dorit. Excavatoarele cu cupa
inversa sunt acele excavatoare care in mod normal sapa sub nivelul de sprijin al masinii. Un
astfel de excavator este compus din sistemul de deplasare, platforma de rotire, brat, maner,
cupa si mecanismele de manevrare a bratului, manerului si cupei.

8.3.1. Excavatoare compact

Sunt utilaje cu roti ce cantaresc cel putin 0,7 tone. Deplasarea acestor excavatoare este sporita
datorita fluidului hidraulic alimentat de cilindrii hidraulici. Excavatoarele compacte se
compun dintr-un mechanism de lucru, sasiu si casa. Casa este folosita pentru rotire in
timp ce sasiul este un support major pentru mechanism si casa. Mecanismul de lucru se
compune dintr-un brat si cupa.

8.3.2. Excavatorul pe senile

Acest tip de excavator este primul pe piata. Sunt construite pentru a elibera locul de munca
greu, precum mineritul. Sunt in general foarte mari si foarte spatioase, intotdeauna au un

T.C.C.I.

Page 64

numar mare de cai putere. Excavatorul pe senile este unul din cele mai cunoscute tipur de

excavatoare din lume.

8.3.3. Excavator draglina

Excavatoarele cu draglina, acestea functioneaza dupa cum urmeaza: cupa excavatorului este
infipta in pamant fiind ajutata de propria-i greutate. Este un tip de excavator folosit doar la
pamanturile slabe si la extragerea balastului din albia raului, deoarece saparea se face prin
tragerea cupei. Un mare avantaj al acestui excavator este faptul ca se pot executa cu ajutorul
lui si lucrari de sapare sub nivelul apei.

8.3.4. Excavatoare cu raza larga de actiune

Excavatorul cu raza larga de actiune este un excavator cu brat lung. Lungimea bratului este
potrivita pentru activitati de distrugere.Acest tip de utilaj este capabil sa ajunga pana la varful
cladirilor iar metaphoric vorbind, sa nimiceasca structurile cladirilor.

T.C.C.I.

Page 65

8.3.5. Excavatorul cu rotor

Tehnologia utilizarii excavatorului cuprinde posibilitatea de a-l folosi succesiv pe trei niveluri,
ceea ce poate conduce la exploatarea unor straturi se steril si carbune pana la 57 m in timp ce
banda de front ramane pe acelasi nivel. Excavatorul poate fi montat si in straturi cu grosime
redusa sau in sectiune adanca.

8.4. AVANTAJE
Oriunde am merge dam de santiere in lucru. Oamenii fie ridica locuinte, fie fac strazi, fie sapa
santuri. Unii lucreaza in mine, altii pe albia raului. Exista utilaje comune cand vine vorba de
astfel de lucrari.

T.C.C.I.

Page 66

Daca vorbim de excavatoare compacte sub 6 tone, ele pot fi folosite la:
-sapat gropi adanci, cat si in mine;
-saparea unui sant ;
-saparea unei piscine ;
-incarcarea unui autocaminon cu pamant, nisip, balast sau alte material ;
- saparea unei fundatii pentru o casa ;

T.C.C.I.

Page 67

8.4.1. Stiati ca?

Cel mai mare vehicul terestru a fost declarat de Cartea Recordurilor un excavator, un gigant
pe 16 senile.
Acesta are o inaltime de 96 metri, 225 de metri lungime, o greutate de 14.200 de tone si poate
excava 240.000 de metri cubi de pamant pe zi fiind nevoie de 5 persoane pentru a-i asigura
functionarea.

T.C.C.I.

Page 68

8.5. CONCLUZII
In concluzie, excavatoarele sunt extrem de utile pentru lucrarile mici si mari si iti garanteaza
finalizarea lucrarii mai repede.
Pot fi folosite pentru urmatoarele: minerii folosesc excavatoarele pentru a extrage diferite
tipuri de zacaminte, fie sunt folosite pentru a reda cursul normal al apei, care a deviat din
diverse motive, fie sunt folosite pentru a extrage balastul din albia raului, pot fi folosite si
pentru a incarca in autobasculante pamant, balast sau alte materiale pe care mai apoi sa le
transportam in alte locuri. Un excavator poate fi de asemenea foarte util cand vrem sa
construim un beci, o groapa de gunoi sau cand vrem sa sapam rapid un sant.
Daca vrei sa-ti construiesti o casa, trebuie sa stii faptul ca o fundatie poate fi facuta calitativ si
repede cu un astfel de utilaj.
De ce sa
consumi efort si sa pierzi timp sapand manual, cand te poti folosi de utilaje moderne si care
fac totul mult mai repede si mai bine.

T.C.C.I.

Page 69

CAPITOLUL 9 FUNDATII
9.1. INTRODUCERE
Orice constructie isi datoreaza rezistenta, soliditatea si stabilitatea unui element esential,
practic invizibil, dar extrem de important: fundatia. Denumita si temelie, fundament, baza,
sau, popular, "talpa casei", fundatia are rolul de a sustine greutatea constructiei, transmitand-o
catre terenul pe care e ridicata cladirea.
Alegerea unui anumit tip de fundatie, stabilirea dimensiunilor acesteia si materialele din care
este executata se fac tinandu-se seama de cativa factori foarte importanti: conditiile climatice
din zona in care se afla amplasamentul; caracteristicile seismice ale terenului; caracteristicile
geologice si hidrologice ale terenului si tipul de structura de rezistenta pe care se va realiza
constructia.

T.C.C.I.

Page 70

9.2. Terenul de fundare: caracteristici si pregatire

Zona pe care este asezata fundatia poarta numele de teren de fundare si impune o
cunoastere foarte buna a straturilor din care este alcatuit terenul, precum si a
comportamentului in timp al acestora, sub influenta constructiei propriu zise sau a
conditionarilor impuse de mediul inconjurator, astfel incat sa nu influenteze comportamentul
pe o perioada indelungata al suprastructurii.
T.C.C.I.

Page 71

9.3. Studiul geotehnic

Primul aspect si cel mai important in determinarea conditionarilor legate de terenul de fundare
este studiul geotehnic, care furnizeaza toate datele importante pentru amplasamentul
respectiv. Prin studiul geotehnic se identifica:
- conditiile climatice se refera la adancimea de inghet. In Romania, in functie de zona
geografica, adancimea pana la care se manifesta acest fenomen poate ajunge de la 0,70 m

T.C.C.I.

Page 72

pana la 1,20 m. Fundatia trebuie sa coboare cu cel putin 10-20 cm mai jos decat adancimea de

inghet specificata pentru o anumita zona.

- conditiile de stabilitate a terenului se refera la posibilitatea de alunecare a terenului sau
alte tipuri de degradari pe care acesta le-ar putea suferi in timp.

Teren predispus alunecarilor

- conditii geotehnice se refera la structurarea si stratificarea terenului pe verticala. In functie

de calitatea si proprietatile fizico-mecanice ale fiecarui strat, se identifica stratul bun de
fundare specificand si cota de fundare. Asa cum am aratat mai sus, fundatiile trebuie coborate
cu cel putin 10-20 cm sub acesta cota.

T.C.C.I.

Page 73

9.3.1. Conditii geotehnice

- conditii hidro-geologice indica nivelul apelor freatice. Acestea pot fi de adancime sau de
suprafata, iar prin studiul geotehnic trebuie identificate inclusiv caracteristicile chimice ale
apei, agresivitatea ei etc., ceea ce va conduce la gasirea solutiilor specifice pentru protejarea
fundatiilor. Un alt aspect se refera la variatia nivelului apelor freatice: sezoniera si anuala.

9.3.2. Solutii pentru drenarea apei din panza freatica si scurgerea apelor pluviale

T.C.C.I.

Page 74

- conditii legate de zona seismica se identifica zona seismica in care se incadreaza

amplasamentul si gradul de protectie seismica la care trebuie efectuat calculul seismic pentru
constructia respectiva: astfel, se vor identifica particularitatile si conditionarile la care e
supusa cladirea.
In functie de conditiile reale, relevate prin studiul geotehnic, se poate lua o decizie referitoare
la modul in care vor fi realizate fundatiile, tinandu-se seama si de alte elemente precum
structura constructiei, inaltimea acesteia etc.

9.4. Amenajarea terenului

In cele mai multe situatii, pe amplasamentul viitoarei constructii se gasesc, la momentul
inceperii lucrarilor, diverse materiale depozitate intamplator, vegetatie de diferite marimi sau
constructii care trebuie demolate. De aceea terenul de amplasament trebuie mai intai pregatit
pentru inceperea lucrarilor de trasare.
De obicei, dupa curatarea terenului, acesta ramane denivelat. Urmatorul pas este lucrul pentru
a-l aduce la o forma cat mai plana, care sa permita executarea sapaturilor, a trasarii si a
executarii fundatiilor. In functie de teren, se pot face lucrari de sapatura sau/si de umplutura,
care sa permita aducerea la cota a terenului.
Aceste lucrari se numesc lucrari de sistematizare a terenului de amplasament, iar cota la
care se ajunge se numeste cota terenului sistematizat, specificata pe plansele de executie cu
CTS.
Cota terenului sistematizat si sapatura pentru fundatie

T.C.C.I.

Page 75

9.4.1. Trasarea
Este o operatiune importanta, care pozitioneaza pe teren cladirea si permite identificarea unor
elemente care vor determina pozitia planseelor, a structurii etc.
Prima operatie care se executa de obicei este stabilirea cotei +/- 0.00, respectiv cota pardoselii
de la parter, acesta fiind un reper ales de proiectant inca din faza de proiectare. In raport cu
acesta cota se definesc: sub ea infrastructura, iar deasupra suprastructura cladirii
respective.
Toate cotele de nivel se dau in raport cu acest factor, cotele aflate deasupra fiind pozitive (+
c,cc) si negative sub aceasta ( c,cc). Fixarea cotelor de nivel a axelor constructiei, precum si
verificarea acestora pe parcurs se face numai cu aparate topografice.
9.4.2. Sapatura
In general in cazul terenurilor fara probleme, sapaturile se executa cu taluz vertical sau
inclinat, modul de executare depinzand de factorul de coeziune a terenului si adancimea la
care se face aceasta. Pentru terenurile cu coeziune buna si pentru cote de fundare pana la 2 m,
sapaturile se pot executa vertical si fara sprijiniri.
In cazul in care terenul nu este coeziv si este nevoie sa se faca sapaturi la adancimi mai mari,
sunt necesare sprijiniri ale malurilor. Acest lucru se poate realiza prin montanti de lemn si
dulapi orizontali sau in functie de fortele de impingere, se poate ajunge pana la ziduri de
sprijin care trebuie calculate la impingerea pamantului.
In cazul in care se fac sapaturi sub nielul panzei de apa freatica, sprijinirile se fac pe elemente
speciale palplanse care trebuie atat sa sustina pamantul, cat si sa impiedice infiltrarea apei
in incinta de fundare.
T.C.C.I.

Page 76

Sapatura pentru fundatie (sectiune)

9.5. Tipurile si clasificarea fundatiilor

Alegerea unui anumit tip de fundatie, dimensionarea acestora, materialele din care este
executata trebuie sa tina seama de cativa factori foarte importanti: conditiile climatice din
zona in care se afla amplasamentul, caracteristicile seismice ale terenului, caracteristicile
geologice si hidrologice ale terenului, tipul de structura de rezistenta pe care se va realiza
constructia. Clasificarea fundatiilor se poate face in functie de materialul din care sunt
executate, de terenul de fundare sau de forma fundatiilor.

T.C.C.I.

Page 77

9.5.1. Tipuri de fundatii

In functie de materialul din care sunt executate

Dat fiind materialul din care sunt executate, putem vorbi despre fundatii din zidarie de piatra,
fundatii din elemente prefabricate, fundatii din beton simplu si fundatii din beton armat. Tipul
de material este ales in functie de genul de constructie pe care o va suporta si de terenul de
fundare.
In functie de terenul de fundare
In functie de adancimea terenului bun de fundare, exista doua tipuri de fundatii:
Fundatii de suprafata (izolate, continue, radier) se pot folosi in general pentru toate
tipurile de terenuri de fundare.
Fundatii de adancime (piloti, coloane, barete) se folosesc in mod uzual pentru terenuri de
fundare slabe pana cand se ajunge la terenul bun de fundare. Peste ele se monteaza de obicei
un radier peste care se poate construi.
In functie de forma fundatiilor
Marimea si forma fundatiilor depind in mod direct de forma si inaltimea constructiei, de
capacitatea portanta a terenului pe care va fi asezata constructia, de zona seismica in care este
T.C.C.I.

Page 78

situata aceasta si de influenta apelor freatice. In functie de forma lor putem clasifica fundatiile
astfel (a se vedea galeriile de imagini de mai sus): fundatii izolate(fundatii prefabricate tip
pahar ); fundatii tip radier (cu placa groasa de beton); fundatii continue sub pereti (cu
grinzi de fundare) si fundatii pe piloti (care pot fi batuti din lemn sau metal ori turnati din
beton armat, sub forma de stalpi sau pereti).
9.5.2. Forma fundatiilor

9.6. Evacuarea apelor pluviale si freatice

Asa cum am mai spus, apele pluviale si/sau cele freatice pot influenta comportamentul cladirii
in timp. Asta inseamna ca trebuie luate masuri pentru a reduce influenta acestora asupra
fundatiilor si a celorlalte elemente ingropate in pamant.
9.6.1. Scurgerea apelor pluviale
Exista de principiu doua posibilitati de rezolvare a felului in care se scurg apele pluviale. Ca
prima varianta, se poate merge pe un dalaj perimetral in jurul constructiei, cu imbinare etansa
la soclu si cu un sistem de scurgere (rigole) la partea exterioara. Dalajul va prelua atat apa

T.C.C.I.

Page 79

care se scurge de pe fatada, cat si apa care se scurge din jgheaburi si burlane, cu dezavantajul
ca o perioada de timp pe zona de circulatie a dalajului va exista o acumulare mai mare de apa.

A doua varianta se aplica in cazul in care nu se doreste obtinerea unui dalaj sau a unor
platforme betonate la exteriorul cladirii. In acest caz se poate merge pe un drenaj subteran,
care sa preia atat apele meteorice de pe fatada si din imediata apropiere a cladirii, cat si apele
care vin de pe acoperis. Nu se recomanda ingroparea burlanelor care evacueaza apele de pe
acoperis, deoarece exista pericolul colmatarii acestora.
9.6.2. Scurgerea apelor pluviale prin drenaj subteran

T.C.C.I.

Page 80

9.6.3. Evacuarea apelor freatice

Apele freatice constituie o problema care necesita o atentie deosebita, indiferent daca sunt
sezoniere sau permanente. Aceasta problema poate fi rezolvata numai prin montarea
drenajelor subterane care pot prelua si apele meteorice.

Solutiile prezentate sunt aplicabile numai pentru scurgerea si evacuarea apelor pluviale si
freatice, atat la cladiri cu subsol, cat si la cladiri fara subsol. Pentru a obtine rezultate bune se
recomanda utilizarea unor clapete speciale care sa impiedice refularea apelor din canalizare
(clapete antirefulare). Dimensionarea sistemelor de evacuare a apelor, indiferent ca este vorba
de rigole sau de drenaje subterane, se calculeaza in functie de debitele de apa pe care trebuie
sa le preia.

T.C.C.I.

Page 81

9.6.4. Sisteme de scurgere a apelor pluviale si a canalizarii

In zonele inundabile aceste solutii nu constituie o rezolvare. In acele cazuri se poate merge pe
ridicarea constructiei pe stalpi, pentru a preveni degradarea acesteia.

9.7. Iluminarea si ventilarea spatiilor de la subsol

Este stiut ca, in mod traditional, subsolul unei constructii era folosit pentru depozitare,
datorita faptului ca temperaturile din interior, erau mai scazute decat in camerele de deasupra
solului indiferent de sezon. Odata cu noile cerinte si norme, spatiul de la subsolul cladirii
adaposteste spatiile tehnice (centrale termice sau de ventilare, hidrofoare etc.), de servicii
(depozitari, spalatorii, calcatorii, garaje) sau chiar si spatii cu functiuni speciale, crame, sala
de biliard, bowling, sala de fitness etc. In aceste conditii, normele de igiena si de siguranta in
exploatare impun atat iluminarea, cat si ventilarea spatiilor respective.
Pentru o constructie cu subsol, inaltimea dintre cota terenului si cota placii de la parter este
considerata undeva la aproximativ 45 55 cm, adica 3 trepte care sa permita accesul facil in
cladire. In aceasta inaltime nu se pot integra in mod functional decat guri de aerisire, care insa
nu satisfac pe deplin necesitatile de ventilare si mai ales de iluminare. Solutia cea mai folosita
o reprezinta asa-numitele curti de lumina, care pot fi realizate din prefabricate de beton, pot fi

T.C.C.I.

Page 82

turnate in situ sau realizate din PEHD (polietilena de mare densitate) si care permit atat
integrarea de ferestre obisnuite, cat si accesul direct la spatiile din subsol.
Pentru ca aceste curti de lumina sa functioneze este necesar sa indeplineasca cateva conditii,
adica sa aiba:
- legatura etansa cu peretii cladirii pentru a impiedica infiltratiile de apa;
- pereti netezi, in culori deschise, care sa reflecte lumina pana la adancimea maxima a curtii
de lumina;
- legatura la canalizare, pentru a permite evacuarea apei adunate in interior;
- gratar de protectie la partea superioara, care sa permita circulatia pietonala sau auto in
conditii de siguranta.
9.7.1. Curte de lumina

9.7.2. Accesul la subsol

Fie ca este vorba de acces auto sau pietonal, fie de acces tehnologic privind introducerea unor
utilaje si echipamente sau de intretinerea periodica a acestora, accesul direct la spatiile de la
subsolul unei constructii constituie o problema tratata superficial, care poate conduce la
disfunctionalitati sau chiar la degradarea in timp a constructiei.
In fapt exista cateva variante:
Accesul auto se realizeaza cu ajutorul unor rampe din beton armat, cu piese speciale
antiderapante. Acestea pot fi:
T.C.C.I.

