IPJT.ANA' S"q.

Nr. ICS 91.100.15: 91.100.3(

sR EN 12620+A1
STANDARD ROMAN Decembrie 2009

Agregate pentru beton

Aggregates for concrete

Granulats pour b6ton

APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 septembrie 2008

standardul european EN 12620:2002+A1:2008 a fost adoptat
ca standard romdn

CORESPONDENTA Acest standard este identic cu standardul european

EN 12620.299)+A1:2008

This standard is identical with the European Standard

EN 12620-2gg)+A1:2008

La pr6sente norme est identique d la norme europ6enne

EN 12620:2002+A1:2008

NSOCIRTIE DE STANDARDIZARE DIN RO rA (ASRO)

Str. Mendeleev nr.21-25, cod 010362, Bucuregti
Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70
58 70
DirectiaDestandardizare: Tel. +4021 310 17 30,+4021 31O4308,+4021 3124744,Fax'.+4021 315
+40 21 316 77^2?, Fax:: 14, +40 21 312 94 88
Direclia Publicalii - serv. V6nzsrilAbonamente: Tel. !9 ?:^3:: ??
Serviciul Redactie - Vark"ti
@ ASRO Reproducerea suffireu i
,nt"grula *u part,raU prezentului standard in orice publicalii 9i prin orice procedeu
(electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.)este interzisd dacd nu existd acordul scris al ASRO

Ref.: SR EN 12620+41:2008 Edilia 1

 SR EN 12620+A1:2008

Preambul nalional
Acest standard reprezintd versiunea romAnd a textului in limba englezd a standardului european
EN 1 2620:2962 +Al 2008.
:

Standardul a fost tradus de ASRO, are acelagi statut ca gi versiunile oficiale 9i a fost
publicat cu
permisiunea CEN.

Standardul european EN 12620:299l+A'1:2008 a fost adoptat ca standard romin

prin notd de
EN prezenta traducere
confirmare la data de 30 septembrie 2008 cu indicativul SR 12620+A1:2008;
inlocuiegte nota de confirmare pistrdndu-se data adoptdrii. Fald de standardul inlocuit, in prezentul
gi 41 in locurile marcate corespunzdtor prin sdgeli
standard a fost introdusi erata AC amendamentul
gia fost revizuitd traducerea textului debazd alstandardului'

Standardul rom6n SR EN 12620+A1:2OOB inlocuiegte standardele SR EN 12620:2003,

SR EN 12620:2OO3IAC:2004 9i SR EN 12620:20031C91'.2007.

Corespondenla dintre standardele europene gi internationale la care se face referire in text 9i

standardele romine este prezentatd in anexa nalionald NA'
rom6n".
Cuvintele ,,standard european" din textul prezentului standard trebuie citite ca ,,standard
STANDARD EUROPEAN EN 12620:2002+A1
EUROPEAN STANDARD
NORME EUROPEENNE
EUROPAISCHE NORM Aprilie 2008

ICS:91 .1 00.1 5; 91 .1 00.30 inlocu iegte EN 1 2620 :2002

Versiunea rom6nd

Agregate pentru beton

Aggregates for concrete Granulats pour b6ton Gesteinskornungen ftir Beton

Acest standard european a fost aprobat de CEN la 1 august 2002 9i include erata 1 emisd de CEN la
26 mai 2004 gi amendamentul '1 aprobat de CEN la 16 februarie 2008'

Membrii CEN sunt obligali sd respecte Regulamentul lntern CEN/CENELEC care stipuleazd condi{iile
in care prezentului standard european ise atribuie statutul de standard nalional, fdri nici o modificare.
Listele actualizate si referintele bibliografice referitoare la aceste standarde nalionale pot fi oblinute pe
bazdde cerere citre Centrul de Management sau orice membru CEN.

Prezentul standard european exista in trei versiuni oficiale (englezd, francezd, germand). O versiune
in oricare altd limbd, realizald prin traducere sub responsabilitatea unui membru CEN, in limba sa
nationald qi notificatd Centrului de Management, are acelagi statut ca giversiunile oficiale.

Membrii CEN sunt organismele nalionale de standardizare din: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru,
Danemarca, Elvelia, Eitonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, lrlanda, lslanda, ltalia, Letonia,
Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehd,
Rominia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia qi Ungaria.

CEN

COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE

European Committee for Standardization
Comit6 EuroP6en de Normalisation
Europdisches Komitee fur Normung

Centru de Management: rue de Stassart 36, B'1050 Brussels

o 2008 cEN Toate drepturile de utilizare sub orice formd 9i prin orice
procedeu sunt rezervate membrilor nalionali ai CEN
Ref.: EN 12620:2002+A1:2008 RO
 SR EN 12620+A1'.2008

Cuprins

4.1 Generalitdli '.....-' 8

4.2 Clase de granulozitate................ .........-...8
4.3 Granulozitate..............". ....-... I
4.4 Forma agregatului grosier....... ......'.'...-- 13
4.5 Conlinut de elemente cochilifere ale agregatului grosier... ........... '13

4.6 Conlinut de particule fine ............ ........... 13

4.7 Calitatea p5(ilor fine ............ -.-..........-... 14

5 Caracteristici fi2ice.......... .--.........14

5.1 Generalit5li ....-.14

5.2 Rezistenta agregatelor grosiere la fragmentare ............... ...........14

5.3 Rezistenla la uzurd a agregatului grosier .'..............-. 15
5.4 Rezistenla la polizare gi la abraziune a agregatului grosier utilizat pentru stratul de rulare 16
5.5 Masa volumetricd reald gi coeficientul de absorblie al apei... .-.....17
5.6 Masa volumetrici in vrac............ ..-.......- 17

5.7 Durabilitate .-..-.17

5.8 D Clasificarea componentelor agregatelor grosiere reciclate ".'..... 18
6 Caracteristicichimice .........-.....-..-20
6.1 Generalitdli ....." 20

6.2 Cloruri........ -...-.20

6.3 su1f.............
Compugi conlinAnd .-.-.....---21

6.4 Alte componente........... ..'.'21

6.5 Conlinutul de carbonali al agregatelor fine pentru cii de rulare din de beton ......23
7 Evaluarea conformitatii............ ....."....."...........23
7.1 Generalitdti '.....23
7.2 incercdri de tip iniliale .........23
7.3 Controlul producliei in fabricd ...............23
8 Notare...... .....24

8.1 Notare gi descriere .--..........24

8.2 lnformalii suplimentare pentru descrierea unui agregat..........'."'.. .......".-.-...-.24
9 Marcare qietichetare............... '..----................24
 SR EN 12620+A1:2008

Anexa A (informativi) Prezentarea cerinlelor de granulozitate pentru

cele mai utilizate clasele de granulozitate ale agregatelor grosiere...... -.-.......25

Anexa B (informativ6) lndicalii privind definirea pdrlii grosiere sau fine a agregatelor fine.....'..'........27
Anexa C (normativd) Toleranle reduse ale granulozitdliitip a
agregatelor fine, declarate de citre producdtor ""'28
Anexa D (normativd) Evaluarea pa(ilor fine .....'..... .............29

Anexa E (informativd) lndicalii referitoare la utilizarea agregatelor in beton ' """""' 30

Anexa F (informativa) Note pentru indicalii asupra rezistenlei la inghet-dezghe! agregatelor.....'......31
Anexa G (informativd) lndicatii referitoare la efectele produse de unii constituenli chimici ai
agregatelor asupra durabilitdlii betonului in care sunt incorporali """"""" """""""""""' 33
Anexa H (normativd) Controlul produclieiin fabrici """"""""" 36
Anexa ZA (informativd) Articole din prezentul standard european care se adreseazd cerinlelor
esenliale sau altor prevederi ale Directivelor UE """""""""""' 43
 SR EN 12620+A1:2008

Preambul

Acest document (EN 12620:2002+41:2008) a fost elaborat de Comitetul Tehnic CEN/TC154

"Agregate, al cdrui secretariat este delinut de BSl.
Acest standard european trebuie sd capete statut de standard nalional, fie prin publicarea unui text
identic, fie prin ratificare, p6nd cel t6rziu in octombrie 2008 gi toate standardele nalionale conflictuale
trebuie anulate p6nd cel tAziu in octombrie 2008.
Acest document include amendamentul 1, aprobat de CEN la 16-02-2008.
Acest document inlocuiegte EN 12620:2002.
inceputul gi sfArgitul textului introdus sau modificat de amendament este indicat in text
cu semnele D @.
Modificdrile eratei CEN respective au fost implementate in locurile corespunzdtoare in text gi sunt
indicate prin semnele @ @.
Prezentul standard a fost elaborat in cadrul unui mandat dat CEN prin Comisia Europeand giAsocialia
Europeand a Liberului Schimb gi sprijina cerin{ele esenliale ale Directivei (Directivelor) UE.
Pentru corelarea cu Directiva (ele) Uniunii Europene, a se vedea anexa ZA, informativa, care face
parte integrantd din acest standard.
B Acest amendament introduce articole pentru agregate reciclate. Articolele descriu metode noi de
incercare prEN 933-'11, EN 1744-5, EN 1744-6 gi EN 1367-4. Aceste standarde sunt intr-un stadiu
avansat de elaborare @.
Anexele A, B, E, F gi G sunt informative. Anexele C, D gi H sunt normative.
Acest standard include o bibliografie.
Specificaliile referitoare la alte utilizdri ale agregatelor sunt stabilite in urmdtoarele standarde
europene :
EN 13043 Agregate pentru amestecuri bituminoase 9i pentru finisarea suprafelelor, utilizate la
construc{ia goselelor, a aeroporturilor gi a altor zone de trafic
EN 13055-1 Agregate uqoare. Partea 1: Agregate ugoare pentru betoane, mortare gi paste de
ciment
prEN 13055-2 Agregate ugoare. Partea 2: Agregate ugoare pentru utilizdri in straturi tratate gi
netratate
EN 13139 Agregate pentru mortare.
prEN 13242. Agregate pentru materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare in ingineria civild gi in
construclii de drumuri.

EN 13383-1, Anrocamente. Partea 1: Specificalii

prEN '13450, Agregate pentru balast de cale feratd
Conform Regulamentului lntern CEN/CENELEC, organismele na{ionale de standardizare ale
urmdtoarelor ldri sunt obligate sd pund in aplicare acest standard european: Austria, Belgia, Bulgaria,
Cipru, Danemarca, Elve{ia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, lrlanda, lslanda, ltalia,
Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica
Cehd, Rom6nia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia gi Ungaria.
 sR EN 12620+A112008

Domeniu de aplicare

pornind de la
Acest standard european stabilegte caracteristicile agregatelor 9i ale filerelor, oblinute
a acestora, pentru a fi
prelucrarea materialelor naturale, artificiale sa, teciclale 9i amestecurilor
utilizate la fabricarea betonului. Acest standard european se aplica a cdror masd
mare de 2,00 Mg/m3 kglm')
"a.g^'9^g9t9lo.' pentru toate
volumetricd reald, dupd uscare in etuvd, este mai IZOOO
pentru betoanele utilizate
tipurile de betoane, inclusiv pentru betoanele realizate conform EN 206-1 9i
la drumuri gi alte pavimente, ca 9i pentru agregatele care intrd in compozifia produselol
intre ?r?f:?l':fl?
1'50 Mgim"
Jin-neton. B Se aplicd de qsemenea, la agiegitele reciclate cu densitatea cuprinsd
agregate fine reciclate (4
iisriri[gir.5;2Ji0 Mslrtiz ooololm')]cuirimitdrite corespunzdtoare 9i
mm) cu iimitarile corespunzitoare. 6l
calita{ii pentru utilizarea in
Acest standard specificd, de asemenea, existenla unui sistem.d.e control al
controlul producliei de fabricd gi asigurd evaluarea conformitdlii produselor cu prezentul standard
european.
Acest standard nu lraleazd utilizarea filerelor drept component la fabricarea cimentului
sau drept
altceva decAt filere inerte pentru betoane.
acestui standard
EO NOTA 1 - Se recomandi ca agregatele folosite in construclii sd respecte toate cerinlele
Mandatul M/125,,Agregate" include 9i
european. La fel ca agregatele obignuite, naturale, tradilionale gl irtiticiate.
din surse noi sal mai [u!in utilizate. Agregatele reciclate sunt incluse in
agregatele reciclate gi uiele mateiiale
pentru acestea Totuqi, pentru
standarde 9i sunt in stadiu avansat de pregdtire metode noi. de incercare
de standardizare este abia la inceput qi este
materialele mai pulin utilizate din surse secundare, activitatea
pentru definirea dara a oiiginilor gi caracteristicilor acestor materiale in acest timp, la
necesar mai mult timp
gi in funclie de destinalia acestora, trebuie sd se
plasarea pe piala a unor astfel de materiale drept-agregate -nulionat"
gi reglementdr'ite pentru substanle periculoase ( se va vedea
respecte prevederile acestui standard
pot fi specificate de la cazla caz, in funclie de
anexa ZAa acestui standard). Caracteriitici 9i cerinle suplimentare
experienla acumulatS in folosirea produsului 9i pot fi definite in documentele contractuale' u!|
NOTA 2 - Caracteristicile agregatelor ugoare sunt stabilite in E EN 13055-1 '.2002 6'

2 Referinle normative
prevederi din alte standarde'
Acest standard european conline, prin referinld datatd sau nedatatS,
publica!iile sunt
Aceste referinte noimative sunt citate in locurile corespunzdtoare din text 9i
pentru referinlele datate, modificirile sau revizuirile ulterioare ale oricdreia dintre
enumerate maijos. prin
aceste publicalii nu se aplicd acestui standard european decat dacd ele au fost incorporate
a publicaliei la care se face
modificare sau revizuire. pentru referinlele nedatate se aplicd ultima edilie
referire (incluz6nd gi amendamentele).

D text gters @1.