Page 83

- rampe descoperite expuse direct intemperiilor, cu panta maxima de 10%. Pentru o buna
functionare este necesar sa se instaleze o rigola pe toata latimea rampei, ca sa se impiedice
astfel acumularea de apa si respectiv inundarea subsolului in caz de intemperii. Se recomanda,
de asemenea, integrarea unui sistem de incalzire in rampa, pentru a impiedica formarea de
polei sau acumularea de zapada care sa conduca la incapacitatea de utilizare a zonei
respective. Racordarea dintre suprafata inclinata si suprafata strazii trebuie sa se faca pe o raza
de curbura care sa permita accesul facil al masinilor cu garda joasa. Trebuie avut in vedere ca
deschiderea usilor de garaj sa nu afecteze inaltimea de acces catre acesta.
- rampe acoperite cu placa de beton sau sarpanta, panta maxima poate fi de 15%. Aici
exista mai multe variante, in sensul ca usa se poate monta la partea superioara a rampei sau la
partea inferioara a acesteia. In ambele cazuri, se recomanda instalarea de rigole pe latimea
rampei, care sa impiedice scurgerea accidentala de apa sau acumularea acesteia. Se
recomanda, de asemenea, iluminarea rampei.

9.7.3. Scara de acces la subsol

Accesul pietonal se realizeaza cu ajutorul scarilor, care pot fi acoperite sau descoperite.
Probleme pot aparea in principal in cazul scarilor neacoperite, fiind recomandata instalarea
unor guri de scurgere care sa preia apele meteorice, precum si masuri suplimentare in ceea ce
T.C.C.I.

Page 84

priveste mainile curente instalate pe ambii pereti, pentru a impiedica alunecarea in caz de
polei sau zapada acumulata.
Accesele tehnologice dimensiunile acestora se stabilesc in functie de cel mai mare utilaj sau
echipament care trebuie introdus. Nu necesita masuri speciale, avand in vedere ca se folosesc
ocazional.

9.8. Concluzii
Dupa cum se vede, fundatia are un rol determinant in comportamentul constructiei la utilizare
si este recomandat sa nu faceti rabat de la proiectul de executie (daca nu aveti unul, aveti o
problema!).
Nu va luati dupa mesterii care vor spune ca e prea mult beton sau prea mult fier, ca fundatia
este prea mare si asa mai departe. Ganditi-va ca dumneavoastra veti locui acolo si nu
mesterul.
Acordati o atentie deosebita atat hidroizolarii si termoizolarii fundatiei, cat si protectiei
acesteia la diversi factori (mediu agresiv, radacini etc).
Daca vi se vor vinde povesti cu orice cladire mai lucreaza, se mai lasa, ganditi-va ca o
constructie a carei fundatie este situata in stratul bun de fundare (conform normelor) nu are de
ce sa se mai lase. Aparitia crapaturilor in pereti este tocmai unul dintre efectele faptului ca
fundatia nu a ajuns pana la stratul bun de fundare sau ca exista tasari inegale ale terenului din
cauza unor solutii de fundare neadaptate la realitatea din teren.

T.C.C.I.

Page 85

CAPITOLUL 10 REALIZAREA ZIDARIEI DIN

BLOCURI CERAMICE CU INSERTII DE VATA
MINERALA BAZALTICA

10.1. INTRODUCERE

Blocurileceramicecuinsertiidevatamineralabazalticareprezintaocombinatiedemateriale
traditionalesitehnologimoderne,carendeplinesccelemaiexigentecerinte.
Produseprintehnologiedeultimaageneratie,blocurileceramicePorotherm36,5TermoPlus
asigurauntimpredusdeexecutie,darsiozidariecuratasiuscata.
Zidariarealizatacuprodusul
inovatorPorotherm36,5TermoPlus
asiguracaseiunclimatsanatossi
confortabilpentrumaimulte
generatii.

10.2. CARACTERISTICI TEHNICE

T.C.C.I.

Page 86

10.3. AVANTAJE

T.C.C.I.

Page 87

 Insertii de vata minerala bazaltica

Inertie termica ridicata
100% materiale naturale.

TEHNOLOGIE DE ULTIMA
GENERATIE PENTRU REALIZAREA ZIDARIEI CERAMICE

MICROCLIMAT
SANATOS PENTRU
CAMINUL TAU, DIN CARAMIDA
FACUTA CU MATERIALE NATURALE
Blocurile ceramice Porotherm 36.5 TermoPlus
Sunt 100% naturale fiind realizate din argila,
Unul din cele mai raspandite materiale de pe
Pamant si insertii de vata mineral din
roca vulcanica

PROTECTIE IMPOTRIVA FOCULUI

Blocurile ceramice Porotherem36.5
TermoPlus au o rezistenta sporita
Impotriva focului fiind incadrate
In cea mai buna
PROPRIETATI EXCELENTE DE IZOLARE
ACUSTICA
Sistemul de zidarie ceramic realizat
cu Porotherm 36.5 TermoPlus are
proprietati excelente de izolare fonica
Acest produs innovator contribuind la
Reducerea zgomotului provenit atat din
interiorul cat si din exteriorul locuintei.

ZIDESTI LA TEMPERATURI SCAZUTE

Zidaria este executata mult mai rapid decat in mod traditional,
chiar si la temperature de -5 C, prin folosirea spumei adezive
PoroTherm

Datorit performantei termice ridicate a acestui produs inovator care confera o transmitere
termic a zidrie de 0,21W/m2 K, pentru zidaria realizat cu Porotherm 36,5 TermoPlus nu
este necesar un sistem de termoizolatie suplimentar. Combinand argila ars i vata mineral,
Porotherm 36,5 TermoPlus contribuie la calitatea aerului pentru o via sntoas n interiorul
locuinei, fara mucegai, mentinand temperatura optima n orice conditii. Sistemul de zidarie
realizat cu blocul ceramic slefuit Porotherm 36,5 TermoPlus impreuna cu spuma adeziva
T.C.C.I.

Page 88

Porotherm Profi Dryfix sau mortarul in rost subire Porotherm, asigura o execuie rapida
pentru o constructie performanta energetic.

10.4. SISTEM INOVATIV PENTRU REALIZAREA ZIDARIEI

CERAMICE

Solutii inovatoare
Componentele sistemului
de zidarie ceramica
termoizolanta PoroTherm
sunt blocurile ceramice
slefuite cu insertii de vata
minerala bazaltica
impreuna cu una din
solutiile inovatoare:

Accesorii aplicare
Aplicarea coordonatelor de spuma se poate face

T.C.C.I.

Page 89

si prin intermediul unui accesoriu de prelungire

a pistolului Yce contribuie la o
reducere a timpului de lucru.

Aplicarea mortarului in rost subtire se face cu ajutorul acestei

role.

10.5. PUNERE IN OPER

T.C.C.I.

Page 90

Taierea blocurilor ceramice

Blocurile ceramice PoroTherm 36.5 pot fi taiate pe toate directiile prin taiere umeda sau uscata, utilizand masini
conventionale de taiat blocuri ceramice sau fierastraie aligator cu lamespeciale destinate taierii caramiziilor.Fibrele
de vata nu se vor incurca in lama fierastraului, insertiile de vata fiind decupate usor la taiere

Realizarea de slituri pentru instalatii

Sliturile si canalele de instalatii se vor realiza in pereti de zidarie cu ajutorul unei freze cu aspiratie pentru a reduce
concentratia de praf la minim posibil

Pot fi decupate portiuni reduse de zidarie, cu scopul montarii cablurilor de instalatii

sau a prizelor, in conditiile in care sunt utilizate unelte de taiat corespunzatoare.

T.C.C.I.

Page 91

10.6. CONCLUZII
Porotherm 36.5 ThermoPlus este un bloc ceramic cu vata mineral bazaltica, realizat din materiale
100% natural. Performanta termica exceptionala vine sa completeze confortul cautat in locuinte
sau birouri, pentru ca acesta nu mai necesita sistem de termoizolatie suplimentar.
Indiferent de anotimp si de conditiile climatice, acest sistem inovativ asigura mentinerea
temperaturii optime si a calitatii aerului in incapere, blocurile ceramice fiind 100% naturale.

T.C.C.I.

Page 92

CAPITOLUL 11 PANOURI SOLARE

11.1. INTRODUCERE

T.C.C.I.

Page 93

Panourile solare sunt grupuri de celule solare care funcioneaz mpreun, cu scopul de a
converti energia solar n energie termic (panourile solare termice) sau n energie electric
(panourile fotovoltaice). Acestea sunt fiabile i reprezint un instrument de utilizare a unei
resurse a naturii la care avem acces n mod gratuit.
Dincolo de rigiditatea detaliilor utilizate n descrierea panourilor solare i a performanelor
ce le nsoesc, trebuie reinut faptul c utilizarea acestora la scar larg nseamn o contribuie
major la purificarea mediul nconjurtor.
.
11.1.1. Panourile solare termice

Panourile solare termice convertesc energia solar (cldura) n energie termic,

transferabil prin intermediul instalaiei speciale, n sistemul de nclzire al casei. Practic, rolul
acestora este de a prelua cldura soarelui, multiplicnd-o i conducnd-o n boiler, unde
nclzete apa menajer, sistemul de nclzire al casei sau chiar apa din piscin.
Acestea pot fi cu tuburi vidate sau plane, iar n interiorul lor se gsete o instalaie de cupru
prin care cirsul agent termic, ce se nclzete de la soare

T.C.C.I.

Page 94

11.1.2. Panourile

T.C.C.I.

fotovoltaice

Page 95

Panouri solare fotovoltaice

Panourile fotovoltaice convertesc energia solar (lumina) n energie electric, ce poate fi

folosit att pentru aparatele electrice din cas, ct i ca surs de energie pentru centrala electric.
Chiar dac panourile fotovoltaice sunt o surs sigur de energie, nu ne putem baza pe ele s ne
acopere ntregul necesar, aa c este recomandat s nu v deconectai de la reeaua public de
electricitate. Totui, pentru a fi siguri c acoperii ct mai mult doar cu ajutorul panourilor, v
recomandm s ncercai s v reducei consumul electric ct mai mult.
Folosirea panourilor fotovoltaice elimin surplusul de cabluri prin care energia electric
este transportat de la centrale. Panourile fotovoltaice sunt recomandate pentru centralele
electrice, n special pentru a evita utilizarea n exces a combustibilului, din ce n ce mai costisitor.
n plus, n procesul de ardere, acesta este nociv pentru atmosfer.

11.2. Eficienta panourilor solare

T.C.C.I.

Page 96

Insolaia este msura care calculeaz cantitatea de radiaie solar pe care o primete o
anumit suprafa de pe Pmnt. Panoul solar primete, pe suprafaa sa, o anumit cantitate de
radiaii, ce sunt apoi transformare n energie termic sau electric. Cu ct este mai mare
expunerea la soare, cu att mai mult energie solar poate fi convertit.
Ali factori care influeneaz producia panourilor solare sunt condiiile meteorologice,
umbra cauzat de diferite obstacole ce pot obstruciona accesul la lumina direct a soarelui,
unghiul i poziia n care sunt instalate acestea.
Panourile solare funcioneaz cel mai bine atunci cnd sunt plasate n lumina direct a soarelui,
departe de obstacole i n zonele cu rating ridicat de expunere la soare (spre sud).

11.3. AVANTAJE

T.C.C.I.

Page 97

Panourile fotovoltaice pot beneficia de eficientizarea randamentului prin utilizarea suporturilor

dinamice (tracker), care urmeaza pozitia soarelui pe cer si rotesc panourile solare pentru a obtine
cantitatea maxima de expunere directa in timpul zilei.
Instalarea surselor alternative de energie ajut consumatorul prin reducerea facturilor
pentru diferite utiliti, amortizarea investiiei fcndu-se ntr-un timp relativ scurt (5-6
ani).
Panourile solare sunt uor de instalat, intreinerea acestora este simpl, fiind necesar
doar curarea impuritilor care se ataeaz pe suprafaa acestora. De cele mai multe
ori se garanteaz o durat medie de utilizare de 25-30 de ani.
O alta serie de avantaje sunt prezentate succint mai jos:
-consum foarte redus de energie pentru nclzire i producerea apei calde menajere
i, prin urmare, scderea cheltuielilor.
-confort interior, graie asigurrii unei temperaturi, umiditi i ventilaii potrivite.
-emisii reduse de noxe, asigurnd protecia mediului nconjurtor.
-dac nu sunt supuse unor intemperii excesive, durata lor de via poate crete,
teoretic, pn la circa 25 de ani.
-daca sunt dimensionate corespunzator, amortizarea investitiei se face in 8-12 ani,
perioada mai avantajoasa de exemplu, decat tinutul banilor in banca.

11.4. DATE TEHNICE

T.C.C.I.

Page 98

11.5. CONCLUZII

T.C.C.I.

Page 99

Nu toate resursele naturale ale planetei sunt gratuite sau infinite, aa c energia solar merit
exploatat, fiind gratuit i va exista indiferent de circumstane i de nivelul de
exploatare. Panourile solare au devenit o alternativ tot mai utilizat de consumatori pentru a
produce energie electric i de a reduce costurile pentru utiliti.
Un beneficiu adus de panourile solare este acela c nu afecteaz n mod negativ mediul
nconjurtor: nu eman gaze i nu polueaz aerul.

T.C.C.I.

Page 100

CAPITOLUL 12 PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE

CU AJUTORUL PANOURILOR FOTOVOLTAICE
12.1. INTRODUCERE
Energia solar fotovoltaic este energie produs prin celule fotovoltaice solare, care convertesc
lumina soarelui direct n energie electric. Celulele solare erau nainte folosite adesea pentru
alimentarea, fr baterii electrice, a calculatoarelor de buzunar si a ceasurilor. Ele sunt fabricate
din materiale semiconductoare similare cu cele utilizate n electronic la cipurile
semiconductoare din componena dispozitivelor semiconductoare.
Principiu:
Cnd lumina soarelui este absorbit de aceste materiale, energia solar este convertit cu
participarea particulelor subatomice, i fluxul dirijat de electroni ce ia natere, reprezint
electricitate. Acest proces de conversie a energiei luminii n energie electric se numete efect
fotovoltaic. De aceea, celulele fotovoltaice nu trebuiesc confundate cu alte sisteme de conversie
ale energiei solare. Ele sunt notate cu simbolul PV.
Grupare n module
Panourile solare fotovoltaice sunt, de obicei, structuri de celule fotovoltaice elementare grupate n
module, care conin aproximativ 40 de celule. Un numr mai mare din aceste module pot forma
uniti suprafaiale de civa metri ptrai. Aceste panouri sunt plate i pot fi montate sub un
unghi de expunere ctre sud, fix, sau pot fi montate pe un dispozitiv autoreglabil de urmrire a
soarelui, care s le permit s capteze lumina soarelui n decursul unei ntregi zile.
Putere electric
Mai multe panouri interconectate pot furniza suficient energie pentru uzul casnic al unei
locuine. Pentru utilajele electrice de mare putere sau pentru aplicaii industriale sau de utilitate
public sunt necesare sute de panouri ce vor fi interconectate pentru a forma un singur, unitar PVsistem, mai mare.
Tehnologie
Celulele solare utilizeaz straturi de materiale semiconductoare doar civa microni grosime.
Saltul de tehnologie a fcut posibil ca aceste s poat fi integrate perfect n faade, pe acoperiuri,
etc. Unele celule solare sunt proiectate pentru a funciona cu lumin de soare concentrat. Aceste
celule sunt construite bazndu-se pe concentrare a luminii folosind o lentil corespunztor
poziionat. Aceast abordare are att avantaje i dezavantaje n comparaie cu panourile plate.
Principala idee este de a folosi foarte puin costisitoarea parte de semiconductor din panourile
fotovoltaice n timp ce colectarea de lumina solara s fie optimizat ct mai mult. Dar, pentru c
lentilele trebuie s fie permanent orientate spre soare, utilizarea de colectoare solare concentrate
este decamdat puin rspndit.
Randament
Performana unei celule fotovoltaice este msurat dup intensitatea curentului electric produs de
ea. Din acest motiv panourile solare fotovoltaice au n cel mai buna caz o eficien de 15%. O
eficien att de mic a unui panou conduce la un numr mare de panouri necesare i deci
T.C.C.I.

Page 101

nseamn costuri mai mari. mbuntirea celulelor solare este principalul obiectiv actual i de
viitor al industriei fotovoltaice pentru mbuntirea randamentului. Primele celule fotovoltaice
aveau 4% eficien i au fost produse n anul 1950. Astzi a treia generaie de panouri
fotovoltaice conin celule cu o eficien de 20% i se pare c n civa ani aceasta s creasc.

12.2. APLICATII
Exist o varietate de aplicaii ce utilizeaz energia electric produs de ctre celulele solare
pornind de la aparate de uz comun i ajungnd pn la tehnica spaial.
Ceas de mn
Ceasurile produse de firma japonez Citizen sunt dotate cu o
celul solar inclus n cadran care ncarc un acumulator cu litiu
avnd o independen de 150-240 zile i care dup o funcionare
de 20 ani prezint o scdere de capacitate de maximum 20%
Calculator de buzunar
Calculatoarele de buzunar pot dispune de alimentare dubl de la
baterie i celul solar sau alimentare simpl doar de la celule
solare, caz n care pentru funcionare este nevoie de o iluminare
relativ puternic.

T.C.C.I.

Page 102

Aparat de taxare n parcare n Hanovra

Aparat de taxare n parcri

Aparatele automate de taxare n parcri aparin sitemelor cu alimentare autonom care pe lng
un modul cu celule solare mai este nzestrat i cu un acumlator pentru a se asigura alimentarea
continu cu energie electric
Lampion
Este compus din mai multe celule solare (ex. 36) mbinate estetic formnd corpul lampionului ce
ncarc un accumulator n cursul zilei care mai apoi alimenteaz o surs de lumin noaptea. Este
portabil, putnd fi utilizat pemtru iluminare unui interior noaptea.
Lampadar
Pe un stlp de iluminare se monteaz un panou solar de cca 40 Wc care alimenteaz o bateria de
cca 50Ah. Acesta asigur o autonomie de cca 5 zile a 8 ore de noapte. Aprinderea i stingerea
luminii se asigur cu un programator inclus.
Balize luminoase
Balize luminoase sunt corpuri de iluminat incluse n asfalt, ce emit o lumin difuz produse cu
ajutorul unuia sau mai multor LED-uri pe baza energiei acumulate n cursul zilei prin intermediul
celulelor solare. Dispun de o autonomie de 6-7 zile fr soare.
Pompe de ap
Sisteme de panouri solare cu o putere instalat cuprins ntre 80Wc i 1200 Wc ce alimenteaz
prin intermediul unui panou de comand pompe elicoidale cu o nlime de pompare de 5-230m
i un debit de 0,8m/ zi - 95m/zi.

12.3. Mijloace de transport

Automobile solare
T.C.C.I.

Page 103

Automobilele solare de la Universitatea din Michigan i Universitatea din Minnesota la

competiia Solar Challenge din America de Nord n 2005

Automobilul solar NUNA3

Automobilele solare sunt construite utiliznd rezultate din tehnica spaial, tehnologia de
fabricaie a bicicletelor, industria de automobile i tehnologia energiei rennoibile. Cadrul este
realizat din materiale composite uoare (fibr de carbon, fibr de sticl, Kevlar) asamblate prin
lipire cu rini sintetice (epoxidice) i este purttorul a sute de celule solare legate ntre ele. Un
astfel de ansamblu, ntr-o zi nsorit, poate produce o putere de pn la 2kW(2,6CP) Firma
Venturi AstroLab n 2006 a promis c va scote pe pia primul automobil commercial electrosolar hibrid n ianuarie 2008.

12.4. Mijloace de transport pe ap

La mijloacele de transport pe ap panourile solare se utilizeaz :

Alimentare bateriei de acumulatoare de bord

Pentru generarea de current electric stocat ulterior n acumulatoare pentru alimentarea
utilitilor de bord de exemplu n cazul ambarcaiunilor. De exemplu o baterie de
acumulatoare se poate ncrca de la panouri solare montate pe bord la un curent de 9A.

T.C.C.I.

Page 104

Trimaranul solar Basilisk2

Pentru propulsarea vasului, caz n care panourile solare vor acoperi o suprafa de obicei
orizontal de tip acoperi, sau chiar o parte din puntea vasului.
n 1989 trimaranul Basilisk efectueaz o croazier pe circuitul Basel - Koblenz - Trier Saarbrcken - Straburg Basel

Vasul de pasageri Solifleur-Elvetia 1995

Primele vase commerciale au fost construite n 1995, printre acestea fiind Solifleur construit la
MW-Line in Yverdon, Elveia, cu o capacitate de transport de 12 persoane i care a efectuat curse
pe lacul Neuchtel. n staionare energia suplimentar produs este livrat n reea la 230 V.

12.5. Vehicule pe sine

ELSE vagon propulsat cu energie solar

Vagon autonom acionat de motor electric alimentat cu curentul produs de panouri solare i stocat
n baterii de acumulatoare. ELSE este un vagon experimental cu 6-8 locuri Puterea maxim de 3
T.C.C.I.

Page 105

kW este dezvoltat de un motor cu un randament de 95% la 24 V. Viteza de croazier este de 15

km/h (teoretic maxim 50 km/h). Autonomia n condiii de umbr este de 60 km.

12.6. Avioane
Avioane fr pilot
Primul avion cu o greutate de 12 kg a fost Sunrise I avnd o putere de 450W furnizat de cca
1000 celule solare. A efectuat primul zbor la 4 noiembrie 1974. A urmat Sunrise II la 27. 09. 1975
acionat de un motor de 600 W alimentat de 4480 celule solare.

Avion fr pilot Pathfinder plus

Avion fr pilot Helios

La 11 septembrie 1995 Pathfinder a realizat recordul de zbor de 12 ore la 15.240 m altitudine

corectat la 7 iulie 1997 la 21.802 m. n 1998 din Pathfinder a rezultat Pathfinder_plus cu o
puterea instalat a celulelor solare de 7,5 kW alimentnd 6 motoare cu o putere de 1,5 kW
fiecare.
Avionul fr pilot HELIOS cu o greutate de 580 kg avea suprafaa acoperit cu 66000 celule
solare cu randamentul de 22% i o putere de 35 kW. Viteza de zbor era de 30 pn la 50 km/h.
Helios s-a prbuit la 29 Mai 2003 lng Hawaii n oceanul Pacific
Avioane cu pilot
In 1979 Gossamer Penguin a efectuat primul zbor cu pilot la o nlime de 4 m avnd o putere de
600 W. Primul avion solar se consider a fi Solar Challenger cu care s-a reuit la 7 iulie 1981
traversarea canalului mnecii lsnd n urm 163 mile dup un zbor la o altitudine de 3000 m.
Solair I a efectuat la 21. August 1983 un zbor de 5 h 41 m. Solair II cu o putere de 1600W a
efectuat primul zbor de test reuit.
Bertrand Picard intenioneaz ca n 2010 s traverseze oceanul Atlantic, iar n 2011 s nconjoare
globul cu un avion solar avnd o suprafa de cca 250mp acoperit cu celule solare din siliciu
monocristalin de 130m grosime i un randament de 20%.

12.7. Satelii

T.C.C.I.

Page 106

Satelitul STARDUST

Staia Spaial Internaional n anul 2006

Satelitul STARDUST are o suprafa de panouri solare de 6,6 mp ce stocheaz energia necesar n
perioda de umbr n acumulatoare de nickel-hydrogen (NiH2) cu o capacitate de16 Ah Sta ia
Spaial Internaional (ISS) este alimentat cu energie electric avnd ca surs celule solare ce
echipeaz 8 panouri desfurate pe o lungime de cte 35,05 m lungime i 11,58 m lime cu o mas
de 1,1 T fiecare. Celulele solare pe o arip sunt n numr de 32800 aezate n rnduri de cte 400.
Un panou furnizeaz staiei 32,8 Kilowatt energie electric, la o tensiune reglat la 140 V prin Utility
Transfer Assembly (UTA). Pe perioada de eclips (35 min din fiecare 90 min a rotaiei pe orbit).
Energia este stocat n baterii de nichel-hidrogen proiectate pentru 38.000 cicluri de ncrcare
descrcare respective o durat de via de 6,5 ani. Pentru maximizarea puterii furnizate panourile
sunt orientate permanent ctre soare de sistemele BGA (Beta Gimbal Assembly) i SARJ (Solar
Alpha Rotary Joint)

12.8. Utilizare casnic

Colectoare solare (stnga) i panouri solare (dreapta) integrate n acoperi

Panouri solare pe acoperi de bloc

T.C.C.I.

Page 107

n utilizarea casnic panourile solare au o importan mai mare n cazul locuinelor izolate fr
racord la reeaua de curent alternativ. n general n sistemele mai evolute, opional pe lng
panouri se mai monteaz:
o baterie de acumulatore pentru a pute livra energie i n lipsa luminii solare
un regulator de tensiune pentru prevenirea suprancrcrii bateriei
un dispozitiv de deconectare n cazul descrcrii sub limit a acumulatoarelor
un dispozitiv de msurare ce indic direcia de alimentare i cantitatea de energie
produs/consumat
n cazul utilizrii de consumatori de current alternativ, este nevoie i de un invertor. n
acest caz la locuinele racordate la reeaua de curent alternativ teoretic ar exista
posibilitatea eliminrii din schem a bateriei de acumulatoare, energia suplimentar fiind
msurat n ambele direcii (la surplus sau lips).
Proiectul model al blocului 103/104 din Berlin- Kreuzberg n condiiile din Germania a condus la
o scdere cu cca 50 Pf a costului energiei. Pe o suprafa de 240 m 213 panouri solare cu o
eficien de 16% produc 20 kW energie electric nsumnd 14.000 kWh pe an.

12.9. Utilizare industriala

Arbore solar n Styria, Austria

Panouri solare pe faada halei de sport din Tbingen

Panourile solare sunt utilizate pe scar tot mai larg la producerea de curent electric Ca surse
principale/secundare de curent electric n cazul cldirilor
Dat n funciune n anul 1984 acoperiul din panouri solare al Universitii din Georgetown situat
n centrul dens populat al Washingtonului produce anual energie electric n valoare de 60000$
Faa sudic a cldirii din Tbingen/Germania terminat n anul 2004 a fost acoperit cu 970
panouri fotovoltaice cu o putere instalat de 43,7 kW i care se estimeaz c vor produce anual
26000 kWh energie
T.C.C.I.

Page 108

Din 1998 n Gleisdorf/Austria, pe strada energiei solare se gsete arborele solar nalt de 17,3 m,
o structur de oel de 12,7 t pe care se afl montate 140 panouri solare cu o producie anual de
6650 kWh cu care se alimenteaz 70 de stlpi de iluminare.

12.10. CONCLUZII
Energia solara este o resursa regenerabila in adevaratul sens al cuvantului. Nu va disparea decat
daca soarele va inceta sa arda, caz in care nu va mai exista deloc viata pe planeta noastra.
Panourile solare nu produc nicio poluare in timpul functionarii, spre deosebire de reactoarele
nucleare si instalatiile termice. In timp ce primele cauzeaza probleme legate de evacuarea
deseurilor nucleare, cele din urma produc fum daunator si cenusa.
Productia de energie solara de catre panourile solare sau prin alte mijloace ce utilizeaza energia
solara este lipsita de zgomot, spre deosebire de alte metode.
Montarea panourilor solare este facila si eficienta din punct de vedere al costurilor. Mai mult,
acestea devin utile in situatiile in care retelele locale nu functioneaza.

T.C.C.I.

Page 109

CAPITOLUL 13 CRMIDA CLASIC

13.1. INTRODUCERE
Caramida este un material de constructie folosit din cele mai vechi timpuri, cu 7000-1000
de ani in urma. Caramizile erau folosite in Epoca de Bronz, dar si in antichitate, de catre vechii
egipteni. Astazi, caramida este folosita pentru structuri de rezistenta , pentru ziduri interioare
obisnuite, pentru decorarea unor suprafete interioare sau exterioare, in pavaj si chiar in constructii
de arta moderna.
Cea mai veche form de crmid a fost realizat din nmol ntrit, dateaz din anul 7500
.Hr. i a fost descoperit n regiunea vii superioare a fluviului Tigru. Primele crmizi uscate de
soare au fost fcute n Mesopotamia (pe teritoriul actual al Irakului), n vechiul ora Ur, n jurul
anului 4000 .Hr. Alte exemple de civilizaii care au folosit crmida sunt egiptenii antici, romanii
i chinezii. n ceea ce privete civilizaia roman, exist dovezi concrete care atest utilizarea
crmizilor. Acestea sunt adesea inscripionate cu marca legiunii care a supravegheat producia
lor.

T.C.C.I.

Page 110

perioada Renaterii i a Barocului, pereii de

crmid nu au mai fost att de populari, zidria fiind de foarte multe ori acoperit cu ipsos i cu
picturile specifice stilului. Totui, n secolul al XVIII-lea, pereii din crmid au revenit, fapt
ilustrat prin cldirile din cartierul olandez din Potsdam. Crmida a fost folosit adesea chiar i n
zonele n care piatra era la ndemn, pentru costurile sale reduse, dar i pentru rapiditatea cu care
era mnuit. Cldirile specifice perioadei revoluiei industriale din Marea Britanie au fost, n
mare parte, construite din crmid i lemn, iar n timpul boom-ului din domeniul construciei i
al imobiliarelor, din secolul al XIX-lea, ce a avut loc preponderent n Boston i New York City,
crmida a fost la mare cutare. Oamenii au intuit calitile crmizilor, ncepnd s le foloseasc
din cele mai vechi timpuri pentru construcii i astzi celebre: zidurile Ierihonului (7500 .e.n.),
Marele Zid Chinezesc (700 .e.n.), Poarta Zeiei Istar (600 .e.n.), Colosseumul din Roma (80
e.n.).

13.2. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A PERETIILOR DIN CARAMIDA

Pentru a se asigura zidriei coninutul monolit se ntrebuineaz legtura rosturilor, la
executarea zidriei este necesar s se respecte legtura rosturilor n rndurile vecine.
La executarea pereilor din zidrie se utilizeaz ca material de legtur mortarul.
Mortarele folosite n construcii sunt amestecuri bine omogenizate de liant, ap i agregat
mrunt.
La prepararea mortarelor se pot folosi i anumite adaosuri, ca: plastifiani, pigmeni, substane
impermeabilizatoare, substane de reglare a prizei, substane active hidraulice etc.
13.2.1. Faze de lucru la realizarea zidriei

T.C.C.I.

Page 111

trasarea elementelor de zidrie se realizeaz pe fundaie pe planeu, pe ziduri inferioare

folosim sfori, dreptare, abloane, colare;

ntinderea i nivelarea mortarului;

zidirea crmizilor;

tierea;

verificarea orizontalitii i verticalitii la fiecare rnd cu dreptarul i nivela (boloboc);

curirea feelor zidului, de mortarul ieit din rosturi

13.2.2. Reguli tehnologice la executarea zidriei de crmid

Zidria se execut n rnduri orizontale pe toat suprafaa construciei;

Zidria se ncepe de la coluri sau de la un gol de u sau fereastr;

ntreruperile n timpul zidriei se las n form de trepte a cror nlime nu trebuie s

depeasc 1 m;

ntreruperile n dreptul capetelor buiandrugilor este interzis;

Nu se aeaz mortar pe ultimul rnd;

Primul i ultimul rnd de crmid se execut din crmizi aezate curmezi;

Crmizile nainte de lucrare se ud cu ap;

Compoziia mortarului este dat n proiect i trebuie s aib consisten determinat cu

conul etalon.

Legtura zidriei se asigur prin aezarea crmizilor dup sistemul de legtur la fiecare
rnd, n acest mod se asigur ca fiecrui rost vertical dintr-un rnd s-i corespund un plin n
rndurile nvecinate aflate dedesubt i deasupra.
T.C.C.I.

Page 112

13.3. UTILIZARE
Caramida clasica este realizata din argila arsa sau ceramica si este folosita in constructii cu
diverse tipuri de mortar. Caramida din argila arsa are o mare rezistenta la compresiune. Acest tip
de caramida este atestata si verificata in timp, de mii de ani.
In caramida moderna se folosesc, pe langa argila, si ingredienti suplimentari, precum portelanul
sau samota.
Caramida poate fi compacta (plina) sau poroasa la nivel exterior, in ambele variante oferind o
foarte mare rezistenta. Cele doua variante difere in functie de tipul de pereti (grosime, localizare).
De exemplu, caramida plina poate fi folosita in zidarii protejate pe ambele parti, cu tencuiala,
pentru elemente structurale si nestructurale, pentru stalpi si cosuri de fum .
Caramida poate avea si aspect decorativ. In acest sense a se poate utiliza la:

Fatadele caselor

Mobilier de gradina

T.C.C.I.

Page 113

Interioare de caramida

Garduri din caramida

ETC

13.4. AVANTAJE
Izolare termica
Proprietile de izolare termic ale crmizilor sunt generate de porozitatea acestora rezultat
din tehnologia de fabricaie. Se formeaz un amestec format din argil i rumegu cernut fin. Se
d form crmizii, se usuc i se arde la 1000 C. Cnd rumeguul este ars complet, n locul lui
rmn porii care, odat umplui cu aer, au proprietatea de a izola din punct de vedere termic.
Porozitatea blocurilor ceramice i un bun design al ntregului sistem reduc pierderile de cldur.
Crmida pstrtor de cldur: un perete de crmid absoarbe energia natural de la soare
i pstreaz, n acelai timp, cldura emanat din interior, Aceast cldur este retrimis n
interior, chiar i dup o perioad mai lung de timp. Casele din crmid nu se rcesc repede n
timpul iernii i, de asemenea, rmn rcoroase n timpul verii.
Izolare fonica
T.C.C.I.

Page 114

Msurile de izolare fonic sunt necesare pentru a proteja o ncpere de zgomotul de afar sau
de la vecini. Rspndirea aerului, a impactului i structurii zgomotului ar trebui s fie reduse la
minim. Pereii exteriori solizi, construii din crmizi ceramice, se manifest printr-o valoare
deosebit a izolrii fonice. Pereii i plafoanele din crmizi ceramice asigur un trai linitit, fr
zgomotele obositoare din interiorul sau exteriorul cldirii.
Rezistenta si stabilitate, siguranta la cutremure
n comparaie cu alte materiale de construcie pentru zidrie, blocurile ceramice sunt
favorabile i construciilor n zone cu seismicitate ridicat. Rezistena mecanic ridicat i o
puternic legtur ntre bloc i mortar asigur o siguran maxim.
Rezistenta la foc.
Caramizile moderne sunt ignifuge, impiedicand raspandirea flacarilor si rezistand la temperaturi
mari.

Caramizile sunt clasificate ca neinflamabile, ele nu iau foc, ele se coc.

Durata lunga de viata
Crmida este un material cu o durat de via de peste medie n comparaie cu alte materiale
de constucie: a se vedea canalele fcute din crmid n timpul romanilor i bisericile

renascentiste i gotice.
(Biserica Sf. Aana din Vilnius)

T.C.C.I.