E f U $6-2:2005, Methods of testing cement - Part 2: Chemical analysis of cement @

Iesfs for general properties of aggregafes Part 3: Procedure and
EN 932-3, -
terminology for simplified petrographic description
EN 932-5, Testsforgeneralpropertiesofaggregates-Part5:Commonequipmentand
calibration
Iesfs for geometrical properties of aggregates Part 1: Determination of
EN 933-1, -
particle size distribution - Sieving method
EN 933-3, Iesfsforgeometricalpropertiesofaggregates_Part3:Determinationof
particte shape index
-Flakiness
EN 933-4, Tesfsforgeometricalpropertiesofaggregates_Part4:Determinationof
parlicle shape ShaPe index
- Part 7: Determination of
Iesfs for geometrical properties of aggregates
EN 933-7, -
shelt content Percentage of shells in coarse aggregates
-
 SR EN 12620+41:2008

EN 933-8, Tests for geometrical properties of aggregates

- Part 8.'Assessment of
fines Sand equivalent test
-
EN 933-9, Tests for geometrical properties of aggregates
- Part 9: Assessrnent of
fines blue test sieving)
-Methylene
EN 933-10, Iests fcr geometricat properties of aggregates - Part 70; Assessment of
fines Grading of fillers (air iet sieving)
-
B prEN 933-11, Iesfs for geometrical properties of aggregates - Part 11: Classification test
for the constituents of coarse recycled aggregates @
EN 1097-1 , Tests for mechanical and physical properties of aggregates Part 1:
Determination of the resistance to wear (micro-Deval)
-
EN 1097-2:1998, Iesfs for mechanical and physical properties of aggregafes Part 2:
Methods for the determination of resistance to fragmentation
-
EN 1097-3, Iesfs for mechanical and physical properties of aggregates - Part 3:
Determination of loose bulk density and voids
EN'1097-6, Iests for mechanical and physical properties of aggregafes - Part 6:
Determination of pafticle density and water absorption
EN 1097-8:1999, Iesfs fior mechanical and physical properties of aggregafes Part 8:
Determination of the polished stone value
-
EN 1097-9, Iesfs for mechanical and physical properties of aggregates - Part 9:
to wear by abrasion from studded tyres
Determination of the resisfance
Nordic test
-
DgN fi67-1:2007@, Iests for thermal and weathering properties of aggregates - Part 1:
Determination of resistance to freezing and thawing
EN 1367-2, Tesfs for thermat and weathering properties of aggregafes Paft 2:
-
Magnesium sulfate test
EN 1367-4, Iesfs ficr thermal and weathering properiies of aggregates - Paft 4:
Determination of drying shrinkage
EN 1744-1:1998, Iesfs for chemicat properties of aggregates
- Part 1 : Chemical analysis

B Etl 1744-5, Tests for chemical properties of aggregates

- Part 5: Determination of acid
soluble chloride salts
EN 1744-6, Tests for chemicat properties of aggregates
- Part 6: Determination of the
influence of recycted aggregate extract on the initiat setting time of cement @

150565:1990, Iesf sleyes - Metal wire ctoth, perforated metal plate and electroformed
- Nominal
sheet sizes of openings

3 Termeni 9i definilii

Pentru necesitSlile prezentului standard european se aplicd urmdioriitermeni 9i urmdtoarele definilii:

3.1
agregat
material granular utilizat in construclii. Un agregat poate fi natural, artificial sau reciclat

3.2
agregat natural
agregat de origine minerald care nu a suferit decAt o prelucrare mecanicd

3.3
amestec de agregate
agregat constdnd dintr-un amestec de agregat grosier 9i agregat fin
 SR EN 12620+A1:2008

NOTA - Acesta poate fi produs fird separarea in fraclii de agregat grosier gi agregat fin sau poate fi produs
prin

combinarea de agregat grosier 9i agregat fin

3.4
agregat artificial
sau
adreg-at de origine mineralS rezultat printr-un proces industrial, care a suferit transformdri termice
de alti naturd

3.5
agregat reciclat
rezultat prin prelucrarea materialului anorganic utilizat anterior la construclii
"drug-rt
3.6
filer
agregat pentru care majoritatea granulelor trec prin sita de 0,063 mm 9i care poate fi addugat
mateiialetor de construclie pentru a le conferi anumite caracteristici
NOTA - Pentru defini{ia termenului particule fine, a se vedea 3.12'

3,7
clasi de granulozitate
clasificareiagregatelor in raport cu dimensiunea inferioara (d) 9i superioari (D) a sitelor de cernere,
exprimatd prin d/D

NOTA - Aceastd clasificare admite prezenla unui refuz pe sit5, D, 9i a unei treceri prin sitd, d.

3.8
agregat fin
cu 4 mm
OJnufrire datd agregatului cu dimensiuni mai mici, pentru care D este mai mic sau egal
pietrigurilor gi/sau prin
NOTA - Agregatul fin poate rezulta din dezagregarea naturalS a rocilor masive sau a
concasarea lor sau prelucrarea agregatelor artificiale.

3.9
agregat grosier
cu 4 mm 9i
denumire datd agregatului cu dimensiuni mai mari, pentru care D este mai mare sau egal
d este mai mare sau egal cu 2 mm

3.10
agregat natural 0/8 mm
OJnuilire datd agregatelor naturale de origine glaciard gi/sau fluviald pentru care D este mai mic
sau
egalcu 8 mm
prelucrate'
NOTA - Acest agregat poate fi, de asemenea, oblinut prin amestecarea agregatelor

3.11
lOt
cantitate de produs, ri.,rarX oa, narriat
livratS, sau pa(ial lirrrati (conlinutul rrnrri
livratd rrnnnfinrr*rrl unui vagon sau camlon, inCdfCdtUfa unei
nave) sau stoc, produs o singurS datS in condilii presupus identice
perioade anumite de timp, in
NOTA Se recomandd a se considera un lot, cantitatea produsd in decursul unei
-
condiliile unui Proces continuu.

3.12
parte fini
iraclie granulard a unui agregat care trece prin sita de 0,063 mm

3.13
categorie
sau ca o valoare
nivel al unei caracteristici a unui agregat exprimat ca un interval intre doud valori
limitd

NOTA - Nu existS o relalie intre categoriile diferitelor caracteristici.

 SR EN 12620+A1:2008

3.14
granulozitate
distribulie dupd dimensiuni a granulelor exprimatd in procente de masd care au trecut printr-un
ansamblu stabilit de site

Caracteristici geometrice

4.1 Generaliti[i
Necesitatea incercdrilor gi declararea tuturor caracteristicilor stabilite in prezentul articol trebuie
limitate in funclie de utilizarea finalS gi de originea agregatului. Dacd este cazul, incercarile stabilite in
articolul 4 trebuie realizate pentru determinarea caracteristicilor geometrice corespunzdtoare.

NOTA 1 - Atunci cSnd este cerutd valoarea unei caracteristici, dar nu este definitd prin limite stabilite, se
recomanda ca aceasta sd fie declaratd de producdtor ca fiind de categoria XX Dectarat. De exemplu, in tabelul 8, un
coeficient de aplatizare egal cu 55 corespund e la Flss (valoare declaratd).

NOTA 2 - Atunci c6nd o caracteristicd nu este impusd, poate fi utilizatd categoria: ,,neimpus".

NOTA 3 - Pentru oblinerea mai multor informalii in alegerea categoriilor corespunzdtoare unor aplicalii stabilite se
poate face referire la prevederile nalionale in vigoare la loculNl) de utilizare a agregatelor.

4.2 Clase de granulozitate

Toate agregatele trebuie notate in termeni de clase granulare d/D, cu exceplia agregatelor addugate,
precum filerele, care trebuie specificate ca filere gi care trebuie sd respecte caracteristicile de
granulozitate stabilite la 4.3.

Clasele de granulozitate trebuie sd fie stabilite prin utilizarea a doud dimensiuni pentru site din setul
debazd prezentate in tabelul 1 sau, din setulde bazd plus setul 1, sau din setul de bazd plus setul2.
Nu este admisd combinarea dimensiunilor sitelor din setul 1 gi din setul 2.

Raportul dintre cea mai mare dimensiune D 9i cea mai mica dimensiune d a claselor granulare nu
trebuie sd fie mai mic de 1,4.

Tabelul 1 - Dimensiunile sitelor pentru stabilirea claselor de granulozitate

Setul de bazi Setul de bazi+ setul 1 Setul de bazi + setul 2

mm mm mm
0 0 0
1 1 1

2 2 2
4 4
: 5,6_( 5)
6,3 ( 6)
; B 8
10
11,2 (11)
12,5 (12)
14
,_u to 16
20
zz,i <zzl
31.5 (32) 31,5 (32) 31,5 (32)
40
45
ui bJ 63
NOTA - Dimensiunile rotunjite dintre paranteze pot fi utilizate pentru descrierea simplificatd a claselor de granulozitate

''') NOTA NATIONALA - A se citi ,,in vigoare in lara de utilizare"

 SR EN t2620+A1:2008

4.3 Granulozitate

4.3.1 Generalitili
Granulozitatea agregatului, determinatd conform EN 933-1,
trebuie sd fie conformi cerinlelor stabilite
in articolele 4.3.l-pAna la 4.3.6, in funclie de clasele de granulozilale
d/D'

sunt necesare mdsuri de

NorA - Atunci c6nd sunt amestecate agregate cu mase volumetrice reale mult diferite,
precaulie pentru evitarea separdrii lor.

pentru aceasta, in evaluarea agregatului in cadrul unui sistem de control al producliei in fabricd, cel
pulin OOV" din granuloziialite Oin"diierite loturi, mdsurate pe o perioadd de maximum
6luni, trebuie sd
producdtor 9i stabilite in
se situeze in interiorul toleranlelor de granulozitate declarate de cdtre
paragrafele de la 4.3.2 pAnd la 4.3.6'

4.3.2 Agregat grosier

generale de granulozitate stabilite in
Toate agregatele grosiere trebuie sd corespundd caracteristicilor
din tabelul 2'
tabelul 2-, c6respunzdior clasei de granuloztate d/D gi categoriilor selectate

Tabelul 2 - Caracteristici generale ale granulozititii

Procent masic de trecere

intre 98 9i 't00 intre 85 9i 99 intre 0 9i 20 intre 0 9i 5

intre 98 9i 100 intre 80 9i 99 intre 0 qi 20 intre 0 9i 5

intre 98 9i 100 intre 90 intre 0 9i 15 intre 0 9i 5

9i 99

D<4mmqi d=0 intre 95 9i 100 intre 85 qi 99

D=8mmgi d=0 intre 98 9i 100 intre 90 qi 99

intre 98 9i 100 intre 90 9i 99

D<45mmqi d=0 intre 98 9i 100 intre 85 9i 99
din seria lSo 565:1990 R20' trebuie
" Atunci c6nd dimensiunile calculate nu corespund exact la num6rul de sitd
adoptate sitele imediat urmdtoare.
pentru utilizdri specifice'
Cerinle suplimentare pot fi stabilite pentru betoane cu granulozitate discontinud 9i
b

dar in acest caz, producdtorul trebuie si documenteze

" procentul masic de trecere prin D poate fi mai mare de 99%, de bazd plus setul 1 sau
prin sitele D,.d, d/2 prin sitele setului
qi sd declare granulozitatea iip incluzAnd trecerile 9i
o. sitele cu un raportul situat sub 1,4 ori, se poate exclude
setul de bazd plus ."tri z intermediare intre d ii eentru
urmdtoarea sitd mai mici.
diferite pentru categorii'
Standardele referitoare la alte produse de agregate stabilesc cerinle
d

Pentru agregatele grosiere cu granulozitatea cuprinsd intre:

a) D >11,2 mm qi D ld > 2; sau

b)D< 11,2mmgiDld>4;
trebuie aplicate cerintele suplimentare (i) 9i (ii) de mai
jos, in funclie de procentul de trecere al masei
prin sitele intermediare:
 SR EN 12620+41:2008

i)- toate granulozitalile trebuie sd respecte limitele generale prezentate in tabelul 3;

ii)- producdtorul trebuie si determine gi si declare la cerere trecerea tip pe sitele intermediare gi
toleranlele categoriei selectate in tabelul 3.

Tabelul 3 - Limite generale gi toleranfe ale granulozitilii agregatului grosier

pentru site cu dimensiuni intermediare

Limite generale gi tolerante ale sitelor

Site
intermediare
(Procent masic de trecere)
Dld intermediare Categorie
mm Toleranle ale Gr
Limite generale granulozitilii tip,
declarate de citre
producdtor
<4 DtI,4 25 pdnFt la 70 t15 Gr 15
>A Dt2 25 pdnd la 70 ! 17,5 Gr 17,5
Atunci c6nd dimensiunile sitelor intermediare, calculate ca mai sus, nu corespund exact dimensiunilor
sitelor din seria R 20 din ISO 565:1990 trebuie utilizate sitele imediat urmdtoare din serie.
NOTA - Limitele gl toleranlele generale ale claselor de granulozitate ale agregatelor curente sunt
prezentate in anexa A.

Pentru agregatul grosier cu o granulozilale care indeplinegte condiliile:

a) D >11,2 mm gi Dld < 2; sau

b)D<11,2mmQiDld<4;
nu trebuie sd existe cerinle suplimentare fald de cele din tabelul 2.

4.3.3 Agregat fin

Agregatul fin trebuie sd fie conform caracteristicilor generale de granulozitate stabilite in tabelul 2,
corespunzdtor sitei superioare de dimensiune D.

Cerinlele suplimentare de maijos trebuie aplicate la controlul variabilititii agregatului fin.

Producdtorul trebuie sd documenteze gi sd declare, la cerere, granulozitatea tip pentru fiecare tip de
agregat fin produs. Aceastd granulozitate tip este exprimatd prin procente masice de agregat fin care
trece prin sitele ale cdror dimensiuni sunt stabilite in tabelul 4.

NOTA - Anexa B prezintd recomanddrile referitoare la clasificarea agregatelor fine in funclie de finele (tabelele
8.1 9i 8.2).

Agregatele fine utilizate in mod curent satisfdcdtor pentru cea mai mare parte a aplicaliilor trebuie si
respecte cerinlele specificate in tabelul 4. Atunci c6nd sunt destinate unor aplicalii particulare sau
atunci cAnd trebuie amelioratd variabilitatea granulaliei, toleranlele granulozitdlii sunt cele prezentate
in anexa C.

10
 SR EN 12620+A1:2008

Tabelul 4 - Toleranle aplicabile granulozitifii tip a ag-regatelor fine

utilizate curent, declarate de citre producitor

Dimensiuni ale sitei Toleranle in procente masice trecute prin siti

mm

4 t5"
2 t5'
1 t20 !20 t5"
0,250 !20 x25 t25
0,063b +3 i5 r5

a
Toleranlele det 5 sunt limitate ulterior prin specificaliile pentru procentul trecut prin sitd D'
din tabelul 2.
b
in afare de tolerantele indicate, valoarea maximd a conlinutului de particule fine corespunzdloare
categoriei alese din tabelul 1 1 se aplicd ca procent de masi trecutd
prin sita de 0,063 mm'

4.3.4 Agregat natural de clasi 0/8 mm

de granulozitate
Agregatele naturale de clasd 0/8 mm trebuie sd fie conforme caracteristicilor generale
stabilite in tabelul 2.

Cerinlele suplimentare de mai jos trebuie aplicate la controlul variabilitdlii clasei de agregat
natural
0/8 mm:

a) producdtorul trebuie sd documenteze qi, la cerere gi sd declare granulozitatea tip pentru fiecare
agregat produs.

b) granulozitatea trebuie sd fie conformd cu toleranlele indicate in tabelul 5'

Tabelul 5 - Toleranle aplicabile granulozitilii tip a agregatelor

naturale de clash 0/8 mm, declarate de citre producitor

Dimensiune a sitei Toleranle

mm Trecere in procente masice

B
+5
2 ! 10
1 r 10
0,250 t 10

0,125 r3
0,063 !2
4.3.5 Amestec de agregate
grosier 9i agregat fin cu
Amestecul de agregate trebuie livrat sub formd de amestec de agregat
D < 45 mm gi A ; O 9i trebuie sd satisfaci caracteristicile generale de granulozitaie, stabilite
in tabelul 2.
procentul masic al
Amestecul deagregate trebuie, de asemenea sd satisfacd cerinla referitoare la
trecerii prin douS sile intermediare specificate in tabelul 6 referitoare la clasele lor granulozitate'

11
 SR EN 12620+41:2008

Tabelu! 6 'Caracteristici ale granulozitifii amestecurilor de agregate

Clasa de granulozitate Limite generale ale sitelor prezentate maijos

mm (procent masic de trecere prin sitd)
40 !20 70 !20
Seria principali plus Seria principald
seria 1 plus seria 2
Pentru siti
mm

0/6,3 1 4
oia 0/8 1 4
0/1 0 1 4
0t11,2 (11) 2 5,6 ( 5)
0112,5 (12) 2 6,3 (6)
ol14 2 B
olr o 0/1 6 2 8
0120 2 10
0122,4 (22) 2 11,2 (11)
0t31,5 (32) 0t31,5 (32) 4 16
ot40 4 20
0t45 4 22.4 Q2\

NOTA - Dimensiunile dintre paranteze pot fi utilizate pentru descrierea claselor de granulozitate intr-o maniera
simplificat5.