Page 115

O stuctur solid din crmid, combinat cu o calitate corespunztoare, solicit o ntreinere

minim.
Toate proprietile unei zidrii de crmid sunt meninute timp ndelungat.
Economie

13.5. CONCLUZII

In concluzie caramida este un material complet si complex de constructie folosit din cele mai
vechi timpuri.
Acesta este, incontestabil, cel mai complet material de construcie din punctul de vedere al
valorii estetice, al diversitii, al proprietilor structurale i al aspectelor economice i ecologice.

CAPITOLUL 14 TEHNOLOGIA FOLOSITA PENTRU

REALIZAREA PERETILOR SI TAVANELOR DIN GIPS
CARTON

14.1. INTRODUCERE

Plcile din gips-carton reprezint componenta de baz n construcia de interioare. Plcile din
gips-carton sunt realizate din ipsos i un carton special deosebit de rezistent. Acestea se fabric n
varianta de baz i sunt tratate fie pentru a rezista n condiii de umiditate sporit, fie n scopul
T.C.C.I.

Page 116

obinerii unei rezistene superioare la incendiu a

construciei. Toate plcile din gips-carton
marca Rigips nu sunt n nici un fel duntoare
sntii i sunt neinflamabile. Utilizarea
acestora pentru interior accelereaz procesul de
realizare a construciei datorit absenei
proceselor umede. Se nregistreaz economii i
datorit greutii lor reduse. n acelai timp,
folosirea acestora contribuie la mbuntirea
condiiilor de locuit, deoarece regleaz
umiditatea n interior.
Plcile din gips-carton nu sunt destinate
construciilor portante i nu sunt indicate pentru
a fi folosite la exterior.

14.2. Gama de plci gips-carton

14.2.1. Plcile din gips-carton pentru construcii

Cod: RB (A) Aspect: carton de culoare gri pe partea din fa cu inscripie bleu pe muchie
Se utilizeaz pentru toate tipurile de interioare (chiar i cele fr nclzire)
Rezisten ndelungat la temperaturi ridicate, suprafaa plcii din gipscarton pstrndu-se la
45C
La o temperatur de 20C n interior, umiditatea poate ajunge pn la 60%

T.C.C.I.

Page 117

14.2.2. Plcile din gips-carton rezistente la umezeal

Cod: RBI (H2) Aspect: carton de culoare verde pe partea din fa cu inscripie bleu pe
muchie
Se utilizeaz pentru interioarele cu o umiditate a aerului mai ridicat (de exemplu, n camerele
de baie)
Rezisten ndelungat la temperaturi ridicate, suprafaa plcii din gipscarton pstrndu-se la
45C
La o temperatur de 20C n interior, umiditatea poate ajunge pn la 75%

14.2.3. Plcile din gips-carton cu protecie mpotriva incendiilor

Cod: RF (DF) Aspect:carton de culoare roz pe partea din fa cu inscripie de culoare
roie pe muchie.\
Se utilizeaz n scopul obinerii unei rezistene superioare la incendiu a construciilor realizate
avnd aceast destinaie prin modul de concepere (Pentru protecia mpotriva incendiilor,plcile
din gips-carton sunt prevzute cu o armtur din sticl, care mrete rezistena nveliului n cazul
unui incendiu)
Rezisten ndelungat la temperaturi ridicate, suprafaa plcii din gips-carton pstrndu-se la
45C
La o temperatur de 20C n interior, umiditatea poate ajunge pn la 60% (valorile sunt identice
cu cele pentru plcile de construcii

T.C.C.I.

Page 118

14.3. GENERALITATI

PEREI DESPRITORI Pereii despritori din

panouri de ipsos fixate pe un cadru metalic ofera
alternativa unui produs mult mai uor n comparaie
cu zidul tradiional decrmid, prezentand n
acelai timp un nivel de flexabilitate i rezisten
care nu se atinge in cazul pereilor de BCA.Un
perete din panouri construit din materiale standard
i avnd o grosime standard ofer o izolare fonic
mai mult dect adecvat pentru condiii
normale.Totui, nivele superioare de izolare
acustic se pot atinge prin intercalarea unui strat de
fibra mineral ntre panouri.Construcia peretelui
permite de asemenea realizarea cablajelor electrice i a instalaiilor sanitare care sunt complet
mascate, nefiind vizibile n exterior
PLAFOANE Panourile sunt prinse de un cadru
metalic care poate fi att fixat direct pe structura
ct i suspendat cu ajutorul unor tije de suspensie
reglabile.

T.C.C.I.

Page 119

TENCUIELI USCATE n cele mai simple versiuni, panoul de ipsos se prinde de pereii de
crmid sau beton cu ajutorul unor adezivi sau se fixeaz cu cuie de pereii/suporii
delemn.Stratul de aer din spatele panoului formeaza o izolare natural util; pentru condiii
climatice deosebite, se pot utiliza panouri cptuite cu un strat de 10-50mm de polistiren

14.4. STANDARDE DE REFERIN

Materialele oferite pieei din Romania sunt produse n Anglia, Austria i inGermania i
satisfac cerinele internationale ca ISO sau alte standarde referitoarela fabricare i utilizare. n
colaborare cu institutul de specialitate INCERC s-arealizat omologarea produselor i a
sistemelor BPB Gypsum n Romania.Gama de produse se axeaz pe panouri de ipsos oferite pe
baza unor cereriavnd n vedere specificaii standard sau specifice relative la rezistenta la
foc,izolarea termic si acustic sau protecia contra umezelii i condensului.

14.5. MATERIALE I PROFILE

Materialele pentru tencuieli uscate, pereii desprtitori i plafoane sunt livrate casisteme
complete, incluznd panouri, profile metalice, uruburi i piese de fixare,ipsos i benzi speciale
pentru mbinri, etc de ctre firma producatoare.

T.C.C.I.

Page 120

14.6. TEHNOLOGIA DE EXECUIE A PEREILOR DE

COMPARTIMENTARE

MONTAREA SISTEMULUI Pereii de gips carton se executa dup urmatorul

principiu :
-Trasaj pe podea, pe tavan i perete, inind cont i de eventualele deschideri de ui.
-Fixarea profilurilor U de pardoseala i de tavan cu partea mediana rigid presat pe un suport cu
rol de etanare ( n prealabil, pe partea mediana a profilurilor U se aplica banda autoadeziva de
polietilena Rigis ).
-Inserarea primului montant profil C pornind de la perete
-Inserarea urmtorilor montani profiluri C cu meninerea unei orientri uniforme a profilurilor.
-Fixarea panourilor de structura metalic cu suruburi autoperformante Rigips.
-Inserarea unor eventuale panouri din fibre minerale nainte de montareacelui de-al doilea nveli
al peretelui.
-Inchiderea peretelui pe latura opus ( panourile trebuie taiate la 60 cm ).
FIXAREA PANOURILOR Panourile trebuie s fie fixate cu uruburi poziionate la cel
mult 30 cm unul dealtul. urubul trebuie mascat n panou n aa fel nct sa rezulte o suprafaa
continu,fr a distruge cartonul care o acoper.
COLURILE Toate colurile interioare i exterioare se vor ridigiza fixate cu uruburi pe
ambelelaturi cu benzi de aluminiu sau cu colare intercalate ntre straturi de band.
IMBINAREA Banda se aplica la mbinarea panourilor i apoi , dac mai trebuie nivelat,
seapas uor.Cele dou straturi ulterioare care vor acoperi perfect imbinarea panourilor vor fi
aplicate uniform i ultimele imperfecini vor trebui eliminate cu o hrtie abraziva
ETANAREA ROSTURILOR SE FACE:
-La nivelul primului strat cu pasta de rost se aplic pe centrul de gips carton.
-La nivelul stratului de suprafata unde s-au folosit plci de gips carton cu muchiile teite, cu
banda de rost aplicat pe un pat proaspt de pastade rost i o finisare realizat prin aplicare peste
banda de rost a treistraturi succesive de pasta de rost.
-Pereii de compartimentare din gips carton se vor executa numai dup montarea tuturor
instalaiilor de ventilaie, electrice, tehnologice, etc.pentru a se putea ngloba toate strpungerile
necesare. Acestea nu se pot realiza dup montarea unor perei de acest gen.
-n cadrul acestor lucrri se vor executa mascri de tubulatur deventilaie in stlpi.

T.C.C.I.

Page 121

14.7. TEHNOLOGIA MONTRII PLAFOANELOR DIN GIPS CARTON

PLAFON SUSPENDAT
Plafoanele suspendate construite cu panouri gips carton pe o structura metalic
desusinere, satisfac printr-o soluie tradiional, att exigenele estetice, ct i celetehnice de
asigurare contra focului i de izolare termic i acustic.Etape:-Fixarea tijelor de plafon.Poziionarea piesei de suspensie reglabile in ghidaj.-Ancorarea profilului portant de profilul de
susinere.-Fixarea panoului gips carton de structura metalic
Se recomanda montarea panourilor gips carton perpendicular pe profilele structurii
secundare,Plecnd de la perei spre centru.
PLAFON FIX
Pentru ncperi cu o nlime mai mic se pot realiza plafoane fixe ( prin eliminareatijelor
de suspensie )

14.8. TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A TENCUIELILOR USCATE

14.8.1.TENCUIAL IZOLATOARE CU PANOURI GIPS CARTON DUBLATE CU VAT

DESTICL SU POLISTIREN
Pentru a fixa panourile gips carton de perete, se prepar mai nti soluia adeziv.
Fundalul ( peretele ) trebuie s fie drept, curat i fr denivelri. Porozitile superficiale
sau gurile se trateaza cu o solutie de fundal.Panourile gips carton trebuie sa fie departate de
zidarie cu 15 mm, fiind astfel pozitionate incat marginea superioara sa fie la 5 mm de plafon iar
marginea inferioara la cca 10mm de pardoseala.
Adezivul se amesteca cu apa citeva minute pina cind amestecul nu mai este pastos.
Amestecul devine bun de lusru pentru circa 45 min. 50 kg adeziv cu 30 litri apa
sintsuficiente pentru acoperirea unei suprafete de cca 10 mm de pardoseala.Subsatanta se aplica
pe spatele panoului.In momentul montarii efective, panourile trebuie sa fie date peste tot cu
substantaadeziva, iar suportii relativi trebuie fixati in zidarie.
Panourile se apropie de zid si se preseaza usor. Se verifica pozitionarea corectafata de
muchia peretelui.Se controleaza planeitatea si verticalitatea panourilor.

T.C.C.I.

Page 122

14.9. CONCLUZII

Unul dintre cele mai importante argumente pro-folosirii gips cartonului este faptul ca
acesta protejeaza mediul inconjurator. Materialele din care acesta este confectionat ( ipsos si
carton special de calitate superioara) nu dauneaza nici sanatatii.
Un alt argument ar fi faptul ca panourile de gips carton nu ard datorita ca 20% din
materialul acestora este format din cristale de apa, si astfel in cazut unui incendiu acesta nu
permite extinderea focului,
Totodata acestea au si calitati de climatizare, fiind utilizate pentru reglarea umiditatii
interioare. Acest fapt se datoreaza cantitatii mari de macropori din continutul de ipsos care au
posibilitatea de absorbtie a umiditatii, pe care o elibereaza cand aerul din atmosfera este uscat.
Utilizand placi de gips carton, economisim timp si bani, deoarece acestea sunt deja
finisate, oferind solutii rapide si econimice pentru orice spatiu, de la subsol, la mansarda.
Instalatiile pot fi usor ascunse in spatiul liber din interiorul peretilor de gips carton. In acelasi
timp faptul ca tehnica de lucru cu acest tip de material este una uscata se reduce si din timpul de
executie a lucrarii.
Unul din dezavantajele placarii peretelui cu placi de gips carton, se aplica in cazul in care
peretele care urmeaza a fi mascat este stramb deoarece aducerea s-a in linie dreapta cu ajutorul
placilor poate ocupa mult spatiu din incapere.

CAPITOLUL15 MACARALE

15.1. INTRODUCERE
Macaraua este un utilaj folosit pentru a ridica si pentru a transporta obiecte grele. Este actionata
manual sau mecanic, pe principiul scripetilor si este utilizata cel mai frecvent la ridicarea unor
cladiri inalte, poduri sau la incarcarea sau descarcarea navelor in porturi.
Foarte frecvent, aceast micare de deplasare a sarcinii pe vertical se combin cu micarea
de deplasare pe orizontal, astfel c sarcina agat n dispozitivul de prindere i ridicat ntr-un
anumit punct poate fi cobort i lsat la sol n alt punct aflat n deschiderea sau raza de aciune
a macaralei.
T.C.C.I.

Page 123

15.2. ISTORIA MACARALEI

Cine a inventat macaraua?
Istoria macaralei incepe in Grecia Antica, in secolul al VI-lea i.Hr. Grecii au inventat
prima macara din lume pentru a-i ajuta sa ridice blocurile de piatra pentru templele acestora.
Introducerea troliului si a scripetelui a inlocuit rapid rampele de ridicare. In urmatorii 200 de ani
grecii au fost martori unei decaderi in folosinta macaralei, deoarece noua tehnica in constructii a
gasit ca fiind mai practica ridicarea pietrelor mai multe, dar mai mici, decat ridicarea blocurilor
mari de piatra.
Prima dovada in literatura greaca despre existenta unui sistem compus de scripeti apare in
scrierea Probleme Mecanice atribuita lui Aristotel. In jurul aceleiasi perioade, blocurile de
piatra au inceput sa egaleze in marimi blocurile de piatra din secolele precedente, indicand faptul
T.C.C.I.

Page 124

ca grecii au descoperit sisteme de scripeti mai sofisticate si le-au gasit loc in santierele de
constructii.
Apogeul macaralei in perioada antica a fost in timpul Romei Antice, cand activitatea in
constructii era in floare, iar cladirile atingeau dimensiuni enorme. Romanii au adoptat macaraua
greaca si au continuat sa o dezvolte. Suntem destul de bine informati in ceea ce privesc tehnicile
de ridicare, datorita scrierilor inginerilor Vitruvius (De Arhitectura 10.2, 1-10) si Heron din
Alexandria (Mechanica 3.2 5). Mai exista inca si doua sculpturi in relief ale unor macarale
operate prin roti de rulare romane pe piatra de mormant al lui Quintus Haterius ce dateaza din
secolul I si sunt foarte bine detaliate.
Cel mai simplu model de macara romana este Trispastos, o macara cu un singur brat,
un troliu, o funie si un sistem de trei scripeti. Avand un asemenea avantaj mecanic, s-a calculat ca
un singur om care opera troliul putea ridica greutati de 150 kg. Au aparut macarale mai grele si cu
sarcini mai mari ce foloseau cinci sau mai multi scripeti, iar odata cu aparitia rotii de rulare,
sarcinile s-au dublat, deoarece roata poseda un avantaj mecanic mult mai mare datorita
diametrului mai mare.
In timpul Evului Mediu, macaraua cu roata de rulare a fost reintrodusa la o scara larga
dupa ce tehnologia nu a mai fost folosita in Estul Europei odata cu decaderea Imperiului Roman
de Apus. Cea mai timpurie referinta ale acelor timpuri despre roata de rulare (magna rota) a
reaparut in literatura din arhiva franceza din anul 1225, urmata de o descriere iluminata intr-un
manuscris, probabil, tot de origine franceza ce dateaza din 1240. In navigatie, primele folosinte a
unor macarale in porturi au fost documentate in Utrecht in anul 1244, in Antwerp in 1263, in
Brugge in 1288 si in Hamburg in anul 1291, in timp ce in Anglia nu a fost inregistrata nici o
folosinta pana in anul 1331.

15.3. UTILIZARE
MACARALELE sunt maini de lucru destinate deplasrii sarcinilor pe distane relativ
scurte.
Micrile efectuate de o macara constau n general dintr-o ridicare, urmat de o coborre a
sarcinii
Acestea se intalnesc adesea pe un santier in lucru, facilitand demararea mai rapida a lucrarilor. Cu
ajuorul ei se pot deplasa materialele de constructii mult mai usor, la inaltimi relativ mari dar pe
distante mai scurte.
T.C.C.I.

Page 125

15.4. CLASIFICARE MACARALE

Conform Prescripiei Tehnice ISCIR PT R1/2003 (Cerine tehnice privind montarea, punerea n funciune,
utilizarea, repararea i verificarea tehnic a macaralelor) n raport cu complexitatea deservirii i gradul de
pericol pe care l prezint n exploatare, macaralele se mpart n urmtoarele grupe: A, B, C, D i E

GRUPA A:
Macarale deplasabile pe ci fr in de rulare i cele montate pe vagoane de cale ferat:

automacarale

macarale pe enile

macarale autopropulsate

macarale remocate

pe pneuri

macarale montate pe vagon de cale ferat

T.C.C.I.

Page 126

GRUPA B:
Macarale deplasabile pe ci cu in de rulare avnd bra i platforma rotitoare (macarale turn, macarale portic i
similare) i macarale Derrick:

macarale turn

T.C.C.I.

macarale Derrick

Page 127

macarale portic

GRUPA C:
Macarale deplasabile pe ci cu in de rulare (poduri rulante, macarale portal i semiportal, grinzi rulante
suspendate, transbordoare, macarale de turnare, arjare, forjare, etc.:

T.C.C.I.

poduri rulante

grinzi rulante suspendate

Page 128

macarale portal

macarale de turnare

GRUPA D:
Include macarale de tip special, care nu se inlud n grupele anterioare (macarale pe cablu, macarale foarfece, etc.):

macarale pe cablu

GRUPA E:
Orice tip de macara (din grupele A, B, C, D)
manevrate de la sol prin cutie cu butoane,
comand radio i infrarou
orice tip de macara

CARACTERISTICILE TEHNICE PRINCIPALE GRUPA A:

1.- sarcina nominal, exprimat n kg sau tone

2.- momentul de sarcin n tm(kgm) n cazul macaralelor cu bra
3.- deschiderea, n metri
4.- raza de aciune, n metri
5.- ecartament, n metri
6.- ampatament, n metri
7.- vitezele de ridicare, coborre i deplasare, n m/min

T.C.C.I.

Page 129

macarale cu graifer

8.- viteza de rotaie: rot/min

9.- locul de comand: - din cabin sau
- de la sol
10.- felul comenzii: - electric
- pneumatic
- hidraulic

Macarale deplasabile pe ci fr in de rulare i cele montate pe vagoane de cale ferat

(automacarale, macarale pe senile, macarale autopropulsate pe pneuri, macarale remorcate, macarale montate pe
vagon de cale ferat).

I.- AUTOMACARALE Sunt instalaii de ridicat montate pe asiuri de autocamion sau asiuri de construcie special
care se pot deplasa rapid de la un punct de lucru la altul. Caracteristic automacaralelor este
c deplasarea se realizeaz prin motorul autovehicolului.
Vitezele de deplasare prescrise sunt cuprinse ntre 40-70 km/h.

h
d
k
T.C.C.I.

Page 130

c
a

Descriere:
a. asiul
b. platforma fix
c. dispozitivele de calare

T.C.C.I.

Page 131

d. platforma rotitoare
e. echipamentul
de
suprastructur, braul bsau
turnul la macaraua c
echipament turn;
f. sistemul
de
acionare
(agregate, mecanisme);
g. instalaii sau dispozitive de
comand;
h. dispozitive de siguran;
i. dispozitive de semnalizare
(optic i acustic);
j. cabina macaragiului;
k. contragreutatea

ASIUL: automacaralele cu capacitate de pn la 20t, se folosete direct asiul acestuia

iar peste aceast capacitate este necesar rigidizarea ntregului sistem.
PLATFORMA FIX: construcie metalic sudat, montat pe asiu prin uruburi (la
macaralele cu capacitate de ridicare mic i medie) iar la cele cu capacitate de ridicare
mare se monteaz prin sudur de asiu. Platforma fix, asiul i dispozitivele de calare
constituie infrastructura macaralei.
DISPOZITIVELE DE CALARE: n vederea mririi stabilitii macaralei, se folosesc
dispozitive de calare ce constau din patru picioare de sprijin amplasate n colurile
platformei; cu ct acestea sunt la distan mai mare de centrul de rotaie al macaralei, cu
att se mrete stabilitatea acesteia.
Dispozitivele (picioarele) de calare sunt rabatabile sau telescopice n exterior de la
platforma fix, acionate manual sau cu ajutorul unei instalaii hidraulice

La macarale cu bra foarte lung (peste 40m), stabilitatea este asigurat suplimentar de nc
dou picioare montate pe partea din spate a platformei fixe, astfel nct braul se
ridic/coboar la sol pe direcia axei longitudinale a asiului, orientate spre spate.

T.C.C.I.

Page 132

PLATFORMA ROTITOARE: construcie metalic, ce se sprijin pe platforma fix

prin intermediul unui rulment de presiune. Pe aceast platform rotitoare se monteaz:
- mecanisme de acionare,
- echipamentul (bra sau turn)
- instalaia de comand
platforma rotitoare mpreun cu
- contragreutatea
aceste elemente formeaz
- i n unele cazuri agrgate de acionare
suprastrucrura
ECHIPAMENTUL DE SUPRASTRUCTUR (BRA sau TURN): construcie metalic spaial
sudat. Materialele utilizate sunt oel carbon obinuit sau slab aliat cu Cr i Mo, folosindu-se
profile cornier, table, evi ptrate i rotunde. Braul este articulat la baz pe supori fixai la
platforma rotitoare iar n vrf are rolele de conducere a cablului de la mecanismul crligului.
Braele telescopare se pot prelungi prin adugarea unor tronsoane intermediare sau prin
telescopare (brae formate din dou, trei sau patru tronsoane).
Extinderea sau retragerea tronsoanelor telescopice se realizeaz hidraulic cu ajutorul unor
cilindri cu piston.
Braele ce se prelungesc prin tronsoane intermediare au greuti proprii reduse i macaralele
permit montarea unor brae de lungimi foarte mari.
SISTEME DE ACIONARE (agregate, mecanisme, principii acionare):

AGREGATUL DE ACIONARE poate fi MOTOR DIESEL sau motor cu explozie.

Mecanismele automacaralelor sunt n general pentru executarea urmtoarelor micri:
ridicare-coborre crlig principal;
ridicare-coborre crlig auxiliar;
basculare bra;
basculare prelungitor (gt lebd)
rotire

T.C.C.I.

Page 133

Mecanismele automacaralelor cu, capacitate de ridicare mic i medie sunt acionate de motorul
autocamionului care asigur i deplasarea macaralei, iar la automacaralele cu, capacitate
mare de ridicare aceste mecanisme sunt acionate de un alt motor montat pe platforma
rotitoare.
Energia rezultat de la motor se poate transmite direct la mecanisme n cazul
acionrii mecanice sau transformat n alt form de energie ca n cazul acionrilor
electrice, hidraulice sau combinate.
INSTALAII I DISPOZITIVE DE COMAND: transmiterea comenzilor la sistemul
de acionare pentru funcionarea sau oprirea diverselor mecanisme se realizeaz prin
instalaii (dispozitive) de comand.
1.- COMENZI MECANICE SAU MANUALE: se realizeaz prin sisteme de prghii,
astfel nct se cupleaz sau decupleaz mecanismele care trebuiesc acionate n sensurile
dorite.
Sistemele de prghii sunt astfel concepute, nct simultan cu efectuarea comenzii se
acioneaz i asupra frnelor de pe mecanismul comandat, astfel nct frna se deschide
sau se nchide dup caz, odat cu funcionarea sau oprirea mecanismului respectiv.
Aceste comenzi sunt aplicate numai n cazul acionrilor mecanice i foarte rar,
ntruct prezint dezavantaje:
- eforturi fizice sporite
- comenzile nu pot fi prompte
- mecanismele nu pot fi comandate astfel nct s realizeze micri sensibile i
precise
- uzurile (jocurile) ce se produc la articulaiile prghiilor genereaz nesiguran
2.- COMENZI ELECTRICE: sunt des utilizate n cadrul tuturor sistemelor de
acionri, prezentnd siguran n exploatare i realizeaz comenzile cu promptitudine la tensiuni de
12 sau 24V, alimentarea fcndu-se de la baterii, sau 220V n cazul macaralelor cu acionri
electrice, cnd alimentarea se face de la generator (cu cuplaje magnetice care au avantajul
transmiterii unei micri de rotaie fr ocuri).
3.- COMENZI PNEUMATICE: utilizate n cazul acionrilor mecanice (macaraua
AM5).
4.- COMENZI HIDRAULICE: folosite n cazul acionrilor hidraulice i uneori n
cazul acionrilor mecanice
5.- COMENZI COMBINATE: automacaralele cu capacitate de ridicare mare uzeaz
de aceste comenzi combinate. Comenzile hidraulice sunt combinate cu cele electrice, iar comenzile
pneumatice cu cele electrice.
DISPOZITIVE DE SIGURAN: toate automacaralele au dotare minim cu
urmtoarele dispozitive de siguran:
- limitatoare fine curs ridicare crlige;
- limitatori fine curs ridicare bra;
- limitatori de moment;
T.C.C.I.

Page 134

ntreruptor de avarie;
sigurane la crlige;
indicator al sarcinilor maxime admise corespunztoare deschiderii braului.

Pe
-

lng aceste dispozitive de sigura, automacaralele mai pot fi dotate cu:

limitatori coborre bra;
bul de nivel bidirecional pentru indicarea orizontalitii macaralei;
opritoare cu tampoane elastice sau cabluri ancore pentru a nu se da braul peste
cap (n cazul unor macarale cu capacitate de ridicare mare);
limitatori pentru a nu se desfura n totalitate cablul de pe tob(acioneaz cnd
rmn 3 spire);
anemometru
limitatori de rotire pentru lucru numai pe spate (100 stnga dreapta, cazl macaralei
Demag), cnd se pot ridica sarcini mai mari fa de celelalte poziii;
dispozitive de semnalizare la apropierea braului de linii electrice aeriene sub
tensiune;
dispozitive de limitare a basculrii braului n domenii reglabile (unghi minim i
maxim) cazul macaralei PH;
limitatoare de rotire cu braul pe deasupra cabinei autovehicolului;
limitatoare de sarcin (ca n cazul macaralelor MDK, RDK, etc.)n afara
limitatorului de moment.

DISPOZITIVE DE SEMNALIZARE:
1. ACUSTICE: clacxoane, sonerii, clopote electrice acionate de desrventul de pe
automacara pentru atenionare
2.
OPTICE: lmpi
CABINA MACARAGIULUI: manevra automacaralei se execut de regul dintr-o cabin
amplasat pe platforma rotitoare, lateral fa de bra
CONTRAGREUTATEA: necesar pentru asigurarea stabilitii sub sarcin, la macaralele cu
capacitate de ridicare mare, montndu-se pe partea posterioar a platformei rotitoare, contragreuti.
Mrimea i amplasarea contragreutii nu trebuie s influieneze negativ stabilitatea n gol.

T.C.C.I.

Page 135

II.- MACARALE AUTOPROPULSATE dup sistemul de deplasare se mpart n:

MACARALE PE PNEURI i MACARALE PE ENILE

Sistemele de acionare, comenzile, mecanismele, echipamentele, micrile de execuie sunt

asemntoare automacaralelor.
Deosebirea dintre automacarale i macaralele autopropulsate const n faptul c acestea din
urm sunt montate pe un asiu propriu, iar energia necesar autopropulsiei este generat de acelai
motor care acioneaz ntreaga macara i care se afl montat pe platforma rotitoare.
Vitezele de deplasare de la un loc de lucru ls altul sunt reduse.
Alte avantaje:
- acces relativ uor n antier unde nu sunt drumuri amenajate
- nu au dispozitive de calare
- admit deplasarea cu sarcini mari apropiate cu cele indicate de diagrama de
sarcin
-

T.C.C.I.

Page 136

Sistemele de acionare, comenzile, mecanismele, echipamentele, micrile de execuie sunt

asemntoare automacaralelor.
Deosebirea dintre automacarale i macaralele autopropulsate const n faptul c acestea din
urm sunt montate pe un asiu propriu, iar energia necesar autopropulsiei este generat de acelai
motor care acioneaz ntreaga macara i care se afl montat pe platforma rotitoare.
Vitezele de deplasare de la un loc de lucru ls altul sunt reduse.
Alte avantaje:
- acces relativ uor n antier unde nu sunt drumuri amenajate
- nu au dispozitive de calare
- admit deplasarea cu sarcini mari apropiate cu cele indicate de diagrama de
sarcin
Sistemele de acionare, comenzile, mecanismele, echipamentele, micrile de execuie sunt
asemntoare automacaralelor.
Deosebirea dintre automacarale i macaralele autopropulsate const n faptul c acestea din
urm sunt montate pe un asiu propriu, iar energia necesar autopropulsiei este generat de acelai
motor care acioneaz ntreaga macara i care se afl montat pe platforma rotitoare.
Vitezele de deplasare de la un loc de lucru ls altul sunt reduse.
Alte avantaje:
- acces relativ uor n antier unde nu sunt drumuri amenajate
- nu au dispozitive de calare
- admit deplasarea cu sarcini mari apropiate cu cele indicate de diagrama de
sarcin
III.- MACARALE MOBILE PE ASIU DE VAGON DE CALE FERAT

Au funciuni, mecanisme i echipamente

asemntoare automacaralelor, cu
deosebirea c platforma fix este aezat
pe boghiuri de deplasare pe linie CF.
Deplasarea este asigurat de un
mecanism propriu acionat de motorul
macaralei.
Se folosesc la lucrrile de
construcii de ci ferate intervenii n
cazul avariilor la materialul rulant, ct i
la operaii de ncrcare-descrcare n
unitile cu linii CF

T.C.C.I.

Page 137

15.5. DESCRIEREA PRILOR COMPONENTE

MECANISMUL DE RIDICARE:
Mufla cu crlig: pentru ridicarea greutilor prin intermediul crligelor, acestea (crligele)
se monteaz n mufle.
n general, muflele cu crlig se compun din:
a.
b.
c.
d.
e.
f.

crlig;
traversa muflei;
rola sau rolele de cablu;
scutul rolei sau rolelor
rulment axial;
piulia crligului cu
sistemul de asigurare al
acestuia

e
c
d
Traversa unei mufle cu crlig

a
n cazul utilizrii crligelor lamelare, n componena
muflei mai intr i o furc n care se monteaz crligul prin
intermediul unui bol

T.C.C.I.

Page 138

CRLIGE pentru a putea s se ridice greuti, podurile sunt prevzute prin construcie cu
organe de prindere n majoritatea cazurilor fiind crligele, care pot manipula att
sarcini n buci ct i a altor sarcini n cazul n care se utilizeaz dispozitivr de
prindere detaabile din crlig (traverse, platforme, graifre, electromagnei) care
s permit acest lucru.
Clasificare: n funcie de tehnologia de execuie, forma i scopul n care sunt utilizate,
crligele se clasific astfel:
- crlige forjate simple:

T.C.C.I.

- crlige forjate duble:

Page 139

n vederea asigurrii unor condiii de munc lipsite de pericol de avarii sau accidente, att pentru cei
care deservesc macaraua ct i pentru cei aflai n zona de lucru, se mai prevd, dup caz, diverse
dispozitive de siguran n funcie de tipul macaralei i specificul tehnologic.
Sigurana se monteaz cu scopul de a mpiedica ieirea accidental a organelor de legare a
sarcinilor din crlig; scoaterea acestor organe trebuie s fie posibil numai prin acionarea siguranei.

CRLIG CU SIGURAN
1.- siguran (ce se fixeaz pe tija crligului); 2.- crlig; 3.- clem; 4.- uruburi cu piulie; 5.- bol
ROLA SAU ROLELE DE CABLU - rolele pentru cabluri din oel se execut din font, pentru
transmisii prin cablu cu acionare manual i din oel turnat sau din
oel n construcie sudat, la transmisiile prin cablu cu acionare
mecanic.

T.C.C.I.

Page 140

TAMBUR DE CABLU - au rolul de a nfura cablul sau lanul de traciune, prin aceasta
aplicndu-se i fora necesar nfurrii, respectiv ridicrii sarcinii.
Tamburii de cablu au form cilindric i rareori tronconic, goi la interior (executai din oel
prin turnare sau din tabl roluit i sudat pe generatoare), prezentnd la periferie anuri elicoidale
ntr-un singur sens sau n dou sensuri (stnga-dreapta)ngur strat.

Tambur simplu cu anuri

Tambur dublu cu anuri

Fixarea captului de cablu

15.6. COMPONENTE DE SECURITATE LA MACARALE

a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.

LIMITATOARE
ANEMOMETRE
DISPOZITIVE DE BLOCARE I EVITARE A MERSULUI OBLIC
INDICATOARE DE SARCIN
TAMPOANE, OPRITORI, SIGURANE LA CRLIG
PISE DE REAZEM, CURITOARE DE IN
CONTACTE I SIGURANE ELECTRICE

Dispozitivele de siguran - rolul de a asigura funcionarea macaralelor fr pericole de

avarii sau accidente.
Acestea trebuie s intervin atunci cnd se execut de ctre macaragiu manevre greite sau n
cazul apariiei anumitor defecte ce prezint pericole.
Prin acionarea dispozitivelor de siguran, trebuie s se ntrerup micarea macaralei greit
efectuat, sau n cazul apariiei unui defect s menin macaraua n siguran fr pericole.
Dispozitivele de siguran nu trebuie folosite n mod intenionat, dect atunci cnd se
ncearc buna lor funcionare.
Toate dispozitivele de siguran se verific la nceperea lucrului de ctre macaragiu, cu
excepia limitatoarelor de sarcin sau de moment, care se verific cu ocazia verificrilor oficiale de
ctre organul I.S.C.I.R. sau responsabilul cu supravegherea tehnic autorizat de I.S.C.I.R.
COMPONENTE DE SECURITATE LA MACARALE
T.C.C.I.

Page 141

h.
i.
j.
k.
l.
m.
n.

LIMITATOARE
ANEMOMETRE
DISPOZITIVE DE BLOCARE I EVITARE A MERSULUI OBLIC
INDICATOARE DE SARCIN
TAMPOANE, OPRITORI, SIGURANE LA CRLIG
PISE DE REAZEM, CURITOARE DE IN
CONTACTE I SIGURANE ELECTRICE

Dispozitivele de siguran - rolul de a asigura funcionarea macaralelor fr pericole de

avarii sau accidente.
Acestea trebuie s intervin atunci cnd se execut de ctre macaragiu manevre greite sau n
cazul apariiei anumitor defecte ce prezint pericole.
Prin acionarea dispozitivelor de siguran, trebuie s se ntrerup micarea macaralei greit
efectuat, sau n cazul apariiei unui defect s menin macaraua n siguran fr pericole.
Dispozitivele de siguran nu trebuie folosite n mod intenionat, dect atunci cnd se
ncearc buna lor funcionare.
Toate dispozitivele de siguran se verific la nceperea lucrului de ctre macaragiu, cu
excepia limitatoarelor de sarcin sau de moment, care se verific cu ocazia verificrilor oficiale de
ctre organul I.S.C.I.R. sau responsabilul cu supravegherea tehnic autorizat de I.S.C.I.R.

LIMITATOARE
LIMITATOARELE DE CURS RIDICARE-COBORRE au urmtoarele roluri:
-

s opreasc mecanismul de ridicare cnd partea superioar a organului de prindere a sarcinii

(mufl, graifr, travers, etc.) sau a sarcinii se apropie la cel puin 200 mm sub elementele
macaralei de care acestea s-ar putea lovi;

s opreasc coborrea la poziia cea mai de jos a organelor de prindere sau cnd pe tambur au
mai rmas nfurate cel puin dou spire de cablu sau lan;

s opreasc ridicarea/coborrea cabinei sau organelor de prindere cnd se depesc limitele de

lucru (superioar i inferioar) n cazul translatoarelor stivuitoare i podurilor rulante stivuitoare;

reglarea acestor dispozitive se face dup fiecare schimbare a cablului sau modificarea lungimii
acestuia, iar verificarea funcionrii se face fr sarcin.