4.3.6 Filere

Granulozitatea filerelor, determinatd conform EN 933-10, trebuie si fie conformi limitelor stabilite in
tabelul 7.

Tabelul 7 - Caracteristicile de granulozitate ale filerelor

Procent masic de trecere prin siti

Dimensiunea sitei
mm Domeniu maxim al
Limite inferioare gi superioare granulozitifii declarate de
pentru rezultate individuale
citre producitor "

2 100
0,125 De la 85 p6nd la 100 10
0,063 De la 70 pAnd la 100 10

" Domeniul granulozitdlii este declarat pe baza ultimelor 20 valori (a se vedea tabelul H.1, 16ndul 1).
90% din rezultatele declarate trebuie sd fie cuprinse in acest interval, dar toate rezultatele trebuie
cuprinse intre limitele inferioare gi superioare ale granulaliei (a se vedea coloana 2 de mai sus).

4.3.7 Agregate pentru uz particular

Atunci cind intrebuin{area particulard a betonului necesiti agregate care prezintd o granulozitate
speciald, limitele granulometrice vor fi definite cu ajutorulseriei de site R 20 stabilite in ISO 565:1990,
incluz6nd site corespunzdloare de 0,063 mm,0,125 mm,0,250 mm, 0,500 mm, 1 mm,2 mm,4 mm,
B mm, 16 mm, 31,5 mm gi 63 mm.

12
 SR EN 12620+A1:2008

4.4 Forma agregatului grosier

coeficient de
Daci este cazul, forma agregatului grosier trebuie determinatd prin termenul denumit
upirii="r", definii in EN g5s-i. Aces-t coeficient trebuie si constituie incercarea
de referin{d pentru
stabiliti in
prin categoria corespunzdtoare
determinarea formei agregatului grosier. El trebuie exprimat
ia particulari sau de utilizarea lui finald'
trO"trt 8, in funclie delplicarea

Tabelul 8 - Categorii pentru valorile maxime ale coeficientului de aplatizare

Coeficient de aPlatizare Categorie

FI
Flrc
< 15
Flzo
<20
Flss
<35
Flso
s50
Flo"ctarat
>50
Neimpus F/run

exprimat utilizdnd categoria

Dacd este cazul, indicele de form6 determinat conform EN 933-4, trebuie
aplicarea sa particulard sau de utilizarea luifinald'
corespunz6toare stabilitd in tabelul 9, in funclie de

Tabelul 9 - categorii pentru valorile maxime ale indicelui de formd

Categorie
lndice de formd s/
S/rs
< 15 S/zo
=20 S/+o
<40 S/ss
<55 S/Declarat
>55
Neimpus S/rrrn

4.5 conlinut de elemente cochilifere ale agregatului grosier

grosier,. mSsurat conform
Dacd este cazul, conlinutul de elemente cochilifere ale agregatului
corespunzdtoare specificatd in tabelul 10, in funclie de
EN 933-7, trebuie exprimat conform categoriei
aplicarea sa particulard sau de utilizarea finalS.

Tabelul 10 - categorii pentru valorile maxime ale conlinutului de

elemente cochilifere ale agregatului grosier

Conlinutul de elemente Categorie

cochilifere SC
%

<10 SCro
>10 SCoectaral

Neimpus SCNn

4.6 Conlinut de Particule fine

de particule fine, determinat conform EN 933-1' trebuie exprimat utiliz6nd categoria
Continutul
iorespunzatoare din tabelul 11 . Continutul de particule fine al filerelor trebuie sd corespundd
caracteristicilor din tabelul 7.

13
 SR EN 12620+41:2008

Tabelul 11 - Categorii pentru valorile maxime de confinuturi de particule fine

Categorie
Procent masic de trecere Prin f
Agregat sita de 0,063 mm
Agregat grosier 1,5
ft,s
= f4
<4 fD."tarat
>4
Neimpus ,NP

Agregat de clasi <3 f3

naturalS 0/B mm <10 fto

frc
<16
>16 fDeclarat

Neimpus ,NR

Amestec agregat <3 h

<11 ftt
>11 fDeclaral

Neimous ftn
Nisip <? h
frc
< 10
frc
<16
fzz
<22
>22 fDe"larat

Neimous f**

4.7 Calitatea pirlilor fine

Efectele dSundtoare ale pdrtilor fine din agregate fine gi filere, trebuie evaluate conform anexei D

Garacteristici fizice

5.1 Generalitili
in prezentul articol este limitatd
Necesitatea incercdrilor gi declararea tuturor caracteristicilor stabilite
in funclie de aplica{ia particulard gi utilizarea finalS sau originea agregatului. Dacd este cazul,
incerceiile stabilite in articolul 5 trebuie realizate pentru determinarea caracteristicilor fizice
corespunzitoare.

NOTA 1 - Atunci cdnd este cerutd valoarea unei caracteristici, dar aceasta nu poate fi definitd prin limite stabilite,
se recomandd ca ea sd fie declarat6 de producdtor ca fiind de categoria W Dectarat, de exemplu, in tabelul 12,
coeficientul Los Angeles 60 corespundela LA6s( valoare declarati).

NOTA 2 - Atunci c6nd o caracteristicd nu este obligatorie, poate fi utilizatd categoria : neimpus.

NOTA 3 - pentru obtinerea mai multor informalii in alegerea qalegoriilor corespunzdtoare unor aplicalii stabilite
se poate face referire la prevederile nalionale in vigoare la loculNl) de utilizare a agregatelor.

5.2 Rezistenfa agregatelor grosiere la fragmentare

Rezistenta la fragmentare trebuie determinatd atunci c6nd este necesar, prin coeficientul Los Angeles,
'articolui
conform 5 din standardul european EN 1097-2:1998. Metoda de incercare Los Angeles
trebuie sd constituie incercarea de referinld pentru determinarea rezistenlei la fragmentare.
Coeficientul Los Angeles trebuie declarat conform categoriei corespunzitoare stabilitd in tabelul 12in
funclie de utilizarea finald sau de aplicalia particulard.

14
 SR EN 12620+A1:2008

Tabelul 12 - Categorii pentru valorile maxime ale coeficientului Los Angeles

Gategorie
Coeficient Los Angeles LA
<15 LArc
<20 LAzo

<25 LAzs
<30 LAso

<35 LAss
s40 LAqo
<50 LAso
>50 LADeclarat

Neimpus LAr.rn

6 din standardul
Dacd este cazul, rezistenla la fragmentare prin impact, determinatd conform articolul
treurJie declarat conform categoriei corespunzdtoare, stabilit6 in tabelul
european EN 169z-2:1gga,
13, in functie de utilizarea finald sau de aplicalia particularS.

Tabelul 13 - categorii pentru valorile maxime ale rezistenfei la impact

Rezistenfa la fragmentare Categorie

prin imPact SZ
%
< 18 SZta
<22 SZzz
<26 SZza

<32 SZzz
>32 SZoeclarat

Neimpus SZr.rn

5.3 Rezistenfa la uzuri a agregatului grosier

Moe), trebuie
Dacd este cazul, rezisten[a la uzurd a agregatului grosier, (coeficient micro-Deval,
micro-oeval trebuie declarat conform categoriei
determinata conform EN 10g7-1. CoefiJientut
in tabelul 14 in funclie de aplicalie particulard sau de utilizarea finalS.
corespunzdtoare stabilitd

Tabelul 14 - Categorii de pentru valorile ale rezistenlei la uzurd

Coeficient micro-Deval Categorie

Moe

< 10 MoelO
< 15 Moe15
<20 Moe2O
<25 Moe25
<35 Moe35
>35 MDE g."y^r^1

Neimpus MorNR

15
 SR EN 12620+A1:2008

5.4 Rezistenfa la polizare gi la abraziune a agregatului grosier utilizat pentru stratul

de rulare

5.4.1 Rezistenta la polizare (coeficient de polizare accelerati - CPA)

Dacd este cazul, rezisten[a la polizare a agregatului grosier utilizat pentru stratul de rulare, (coeficient
de polizare accelerati - CPA), trebuie determinatd conform EN 1097-8.

El trebuie declarat conform categoriei corespunzdtoare stabilite in tabelul 15.

Tabelul 15 - Gategorii pentru valorile minime ale rezistenfei la polizare

Coeficient de polizare Categorie

accelerati CPA

>68 CPAaa
>62 CPAaz
>56 CPAsa
>50 CPAso
>44 CPAaq
Valori intermediare gi valori < 44 CPAoectarata

Neimpus CPAruN

5.4.2 Rezistenta la abraziune (valoare de abraziune a agregatului - AAV)

Dacd este cazul, rezistenla la abraziune a suprafelei agregatului grosier, (valoare de abraziune a
agregatului - AAV), trebuie determinatd conform anexei A din standardul european EN 1098-8:1999.

Rezistenla la abraziune a suprafelei trebuie exprimatd utiliz6nd categoria corespunzitoare stabilite in

tabelul 16.
I

Tabelul 16 - Categorii pentru valorile maxime pentru rezistenfa la abraziune

Rezistenta la abraziune Categorie

AAV

< 10 AAVto
<15 AAVIs
<20 AAVzo
Valori intermediare gi valori > 20 AAVoectarar

Neimpus AAVr.rn

5.4.3 Rezistenfa la abraziunea provocati de pneurile cu crampoane

Dacd este cazul, rezistenla la abraziunea provocatd de pneurile cu crampoane, (valoarea abraziunii
scandinave AN), trebuie determinatd conform standardului european EN 1097-9. Ea trebuie declaratd
in conformitate cu categoria corespunzdtoare stabilit6 in tabelul 17.

16
 SR EN 12620+A1:2008

Tabelul 17 - Categorii pentru valorile maxime ale rezistenlei

la abraziune provocati de pneurile cu crampoane

Gategorie
Valoarea incercirii scandinave
Ar.r

<7 AN7

<10 AN 10
<14 An 14
< 19 AN 19
<30 AN 30
valori intermediare gi valori>30 AN Declarat

Neimpus Ar'r NR

5.5 Masa volumetrica reali 9i coeficientul de absorblie al apei

Dacd este cazul, masa volumetricd reald gi coeficientul de absorblie al apei

trebuie determinate
trebuie declarate, la cerere, impreund cu mijloacele de determinare
conform EN 1097-6, iar rezultatele
gi calculele utilizate.

5.6 Masa volumetrici in vrac

iar rezultatele
Dacd este cazul, masa volumetricd in vrac trebuie determinati conform EN 1097-3,
trebuie declarate la cerere.

5.7 Durabilitate
5.7.1 Rezistenla agregatului grosier la inghe!'dezghe!

Atunci cAnd agregate rezistente la inghe! sunt necesare pentru un beton utilizat
intr-un mediu supus
cicturitor Oe irighel-Oezghe!, rezistenfa la inghe!, determinatd conform EN 1367-1 sau EN 1367-2,
trebuie exprimita utilizAnd categoria corespuizatoare stabilitd in tabelul 18 sau in tabelul 19'

inghet-dezghe!' Paragraful F'2'3

N9TA - Anexa F prezintd indicalii pentru utilizarea agregatelor in mediu supus le
furnizeazd indrumiri ,iiti.arii coeficientulul d6 absorb[ie a apei ca incercare de clasificare, pentru
"rrpru
determinarea rezistenlei la inghe!-dezghe!.

Tabelul 18 - Categorii pentru valorile maxime ale rezistenlei la inghe!-dezghe!

inghe! - dezghe! Gategorie

Procentaj-de fiieroere dd masd " F

<1
Ft
<2 Fz
s4 Fq
>4
F Declarat

Neimpus F r.rn

ffig,salinitatesausatura!ieins6ruridedezghe!are,uree
este posibil ca incercdrile care utilizeazd o-solu[ie sdratd sau.
anexei B din DEN 1367-1'.2OO7 61, sd fie mai potrivite' ln
"o"iot,ir
acest caz, limitele tabelului nu sunt aplicabile.

17
 SR EN 12620+A1:2008

Tabelul 19 - categorii pentru valorile maxime ale sensibilitilii la

acfiunea sulfatului de magneziu

Valori ale sulfatului de

magneziu Categorie
Procent de pierdere de masd MS

<18
MSra
<25
MSzs
<35
MSss
>35
MS declarat

Neimpus MS r.rn

5.7.2 Stabilitatea volumului - contraclie la uscare

in zonele in care betonul prezintd o dislocare prin fisurdri de contraclie datorate proprietdlilor
agregatelor utilizate, contraclia la uscare a agregatelor utilizate in betonul de structurd trebuie, dacd
elte-cazut, sd nu depdgeascd 0,075% atunci c-6nd este incercat conform EN 1367-4 @(in cazul
agregatelor reciclate a se vedea gi anexa A) 6L iar rezultatele trebuie declarate.

D ruOfn @ - Aceastd cerin!5 nu se aplici in situaliile in care nu apare niciodatd uscarea completd a betonului
1
acoperit cu un strat de beton cu aer antrenat 9i nici elementelor de structurd armate puternic ai simetric ai
neexpuse condiliilor climatice.

D UOfn 2 - Stabilitatea volumului - expansiune. Uneori este posibil ca agregatele reciclate sd con[ind material
G expansiune precum var nestins. in mod normal, nu este posibil sd se impund cerinle acolo unde nu existd
metode de incercare. 6
5.7.3 Reacfie alcalii silice

Dacd este cazul, reactia alcalii-silice a agregatelor trebuie evaluatd conform reglementdrilor in vigoare
la locul de utilizare, iar rezultatele trebuie declarate.

NOTA - Anexa G conline prezentate precizdri asupra efectelor reacliei alcalii-silice reactivS.

S.8 D Clasificarea componentelor agregatelor grosiere reciclate

propo(iile de materiale componente in agregatele grosiere reciclate trebuie determinate conform
prEN g33-'11 gi trebuie declarate conform categoriilor relevante specificate in tabelul 20.

1B
 SR EN 12620+A1:2048

Tabelul 20 - Categorii pentru componentele agregatelor grosiere reciclate

>90 Rcgo

>80 Rceo

>70 Rczo

>50 Rcso

<50 RCoeclarat

>95 Rcugs
>90 Rcues

>70 RcuTs

>50 Rcu5s

<50 RcuDeclarat

< 10 Rbro-

<30 Rbao-

<50 Rbso

>50 RbDe"tarat

<1 Rar-
<5 Ras-

<10 Raro-

< 0,5 XRgo,u-

XRg.
=1
<2 XRgz-

Continut cmt/kg

3 0,2' FLo,z-

<2 FLz.
<6 FLs

u Categoria < 0,2 se impune numai aplicaliilor speciale care necesitd o calitatea superioard
a finisdrii suPrafelei.

19
 SR EN 12620+A1:2008

unde, conform prEN 933-11:

Componenti Descriere
Rc Beton, produse de beton, mortar
Elemente de ziddrie din beton
Ru Agregate nelegate, pratri naturali
Aoreqate leqate hidraulic
Rb Elemente de ziddrie de argild (de ex. cdrdmizi 9iligle)
Elemente de ziddrie cu silicali de calciu
Beton celular neplutitor
Ra Materiale bituminoase

FL Material plutitor
X AItele:
Coezive (argild 9i PamAnt)
Diverse: metale (feroase gi neferoase),
lemn greu, material plastic Ai cauciuc
Tencuieli de ipsos
Rq Sticla
@

Caracteristici chimice

6.1 Generalititi
Necesitatea incercdrilor 9i declararea tuturor caracteristicilor stabilite in prezentul articol trebuie
limitatd in functie de aplicilia particulard 9i utilizarea finali sau originea agregatului. Dacd este cazul,
incercdrile stabitite in articolul 6 trebuie realizate pentru determinarea caracteristicilor chimice
corespunzitoare.

NOTA 1 - Atunci c6nd este cerutd valoarea unei caracteristici, dar aceasta nu este deflnit6 prin limite stabilite,
se recomand6 ca aceasta sd fie declaratd de produc6tor ca fiind de categoria XX Dectarat, de exemplu, E in
tabelul 21 @, conlinutul de sulfat solubil in acid al zgurii de furnal rdcitd in aer egai cu 1,2o/o in masd corespunde
categoriei ASr,z ( Valoare declaratd ).

NOTA 2 - Atunci c6nd o caracteristic5 nu este obligatorie, poate fi utilizatd categoria: Neimpus.

NOTA 3 - Pentru obtinerea mai multor informalii in alegerea categoriilor corespunzdtoare unor aplicalii stabilite se
poate face referire la prevederile nalionale in vigoare la loculNl) de utilizare a agregatelor.

NOTA 4 - lndicalii asupra efectului produs de constituenlii chimici ai agregatelor, inclusiv asupra reac[iei alcalii-
silice reactivd 9i impuritd{ilor organice ugoare, asupra durabilitSlii betonului gi caracteristicilor suprafelei acestuia
sunt prezentate in anexa G.

6.2 Gloruri

C6nd este cerut, conlinutul in ioni de clor solubili in apd al agregatelor care intrd in compozilia
betonuluitrebuie determinat conform articolului 7 din EN 1744-1:1998 9i la cerere, trebuie declarat de
citre producdtor.
NOTA - Dac6 se gtie ci acest continut in ioni de clor solubili in apd este mai mic sau egal cu 0,01% (de exemplu,
pentru agregatele provenind din cele mai multe din carierele continentale), aceaste valoare poate fi utilizatd
pentru calculul conlinutului de clor din beton.

D Conlinutul de ioni de clor solubili in acid din agregatele reciclate pentru beton trebuie determinat
conform EN 1744-5 gi trebuie declarat de producdtor, la cerere' Gl

20
 SR EN 12620+A1:2008

6.3 Compugi confindnd sulf

6.3.1 Sulfat solubilin acid

gi carq intrd in compozilia
c6nd este cerut, conlinutul de sulfati solubili in acid al agregatelor filerelor
EN 744-i :1998, trebuie sd fie declarat in conformitate
betonului, determinat conform articoiului 12 din 1

cu categoria menlionatd in D tabelul2l. @

in acid
E Tabelul 21 @ - Categorii pentru valorile maxime ale conlinutului de sulfati solubili

Conlinut de sulfafi
Agregate solubiliin acid Categorie
Procent de masd AS
< 0,2 AS 0,,
< 0,8 AS o,a
Alte agregate dec6t > 0,8 AS o."larat
zgurd de furnal rdcitd in aer
AS **
Neimpus

< 1,0 AS r,o

> 1,0 AS Dectarat
Zgurd de furnal rdcitd in aer AS rn
Neimpus

6.3.2 Sulf total

C6rnd este cerut, conlinutul total de sulf (S) al agregatelor 9i filerelor, determinat
conform articolului 11
din EN 1744-1:1998, nu trebuie sd depdgeascd:

a)2% S in masd pentru zgura de furnal rdcitd in aer;

b) 1% S in masd pentru alte agregate decdt zgurd de furnal rScitd in aer.
pirotitul, (formd instabild a sulfurii
Este necesar a se lua mdsuri de precautie suplimentare atunci cand
trebuie redus
de fier FeS), este prezent in agregat. baca'prezenla acestui mineral este doveditd,
continutuluitotal de sulf (S) la maximum 0,1%.

6.3.3 @ Conlinutul de sulfafi solubili in apd al agregatelor reciclate

determinat conform
CAnd este cerut, continutul total de sulfali solubili in apd al agregatelor reciclate
EN 1744 - 1 , trebuie declarat in conformitate cu categoria specificatd in tabelul 22.

in
Tabelul 22 - Categorii pentru valorile maxime ale confinutului de sulfali solubili
aPi al agregatelor reciclate

Conlinut de sulfali Categorie

solubiliin aPi SS
Procent de masd
<0,2 SS 0,,

Neimpus SS Nn

@
6.4 Alte comPonente
6.4.1 Componente care modifici timpii de prizd giintdrirea betonului

Agregatele gi filerele care contin materiale organice sau alte substanle

in proporlii care sd modifice
timpii de prizd gi intdrirea betonului, trebuie ia faca obiectul unei evaluari in vederea determindrii

21
 SR EN 12620+A1:2008

efectului pe care il produc asupra timpului de a intdrire a betonului 9i asupra rezistenlei la

compresiune in conformitate cu 15.3 din EN 1744-1:1998.

Propo(iile unor asemenea materiale trebuie sd fie astfel, incdt si nu producd:

a) o cregtere a timpuluide prizd a mortarului martor cu mai mult de 120 min;
oh in 28 zile.
b) o reducere a rezistenlei la compresiune a epruvetelor de mortar cu mai mult de 20

prezenla materialelor organice trebuie determinatd conform 15.1 din EN 1744-1:1998, (determinarea
conlinuiutui de humus). bacd rezultatele pun in eviden!5 prezenla in 911titg!9 ridicatd a humusului,
trebuie determinati prezenla acizilor fulvici conform articolului 15.2 din EN 1744-1:1998. Dacd lichidul
de la suprafald, rezultat din incercare are o culoare mai deschisd dec6t cea standardizatit, agregatele
trebuie considerate ca fiind fdrd conlinut de materialelor organice.
pentru
NOTA 1 - Anumili compugi anorganici, care decoloreazi lichidul de la suprafald in momentul incercdrii
confinutul de humus nu afecteaziin mod negativ priza 9i rezistenla la compresiune a betonului'

NOTA2 -Zahdrulnuareefectasupraculorii lichidului delasuprafaldinmomentul incercdrii pentruconlinutul de

humus sau de acid fulvic. Atunci cdnd zahSrul sau materiile care conlin zahdr pot fi prezente, se recomandd
supunerea agregatului la incercare pe un egantion de mortar (a se vedea articolul 15.3 din EN 1744-1:1998). Se
recomandd aptiCarea cerinfelor prezentate mai sus referitoare la timpii de prizd 9i de rezisten!6 la compresiune a
betonului.

D Dacd este cerutd, prezenla impurit5lilor organice ugoare care modificd timpul de prizd 9i intirirea
betonului trebuie determinatd conform EN 1744-1.

Daci este cerutd, agregatele reciclate trebuie evaluate conform EN 1744-6, din punct de vedere al
influentei materialeloi solubile in apd asupra timpului de priza al pastei de ciment. Modificarea timpului
de prizd, t" trebuie sd se facd conform tabelului 23.

Tabelul 23 - Categorii pentru influenfa materialelor solubile in api din agregatele reciclate
asupra timpului de prizi inilial al pastei de ciment

Modificarea timpului de prizi inilial, t" Categorie

(min) (A)
Arc
<10
Aqo
<40
ADeclarat
>40

Neimpus A*o

in mod obignuit, se executd doud incercdri de clasificare pentru prezenla materialelor organice:
incercarea cu hidroxid de sodiu gi incercarea cu acid fulvic (se va vedea EN 1744-1: 1998, 15.1 9i
15.2). La agregatele reciclate se pot aplica ambele incercdri. Dacd lichidul de suprafald, in cadrul
acestor incercari, este mai clar decAt culoarea standard, se poate considera cd agregatele nu conlin
materiale organice.

NOTA3 -Zahdrulnuareefectasupraculorii lichidului delasuprafatdinmomentul incercdrii pentruconlinutul de

humus sau de acid fulvic. Atunci c6nd zahdrul sau materialele care conlin zahdr pot fi prezente, este necesard
supunerea agregatului la incercare folosind extrasul de apd (a se vedea EN 1744-6). Se aplicd cerinlele
prezentate mai sus referitoare la influenla asupra timpilor de prizd.

NOTA 4 -Componentele agregatelor reciclate care pot afecta negativ timpul de prizd 9i intdrirea betonului pot fi
anorganice gi ca urmare, nu sunt detectali folosind procedurile indicate la articolul 15.3 din EN 1744-1 :1998.
eentiu agregatele reciclate se recomand5 utilizarea procedurilor din EN 1744-6.6

6.4.2 Componente care afecteazd stabilitatea volumului zgurii de furnal riciti in aer
6.4.2.1 Agregatele de zgurd de furnal rdcitd in aer nu trebuie sd prezinte nici o dezagregare a
silicatului dicalcic atunci cAnd sunt supuse la incercare conform 19.1 din EN 1744-1:1998.

22
 SR EN 12620+A1:2008

6.4.2.2 Agregatele de zgurd de furnal rdciti in aer nu trebuie si

prezinte nici o dezagregare feroasd
:1998'
atunci cana sunt supuse-la incercare conform 19.2 din EN 1744-1

6.5 Gonfinutul de carbonat al agregatuluifin pentru cii de rulare din beton

fin destinat confeclion6rii
Atunci c6nd este necesard misurarea continutului de carbonat al agregatului 5 din
cdii de rulare, trebuie realizald conform metodei descrise in articolului
[O'rr.'i """".t,
rgo-zzobsO, proba pentru incercare fiind preparati conform 12.3 din EN 1744-1:1998' iar
rezultatele trebuie sd fie declarate.

Evaluarea conformitSfi i

7.1 Generalitili
producdtorul trebuie sd efectueze incerciri de tip iniliale, (a se vedea 7.2) gi controlul producliei in
cu prezentul standard
fabricd, (a se vedea anexa H), pentru a garanta cd productia este conformd
european gi cd valorile declarate sunt satisfdcute'

7.2 incerciri de tiP inifiale

pentru
incercdrile de corespunzdtoare utilizdrii finale prevdzute, trebuie efectuate
tip initiale,
verificarea conformitdlii cu cerinlele in urmdtoarele cazuri:

a) trebuie utilizatd o noud sursd de agregate;

poate
b) a intervenit o schimbare majorS in natura materiei prime sau in condiliile de prelucrare care
afecta caracteristicile agregatelor.
punctul de plecare al controlului
Rezultatele incercdrilor initiale trebuie sd fie documentate 9i constituie
producliei in fabricd. Aceistd documentatie trebuie sd conlind, in mod special, identificarea
tuturor
de radialii superior nivelului de fond natural 9i toate
componentetor susceptibile de a emite un nivel
periculoase' ln
hidrocarburi poliaromatice sau alte substanle
componentele susceptibile de a elibera
in
cazul in care unul dintre acegti componenli depdgegte limita fixati
prin reglementdrile vigoare
rezuitatele incercdrilor inilrale trebuie declarate'
referitoare la locul unde se utiliieazdagregatul,

7.3 Controlul produclieiinfabrici

producdtorul trebuie sd delina un sistem de control al producliei in fabricd conform cerinlelor din

anexa H.
proceduri de control al calitdlii sunt
inregistrdrile linute la zi de citre producdtor trebuie sd indice care
puse in funcliune in cursul producliei de agregate'
prevAzutd a acestora 9i de reglementdrile
N6TA - Forma de control aplicatd agregatelor depinde de utilizarea
aferente acelei utilizdri

23
 SR EN 12620+A1:2008

8 Notare

8.1 Notare gi descriere

@ Agregatele trebuie identificate in modul urmdtor:

a) originea gi producdtorul - dacd materialul este adus dintr-un depozit, trebuie identificate, at6t,
originea cdt gi depozitul;

b) tipul agregatului (a se vedea EN 932-3 gi pentru agregatele reciclate: ,,agregate reciclate");

c) pentru agregatele reciclate, clasificarea componentelor se face conform tabelului 20;

d) clasa de granulozitate a agregatului. @

8.2 lnformafii suplimentare pentru descrierea unui agregat

Necesitatea furnizdrii unor altor informalii depinde de situalie gi de intrebuin{area finald, de exemplu:

a) un cod care face corespondenla intre notare 9i descriere,

b) orice alte informalii complementare necesare identificdrii agregatului respectiv.

NoTA - La lansarea comenzii, se recomandd ca beneficiarul sd precizeze producdtorului toate cerinlele

particulare legate de utilizarea finala a agregatului impreund cu toate informaliile suplimentare de care are nevoie
gi care nu figureazd in tabelul ZA.1a 9i ZA.1b-

I Marcare gi etichetare

Borderoul de livrare trebuie sd conlind cel pulin urmdtoarele informalii:

a) notare,

b) data expedierii,

c) numirul seriei borderoului,

d) numdrul prezentului standard european.

NOTA - Pentru marcare gi etichetare CE se va vedea articolul ZA.3 din anexa ZA.

24
 o)
I
ro ()- rO- rO- ,ol
o:=t,.o)
Lr)^
eJ
G
o -l lEris @ lj F- F t- F-
aE(l)
LI
ol
ol q, .-
O
aE )aE
's e o +t +t +l +t
Il
q'6 t)
LI
.-

o bcP =";8
E
L cDs(E
Q
=E6
ol. oLoo
g:.E
rO
lr)
.9 =-8,o) Hl' e EI
I

o E-riu
E o +l
o
L
E'I
ooo E
GI
EI
sl
ct) o5tr
L FI
q, o
lJ)N ro f-
O ro o
f- |f)No
o 'ag ol
ol
lf) F-
No No No N(E N$
6 ou) 9l
EE
tro o- o- (!- o- o-
+,
(u 9- oc -)O
il
)(E
o-l oc
-)O oc
-)O -oc -)O OC
ED =E Y J0, O,Go O,o O,cE O.oo- o,(g
o
o .E6 crl o o_
L9E
ct' o: = I

ro E= \f-F
cr)
(o
.9r
Its -E.9 (\rtr ns
*,ol ;8
(E =ioc,)
N
C!

s: 3.-
rfl
'ii
*.
O tE @tr
-E (oio EE
,=E
=
F99'
6
ffi'-s.
'EE
orE
lr)^
tr)
sr-
cr)
(O rr)
1$
L E,o-
CD :E"
5o NN
NN Nr
8
o(r:=
O EE !
-E
-N
lHl
g'lE

iE <tg
N at J

H *;
eE 6 o[
;o
G
@=
tr
tr
t^
N(O
Nr
r.c)

-<O
Cf)
-
ro$
S^i
coN
co
9-
@co
tf,)

i:gl tr)
(\
3
.( 6F
Eb o
H
EE -9
@ @

-z- tE G

.-=, ii oo
<E $^

r =
-e
c'tE oE
roE
S*
(o- s-
NN
N
Qco
tq-
lJ)
<- s_ id
@^E
Lo"
lEfl
tr
O-
oa to 'q- lr) BN LO

@ =
(u Ea
="=
rO
EEI
E
L i:o ry (o -- c\ rO
rO$
g g- 9a += -l I rco
<f, s:
c\ -j
c9-
<o
{SNo.i iE
lo
EI
tol
.-q -
$ $ ]H
o
o @,tE
$ EI
(l)N N
trC
J =G
E.Q N=
@-
rr)
@
c!
r (O- (o
*..t
N- EfiI
=co
N
'=o
o JE
CL 'o
(\,1
='r>
N N
lF sl
lo ol
L r'= ._ .- o) .-o .-(D '=9 le
6
o 3g
-.-
,=F\

= =.s
6) o)
-.8
'oq =.o
5.e
p3 =.s l! €l
El
EE
+.h
e
'= G6
=r
oE ieE
E9E
=.(E
7E
ot -U
ot
9E
oL
co)
6E
l= El ot
I U .-l