T.C.C.I.

Page 142

TAMPOANE, OPRITORI, SIGURANE

LA CRLIG
1. TAMPOANE I OPRITOARE - Opritoarele
se monteaz la capetele curselor de deplasare i
realizeaz oprirea deplasrii peste poziiile
limit de lucru stabilite.
Tampoanele se monteaz pe opritori i
macara i servesc pentru amortizarea
ocurilor. Lacrucioare tampoanele pot fi
montate fie numai pe crucior, fie numai pe
opritoare.
Tampoanele sunt construite din elemente
elastice (cauciuc, lemn, arcuri de oel) sau
amortizoare hidraulice. Dimensionarea
opritorilor i tampoanelor se face astfel nct s amortizeze ocul produs de macaraua sau
cruciorul ncrcat cu sarcina maxim i vitez cel puin 0,7 din viteza nominal.
La macaralele sau crucioarele care circul pe aceiai cale de rulare contactul ntre ele se
face prin tampoane montate coaxial.
La macaralele cu bra unde exist posibilitatea ca braul s se dea peste cap, se monteaz opritoare
sau ancore la bra, care s mpiedice cderea pe spate a braului n cazul n care limitatorul la
ridicarea braului nu funcioneaz, sau terenul este nclinat, ori se produc ocuri ce genereaz o
micare pe spate a braului. 2. SIGURANE LA CRLIG - Sigurana la crlig mpiedic ieirea accidental a organelor
de legare a sarcinii din crlig; scoaterea organelor respective se poate face numai prin acionarea siguranei.

CRLIG CU SIGURAN
1.- siguran (ce se fixeaz pe tija crligului); 2.- crlig;
3.- clem; 4.- uruburi cu piulie; 5.- bol

c.

T.C.C.I.

PISE DE REAZEM, CURITOARE DE IN

Page 143

Pentru a reduce ocurile provenite n cazul spargerii roilor de rulare sau ale ruperii axelor
acestora, precum i mpotriva deraierii, se monteaz piese de reazem sub grinzile sau boghiurile n
care sunt montate roile de rulare.
Piesele de reazem se execut din tabl groas. Se monteaz frontal pe grinzile de capt sau
asiul crucioarelor, n faa fiecrei roi de rulare.
Tabla din care se execut se decupeaz astfel nct s ncadreze ina, iar distana ntre in i reazem
msurat pe vertical trebuie s fie maxim 20 mm. n figura de mai jos este redat o pies de reazem
frontal din tabl.

Pies de reazem

n cazul cnd instalaia este foarte grea, piesele de reazem se sudeaz sub grinzile de capt n
spatele roilor de rulare.
Att la macaralele ct i la crucioare, curitoarele de in se monteaz la partea frontal a
grinzilor de capt sau a boghiurilor n care sunt montate roile de rulare.
Curitoarele pot fi din tabl sau perii din srm. n cazul locurilor cu depuneri de praf,
curitoarele cu perii sunt obligatorii.

T.C.C.I.

Page 144

15.7. DICIONAR
2. CAPACITATEA DE RIDICARE
3. SRCINA NOMINAL
4. SARCINA DE NCERCARE
5. SUPRASARCINA
6. SARCINA UTIL
7. SARCINA VARIABIL
8. SARCINA STATIC
9. SARCINA DINAMIC
10. FORA DE RIDICARE
11. FORA DE TRACIUNE -

1. CAPACITATEA DE RIDICARE - se nelege valoarea

maxim a masei care este admis a fi ridicat de macara
sau mecanismul de ridicare i se exprim n kg.
n capacitatea de ridicare se include i masa dispozitivului de prindere a sarcinii
demontabile (ben, graifr, electromagnet, oal de turnare sau orice alt dispozitiv de
prindere a sarcinii suspendate n crlig).
n capacitatea de ridicare nu se includ masa dispozitivului de prindere a sarcinii
nedemontabile (mufle cu crlig, cletele macaralelor speciale, braul macaralelor de
ncrcare, traversele de ridicare nedemontabile).
Capacitatea de ridicare la macaralele cu bra, cu raz de aciune variabil,
corespunde poziiei braului pentru care raza de aciune este minim.
2. SARCINA NOMINAL se nelege valoarea maxim a masei
(inferioar capacitii de ridicare) admis a fi ridicat de macara sau
mecanismul de ridicat.
3. SARCINA DE NCERCARE se nelege valoarea sarcinii la care trebuie
ncercat instalaia de ridicat, precum i a dispozitivului de prindere sau
de legare a sarcinii.
4. SUPRASARCINA la o macara sau la un mecanism de ridicat se
nelege sarcina care depete sarcina nominal.
5. SARCINA UTIL se nelege valoarea masei maxime care poate fi
preluat de dispozitivul de prindere, dispozitivul de legare sau direct de
dispozitivul de ridicare, dup caz.
6. SARCINA VARIABIL ADMISIBIL la o macara se nelege
valoarea max. a masei care este admis s fie ridicat de macaralele cu
T.C.C.I.

Page 145

bra, funcie de raza de aciune variabil, rezultat din caracteristica de

sarcin conform diagramei de sarcin; sarcina variabil admisibil
pentru valoarea max. a razei de aciune este sarcina nominal.
7. SARCINA STATIC se nelege sarcina n stare de repaos, care
reprezint sarcina nominal de ncercare, respectiv suprasarcina de
ncercare ridicat la circa 100 mm de la sol.
8. SARCINA DINAMIC se nelege sarcina care ia natere n timpul
accelerrii sau decelerrii sarcinii nominale.
9. FORA DE RIDICARE se nelege suma forelor corespunztoare
maselor sarcinii organului de prindere, dispozitivului de ridicare,
organelor de ridicare, etc.
10. FORA DE TRACIUNE se nelege fora de traciune la tambur
format din suma forelor rezultate din tensiunile din cablu, care
acioneaz asupra tamburului; n cazul n care sunt mai muli tamburi
cuplai mecanic, se nsumeaz tensiunile din cablu fiecrui tambur.

CAPITOLUL 16 ECO-CIMENTUL
SOLUIA VERDE A BETONULUI
16.1. INTRODUCERE

T.C.C.I.

Page 146

Anual, n jur de 37.5 de miliarde de tone de CO2 sunt eliberate n atmosfer (Fig.
1), din care aproximativ de 30 miliarde de tone sunt din
arderea
combustibililor fosili.
Ca o consecin a nclzirii globale, n
ntreaga lume exist un interes considerabil n
exploatarea rezervoarelor naturale care pot
stoca CO2. Pentru a capta dioxidul de carbon
la o scar ct mai larg, pot fi folosite oceanele,
rezervoarele subterane (cmpuri epuizate de
petrol sau gaz), sau chiar carbonul terestru .
Eco-cimentul este un material versatil. n Eco-ciment pot fi
incluse
deeuri, cum ar fi cenua zburtoare, diferite zguri, materiale plastice, sticl etc.
Acestea pot fi incluse pentru proprietile lor fizice, ct i pentru compoziia chimic,
fr a crea probleme betonului, cum ar fi reacii ntrziate. Dup epuizarea duratei de
via, betonul poate fi reciclat napoi n Eco-Ciment.

Fig1. Producerea globala de CO2 pe continente

T.C.C.I.

Page 147

Fig.1 Producerea de CO2 pe sectoare

16.2. FABRICAREA ECO-CIMENTULUI

16.2.1. Eliberarea sau capturarea de CO2 n timpul fabricrii

Dac este utilizat energie fr a fi produs din combustibili fosili, Eco-Cimentul

este ori neutru fa de carbon (cu excepia emisiilor sczute din procesul de fabricaie)
ori negativ fa de carbon, rezultnd captarea carbonului (capturarea de
carbon are loc n timpul fabricrii, Fig.2 partea dreapt).
Avnd n vedere acest scenariu de producie, betoanele Eco-Ciment au capacitatea
de a deveni un rezervor de carbon.
T.C.C.I.

Page 148

Fig.2 - Scheme de producere Eco-Ciment fr captare CO2 stnga, cu captare de CO2 dreapta

16.2.2. Cum funcioneaz Eco-Cimentul?

Eco-Cimentul este realizat prin amestecul de oxid de magneziu reactiv cu

cimenturi hidraulice clasice, cum ar fi ciment Portland. Nu este recomandat s se
adauge la Eco-Ciment cantiti mari de puzzolan, deoarece aceasta va concura cu
reacia de carbonatare a varului i va avea tendina de a bloca efectul de carbonatare,
ncetinindu-l.
Eco-Cimenturile sunt ecologice, deoarece n substraturile permeabile, oxidul de
magneziu prima oar se va hidrata cu apa de amestec i doar apoi se va carbonata,
formnd cantiti semnificative de minerale puternice ntr-o matrice cu alcalinitate
sczut. Diferite tipuri de deeuri pot fi utilizate ca agregate i filler (materialele de
umplutur), fr probleme de reacie.
Oxidul de magneziu reactive folosit n prezent n Eco-Ciment se produce din
magnezit (un compus carbonatat de magneziu) care se gsete din abunden. La
T.C.C.I.

Page 149

momnetul actual se dezvolt noi tehnologii de obinere a magnezitului, de exemplu

utilizarea procesului Greensols, pentru extragerea acestuia din ap de mare, unde se
gsete din abunden.
Cnd este adugat n beton, reactivii de magneziu hidrateaz n hidroxizi de
magneziu, dar numai n materiale permeabile. Aceste materialele permeabile
precum:crmizi, blocuri, pavele i trotuare permeabile vor absorbi CO2 i vor
carbonata.
Eco-Cimentul poate include mai multe deeuri dect alte cimenturi hidraulice
(ex. Cimentul Portland) pentru c este mult mai puin alcalin, reducnd incidena
reaciilor ntrziate, care ar reduce rezistena betonului. Betoanele pe baza cimentului
Portland nu pot include cantiti mari de deeuri, deoarece varul alcalin care se
formeaz provoac reacii ntrziate i perturbatoare. (Fig. 3)

Fig.3 Carbonatarea Eco- cimentului

Fig.3 per kg de ciment

Emisia/captarea CO2

16.2.3.
principal a ecomagneziul reactiv

Componenta
cimentului:

Conform
American
Science
definete

dicionarului
Heritage
magneziul se

T.C.C.I.

Page 150

ca: "o pulbere alb cu un punct de topire foarte ridicat. Acesta este folosit pentru a
face materiale rezistente la cldur, izolatori electrici, ciment, ngrminte i material
plastice. Este, de asemenea, utilizat n medicin ca un antiacid i laxativ".
Dintre toate materialele magneziul este unul dintre cele cteva mineralele ale cror
proprieti se altereaz dramatic n funcie de surs, temperatura de calcinare sau dac
alte componente sunt prezente n timpul calcinrii. Exist piee distincte de desfacere
i fiecare are proprieti separate, ceea ce are ca rezultat diferite forme de magneziu.
Exist mai multe tipuri de magneziu. Pentru Eco-Ciment s-a introdus o denumire
nou magneziul reactiv - utilizat pentru cimenturi, care l-am putea define ca un
magneziu calcinat la mai puin de 750C. Peste 95% din particule sunt mcinate
la dimensiunea particulei sub 120 microni i pentru implementri speciale ale
tehnologiei se poate mcina la mai puin de 45 de microni. n practic s-a observat
faptul c o temperatur de calcinare de 650 C i mrimea particulelor sub 45 microni
mbuntete calitile Eco-Cimentului.
16.3. Etapele parcurse n producerea Eco-Cimentului
Etapele care trebuie urmate n producerea Eco-cimentului sunt urmtoarele:
a) Magnezitul (un compus de magneziu) se nclzete ntr-un cuptor la
aproximativ 600C 750 C (Fig.4). Temperaturile de ardere mai mici fac mai
uor de utilizat energia verde, cum ar fi cea eolian sau solar. Astfel se fac
economii de energie i se utilizeaz energie care nu a fost produs din
combustibili fosili. Gazele de CO2 produse de descompunerea carbonatul de
magneziu sunt capturate i se pot utiliza ulterior sau depozita n condiii de
siguran;
b) Mcinarea n zona fierbinte a cuptorului va duce la creterea eficienei;
c) Procesul de nclzire produce oxid de magneziu reactiv (magneziul reactiv);
d) Magneziul reactiv (pulbere) se adaug la o cantitate predeterminat, dar
variabil de ciment hidraulic, cum ar fi ciment Portland, iar dac se dorete, se
adaug material suplimentare, cum ar fi cenua zburtoare, pulbere de quartz
etc.;
e) Amestecul de pulbere rezultat este Eco-Cimentul;
f) Dup ce este amestecat cu apa i agregatele (nisip, pietri i/sau deeuri)
betoanele Eco-Ciment sunt gata pentru turnarea n cofraje prestabilite sau pe
antier.

Fig.4- Schema general a unei fabrici de ciment

T.C.C.I.

Page 151

16.4. CONCLUZII
Procedeul de fabricare a Eco-Cimentului este o metod de succes n utilizarea CO2
recuperat/stocat, rezultnd ecomisirea energiei precum i folosirea deeurilor pentru a
crea materiale de construcii. Aa cum a declarat Fred Pearce, n articolul privind EcoCimentul, "exist o modalitate de a face strzile ora ului nostrum verzi ca pdurile
Amazonului. Aproape fiecare construcie, de la poduri, fabrici, la zgrie-nori i de la
drumuri la diguri, fiecare ar putea fi transformate n structuri care capteaz dioxidul
de carbon - principalul gaz cu efect de ser n spatele nclzirii globale. Tot ce trebuie
s schimbm este modul n care producem cimentul". Mai este mult nc de nv at
despre procesele de carbonatare i carbonatarea compuilor de magneziu, dar
domeniul a devenit de interes internaional, datorit necesitii pentru captrii masive
a dioxidului de carbon.

T.C.C.I.

Page 152

CAPITOLUL 17 MATERIALE DE CONSTRUCTII

ECOLOGICE
17.1. INFORMAII GENERALE
O component principal a construciei ecologice sunt materialele de construcie sntoase. Ele
pot influena negativ sau pozitiv viaa noastr.
Materialele ecologice se disting prin aceea c nu duneaz mediului nconjurtor i oamenilor.
Fiecare constructor trebuie s neleag c e necesar s se ntoarc la materiale de construcie
sntoase.Toate materialele de construcie trebuie fabricate n imediata apropiere sau prelucrate n
imediata apropiere, astfel nct s fie necesare ci de transport ct mai scurte posibil. La fabricarea
materialului de construcie se consum ct mai puin energie posibil. Cu ct mai mult se modific o
materie prim, cu att mai mult energie este necesar.
Un material de construcie pentru a permite un climat sntos n ncpere trebuie s aib
urmatoarele propieti:

s fie izolator termic i acumulator de cldur.

s fie higroscopic

Un material de construcie higroscopic are capacitatea de a capta vaporii de ap din aerul

ncperii i de a-i pstra pn cnd umiditatea n interior scade i aerul din ncpere poate capta din
nou umiditatea acumulat. Materialele higroscopice sunt, de exemplu, lemnul masiv, mortarul de
var, argila i fibrele naturale. Materialele plastice i metalele nu sunt higroscopice.
Timpul de uscare la o construcie din crmid este de aproximativ un an, n timp ce casa din
beton de piatr ponce are nevoie de aproape cinci ani pentru a fi complet uscat. Uscarea este
adeseori ntrziat de aburul din exterior sau interior (legat de izolaia termic), aa nct umiditatea
abia poate fi nvins. Urmrile sunt deteriorarea construciei prin formarea igrasiei i a coroziunii.
Materialele de construcie capilar higroscopice (igla i lemnul) pot capta foarte mult umiditate,
nct aproape se ajunge la condensare. Umiditatea din construcie se transform n vapori, deoarece
aerul este mai mult sau mai puin saturat. Iarna are loc o uscare care se termin vara, n cazul n care
nu exist nici un element de blocare a vaporilor .
Materialele de construcie sntoase, naturale, care regenereaz aerul din ncpere sunt mai ales
lemnul, cleiul, mortarul de var i substane care deschid porii suprafeelor, cum ar fi ceara de albine
sau uleiul de in.

T.C.C.I.

Page 153

De altfel, toate materialele de construcie degaj radiaii, unele mai mult, altele mai puin. De la
natur cele mai multe materiale de construcie prezint un anumit coninut de elemente radioactive.
Datorit variaiilor mari, pentru consumatori ar fi mai important dac fabricantul ar indica n foile
tehnice de observaie i valorile radioactiviti. Mai puin radioactive sunt materialele naturale
nisipul, piatra de var, pietriul i ghipsul natural.