CL
.=o -c -c lo-
l0 .=l
=l q) .c o)
o
o Fa OE oE
G)
aE oE oE le
EET _lR q
2l
(E
(t) to) :F
l-
fit l'=
t= -a
o
*,
E
tF
l= c
o
N
E' lo o
<(o

o a O (o o^ ry
l= oc
li
t- co-
o- @ lc t
o
CL
o
tr
N $ rO
l?f
l-N
IFF
loo
lzz
 I
0,l q) ,o- lJ-)- to- rO rr)
c' ^l
I

O:= tt l'- t- N F- F-
6)
r! q,
:=l
orl
- E'.9(E o o
ts
+t +l +l +t
t.= ol O).- ,G,
,d
()
9o
ho9tsl F{*
ol J .O
zr
a3.E ti iEcd o rf, (E

9-=-E ol 6 Eu L rO rO
r. o.9 o
c)
t,
o +l +l )
E* E EI
oooEl
a-yl
c)
L

o:Je=l Ll .g
o oc)
tf) o
O o lr) O
E
I
roN LO t- lr) t\
Nof\
'a, -.- o t- ro
El N6 N(E Nof.* No No C
ocD 9l 3E
tro (6- $- o- (s- o- o- L
c)
.-
LV
-t
At
JO
-)O
oc -oc)(g -)(E
OC -OC,(o -OC)(! -oc)(E .I
o
LI
E') O,oo O,oo- O,tE
o-
O,oo O,(E O,G
o. o
L
(g
tl ,r
=l I
0)
=a
96
F-
oE cf)
(5
L
o-
QLo
LL
o= e{E os =
a
o
P-
e- N
o
sr
oo co.^
i=
(6
o
o9
oE)
oE
-E
3s
(o-
@'a
(o;
'-
o
o-
:=.- a
xE=
--t
9-
)(o
C)
rJ)
NE Js o
:cD oE S? o.i Ss =o-
6FL =o -E dN ,(!
EP E O
) '-
=
N
--/}
EDs
60 ;o O
lO
Jco E
G,c
q,.=
@= N\t CD- $a .o o
5
N o.t, G co
@ i(E
0)(,
(o
N
(o -9
: ='tr
hP
LE
G'

9* C)
rr)^ =(E
r'l
vO o)
o(E
Z
LU
O=
7e
c"l
@t
E Sv
(f)-
g") (o
N '.1:-
rr' j=9 (o (o - c)^
'E '=
'AG (o
6 qN CO
G.g lr)- to
o, @
Ro O^ AP
LL
oo
CO
r=E L
\$ | Ico {co
$ $
__: <o <+u
CQT -iNs
_C
LO
$ $ 9,o
t'S (E6
ox
EE o (o 0)ts
E)G (f)
COr Ro (EC)
js
.=N 6l=
tr
@i
N
\
c\l
I
I stf)
N N
=co N co)
=a
S,O
<.r 9
<; .-
:' .(E
69
='= E'= P .- c) .- c) .- c) .- c) .- c) c) (/)E
=6) r .!9 5.c te
2o
(E
'e93
==(!
Ya =.(s
9A =.q
PE
';=.(g
Fo)
-o =.a
PA FE
F ot 6E OE ot ot ot Lo)
EEE c(.) cc) cc) !c)
CL
.E.= .e oE oE oE oE oE oE a.=
oo c 99
lo o)
IO
1".
tiY
.c
l:t= o
It
lf
!!
E' lo o
a l= (J
l- rO^
LO
$ rl^) 6 O lN
o N co =
G
E, l-N
IFF
loo
lzz
 SR EN 12620+A1:2008

Anexa B
(informativd)

lndicalii privind definirea pe(ii grosiere sau fine ale agregatelor fine
mai
in tabelele B.1 gi B.2 sunt prezentate prescripliile necesare definirii intr-o manierd suplimentard
precisd a p6(ilor grosiere sau fine ale nisipurilor. Se poate utiliza unul din tabele dar nu ambele
pentru aceste descrieri.
granule medii
in tabelele B.1 gi B.2, nisipurile cu granule mari sunt notate prin litera C, nisipurile cu
prin litera M, iar nisipurile cu granule fine prin litera F'
trecutd prin sita de
in plus, atunci cAnd este folosit tabelul B.1, se adaugd P pentru procentul de masd
granule medii)'
0,500 mm, dupd notarea C, M, sau F, (de exemplu MP pentru un nisip cu

acelagi mod, atunci cAnd este utilizat tabelul B.2, se adaugd F pentru modulul de finele dupd
in
notarea b, M, sau F (de exemplu FF pentru un nisip fin)'

Tabelul B.1 - Pe4i grosiere sau fine ale agregatelor fine, misurate
prin procentut ae masi trecuti prin sita de 0,500 mm

Procent de masi trecuti

CP MP FP

De la 5 pAnd la 45 De la 30 pAnd la 70 De la 55 pand la 100

Tabelul 8.2 . Pa(ile grosiere sau fine ale nisipului, misurate

Modul de finele
CF MF FF

De la 4,0 pitndla2,4 De la 2,8 p6nd la 1,5 De la 2,1 p6nd la 0,6

modulul de finele al
Modulul de finele (FM,) permite controlarea constanlei. Atunci ci'nd este necesar,
unei livrdri ," ,".orrnO'a ra ri" in limitele unui FM declarat t 0,50 sau in alte limite stabilite'

NOTA - in general, modulul de fine[e (FM) esle definit ca suma procentelor cumulate,
ale masei relinute pe seria
de site urmatoare (mm ), exprimatd in procente, adicd:

27
 SR EN 12620+A1:2008

Anexa C
(normativd)

Toleranfe reduse ale granulozitilii tip a agregatelor fine,

declarate de citre Producdtor

Tabelut C.1 - Toleranle reduse ale granulozitdlii tip a agregatelor fine,

declarate de cdtre producitor

Dimensiune a sitei Procent masic de trecere

mm 014 012 011

4 r5
2 +5
1 t10 t 10 t5
0,250 r10 t15 t 15
0,063 r3 +5 r5

NOTA - A se vedea 4.3.3.

28
 SR EN 12620+A1:2008

Anexa D
(normativd)

Evaluarea pi(ilor fine

pd(ile fine trebuie considerate ca neddundtoare atunci cAnd se aplicd una din urmdtoarele patru
condilii:

a) continutul total de particule fine din agregatul fin este mai mic de 3 % sau altd valoare conform
prevederilor in vigoare la locul utilizirii agregatului;

b) valoarea echivalentd in nisip (Sfl, atunci cdnd se supune incercdrii conform EN 933-8' este mai
mare decdt limita inferioard stabilitd;

c) incercarea cu albastru de metilen \MB), atunci cAnd se supune incercdrii conform EN 933-9, are
ca rezultat o valoare mai mici decdt limita stabilitS;

d) s-a dovedit echivalenta cu performanle oblinute c-u agregate cunoscute, dovedite satisfdcdtoare,
sau existd dovezi ale unei utilizdri satisfdcdtoare fdrd probleme.
pe fractiile
Cerintele de conformitate pentru echivalentul de nisip gi incercarea cu albastru de metilen
granuiometrice Ol2 mm trebuie exprimate, in mod normal, cu o probabilitate de 90%.
cunogtinle in utilizarea
NOTA - Limite exacte nu pot fi fixate la modul general, at6ta timp cAt nu existi mai multe
limitelor gi/sau a
acestor incercdri pentru diferite tipuri de agregat fin din Europa. Se recomandd fixarea
local, conform
categoriilor lin6nd seama de experienla asupra specificatiilor existente pentru materialele utilizate
prevederilor in vigoare la locul de utilizare a agregatului.

29
 SR EN 12620+A1:2008

Anexa E
(informativd)

lndicalii referitoare Ia utilizarea agregatelor in beton

E.1 Rezistenla agregatului grosier la fragmentare

E.1.1 pentru agregatele avAnd in mod obignuit o rezistentd superioard betonului_9i pentru acele
amestecuri de agregate, ciment cu sau fdrd aditivi, a cdror utilizare s-a dovedit a fi satisfdcdtoare,
rezistenlele mdsurate in mod normal ale betonului produs, constituie, in general, o indicalie suficientd
pentru rezistenlei agregatului. Totodati, atunci cind este cerut un beton cu o rezistenli foarte mare,
poate fi necesar sd se lind seama de rezistenla agregatului'

E.1.2 Un agregat de categoria LAts, LAzo sau de impact SZra, nu este cerut in general, decAt in
cazuri speciaie (de exemplJ, in zonele in care sunt folosite pneurile cu crampoane sau in cazul
cerintelor regionale particuiare pentru straturile de finisare ale drumurilor)'

E.1.3 Un agregat de categoria LA30, sau de impact SZzz,poale fi necesar pentru straturile de rulare
goc. Pentru
ale goselelor gi [entru straturile de finisare ale pavimentelor care sunt supuse eforturilor la
este mai mare de 40, se recomandd o evaluare pe baza
agregatele al-ciror coeficient Los Angeles
experientei obtinute prin utilizarea lor anterioarS.

E.2 Rezistenld la inghe!'dezghef

8.2.1 Rezistenla la inghefdezghe! a betonului variazd in funclie de gradul de saturalie in ap5, de

elementele care intri in-compozilia 6etonului gi de propo(iile utilizate la dozarea acestora. Propo(ia
de aer inclus este un factor impo*ant, in consecinld, este esenliald determinarea rezistenlei la inghe!-
dezghe! a betonului prin efectuarea de incercdri asupra egantioanelor de beton.

30
 SR EN 12620+A1:2008

Anexa F
(informativd)

Note pentru indicalii asupra rezistenlei la inghe!-dezghe! agregatelor

F.1 Generalitili
posibilitatea ca un agregat sd se deterioreze prin acliunea ciclurilor de inghefdezghe! depin_de in
principal, de climat, d-e utilizarea finald, de tipul petrografic ai de repartilia granulometricd a porilor in
interiorul granulelor de agregat.

F.1.1 Climat
Gradul de deteriorare este propo(ional cu frecvenla ciclurilor de inghe!-dezghe!, cu diferenla termicd
intre inghe! gi dezghe! gi de gradul de saturare al particulelor de agregat.

F.1.2 Utilizare finali

Agregatele sunt susceptibile de a fi deteriorate prin acliunea de inghe!-dezghe! in condiliile de mediu
inion]urdtor pa(ial sau in intregime saturat sau in condilii de umiditate foarte mare. Riscul de
deteriorare cieqte in mod semnificativ atunci cAnd agregatul este expus apei mdrii sau la acliunea
sdrurilor de dezghelare.

F.1.3 Tip petrografic

Rezistenla la inghe!-dezghet depinde de rezistenla granulelor de agregat, ca 9i de dimensiunea 9i

distribu{ia porilor sau a altor discontinuitdliin interiorul granulelor.

F.2 incerciri
F.2.1 incerciri orientative
O examinare petrograficd sau una dintre incercdrile fizice citate mai jos pot aduce precizdri asupra
sensibilitdtii la acliunea de inghe!-dezghet. Agregatele care satisfac cerinlele uneia din aceste
incercdri pot fi considerate ca rezistente la acliunea de inghefdezghe!.

F.2.2 Examinare petrografici

Examinarea petrograficd a agregatului, efectuatd conform modului de lucru stabilit in standardul
european fNl ggZ--g, poate da o indicalie asupra prezenlei particulelor slab sau foarte puternic
absorbante, susceptibiie de a fi deterioraie la acliunea de ingheldezghe!. Dacd se observd gi/sau
dacd se suspecteazd prezenla acestor particule, poate fi utilizatd una din incercdrile fizice descrise in
F.2.3 sau F.2.4 pentru evaluarea rezistenlei agregatului la acliunea de inghe!-dezghe!.

Agregatele fragile provenind din roci foarte alterate de conditiile de climd 9i din anumite conglomerate
gi brecii pot con{ine de exemplu urmdtoarele elemente:

- gisturi, micagisturi, filite, cretd, marnd, qisturi argiloase, bazalt poros sau particule slab
cimentate cu minereuri argiloase.

F.2.3 Absorblia apei

Atunci cAnd absorblia apei, determinatd conform standardului european EN 1097-6, nu depdgeqte
I o/o, aereeatul poate fi considerat ca rezistent la atacul ciclic al inghelului 9i dezghelului.
Cu toate acestea, numeroase agregate satisfdcdtoare au valori mai ridicate de absorblie a apei
superioare.

31
 SR EN 12620+A1:2008

De exemplu, calcarele gi gresiile Jurasice au frecvent valori de absorblie mai mari de 4o/o, in timp ce
zgura de furnal, calcarele Permiene gi gresiile dolomitice 9i carbonifere au frecvent valori de absorbtie
mai mari de 2o/o, dar acestea pot fi incd rezistente la acliunea de inghe!-dezghe!.

Cu siguran!5, pentru sursele de agregate conlinAnd o cantitate de agregat de silex microporos,

diferenlierea intre durabilitatea la inghe!-dezghet satisfdcitoare gi durabilitatea Ia inghe!-dezghe!
nesatisidcdtoare poate fi evaluatd mai bine prin mdsurarea densitdlii dec6t prin mdsurarea absorbliei
apei.

F.2.4 Alte [ncerciri orientative

Rezistenla la inghe!-dezghe!, determinatd conform standardului european EN 1367-1 sau valoarea
sulfatului de magneziu, determinatd conform standardului european EN 1367-2, poate fi aplicatd
pentru evaluareJ rezistenlei la acliunea de inghet-dezghe! a agregatelor. [ncercarea cu sulfat de
magneziu este consideratd cea maipotrivitd pentru situaliile in care agregatele sunt expuse la api de
mare sau sdruri de degivrare.

NOTA - in situalii extreme, cu temperaturi scdzute gi/sau cu saturalie de sdruri de degivrare sunt mai potrivite
D
incercdrile ce folosesc solu{ii saline sau uree, aga cum este specificat in EN 1367-1 : 2007 @, anexa B.

De asemenea, verificarea rezistenlei la inghe!/dezghe! a unui agregat se poate face utilizdnd o

incercare pe beton.

D incercarea cu sulfat de magneziu nu se poate aplica la agregatele reciclate ce contin fracliunii de

ciment. @

F.3 Alegerea unei categorii

CAnd sunt disponibile inregistrdri ale utilizirii satisfdcdtoare asupra performanlelor unui agregat in
conditii similare celor pentru care este prevdzut a fi utilizat, agregatul poate fi considerat ca acceptabil.
in cazul in care nu este disponibil nici un document gi c6nd sunt necesare incercdri, condiliile de
mediu, utilizarea finald gi climatul pot fi folosite pentru alegerea unei categorii corespunzdtoare din
tabelul F.1. Categoria aleasd poate fi apoi utilizatd asociatd cu prevederile articolului 5.7.1 pentru
determinarea nivelului stabilit pentru rezistenta la acliunea de inghefdezghe! sau a rezistenlei la
ac{iunea sulfatului de magneziu.

Tabelul F.1 - Categorii de severitate referitoare la climat gi la utilizarea finali

Condilii de mediu Climat

Mediteranean Atlantic Continental'
Fdrd inghe! sau in stare uscatd NR NR NR

Saturalie parliald, fdri sare NR F+ sau MSes Fzsau MSzs

Fzsau MSzs Fr sau MSra
Saturalie, fird sare NR

Cu sare (apd de mare sau F+ sau MSss Fzsau MSzs Fr sau MSra
suprafele circulate de vehicule)

Piste oentru aerodromuri Fzsau MSzs Fr sau MSre Fr sau MSre

tategoria Continentat poate fi aplicatd lslandei, pa(ial Scandinaviei gi altor regiuni
muntoase unde conditiile climatice de iarnd sunt aspre.

32
 Anexa G
(informativd)

lndicalii referitoare la efectele produse de unii constituenli chimici.ai

agregatelor asupra durabilitilii betonului in care sunt incorporali

G.1 Cloruri

G.1.1 E Clorurile din agregatele naturale 6

Clorurile pot fi prezente in agregate, in general sub formd de sdruri de sodiu 9i de potasiu, proporlia
lor fiind foarte legatd de originei agregalului. Asemenea sdruri influen\eazd conlinutul total de cloruri
gi alcalii al betoiului. Pentiu reducerea riscului coroziunii armdturilor incorporate in mod curent se
itaOilegte o limitd a conlinutului total de ioni de clor provenili din ansamblul constituenlilor din beton.

Continutul de ioni de cloruri solubili in apd a celei mai mari p5(i de agregate extrase din depozitele
continentale este in general destul de redus. Atunci cAnd se poate dovedi cd acest conlinut de cloruri
din astfel de materiall nu este mai mare de 0,0'1 %, aceasti valoare poate fi utilizatd in procedura de
calcul a con{inutului maxim de cloruri din componenlii betonului.

Gl.2 D Clorurile din agregatele reciclate

pentru agregatele reciclate gi in special pentru acelea care conlin beton sau mortar intdrit, clorurile pot
fi combinate cu aluminatul d-e calciu gi alte faze. Clorurile combinate sunt dificil de extras folosind apd
ca in procedurile descrise in articolul 7 al EN 1744-1:1998 chiar dacd eqantionul este transformat intr-
o pudrd fini inainte de extragere.

De reguli, pentru agregatele reciclate, conlinutul de ioni de clor este scdzut. Con[inutul de cloruri
solubile in acid, deteiminat conform EN 1744-5, va supraevalua probabil disponibilitatea clorurilor 9i
se recomandd ca aceastd valoare sd fie folositd pentru calcularea conlinutului de ioni de clorurd din
beton. Acest fapt poate furniza o marjd plus de sigurantd suplimentard. @

G.2 Sulfafi
prezenta sulfatilor in agregate poate produce degraddri ale betonului, prin umflare. O parte importantd
a sulfatului din zgura Oe turnat este prinsd in granulele de zgurd gi nu joacd nici un rol-in reacliile de
hidratare ale cimentului. Din aceastd cauzd, in zgurd poate fi toleratd o propo(ie ridicatd de sulfali. ln
unele condilii, alli compugi ai sulfului prezenli in agregate pot sd se oxideze 9i sd producd sulfali.
Aceasta poate provoca, de asemenea o degradare a betonului prin umflare.

D Sulfalii solubili in apd din agregatele reciclate, determina{i conform EN 1744'1 sunt, potenlial,
suttali reactivi (de exemplu gipsuD gipot cregte riscul de degradare prin umflare a betonului. 6

G.3 Reactie alcalii-silice

G.3.1 @ Reacfie alcalii-silice din agregate naturale @|

Unele agregate pot reacliona cu hidroxizii alcalini prezenli in lichidele interstiliale din beton. in aceste
-deflvorabile
condilii qi in prezenla umiditalii, aceste fenomene pot provoca o umflare, urmatd de
fisurarea sau ruperea betonului. Forma cea mai frecventd de reactie se produce intre alcalii gi unele
forme de silice (ieaclie alcalii-silice). O altd formd mai putin frecventd este reac{ia alcalii-carbonat.
 SR EN 12620+A1:2008

in absenla unei experienle bazate pe o perioadd mare, pentru a dovedi absenla reactivitdlii dintr-un
amestec particular de ciment gi agregat, este necesar de a se lua urmdtoarele mdsuri de precaulie:

- limitarea conlinutuluitotal de alcalii din amestec;

- utilizarea unui ciment cu conlinut redus de alcalii reactive;
- utilizarea unui amestec de agregate nereactive;
- limitarea gradului de saturare in apd a betonului.

Un amestec de agregate qi ciment poate fi evaluat cu ajutorul reglementdrilor in vigoare in locul de

utilizare, dacd nu este posibild respectarea uneia din procedurile de mai sus.

Atunci cdnd agregatele sunt importate din alte !dri, cumpirdtorul trebuie sa lind seama de experienla
acumulatd in ldrile de origine.

NOTA - pentru mai multe detalii, a se vedea Raportul CEN CR 1901 "specrfrcalii regionale gi recomanddri pentru
evitarea reac{iilor alcalii-silice in beton".

G.3.2 @ Reac[ie alcalii-silice din agregate reciclate

Folosirea agregatelor reciclate poate influenla oportunitatea precau!iilor de mai sus. in cazul
agregatelor iecictate este necesar sd se stabileascd dacd betonul original a conlinut sau nu agregate
potenliat reactive (sau in curs de reaclie) gi acolo unde conlinutul de alcalii al noului beton (sau
cimeni) a fost limitat, trebuie determinat gi luat in considerare conlinutul de alcalii din agregatele de
beton reciclat. in cazul agregatelor reciclate in general, este de preferat ca materialul sd fie considerat
agregat potenlial reactiv, cu exceplia cazului in care se stabilegte prin in mod gPecial cd acesta nu
eiteieactiv. in ambele cazuritrebuie sd se ia in considerare o varialie imprevizibild a compoziliei. @

G.4 Componente care afecteazi finisarea suprafelei de beton

Atunci aspectul suprafelei betonului este un element esenlial, se recomandd ca agregatele sd nu

cind
conlind materiale in propo(ii care sd prejudicieze aspectul sau durabilitatea suprafelei.

NOTA - Dat fiind ci un procent de masi foarte mic de impuritd{i din agregate poate avea efecte foarte importante
asupra finisirii suprafe{ei betonului, este recomandatd verificarea sursei agregatelor avdnd in vedere utilizarea
finald.

in mod normal, se recomandd ca propo(ia de impuritSli organice ugoare, determinati conform articolului 14.2 din
EN 1744-1:1998, sd nu depigeascd:
a) 0,5 % de masi pentru agregate fine; sau
b) 0,1 % de masd pentru agregat grosier.

Atunci cAnd suprafala betonului este importantS, se recomandd ca proporlia de impuritdli organice ugoare,
determinatd conform articolului 14.2 din EN 1744-1 :1998, sd nu dep5geascd:

a) 0,25oh de masd pentru agregate fine; sau

b) 0,05% de masd pentru agregat grosier.

in anumite cazuri, de exemplu pentru betonul ornamental, poate fi necesard definirea unor prevederi
suplimentare relative la nivelurile de impuritSli organice u$oare.

Unii constituenli ai agregatelor pot avea un efect prejudiciabil asupra finisdrii suprafelei betonului 9i
producerea de pete, decolordri, umfldri sau desprinderi, dacd sunt in apropierea suprafelei betonului.
Sulfurile de fier reactive gi lignitul constituie doud exemple de materiale susceptibile de a avea un
astfel de efect asupra betonului.

G.5 Gomponente care afecteazi priza giintirirea betonului

Alte componente ale agregatelor pot avea un efect negativ asupra vitezei de hidratare a cimentului 9i
a modificdriitimpului de prizd gia intdririi betonului.

34
 SR EN 12620+41:2008

Materiile humice gi materiile derivate din zahdr constituie doud exemple care au un asemenea efect.
Unele minerale argiloase pot scddea rezistenla gi durabilitatea betonuluiin care sunt incorporate.

@Compugii agregatelor reciclate care pot afecta negativ timpul de prizd gi intdrire a betonului pot fi
anorganicigica urmate nu pot fidetectali prin procedurile indicate la '15.3 ale EN 1744-1: 1998.
Pentru agregatele reciclate se recomandd a se folosi procedurile din EN 1744-6.6

G.6 Componente din zgura de furnal riciti in aer

Unii constituenli din zgura de furnal rdcitd in aer utilizali ca agregate pentru beton pot avea un efect
defavorabil asupra stabilitdlii volumului acestuia din urmd. Totugi, zgura de furnal rdcitd in aer
provenitd din unitSlile de produclie moderne risca mai pulin sd prezinte acest tip de inconvenient.

35
 SR EN 12620+A1:2008

Anexa H
(normativd)

Controlul Producliei in fabricd

H.1 lntroducere

prezenta anexd stabilegte un sistem de control al producfiei in fabricd pentru agregate, permilAnd si
se asigure cd acestea sunt conforme cerintelor prezentului standard.

performanla sistemului de control al producliei in fabrici trebuie evaluatd conform principiilor enunlate
in prezenta anexd.

H.2 Organizare

H.2.1 Responsabilitate 9i autoritate

Responsabilitatea, autoritatea gi relaliile dintre toate persoanele desemnate de a organiza,

executa qi
care trebuie sd
veriiica activitdlile care afecteazd calitatea,trebuie definite, inclusiv pentru persoanele,
dispund de autonomie organizatoricd 9i autoritate permildnd:

a) luarea mSsu rilor pentru preven irea neconform it5!ilor produsulu i.

b) identificarea, inregistrarea gi tratarea abaterilor de la calitate a produsului'

H.2.2 Reprezentantut managementulu i pentru control u I producf iei in fabrici

producdtorul trebuie sd numeasci, pentru toatd linia de produclie a agregatelor, o persoani investitd
cu autoritatea necesard pentru a asigura cd sunt implementate 9i respectate permanent cerinlele
prezenta anexd.

H.2.3 Revizuirea efectuati de management

prezentei anexe,
Sistemul de control al producliei in fabricS, adoptat pentru satisfacerea cerinlelor
trebuie auditat gi revizuit de management, la intervale de timp corespunzdtoare, pentru a se asigura
cd este mereu eficace gi corespunzdtor. inregistrdrile acestor revizuiri trebuie pdstrate.

H.3 Proceduri de control

producdtorul trebuie sd elaboreze gi sd menlind la zi un manual de control al producliei in fabricd

definind procedurile prin care cerinlele controlului producliei in fabrici sunt indeplinite.

H.3.1 Controlul documentelor 9i al datelor

Controlul documentelor gi al datelor trebuie sd cuprindd documentele gi datele referitoare la cerinlele

prezentului standard iniluzdnd aprovizionarea, prelucrarea, controlul materialelor 9i documentele
referitoare la sistemul de control al produclieiin fabricd.

Manualul controlului calititii al fabricii trebuie sd conlind procedura gestiondrii documentelor 9i a

datelor. Acest manual trebuie sd descrie procedurile gi responsabilitSlile in materie de aprobare,
editare, difuzare 9i gestionare a documenteior gi al datelor interne 9i externe. De asemenea, trebuie
tratatd pregdtirea, editarea gi inregistrarea mod ificdrilor aceste i documentali i'

H.3.2 Servicii subcontractate

Dacd oricare din opera{iuni este subcontractatd de cdtre producdtor, acesta din urmd trebuie sd
pentru
stabileascd mijloace de control. in toate cazurile producdtorul poartd intreaga responsabilitate
fiecare din subcontracte.

36
 SR EN 12620+41:2008

H.3,3 ldentificarea materiilor prime

Trebuie sd existe o documenta{ie care sd precizeze natura materiei prime, sursa dacd este cazul, prin
una sau mai multe hd(icare permit localizarea sa gi planul de extraclie.

Este responsabilitatea producdtorului de a se asigura cd sunt identificate substanlele periculoase,

conlinutul lor nedepdgind limitele stabilite prin prevederile in vigoare la locul de utilizare a agregatului.

E NOTA '1 €il - Majoritatea substanlelor periculoase definite in Directiva Consiliului 76l769lCEE, de obicei, nu
sunt prezente in cele mai multe zdcdminte de agregate de origine mineralS. Cu toate acestea, nota de la articolul
ZA.1 din anexa ZA este adusd in atenlie producdtorilor de agregate.

E Suplimentar pentru agregatele reciclate trebuie si se documenteze controlul intrarii de materii prime de
reciclat,

NOTA 2 - Procedurile de control ale intrdrii pentru agregatele reciclate trebuie sd identifice:

- natura materiilor prime;

- sursa gi locul de origine;
- furnizorul gi transportatorul.

NOTA 3 - Pentru agregatele reciclate, depozitul de prelucrare este suficient pentru sursd. @

H.4 Controlul producliei

Sistemul de control al produclieiin fabricd trebuie sd indeplineascd urmdtoarele cerinte:

a) Existenla procedurilor pentru identificarea materialelor gi controlul lor.

NOTA - Acestea pot include proceduri pentru intrelinerea gi reglarea echipamentelor de prelucrare, controlul sau
incercarea materialelor egantionate ln timpul prelucririi, modificarea procesului de produclie, in caz de intemperii,
etc.

b) Existenla procedurilor pentru identificarea 9i controlul tuturor materiilor periculoase menlionate la

H.3.3, pentru a se asigura cd nu depdgesc limitele definite prin prevederile in vigoare la locul in care
este folosit agregatul.

c) Existenla procedurilor pentru asigurarea cd materialele sunt stocate intr-o manierd controlatd 9i cd
amplasarea locului de stocare gi con{inutul acestuia sunt identificate.

d) Existenla procedurilor pentru asigurarea cd materialele luate din stoc nu sunt degradate astfel incAt
sd compromitd conformitatea lor.

e) ldentificarea produsului prin originea sa gi prin tip pAnd in momentul transferului la client.

H.5 Controale gi incerciri

H.5.1 Generalitili

Producdtorul trebuie sd pund la dispozi{ie toate instalaliile, echipamentele gi personalul instruit,

necesare pentru realizarea controalelor gi incercdrilor cerute.

H.5.2 Aparaturi

Producdtorul este responsabil de controlul, etalonarea sau verificarea 9i de intrelinerea

echipamentelor de control, de mdsurare gi de incercare.

Exactitatea gi frecvenla etalondrilor trebuie sd fie conforme standardului european EN 932-5.

Aparatura trebuie utilizatd conform procedurilor descrise.
Aparatura trebuie identificatd in mod unic.
Toate inregistrdri le etalondrilor trebuie pdstrare.

37
 SR EN 12620+A1:2008

H.5.3 Frecvenla gi localizarea controalelor, egantionirilor giincercirilor

Documentul de control al producliei de agregate trebuie sd stabileascd frecvenla 9i natura

controalelor. Egantioanele gi incercdrile, atunci cAnd sunt necesare, trebuie si fie realizate cu
frecventele stabilite in tabelele H.1,H.2 9i H.3.
perioadd de
NOTA 1 Frecven{ele incercdrilor sunt, in general, corelate cu anumite perioade de produclie. O
-
produclie este definitd ca o siptdmAnd, o lund sau un an de produclie, zile lucrdtoare'

NOTA 2 - Cerin{ele pentru controlul producliei in fabricd pot introduce examindri vizuale. Orice abatere
indicati
de aceste examinSri pot conduce la cregterea frecvenlei incercdrilor.

NOTA 3 - Dacd valoarea misuratd este in apropierea limitel stabilite, ea poate confirma necesitatea creqterii
frecvenlei incercdrilor.

NOTA 4 - in unele condilii, frecvenla incercdrilor poate fi redusd sub limita indicatd in tabelele H.1, H.2 9i
H'3'

Aceste condilii Pot fi:

a) un sistem de produclie total automatizat;
b) o indelungatS experien{d de constanld a unor caracteristici;
c) un zdcdmdnt al cdror caracteristici sunt conforme;
d) punerea in aplicare a unui sistem de management al calitSlii insolit de misuri exceplionale pentru
supravegherea gi monitorizarea proceselor de produclie.

producdtorul trebuie sd stabileascd un program pentru frecventa incercdrilor bazat pe specificaliile

minime din tabelele H.1,H.2 9i H.3.