17.2. CARACRERISTICILE CELOR MAI IMPORTANTE MATERIALE DE

CONSTRUCIE
Ghipsul natural este un material de construcie bun, n timp ce ghipsul chimic poate prezenta o
radioactivitate ridicat. Ghipsul poate avea o bun comportare la umiditate, este uor de prelucrat,
posed ns o capacitate de ncrcare static redus.
Lemnul este un material de construcie cu excelente proprieti: are o mare capacitate de
respirare, poate absorbi mult umiditate, cur formal aerul i capteaz astfel substanele
duntoare, este permeabil pentru radiaia cosmico-terestr, are o radiaie redus, prezint o bun
izolare termic, are o foarte mare capacitate de ncrcare static, degaj un miros plcut dac nu i s-a
aplicat deasupra un lac sintetic i, nu n cele din urm, nu prezint nici o problem la nlturare i la
fabricare. La construirea casei trebuie s se renune din motive ecologice la lemnul tropic i s se
foloseasc mai mult lemnul arborilor rinoi pin, molid, precum i lemnul foioaselor paltin,
stejar, salcm i frasin.
Prin materiale pe baz de lemn se nelege plcile care se fac din straturi subiri, rumegu sau
fibre. Au avantajul c nu mai prezint defectele lemnului masiv (umflare, deformare, torsiune ) . Un
dezavantaj la materialele din lemn, indiferent dac este vorba de panel, placaj sau plci stratificate,
este existena lianilor. Pentru stratificare se folosesc mai ales rini formaldehidice, rini
melaminoase, fenolice i izocianate.
Metalele se folosesc n construcie mai mult ca elemente de sprijin i ntrire. n suprafee mai
mari se folosesc la construcia acoperiului i a faadei. La fabricare metalele necesit mult energie.
n acest caz se degaj numeroase substane duntoare (oxidul de azot, monoxidul de carbon,
metalele grele).Metalele prezint o suprafa rece (condiionat de conductibilitatea lor termic
ridicat), sunt etane la abur i nrutesc electroclimatul. Folosirea lor n casele ecologice trebuie
limitat la instalaii. Ca material de construcie trebuie s se renune la metale, mai ales dac e vorba
de ferestrele din aluminiu.
Lutul reduce consumul de energie i deci impurificarea aerului. Necesarul de energie pentru lut
este, fa de cel pentru crmizi, de doar 1%. Lutul este nc din stadiul de materie prim un material
de construcie finit, poate fi ntrebuinat fr urmri asupra sntii. Lutul asigur un excelent
climat n ncpere, absoarbe imediat umezeala i o degaj relativ repede.
Ca material de construcie masiv, este un ideal acumulator de cldur i degaj un miros plcut.
Lutul face s scad cheltuielile de construcie, deoarece exist din abunden i l putei folosi chiar
dac nu avei cunotine n domeniul construciilor. Este deosebit de ieftin. Este de multe ori mai
ieftin dect nisipul. Lutul , material care se folosete nears, n cazul unei fisuri trebuie doar umezit i
se poate prelucra din nou. Nu exist probleme ecologice de degrevare. Lutul v d posibilitatea de a
T.C.C.I.

Page 154

v pune n practic propriile idei, creatoare . Lutul este foarte potrivit pentru pereii exteriori i
pentru cei interiori, ca protecie acustic pentru acoperiuri i ca acumulator de cldur pentru
podele i tavane. n afar de aceasta, se poate tencui cu lut i se pot face cuptoare din lut.
Crmida clasic este realizat din argil ars sau ceramic i este folosit n construc ii cu
diverse tipuri de mortar. Crmida din argil ars are o mare rezisten la compresiune. Acest tip de
crmid este atestat i verificat n timp, de mii de ani. n crmida modern se folosesc, pe lng
argil, i ingredieni suplimentari, precum porelanul sau samota. Crmida poate fi compact
(plin) sau poroas la nivel exterior, n ambele variante oferind o foarte mare rezisten . Cele dou
variante difer n funcie de tipul de perei (grosime, localizare). De exemplu, crmida plin poate
fi folosit n zidrii protejate pe ambele pri, cu tencuial, pentru elemente structurale i
nestructurale, pentru stlpi i couri de fum. Crmida este utilizat n domeniul construciilor
deoarece acest material este rezistent la presiune i umiditate.Prin folosirea crmidei, se ntrete
structura de rezisten a cldirii. Aceast rezisten a crmidei o face s nu se schimbe n timp,
pstrndu-i structura compact i stabilitatea. Materialul nu mbtrnete i nu se degradeaz uor.
Crmida realizat numai din argil i nisipuri argiloase este un produs natural, ecologic 100%.
Materialele izolante se folosesc pentru protecia fonic i mpotriva incendiilor, se gsesc sub
form de ln, granulat, ine, plci sau spumani locali si se mpart n materiale izolante anorganice,
organice i sintetice.
Materialele izolante anorganice. Fibrele minerale (lna de sticl, piatr i zgur). La fabricarea
fibrelor minerale, mineralele care nu sunt toxice, rocile i sticla uzat se lichefiaz la temperatur
foarte ridicat. Din aceste topituri de roc se trag fire foarte subiri, se stropesc cu rini sintetice i
uleiuri minerale i se ntresc ntr-un cuptor. Pentru hidrofobare (prepararea unei substane n
absena
apei)
se
folosesc,
n
general,
siliconii.
Sticla spongioas (n form de plci negre) se fabric dintr-o topitur de sticl i praf de crbune. Se
obine un material izolant etan la vapori i rezistent la putrezire. Avantajele sale constau n
rezistena la umezeal i ntr-o bun comportare la ardere.
Materiale izolante organice. Pluta este coaja unui stejar vechi de circa 7 ani. Pentru a se obine
materialul izolant pluta, se coace deeul de plut prin nclzire la 300 400 grade pn devine
granulat, din care se obine apoi pluta pur expandat. Pur nseamn fr liani, cum sunt rina
sintetic i bitumul. Exist i plut impregnat (cu bitum sau rini sintetice). Pluta este folosit ca
material de umplutur sau sub form de plci. Este bun att pentru izolarea interioar, ct i pentru
cea exterioar.

17.3. LEMNUL N CONSTRUCII

Construcia caselor pe structura de lemn este de departe cea mai folosit tehnic de construcii
din lume. Nici un tip de construcie nu este perfect n caz de cutremur, dar acest tip de construcie se
comporta cel mai bine din punct de vedere structural, datorit elasticitii i tehnologiei structurale.
Aerul dintr-o astfel de construcie este curat, neviciat, datorit materialelor ecologice din
componenta sa. De exemplu betonul emite bioxid de carbon. Realizarea materialelor pentru acest tip
de construcie necesit cel mai mic consum de energie. Pentru materialele necesare n construcia
clasic din beton este necesar de 2,2 ori mai mult energie, iar pentru cea pe structur metalic de
T.C.C.I.

Page 155

1,5 ori. Realizarea unei case ecologice are impactul cel mai redus asupa mediului ( betonul polueaz
de 2,15 ori mai mult) i produce cele mai mici efecte n urma organizrii de santier.
Costurile unei construcii din lemn sunt cu cel puin 40% mai mici dect cele pentru tipurile de
construcii din zidrie i beton, iar termenul de realizare este mult mai scurt, respectiv maximum 3
luni. Un avantaj deloc de neglijat al acestor tip de construcii de lemn l reprezint posibilitatea
construirii n orice anotimp, n timp de doar cateva zile, datorit utilizrii aa-numitelor tehnologii
uscate. Conform specialitilor, aceste construcii din lemn au timpul de finalizare cu cel puin 40%
mai scurt dect cel al construciilor clasice.
Elasticitatea lemnului i a elemntelor metalice de prindere i fixare confer construciei pe
structura de lemn o rezisten seismic de peste 8 grade pe scara Richter. Pereii i plafoanele
construite pe acest sistem in zgomotul la distan. O astfel de construcie este linitit i lipsit de
zgomotele exterioare. Un alt avantaj recunoscut de ctre toti profesionitii n construcii este gradul
superior de izolaie termic i fonic, cu peste 30% mai mare dect cel al construciilor clasice.
Dintre materialele folosite pentru construcia unei case ecologice, lemnul are o importan deosebit.
Casele din lemn reprezint o soluie viabil n construcii. Aceste locuine ntrunesc dou cerine de
baz impuse de societatea uman n prezent i anume: calitate i protecia mediului nconjurtor.
Casele din lemn sunt adevrate locuine ecologice i dein un ecodesign desvrit.

T.C.C.I.

Page 156

CAPITOLUL 18 REALIZAREA BETONULUI

18.1. INTRODUCERE
Betonul este o roc artificial, obinut prin amestecul celor trei componete de baz: ciment,
agregate i ap. n compoziia betonului pot intra diverse alte elemente avnd roluri diverite cum ar
fi ageni de ntrire (urmrind o ntrire mai lent sau mai rapid, funcie de necesiti), ageni de
fluidizare sau plastifiere, colorani, etc.

Betonul are rezisten foarte bun la eforturi de compresiune, dar nu se comporta bine la
ntindere sau forfecare. Pentru ca elementele structurale s poat prelua i aceste eforturi, n masa de
beton se nglobeaz armtur - cel mai des ntlnit element fiind oelul. Pentru alte elemente, n
general cele prefabricate se mai utilizeaz ca armatur i alte materiale cum ar fi fibra de sticl,
diveri polimeri, etc.

18.2. DATE TEHNICE - RETETE BETON

T.C.C.I.

Page 157

Sunt utile pe orice antier, mai ales atunci cnd este nevoie doar o cantitate mic de beton.
REET BETON B75 (C4/5; BC5) folosit la umpluturi, egalizri, fundaii. Cantiti necesare
pentru prepararea unui metru cub de beton B75:
- ciment: 173 kg/mc (41 lopei de ciment/mc).
- balst: 2.440 kg (407 lopei de balast/mc).
- ap: 170 litri/mc.
PREPARARE: 1 lopat ciment 12 lopei de balast ..4.2 l ap.
REET BETON B100 (C6/7.5; BC7,5) folosit la fundaii, elevaii, pardoseli, socluri de gard,
trotuare. Cantiti necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B100:
- ciment: 203 kg/mc (48 lopei de ciment/mc).
- balast: 2.232 kg ( 395 lopei balast/mc).
- ap: 165 litri/mc (consumul de ap poate varia funcie de umiditatea balastului).
PREPARARE: 1 lopat ciment 10.5 lopei de balast ..3.5 l ap.
REET BETON B150 (C8/10; BC10) folosit pentru fundaii, elevaii armate, pardoseli, cmine
de utiliti, n general acolo unde se vrea ceva mai bun dect B100. Cantiti necesare pentru
prepararea unui metru cub de beton B150:
- ciment: 279 kg/mc (65,5 lopei de ciment/mc).
- balast: 1.999 kg (439 lopei de balast/mc).
- ap: 190 litri/mc.
PREPARARE: 1 lopat ciment 7.5 lopei de balast ..3 l ap.
REET BETON B200 (C12/15; BC15) folosit pentu structura de rezisten: plac, stlpi,
centuri, buiandrugi, etc.cu rezisten medie. Cantiti necesare pentru prepararea unui metru cub de
beton B200:
- ciment: 320 kg/mc (75,5 lopei de ciment/mc).
- balast: 1.971 kg (433 lopei de balast/mc).
- ap: 190 litri/mc.
PREPARARE: 1 lopat ciment 6 lopei de balast ..2.5 l ap.

REET BETON B250 (C16/20; BC20) folosit pentu structura de rezisten: plac, stlpi, centuri,
buiandrugi, etc.unde se dorete o rezisten sporit fa de betonul B200. Cantiti necesare pentru
prepararea unui metru cub de beton B250:
- ciment: 355 kg/mc (83,5 lopei de ciment/mc).
- balast: 1.932 kg (425 lopei de balast/mc).
- ap: 190 litri/mc.
PREPARARE: 1 lopat ciment 4.8 lopei de balast ..2.2 l ap.
UNITATI DE MASURA SI CONVERSIA:
1 metru cub = 1.000 litri, deci se poate face dozarea materialelor granulare (balast, nisip,
pietri) cu o gleat de 10 litri din comer.
1 gleat de 10 litri = 3 lopei de material granular.
1 lopat medie = 3.33 litri.
T.C.C.I.

Page 158

 1 roab medie = 24 lopei.

1 roab = 8 glei de 10 litri (= 80 litri).
1 betonier de 130 litri = max. 16 lopei de material granular + max. 6 lopei de ciment + 1
gleat ap de 10 litri.

18.3. MOD DE TURNARE

O lucrare bine facut, n domeniul betoanelor, depinde i de continuitatea turnrii
betonului, odat ajuns la locul punerii acestuia n oper. Un exemplu elocvent, ar fi compararea a
dou lucrri ce necesit turnarea a 25 mc de beton, pentru realizarea unei plci la o cas normal.
n prima lucrare se folosesc betonierele clasice i munca manual a constructorilor, iar pentru
cealalalt, se folosesc 3 autobetoniere cu o capacitate de 9 mc, 1 pomp profesional de beton, ce
permite turnarea n mod continuu, n regim de 100 mc/h i o staie automatizat, mpreun cu
personalul calificat care deservete staia i autovehiculele.
Timpul necesar turnrii cu betonierele clasice, ntreruperile n procesul de turnare, datorate
procedeului de umplere manual cu agregate, ap i ciment a betonierelor, precum i lipsa
determinrii exacte a cantitilor de sorturi corespunztoare reetei de beton folosite, duc la un
rezultat nebenefic pentru clientul final, de asemenea influennd sigurana folosirii respectivei plci
i, nu n ultimul rnd, pun n pericol viaa; i cel mai important: costurile sunt identice (aici
neincluznd riscurile cum sunt: stricarea betonierelor, cderea curentului, sau neprezentarea la
munc a forei de munca necalificat care este necesar turnrii "la mn" a ntregii cantiti de
beton...)
Pentru cea de-a doua lucrare procesul decurge simplu:
- staia profesional automatizat, pe baza reetei de beton folosit, stabilete cantitile de agregate,
ap i ciment necesare pentru fiecare autobetonier n parte.
- transportul se desfoar ntr-un timp optim, neinfluennd timpul de priz al betonului, prin
malaxarea suplimentar pn la locul turnrii.
- pomparea betonului cu ajutorul pompei de beton, se face n mod continuu, autobetonierele
alimentnd n mod constant, astfel eliminndu-se riscul apariiei diferenelor de timp, necesare
T.C.C.I.

Page 159

ntrrii n priz a betonului, diferene care, n final, duc la modificri de aspect, calitate i rezisten
a lucrrii.

18.4. REZISTENTA BETONULUI

Cea mai important caracteristic a betonului este rezistena sa la compresiune. Aceasta este
determinate de o multime de factori, dupa cum urmeaza:
Dozarea corect a agregatelor pe sorturi
nchipuii-v urmtorul model ideal: nite granule de form sferic de un anumit diametru, stau una
peste cealalta, iar n spaiile dintre ele ncap granule mai mici, lasnd la rndul lor interspatii i mai
mici i aa mai departe.
Se observ astfel, c exist cantiti precise de granule pentru fiecare diametru pentru a se obine o
umplere ct mai complet a spaiului. Este evident c nu se poate reduce diametrul la infinit; n
spaiul mic rmas ntre granule va exista past de ciment (cimentul are granule foarte fine, la nivelul
miimilor de milimetru).
n realitate lucrurile stau asemnator. Pentru fiecare tip de beton se calculeaz cantitile de agregat
necesare n funcie de dimensiunile granulelor. Dozarea corect a nisipului i pietriului va avea ca
rezultat reducerea spaiului care trebuie ocupat de pasta ciment i implicit reduce consumul acestuia.
O imagine ideal a compoziiei betonului o putei regsi n imaginea de mai jos, unde:
g1 = pietris
g2 = pietri mic
g3 = nisip.

T.C.C.I.

Page 160

18.4.1 Raportul ntre ap i ciment

La prepararea betonului ar trebui folosit cantitatea de ap necesar doar pentru reacia
chimic care ntrete cimentul i nimic n plus. Orice pictur n plus, va ocupa un spaiu n masa
betonului proaspt, acest surplus conducnd dup ntrire la un beton cu mai muli pori i implicit
mai slab.
Este la fel de adevrat c betonul cu mai puin ap se lucreaz mai greu (e mai vrtos),
dar ideea de a aduga ap, suplimentar, n CIFA, n roab, .a.m.d., ca s curg mai bine i s se
aeze este NOCIV i trebuie evitat cu orice pre. Pentru ameliorarea lucrabilitii
(caracteristica ce se refer la ct de uor se pune n oper) se utilizeaz aditivi plastifiani i se
lucreaz cu vibratoare speciale pentru fluidizarea betonului.
18.4.2. Punerea corect n opera
Dac, dup respectarea paragrafelor anterioare avem un beton proaspt, bine dozat i omogenizat,
trebuie s fim ateni ca acest beton s umple bine cofrajul pstrndu-i n acelai timp omogenitatea.
Pentru a evita ca pietriul de dimensiune mare din amestec s se aleag (fenomenul se
numeste segregare), turnarea betonului trebuie s se fac de la nlimi ct mai mici i s se evite
loptarea. Umplerea complet a cofrajului se obine n urma vibrrii, putndu-se astfel obine
rezultate excelente chiar i n condiiile n care se folosesc cofraje din lemn (cherestea de brad).

18.5. AVANTAJE PREPARARE BETON LA BETONIERA

La constructia unei case se poate folosi beton preparat local cu betoniera, din balast
(balastru sau sorturi) + ciment + apa.
Avantajele prepararii de beton la betoniera :

costuri mai mici cu circa 25-40% al betonului preparat la betoniera fata de betonul din statia
de betoane

posibilitatea prepararii unor cantitati mici de beton, in special la lucrarile mici, sau lucrarile
de consolidare unde sunt necesare cantitati mici in decursul unei zile.

controlul direct asupra clasei de beton preparat

T.C.C.I.

Page 161

18.6. CONCLUZIE

Respectand instructiunile de mai sus, reusim sa evitam multe neplaceri, facand in acelasi
timp economie de bani, timp si material.
Principalul dezavantaj al prepararii betonului la betoniera ar fi randamentul scazut, dictat de
capacitatea redusa a betonierei. Se prepara beton la betoniera in mediul rural , in localitati situate la
mare departare fata de o statie de betoane, mai ales atunci cand caile de acces sunt din pamant sau
piatra, drumuri accidentate, unde masinile cu beton din statie nu pot avea acces. si chiar daca ar avea
acces, datorita distantei mari pretul transportului ajunge sa coste aproape cat betonul.
Cand este vorba insa, de o structura de rezistenta la o cladire inalta, unde cantitatea necesara
este de sute de metri cubi , atunci problema este simpla: statia de betoane cea mai apropiata, care sa
aibe si pompa de betoane.