Cauzele care conduc la reducerea frecventei incercirilor trebuie prezentate in documentul de control
al producliei de agregate.

H.6 inregistriri
Rezultatele controlului producliei in fabricd trebuie inregistrate 9i menlionate locul de egantionare,
data gi ora prelevdrii egantioanelor, produsul supus incercdrilor ca 9i orice alti informalie
pertinentd,
de exemplu conditiile climatice.

NOTA 1 - Este posibil ca unele caracteristici sd fie comune mai multor produse' in acest caz, producitorul
baz6ndu-se pe experienla sa, poate aplica rezultatul unei incercdri la mai multe produse. Aces_t lucru se aplicd in
particular produselor rezultate din amestecarea a doud sau mai multe clase granulare. Se recomandd ca
granulozitatea sau puritatea sd fie verificate in cazul in care caracteristicile intrinseci s-ar fi putut schimba'

in cazul in care produsul controlat sau supus incercdrilor nu satisface cerinlele prevdzute in
specificatie, sau dacd existd indicii cd nu le va satisface, trebuie notate demersurile ce trebuie fdcute
pentru remedierea acestei situalii, (de exemplu realizarea unei noi incercdri giisau luarea unor noi
mdsuri pentru remedierea procesului de produclie).

Trebuie efectuate inregistrdrile cerute de cdtre toate articolele din prezentul standard european. Ele
trebuie pdstrate, cel pulin pentru perioadd reglementard.
prin
NOTA 2 - prin ,,perioadd reglementarS" se intelege timpul in care sunt pdstrate aceste inregistriri stabilite
reglementdrile in vigoare la locul de produclie.

H.7 Controlul producfiei neconforme

in cazul in care controlul sau o incercare scoate in evidenld cd un produs nu este conform, acesta
trebuie:

a) reprelucrat; sau
b)transferat spre o altd intrebuinlare pentru care este corespunzdtor; sau
c) refuzat gi marcat ca neconform.

38
 SR EN 12620+41:2008

Producdtorul trebuie sd inregistreze toate cazurile de neconformitate, cdutind cauza gi, dacd este
necesar, sd intreprindi acliunl corective.

NOTA - Acliunile corective pot include:

a) cercetarea cauzei neconformitdtii, inclusiv examinarea modului de incercare 9i fdcind reglajele necesare;
b) analiza proceselor, operatiunilor, inregistrdrilor referitoare la calitate, rapoartele de exploatare 9i raportdrile
reclamaliilor clienlilor pentru detectarea gi eliminarea posibilelor cauze ale neconformitilii;
c) punerea in practicd a acliunilor preventive pentru tratarea problemelor la un nivel corespunzdtor riscurilor
aferente;
d) efectuarea controalelor care sd asigure cd au fost aplicate ac[iunile corective eficiente;
e) punerea in aplicare gi inregistrarea modificdrilor procedurilor rezultante din acliunile de coreclie.

H.8 Manipulare, depozitarea gi condifionare in zonele de produclie

Producdtorul trebuie ia mdsurile necesare pentru a pdstra calitatea produsului in timpul operaliunilor
de manipulare 9i de depozitare.

NOTA - Se recomandd ca aceste mdsuri si ia in considerare urmdtoarele:

a) contaminarea produsului;
b) segregarea;

c) gradul de curdlenie al echipamentelor folosite la manipulat gi a zonelor de depozitare.

H.9 Transport gi ambalare

H.9.1 Transport

Sistemul de control al produc{iei in fabricd al producitorului trebuie sd identifice mdsura

responsabilitdlii producdtorului pentru ca acesta sd cuprindd opera,tiunile de depozitare 9i livrare.

NOTA - Atunci c6nd agregatele sunt transportate in vrac, poate fi necesard acoperirea sau introducerea in
containere pentru reducerea oricdrei contamindri.

H.9.2 Ambalare

Atunci c6nd agregatele sunt ambalate, metodele gi materialele utilizate nu trebuie sd contamineze sau
sd deterioreze agregatele in aga fel incAt caracteristicile sd fie modificate intr-un mod semnificativ
inainte ca si fie scoase din ambalaj. Toate precauliunile luate in timpul manipuldrii sau depozitdrii
agregatelor trebuie inscrise pe ambalaj sau in documentele insolitoare'

H.1 0 Formarea personalului

Producdtorul trebuie sd stabileascd 9i sd menlind la zi procedurile de formare a persoanelor implicate

in sistemul de produclie. inregistrdrile acestor formdri trebuie !inute la zi.

39
 SR EN 12620+A1:2008

Tabelul H.1 - Frecvente minime ale incercirilor pentru determinarea caracteristicilor generale

Caracteristici Articol Note/Referinfe Metodi de Frecventa

incercare minimi
pentru
incercare
1 Granulozitatea 4.3.1 EN 933-1 1pe
4.3.6 EN 933-1 0 siptdm6nd

2 Forma agregatului 4.4 Frecvenla incercirilor se EN 933-3 pe lund

grosier aplicd agregatului EN 933-4
concasat. Frecvenla
incercdrilor agregatulu i
grosier natural depinde de
originea sa gi poate fi
redusd
3 Conlinut de 4.6 EN 933-1 1pe
sdptdm6nd
particule fine

4 Calitatea pd(ilor 4.6 NumaicAnd aceastd EN 933-8 1pe

fine caracteristicd este cerutd, EN 933-9 sdptimAnd
conform
condiliilor stabilite in anexa
D.
5 Masa volumetricd 5.5 EN 1097-6 1 pean
reald gi coeficientul
de absorbtie al aoei a
6 Reaclie alcalii-silice 5.7.3 Dacd este
necesar gi in
caz de dubiu
7 Descriere 8.1 EN 932-3 1 incercare
petrograficd la 3 ani

B Substante H.3.3 Dacd este

periculoaseb H.4 necesar gi
in particular: in caz de
Emisii radioactive, dubiu
Emisiide metale
grele
Emisiide
hidrocarburi
poliaromatice

tonform
bin
reglementdrilor in vigoare la locul de utilizare
lipsa unoi prevederi contraie, numai cAnd aceasta este necesar pentru marcaj CE (a se vedea anexa ZA )

40
 SR EN 12620+41:2008

Tabelul H.2 - Frecvenfe minime ale Tncercirilor pentru determinarea caracteristicile specifice
utilizirii finale
Frecventa
Metodi de minimd
Caracteristici Articol Note/Referinte
incercare pentru
incercare
Pentru beton cu
Rezisten{d la 2pean
1 5.2 rezisten!d ridicatd EN'1097-2
fragmentare
Agregate destinate 1 la2 ani
Rezistenla la uzurd EN 1097-1
2 5.3 numai pentru stratul de
rulare
Agregate destinate 1la2 ani
Rezistenla la
3 5.4 numai pentru stratul de EN 1097-8
polizare
rulare
Rezistenla la EN 1097-8:1999
Agregate destinate 1la2 ani
abraziune a anexa A
4 5.4.2 numai pentru stratul de
suprafelei
rulare
Rezistenla la
abraziunea Numaiin regiunile
provocati de pneuri unde sunt utilizate 1 la2 ani
5 5.4.3 EN 1097-9
CU pneuri cu crampoane
crampoane

Rezistenld la inghe!- EN 1367-1 sau 1 la2 ani

6 dezghet 5.7.1 EN '1367-2

Pentru agregate de EN 1744-1:1998, 1 la2 ani

Continut de cloruri articolul 7
7 6.2 origine marind, a se
vedea tabelul H.3
Conlinut de carbonat N isip destinat stratului EN 1744-1:1998,
de calciu cdilor de rulare din 12.3 lla2ani
8 6.5
beton Elrr.r 196-2:2005,i.$
articolul 5

41
 SR EN 12620+A1:2008

ffitrU"trl H.3 - Frecvenfele minime ale incercirilor vizind determinarea

a
caracteristicile agregatelor din surse particulare

Frecventa
Metodd de minimi
Caracteristici Articolul Note/Referinfe
incercare pentru
incercare
Conlinut de elemente 4.5 Agregat grosier de EN 933-7 1 pean
1
cochilifere origine marind

2 Stabilitate de volum 5.7.2 EN 1367-4 l la5ani

contraclie prin uscare

Conlinut de cloruri o.z Agregate de origine EN 1744-1;1998, 1pe

3 articolul 7 sriptdm6nS
marind

Agregate reciclate EN 1744-5 2pean

Compugi conlin6nd sulf 6.3 Agregat de zgurd de EN 1744-1:1998, 2pean

4
furnal gi agregate articolul 12
reciclate

Agregate, altele dec6t EN 1744-1:1998, 1 pean

zgurd de furnal rdcitd articolul 12
in aer gi agregate
reciclate

Substanla organice: 6.4.1

5
- con,tinut de humus EN 1744-1:1998, 15.1 1 pean
- acid fulvic (in cazul in EN 1744-1:1998.15.2 1 pean
care conlinutul indicat al
humusului este ridicat)
- incercare comparativd
rezistenld - timp de EN 1744-1:1998, 15.3 1 pean
intdrire
- impurit6li organice
u9oare EN 1744-1:1998,14.2 2pean

6 Dezintegrarea silicatului 6.4.2.1 Numai pentru zgurd EN 1744-1:1998,19.1 2pean

dicalcic de furnal
7 Dezintegrarea feroasd 6.4.2.2 Numai pentru zgurd EN 1744-1:'1998, 19.2 2pean
de furnal
8 lnfluenla asupra timpului 6.4.1 Numai pentru EN 1744-6 2pean
ini(ial de prizd al agregate reciclate
cimentului
'l pe
I Componentele 5.8 Numai pentru prEN 933-1 1 lund
agregatelor reciclate agregate reciclate
orosiere qrosiere
'10 Densitatea particulelor 9i 5.5 Numai pentru EN'1097-6 1 pe luni
absorblia de apd agregate reciclate
qrosiere
11 Sulfat solubil in apd b.J Numai pentru EN 1744-1 1 pe lunS
aoreoate reciclate

a pentru
aqreqatele reciclate. se poate considera originea la depozitul de procesare

ffi,

42
 SR EN 12620+A1:2008

Anexa ZA
(informativa)

Articole din prezentul standard european care se adreseazi

cerintelor esentiale sau altor prevederi ale Directivelor UE

ZA.1 Domeniu de aplicare gi caracteristici relevante

prezentul standard european gi prezenta anexd ZA au fost elaborate in cadrul unui mandatl)dat CEN
de cdtre Comisia Europeand giAsocialia Europeand a Liberului Schimb'

Articolele acestui standard european prezentate in aceastd anexd rdspund cerinlelor mandatului dat
in cadrul Directivei UE referitoare la Produse pentru Construc{ii (89/106iCEE )'

Conformitatea cu aceste articole conferd agregatelor gi filerelor tratate in prezentul standard european
prezumtia de aptitudine pentru utilizdrile prevdzute indicate in acest standard; referinla trebuie ficutd
la informatiile care insolesc marcajul CE.

AVERTISMENT - Alte cerinte gi alte directive UE, care nu modificd aptitudinea de utilizare previzutd,
pot fi aplicate agregatelor 9i filerelor care intrd in domeniul de aplicare al acestei anexe.

NOTA - in afard de articolele specifice referitoare la substanlelor periculoase conlinute in acest standard,
pot
exista gi alte cerinfe aplicabile produselor care intrd in domeniul siu de aplicare (de exemplu, legisla{ie
prevederilor
europeane transpusi qi iegi, reglementdri gi prevederi administrative nalionale). Pentru sati_sfacerea
din directiva UE referitoarJ ia pioouse penlru Construclii, este necesar ca aceste cerinle s6 fie respectate acolo
unde gi atunci cAnd se aPlicd.
NOTA - O bazd de date informativd asupra prevederilor europene gi nalionale referitoare la substan{e periculoase
este disponibitd in pagina Construc,tii de pe site internet EUROPA (CREATE, accesat prin http://europa.eu.int).

t\ M125,,Agregate" cu amendament

43
 SR EN 12620+A1:2008

Tabelul ZA.la - Domeniu de aplicare 9i capitolele de specificafii respective

Produs: aturale,artificialesaureciclate9iamestecurialeacestor
agregate care sunt cuprinse in domeniul de aplicare al prezentului standard.
Utilizare previzuti: Piod-ucerea betonului pentru construclii, cai rutiere 9i alte lucriri de geniu civile

Caracteristici Articole de specificalii din Nivelgi/sau Notare

esenfiale prezentul standard gi/sau din alt clasi
standard (alte standarde) (niveluri
gi/sau
clase

Formd, mdrime gi masd 4.2 Clasit de granulozitate Nici una Notare (d/D)
volumetricd reald a 4.3 Granulozitate Nici una Toleran!5/categorie
granulelor 4.4 Forma agregatului grosier Nici una Categorie
5.5 Masd volumetrici realS gi coeficient Nici una Valoare declarati
de absorbtie al aoei
Puritate 4.5 Conlinut de elemente cochilifere in agregat grosier Nici una Categorie
4.6 Pdrti fine Nici una Cateoorie
Rezistenld la 5.2 Rezistenld la fragmentare a agregatului grosier Nici una Categorie
fragmentare/sfd16mare

Rezisten!5 la glefuire gi 5.3 Rezisten!dla uzurd a agregatului grosier Nici una Categorie
abraziune 5.4.1 Rezistenla la glefuire Nici una Categorie
5.4.2 Rezisten!5 la abraziune Nici una Categorie
5.4.3 Rezistenla la abraziune provocatd de pneuri cu Nici una Categorie
cramooane
5.8 Componentele agregatelor reciclate grosiere Nici una Categorie
Inr) Compozitie/con!inul
6.2 Cloruri Nici una Valoare declaratd
6.3.1 Sulfat solubil in acid Nici una Categorie
6.3.2 Sulf total Nici una Admis/respins
6.3.3 Conlinutul de sulf solubil in api al agregatelor Nici una Categorie
reciclate
6.4.1 Componente ale agregatelor naturale care reduc Nici una Admis/ refuzal
timpul de prizd 9i intdrirea betonului Valoare limitd

6.4.1 lnfluenla asupra timpului de prizd al cimentului Nici una Categorie

(agregate reciclate) Nici una Valoare
6.5 Conlinut de carbona[i in nisipul pentru stratul cdii declaratd @l
de rulare a suorafetelor de beton circulate
Stabilitate a 5.7.2 Stabilitate volumetricd - contraclie prin uscare Nici una Admis/respins
volumului 6.4.2 Constituenli care afecleazd stabilitatea
volumetricd a zqurii de furnal rdcitd in aer Nici una Admis/resoins
Absorblie de ape 5.5 Masa volumetricd reala 9i coeficient de absorblie Nici una Valoare declaratd
de aod
Substan{e periculoase: Paragraful al 3 .

lea din articolul

Emisii radioactive zA.3
(pentru agregate de NOTA - articolul ZA.1 de mai sus
origine radioactivi H.3.3 ldentificarea materiei prime
utilizate in betonul Nici una
pentru cladiri), H.4 Administrarea produc[iei
Emisii de metale grele
Emisii de hidrocarburi
poliaromatice
Emisii de alte substanle
nericrrloase
Durabilitate fald de 5.7.1 Rezistenla agregat grosierului Nici una Categorie
inghe!-dezghe! la inghefdezghe!

Durabilitate tald de 5.7.3 Reaclia alcalii-silice Nestabilit Valoare declaratd

reactia alcalii-silice

44
 SR EN 12620+A1:2008

Tabelul ZAlb - Domeniu de aplicare giarticolele de cerinle relevante

Produs: Filere oblinute prin prelucrarea materialelor naturale, artificiale sau reciclate ale agregatelor gi
amestecurile acestora.
Utilizare ( prevdzutd ) Prelucrarea betonului pentru construclii, cdi rutiere gi lucrdri de inginerie civilS.