T.C.C.I.

Page 162

CAPITOLUL 19 LUCRARI DE ZIDARIE

19.1. INTRODUCERE
Zidria este un element de construcie alctuit din pietre naturale de orice form, sau din
piese artificiale de form regulat, aezate dup anumite reguli, nelegate, sau solidarizate ntre ele cu
un material sau cu piese de legtur, capabile s preia i s transmit ncrcri.
Ca urmare a varietii materialelor utilizate, a funciunii, formei, modului de alctuire, a
metodelor diferite de executare etc, exist o mare diversitate de zidrii, n prezentul capitol nu se
vor prezenta toate tipurile de zidrii, ci doar acelea ntlnite cu frecven mai mare n practica
lucrrilor de construcii civile, industriale i agricole.
Principalele clasificri ale zidriilor sunt:
a) dup proveniena materialelor:
-

naturale ;

artificiale.
b) dup funciunea pe care o ndeplinesc n construcie :
T.C.C.I.

Page 163

zidrii portante (perei portani, stlpi, arce, boli, etc.);

zidrii neportante (perei despritori, perei de protecie, perei izolatori, perei,

de umplutur etc.);
c) dup structura zidriei:

zidrie simpl, care se realizeaz dintr-un singur material de baz, exceptnd pe

cel de legtur;

zidrie combinat, care se obine din dou sau mai multe materiale de baz i
material de legtur;

zidrie armat, care pe lng materialul (materialele) de baz i de legtur

conine i armtur;

zidrie mixt, alctuit din materiale de baz, materiale de legtur i beton

simplu;

zidrie complex, format din materiale de baz, materiale de legtur i

elemente din beton armat (stlpiori, centuri, buiandrugi etc.).

19.2. IMPORTANTA MATERIALELOR IN CADRUL ZIDARIEI

Din punct de vedere al rolului pe care l poart n cadrul zidriei, materialele se pot mpri
n:
-

materiale de baz;

materiale de legtur;

materiale auxiliare.
19.2.1. Materiale de baz
a) Piatra natural - provine din cariere sau balastiere. Dup gradul de prelucrare, pietrele
pot fi naturale brute (neprelucrate) cioplite sau lucrate, avnd una sau mai multe fee prelucrate
parial sau integral;
b) Crmizi i blocuri de pmnt nears - realizate din pmnt argilos amestecat cu nisip i
paie tocate sau rumegu, eventual stabilizat cu adaos de var sau ciment. De regul crmizile au

T.C.C.I.

Page 164

dimensiunile de 24011588 mm, iar blocurile de 365240138 mm, putnd fi presate sau
nepresate;
c) Crmizi i blocuri artificiale arse - sunt produse ceramice realizate din argil presat
ars, avnd diferite forme i mrimi, clasificate astfel:
- crmizi pline (Rc = 5,10 sau 7,5 N/mm2; pa = 1800 kg/m3; zid = 0,80 W/mK);
- crmizi sau blocuri cu goluri verticale (R c = 5,10 sau 7,50 N/mm 2; pa = 1300 - 1700
kg/m3; zid = 0,65 - 0,75 W/mK);

- crmizi sau blocuri cu goluri orizontale (R c = 5 N/mm2; pa

1300 kg/m3);
d) Blocuri sau placi artificiale nearse - avnd diferite forme i mrimi, clasificate astfel:
- blocuri din beton cu agregate uoare din scorie bazaltic, zgur expandat etc.;
- plci sau blocuri din beton celular autoclavizat, la care structura poroas se obine cu
substane generatoare de gaze (gazbeton) sau prin spumare mecanic (spumbeton); agregatele pot fi
nisipul sau cenua de termocentral;
- plci din ipsos sau fosfogips n amestec, sau nu, cu cenu de termocentral, avnd
seciunea plin sau cu miez din materiale uoare (hrtie, fagure, deeuri textile etc.) ;
e) Sticla - sunt piese presate, de forma unor plci ptrate sau circulare, ori a unor crmizi
cu goluri.

19.2.2. Materiale de legtur

Materialele i piesele de legtur se aeaz n spatiile dintre materialele de baz n buci),
denumite rosturi.
Piese metalice. n cazul zidriilor din piatr de talie, legturile metalice sunt realizate din piese de
oel sub forma de scoabe, dornuri sau plcue n coad de rndunic.
La placajele din piatr, piesele metalice sunt realizate sub form de agrafe din srm de
aram sau oel zincat cu diametrul de 3 8 mm, sau crampoane din oel galvanizat ori de bronz.
Mortarele sunt amestecuri bine omogenizate de liani, agregat fin, ap i n unele cazuri
aditivi. Ele prezint o mare diversitate, compoziia lor stabilindu-se n funcie de tipul materialului
T.C.C.I.

Page 165

de baz (n buci) care intr n alctuirea zidriei, de condiiile specifice zonei n care este
amplasat construciei (condiii climatice, grad de protecie antiseismic, agresiviti chimice etc.),
de destinaia construciei, regimul de nlime, grosimea zidriei i solicitrile la care sunt supuse
elementele de zidrie, .a.
a) Liani. Principalii liani utilizai la prepararea mortarelor sunt:
- argila sub form de past cu consistena 13-15 mm ;
- lamul de carbid avnd consistena de maximum 120 mm coninutul de substane inerte
mai mari de 3 mm de maximum 3% i oxizii de Mg i Ca activi, raportai la substana uscat, de
50%;
- varul past se obine din oxidul de calciu (CaO) tratat cu ap, operaie ce poart
denumirea varului; se poate realiza mecanizat sau manual;

- cimenturi cu adaos.

Tipuri de mortare utilizate n practica de construcie:

- mortare cu var hidratat;
- mortare cu var past, lamul de carbid sau pasta de argil;
- mortare de var-ciment;
- mortare de ipsos-var;
- mortarul de var;
- mortarul de ipsos;
- mortarul de ipsos-var;
- mortarul de ciment-var;
- mortar de ciment-var i cenu de termocentral;
- mortarul de argil-ciment.
b) Agregate. Ca agregat este utilizat nisipul natural de carier sau de ru, care poate fi
parial nlocuit, pn la maximum 50%, cu nisip de mare n cazul preparrii mortarelor cu marca de
T.C.C.I.

Page 166

maximum 25, sau nisip provenit din concasarea rocilor naturale. Dimensiunea maxim a granulei se
limiteaz la 3 mm.
c) Aditivi. Aditivii utilizai la prepararea mortarelor, dup efectul pe care dorim s-l
obinem, pot fi plastifiani, ntrzietori sau acceleratori de priz i ntrire, sau colorani sau
impermeabilizatori.
Exist o gam foarte variat de aditivi, iar n cadrul utilizrii lor este necesar s se respecte
cu strictee instruciunile tehnice de folosire i s se efectueze ncercri preliminare.
Pastele sunt amestecuri de liani, ap i n unele cazuri aditivi; frecvent, aditivi ntrzietori
de priz. Prepararea pastelor se realizeaz, mai ales, manual, utilizndu-se aceiai recipieni i unelte
ca n cazul preparrii mortarelor.

Tipuri de paste utilizate n practica de construcie:

- past de ipsos;
- pasta de ipsos-var;
Adezivii sintetici sunt de diverse tipuri, n funcie de materialul n buci care intr n
alctuirea zidriei i a condiiilor specifice zonei n care este amplasat construcia.
Ei se utilizeaz n special la mortarele pentru zidriile din blocuri mici sau din plci de
beton celular autoclavizat ( b.c.a.) la care rosturile sunt subiri, avnd grosimea de maximum 3 mm.
19.3.3. Materiale auxiliare
Din categoria materialelor auxiliare menionm:
- ghermele (din lemn, lemn i beton etc.) pentru prinderea tmplriei;
- ancore, agrafe metalice;

- pene metalice sau de lemn, cu care se mpneaz zidriile la partea

superioar;
- armturile locale (de regul din oel beton avnd d = 6 mm)dispuse
n rosturile orizontale ale zidriei n zona adiacent a unui stlpior din
beton armat, sau la intersecia a dou diafragme;

T.C.C.I.

Page 167

- armturile continue (vergele din oel cu d = 6 ... 10 mm) dispuse n

rosturi n cazul zidriei armate.

19.4. PRINCIPALELE SCULE, UNELTE, INSTRUMENTE, DISPOZITIVE SI

ECHIPAMENTE folosite la executarea zidriilor se pot clasifica dup destinaia
pe care o au
- pentru msurat lungimi: metrul articulat, ruleta, lanul;
- pentru verificat verticalitatea, orizontalitatea i planeitatea, n timpul executrii zidriei:
firul cu plumb, nivela cu bul de aer (bolobocul), furtunul de nivel, abtecul (un colar gradat la
distane egale cu grosimea de reper a materialului n buci i a mortarului din rostul orizontal,
montat la colurile sau n cmpul zidriei i de care se leag sfoara de trasare), sfoar, scoab,
dreptarul (realizat din oel sau din lemn uscat i geluit, avnd limea de 80 120 mm, lungimea de
1000 4000 mm, muchiile perfect paralele i feele perfect plane);
- pentru depozitarea mortarului la punctul de lucru: glei, trgi, lzi, lopei, sap de
mortar ;
- pentru ntinderea i nivelarea mortarului: canciocul, fraul, lopata-cancioc, mistria;
- pentru executarea propriu-zis a zidriei: ciocanul de zidar, mistria, canciocul, rostuitorul,
paclul cu lam flexibil din metal sau cauciuc, racheta (pentru plcile de ipsos), pensule (pentru
aplicarea amorselor), pistolul manual pentru aplicat chit, fierstrul manual (pentru tiat plcile de
ipsos, blocurile i plcile de b.c.a.), fierul de rostuit (la zidriile aparente);
- pentru verificare i control dup executarea zidriei: dreptarul, metrul articulat, ruleta,
firul cu plumb, nivela cu bul de aer, furtunul de nivel, echerul;
- pentru determinarea consistenei mortarului: conul etalon; este un con din tabl
galvanizat, avnd greutatea de 300 g, gradat pe generatoare. Pentru determinarea consistenei el se
aeaz n poziie vertical, cu vrful n jos, pe suprafaa mortarului, lsndu-l s se scufunde liber
sub greutatea proprie. Consistena se definete prin adncimea de ptrundere (scufundare) a conului
de etalon n mortar, msurat n milimetri sau centimetri;
- schele i eafodaje sunt construcii ajuttoare care trebuie s asigure la diferite nlimi,
dup necesiti, suprafee i spaii de lucru pentru muncitori, pentru transportul i depozitarea
materialelor, precum i pentru executarea zidriei de ctre muncitori. Pentru a putea permite
verificarea verticalitii zidriei, ele se amplaseaz la o distan de cca 40 50 mm de faa zidriei.
T.C.C.I.

Page 168

Nivelul podinelor schelelor i eafodajelor se stabilete innd seama de urmtorii parametri:

productivitatea optim pentru realizarea zidriei se obine pentru o nlime a acesteia de cca 0,60 m
fa de nivelul podinii; pentru asigurarea calitii corespunztoare i pentru ca productivitatea s nu
devin inacceptabil de mic, nivelul zidriei trebuie s se afle la minimum 0,15 m i la maximum
1,20 m deasupra nivelului podinei. Mai jos sunt prezentate cteva schele i eafodaje, din cele mai
utilizate la lucrrile de zidrie :
- schela reglabil alctuit din dou capre metalice din eava de oel cu nlimea variabil ntre
0,80 1,40 m pe care reazem o podin din dulapi; ea are dimensiunile n plan de 1,80 x 1.80 m i
suport o sarcin util maxim de 1,5 KN/m2;
- schela de interior S100 alctuit din dou capre metalice pe care reazem dou
traverse care susin podina din dulapi; traversele pot avea trei poziii de rezemare (pe vertical) la
cotele 0,77 m, 1,03 m i 1,32 m; sarcina util maxim este de 3 KN/m2;
- Schela mobil pliant (SMB 68) - care are dimensiunile n plan de 2,20 x 2,20 m,
asigur o nlime a podinii ntre 2,0-9,0 m, iar sarcina util maxim are valoare cuprins ntre 5,0
KN i 1,5 KN, n funcie de nlimea podinii;
- eafodajul E75 are dimensiunile n plan de 1,0 x 1,0 m sau 1,0 x 1,5 m, asigur o
nlime a podinii pn la 15,0 m i o sarcin util maxim cu valori cuprinse ntre 210 KN i 150
KN, n funcie de nlimea podinii;
- platforma rulant (PR 200) are dimensiunile n plan de 1,1 x 2,0 m. asigur o
nlime a podinii pn la 10,0 m i o sarcin util maxim de 1,5 KN/m2;
- schela mobil pe rotile (roi) are dimensiunile n plan de 1,4 x 2,6 m, asigur o
nlime a podinii pn la 15.0 m i o sarcin util maxim de 2,0 KN/m2;
- schela de faad (S200M) are limea de 1,1 m, asigur o nlime a podinii pn
la 28,25 m i o sarcin util maxim de 2,5 KN/m2;
- schela metalic cu platform autoridictoare are limea platformei de lucru de
1.3 m, lungimile acesteia de 3 m, 6 m, 9 m sau 12 m, asigur o nlime a platformei pn la 30,0 m
i o sarcin util maxim de 1,5 KN/m2 cnd platforma este mobil pe vertical.

19.5. REGULI DE BAZA DE EXECUTARE A ZIDARIEI

T.C.C.I.

Page 169

Cnd materialele n buci sunt legate ntre ele cu mortar sau past, ele se aeaz distanat.
Distana dintre doua blocuri (buci) alturate sau suprapuse, umplute cu mortar sau past, poart
denumirea de rost.
Materialele n buci de forma regulat se aeaz alturat, formnd rnduri pe orizontal.
Un rnd mpreun cu jumtate din grosimile celor dou rosturi orizontale adiacente (cel superior i
cel inferior) poart denumirea de asiz.
Rosturile se pot clasifica astfel:
a) Dup poziia pe care o ocup n zidrie:

- rosturi orizontale amplasate ntre dou rnduri i care rmn

vizibile pe toat lungimea zidriei;
- rosturi verticale transversale amplasate ntre piesele unui rnd pe nlimea acestuia i
care intersecteaz zidria pe direcia transversal;
- rosturi verticale longitudinale amplasate ntre piesele unui rnd pe nlimea acestuia i
care intersecteaz zidria pe direcia longitudinal;
b) Dup modul n care sunt executate:
- rosturi drepte (la fa);
- rosturi convexe;
- rosturi concave;
- rosturi teite;
- rosturi teite intrate ;
- rosturi teite ieite.
Zidria se comport bine la solicitrile de compresiune, dar mult mai slab la cele de
ntindere, forfecare i ncovoiere. Fiind un produs neomogen, realizat din buci de diferite forme i
dimensiuni, n general, legate ntre ele, cu un material de legtur, ea trebuie s fie realizat astfel
nct s lucreze ca un material masiv monolit. Realizarea acestui deziderat conduce la obligativitatea
respectrii urmtoarelor reguli:
- rezemarea piesei de deasupra pe cea de dedesubt trebuie s se fac pe toat suprafaa ei
inferioar, astfel nct sub aciunea unei fore normale P, ea s fie solicitat numai la compresiune.
Rezemarea n puncte, conduce la apariia unor solicitri de ncovoiere care pot s afecteze piesa,
pn la ruperea acesteia. Rezemarea corect se realizeaz prin crearea unui strat continuu de mortar
pe toat suprafaa;
T.C.C.I.

Page 170

- n cazul n care fora P nu este perpendicular pe suprafaa patului, se limiteaz unghiul pe

care aceasta l face cu normala (verticala) la o valoare maxim de 17;
- piesele (bucile de material) care se zidesc, se vor aeza astfel nct planurile n care se
gsesc feele lor laterale s fie perpendiculare att pe patul de aezare (planul I) ct i pe suprafeele
laterale ale acesteia (planul III) sau pe suprafeele frontale ale zidriei (planul II). n felul acesta se
evit efectul de pan care conduce la apariia tendinelor de dislocare a pieselor vecine;
- pentru a se da zidriei un caracter monolit (a se comporta ca un tot n ansamblu), este
necesar ca rosturile verticale ale rndurilor, att cele transversale ct i cele longitudinale, s fie
amplasate n planuri diferite pentru dou rnduri adiacente. In acest fel, n dreptul fiecrei rost
vertical dintr-un rnd se va gsi un plin al rndului alturat; deasupra i dedesubt. Modul de
dispunere a rosturilor n acest fel poart denumirea de legtur sau esere a rosturilor. Dac nu se
respect aceast regul, prin amplasarea rosturilor verticale n acelai plan, se obine o mprire a
zidriei n mai muli stlpi alturai dar fr legturi ntre ei i care pot prelua numai ncrcrile care
acioneaz direct pe ei. In cazul n care ncrcrile sunt aplicate excentric, stlpii pot devia de la
vertical; la limit i pierd stabilitatea.

Se menioneaz c n unele cazuri (boli, arce, ziduri de sprijin, culee

etc), se accept abateri de la regulile artate mai sus.

19.5.1. AVANTAJE
-durabilitate mare
- rezisten mare la foc
-posibiliti largi de tratare arhitectural etc.

19.5.2. DEZAVANTAJE
-greutatea proprie mare
- volumul mare de material
T.C.C.I.

Page 171

-consumul important de manoper calificat.

Aceste dezavantaje conduc la acordarea unei mari importane problemelor legate de transportul i
manipularea mecanizat a materialelor precum i organizrii generale a acestor lucrri. Avnd n
vedere complexitatea lor, lucrrile de zidrie se vor executa n concordan strict cu instruciunile
tehnice specifice.

T.C.C.I.

Page 172

T.C.C.I.

Page 173