Garacteristici esen!iale Capitole de specificalii din Nivelgi/sau Notare

prezentul standard gi/sau din alt clasi
standard

Fineleigranulozitate gi 4.3.6 Filere Nici una Valoare

masd volumetricd a Nestabilit admisirespins
5.5 Masa volumetrici reald si coeficient de Valoare declaratd
granulelor
absorblie a apei
Compozifie / conlinut 6.2 Cloruri Nici una Valoare declaratd
6.3.'1 Sulfat solubil in acid Nici una Categorie
6.3.2 Sulf total Nici una Valoare
admis/ respins
6.4.1 Constituenli reducAnd timpul de Nici una Valoare
priz6 gi rezistenla betonului admis/ respins

Puritate 4.6 Particule fine Nici una Categorie

Stabilitate volumetricd 5.7.2 Stabilitate volumetricd - diminuare Nici una Valoare

prin uscare Admis/respins
6.4.2 Constituenli care atecteazd Nici una Valoare declarati
stabilitatea volumetricd a zgurii de
furnal rdcitd in aer

Emisie de alte substanle NOTA din articolul ZA.1 de mai sus Paragraful al 3-lea
periculoase H.3.3 ldentificarea materiei prime din articolul ZA.3
H.4 Administrarea producliei

Durabilitate la 5.7.1 Rezistenla agregat grosierului la Nestabilit Categorie

inghe!/dezghe! inghe!/dezghef

Cerinla pentru o anumitd caracteristicd nu se aplicd in ldrile membre MSs in care nu existd nici o
cerinld reglementatd referitoare la aceastd caracteristicd pentru utilizarea prevSzutd a produsului. in
,cesi car, producdtorii care introduc produsele lor pe piata acestor state membre nu sunt obligali sd
determine gi nici sd declare performanlele produselor lor referitoare la aceastd caracteristicd 9i poate
fi utilizati fn informaliile care insolesc marcajul CE opliunea ,,Nici o performanld declaratd". (NPD)
(a se vedea articolul ZA.3), Totugi, opliunea NPD nu poate fi utilizati atunci cAnd caracteristica face
obiectul unui nivel de prag.

ZA.2 Proceduri de atestare a conformitdlii agregatelor gi filerelor

ZA.2.1Sistem (sisteme) de atestare a conformitilii

Sistemele (sistemul) de atestare a conformitdlii agregatelor qi filerelor menlionate in tabelul ZA.1 a 9i

tabelul ZA.1b, conform deciziei comisiei 98/598/CE din 9 octombrie 1998 reluat ca atare in anexa 3 a
mandatului M 125.,,Agregate", in formd modificatd, este prezentat in tabelele ZA.2 a gi ZA.2 b, pentru
utilizarea prevdzutd:

Sistemul de atestare a conformitdlii agregatelor qifilerelor indicate in tabelul ZA.1 a gitabelul ZA.1 b,
conform deciziei comisiei gils7gtcE din24 iunie 1996 reluat ca atare in anexa 3 a mandatului M 125.
,,Agregate", in formd modificatd, este prezentat in tabelul ZA.2 a 9i tabelul ZA.2 b, pentru utilizarea
prevdzutS:

45
 SR EN 12620+A1:2008
pentru
Tabelul ZA.2a- Sistem (sisteme) de atestare a conformititii agregatelor 9i filerelor
pa(i)
utilizare cu cerinle de securitate riguroase' lcare necesite intervenfia unei te(e
Nivel sau clasi Sistem de atestare
Produs Utilizare previzuti (nivelurisau clase) a conformitilii
(produse) (utiliziri previzute)
Agregate pentru beton, Clidiri, drumuri gi alte
mortar gi pastd lucrdri de inginerie civilS 2+

Filere pentru beton, Clddiri, fabricarea

mortar gi pasta produselor prefabricate 2+
de beton, drumuri gi alte
lucrdri de inqinerie civild
oarelaProdusepentruConstruc!iiB9/106/CEE
anexa lll.2.(ii), prima posibilitate conlindnd certificarea controlului producliei in fabricd de cdtre un
organism notiticat p" b^r unei inspeclii iniliale la fabricd gi a.controlului producliei in fabricd, ca 9i
ori-ntr-o suoraveqhere continui, evaluarea qi acceptarea acestui control al productiei in fabricd.

Tabelul ZA.2.b - Sistem (sisteme) de atestare a conformitifii agregatelor 9i filerelor pentru

utilizare firi cerinfe de securitate riguroase'1care nu necesiti intervenlia unei te(e
pirli)

Nivel sau clasi Sistem de atestare

Produs Utilizare previzuti (nivelurisau clase) a conformitilii
(produse) (utiliziri previzute)
Agregate pentru beton, Clddiri, drumuri gi alte
lucrdri de inginerie civild 4
mortar qi pasta
Filere pentru beton, ClSdiri, fabricarea
produselor prefabricate de 4
mortar gi pastd
beton, drumuri gi alte lucrdri
de inqinerie civilS
laProdusepentruConstruc!ii89/106CEEanexa
lll.2.(ii), a treia posibilitate.

Atestarea conformitdlii agregatelor gi filerelor care figureazd in tabeleleZA.la gi ZA.1b trebuie sd se

bazeze pe evaluarea'pro-cedlrilor de conformitate prezentate in tabelele ZA.3a gi ZA.3b ca rezultat al
aplicirii capitolelor din prezentul standard european citat in prezenta anexi.

Tabetul ZA.3a - Atribuirea sarcinilor de evaluare a conformitdlii

(pentru agregate gi filere sub sistem 2+ )
Articole
Sarcini Obiectul sarcinii aolicate
Sarcini ale Controlul producliei in fabricd (CPF) Parametri legali de toate
producdtorului caracteristicile relevante d in 7.3
tabelul ZA.1a sau din tabelul
zA.lb
incercare de tip initiala Toate caracteristicile relinute
din tabelul ZA.'la sau din 7.2
tabelul ZA.1 b
Sarcini ale Certificarea lnspec{ia iniliala Parametrii legati de toate
organismului CPF bazat6 pe: a fabricii gi a caracteristicile relevante din 7.3
notificat CPF tabelul ZA.la sau din tabelul
7A lb
Supravegherea Parametrii legali de toate
continuS, caracteristicile relevante d in 7.3
evaluarea gi tabelul ZA.1a sau din tabelul
aoroharea CPF ZA.lb

@suntdefinitedec5trestatelemembreincadrullegisla!iei,reglementdrilor9iprevederilor
ad min istrative nalionale

46
 SR EN 12620+A1:2008

Tabelul zA.3b .Atribuirea sarcinilor de evaluare a conformitetii

(pentru agregate 9i filere relevante in sistemul 4 )
Articole
Sarcini Obiectul sarcinii aplicate
Controlul producliei in Parametrii legali de toate
producdtorului fabricd (CPF) caracteristicile
relevante din tabelul 7.3
ZA.lasau din tabelul
ZA.lb
'lncercare
de tip inilial5 Toate caracteristicile
relevante din tabelul 7.2
ZA.la sau din tabelul
ZA.1b

ZA-2.2 Declaralia de conformitate CE

Pentru agregate gi filere sub sisfem 2+ : Atunci cSnd conformitatea cu condiliile prezentei anexe
este reali-zaG gi odatd ce organismul notificat a elaborat certificatul mentionat in continuare,
producetorul sau reprezentantul autorizat stabilit in EEAN2) trebuie sd pregeteascd 9i sd pdstreze o
declara{ie de conformitate care autofizeazd producdtorul sd aplice marcajul CE.

Aceastd declaralie trebuie sd menlioneze:

- numele gi adresa producdtorului sau al reprezentantului sdu autorizat stabilit in Spaliul

Economic European ca $i locul de produclie;

- descrierea produsului (tip, identificare, utilizare, ...) qi o copie a informaliilor care insolesc
marcajulCE;

- prevederi cu care produsul este conform (anexa ZA din prezentul standard european) ;

- condiliile particulare aplicabile la utilizarea produsului (de exemplu, prevederi pentru utilizarea
in anumite condilii, etc.);

- numdrul certificatului ce inso{egte controlul producliei in fabricd;

- numele gi funclia persoanei abilitate sd semneze declaralia in numele producitorului sau al

mandatarului sdu.

Declaralia trebuie sd fie insolitd de un certificat de control al producliei in fabricS, intocmit de

organismul notificat, care trebuie sd con{ina gi alte informalii dec6t cele de mai sus:

- numele gi adresa organismului notificat;

- numdrul certificatului de control al producliei in fabricd;
- condiliile gi perioada de valabilitate a certificatului, dacd este cazul;
- numele gifunc{ia persoanei abilitate sd semneze certificatul.;

Declaralia menlionatd mai sus trebuie redactatd in limba oficiald a statului membru in care produsul
este destinat a fi utilizat.
pentru agregate gi fitere sub sisfem 4: Atunci cAnd conformitatea cu condiliile prezentei anexe este
realizatd, producdtorul sau reprezentantul autorizat stabilit in EEAN2) trebuie sd pregdteascd 9i sd
pdstreze o declaralie de conformitate care aulorizeazd producdtorul sd aplice marcajul CE. Aceastd
declaralie trebuie sd menlioneze:

@A se citi"spaliul Economic European

47
 SR EN 12620+A1:2008

- numele gi adresa producdtorului sau a reprezentantului autorizat stabilit in EEAN2)qi locul de

produc!ie;
- descrierea produsului (tip, identificare, utilizare, ...) Si o copie a informaliilor care insolesc
marcajul CE;
- prevederi cu care produsuleste conform (anexa ZAdin prezentulstandard european ) ;

- condi{iile particulare aplicabile la utilizarea produsului (de exemplu, prevederi pentru utilizarea
in anumite condilii, etc.);
- numele gi funclia persoanei abilitate si semneze declaralia in numele producdtorului sau al
reprezentantului sdu autorizat.

Declaratia menlionatd mai sus trebuie redactatd in linrba oficiald sau limbile oficiale ale statului
membru in care produsul este destinat a fi utilizat.

ZA.3 Marcaj CE gi etichetare

producdtorul sau reprezentantul autorizat stabilit in EEAN2) este responsabil de aplicarea marcajului
CE. Simbolul marcajului CE aplicat trebuie si fie conform directivei 93/68/CE gi trebuie aplicat pe
eticheti, ambalaj siu pe documentele comerciale insolitoare anexate (de exemplu, borderou de
livrare). Urmdtoarele informalii trebuie sd insoleascd marcajul CE:
- numdrulde identificare alorganismuluide certificare (numai pentru produsele din sistemul2+);
- numele sau marca de identificare gi adresa inregistratd a producdtorului;
- ultimele doud cifre ale anului cAnd s-a aplicat marcajul;
- numdrul certificatului de control al producliei in fabricd (dacd este cazul);
* referire la prezentul standard european;
- descrierea produsului: denumire genericS, material, dimensiuni, .. 9i utilizarea prevdzutd;
- informatii referitoare la caracteristicile esenliale corespunzdloare prezentate in tabelul ZA.1 sau
ZA.lb, dupd cum urmeazd'.
- valorile declarate gi, daci este cazul, nivelul sau clasa/ categoria ( inclusiv ,,admis" pentru
cerintele admis/respins, cAnd aceasta este necesard) a se declara pentru fiecare
caracteristicd esenliald dupd cum este prezentat in ,,Note" din tabelul ZA.1 sau ZA.1b; gi
- menliunea ,,nici o performanld determinatA" (NPD) pentru caracteristicile relevante'

Opliunea,,nici o performan!5 determinatd" (NPD) nu poateTi utilizatd atunci cAnd caracteristica face
obiectul unui nivel de prag. in celelalte cazuri, opliunea NPD poate fi utilizatd acolo unde 9i atunci
c6nd, caracteristica, pentru o utilizare prevdzutd indicatd, nu face obiectul unei cerinle reglementate'

in completarea oricdror informalii specifice referitoare la substanlele periculoase prezentate mai

inainte, se recomandd insolirea, pentru produse, acolo unde gi atunci cdnd aceasta este cerutd 9i intr-
o formd corespunzdtoare, de o listd de documente a altor legislatii referitoare la substanlele
periculoase fald de care produsul se pretinde a fi conform, ca gi toate informaliile cerute prin aceste
reglementdri.

NOTA - Nu este necesard citarea reglement6rilor europene firi derogdrile nalionale'

Figurile 2A.1,2A.2, ZA.3 gi ZA.4 prezintd exemple de informatli ce trebuie scrise pe etichetS, ambalaj
gi/sau documente comerciale.

48
 SR EN 12620+A1:2008

Marcaj CE de conformitate, consdnd

din simbolul ,,CE prezentat in
Directiva 93/68/CEE

01234 Numdrul de identificare al organismului

notificat

Orice Co SRL, P.O. Box21,8.1050 Numele sau marca de identificare gi

ad resa sediu I ui produ cdtorul u i

08 ultimele doud cifre ale anului aplicdrii

marcaiului

0123-DPC-04s6 N u mdrul ce rtificatul u i CE

EN 12620 N u mdrul stand ard ul u i eura pean

Agregate pentru beton Descrierea produsului

9l

Forma granulelor Valoare declaratd (Ft) lnformalii referitoare la produs gi la

c aracte ri sti ce I e reg I e m e ntate

Clasa de granulozitate Notare (d/D)

Densitatea granulelor Valoare declaratd ( Mg/m")
Puritate
Calitatea pirtilor flne Valoare de prag admis/refuz gi (%)
Categorie ( MB,SE )
Continut de elemente cochilifere Categorie ( de exemplu SCro) )
Rezistenli la sfirimare sau la Categorie (LA" )
concasare
Rezistenld la polizare Categorie (de exemplu PS%o )
Rezisten!i la abraziune Categorie ( de exemPlu AA Y1o AN 30)
Rezistenli la uzuri Categorie ( de exemPlu MDE20 )
Compozi!ie/con!in ut
Agregat reciclat grosier Categorii (Rcs6, XGo z)
Cloruri Valoare declaratd (%c)
Sulfati solubili in acid Categorie (de exemplu 456,2 )
Sulf total Categorie (de exemplu Srun )
Continutul de sulfali solubili in apd al Categorie (SSo'')
agregatelor reciclate
Componente care afecteazd timpul de prizd Valoare de prag admis/refuz ( timp de
gi intdrire al betonului intdrire in minute
gi rezistenla la
compresiune So/o)

lnfluen!a agregatelor reciclate asupra Categorie \Azr)

timpului de prizd ini{ial al cimentului

Conlinutul de carbonali Valoare declarati ('h COz)

Stabilitate de volum
Contractie prin uscare Valoare de prag admis/respins ( %WS )
Constituenti care alecleazd Valoare declaratd (AsPect )
stabilriatea volumului a zgurii de furnal
rdciti in aer

Conlinut de carbonali Valoare declarata (% CO, )

Absorblie api Valoare declaratd (% WA)

Emisii radioactive Valoare declarati dacd se cere

''l
Emisii de metale grele
Emisii de hidrocarburi poliaromatice )I'Valori de prag valabile laX: locul
0,2
de utilizare
Emisii de alte substanle periculoase De exemplu substanla Pm3
Rezisten!i la inghe!-dezghe! Valoare declaratd (F sau MS)
Rezistente la reaclii alcalii-silice Valoare declaratd dacd se cere

Figura ZAJ 'Exemplu de informalii ale marcajului CE pentru agregate

sub sistem 2+

49
 SR EN 12620+A1:2008

Marcaj CE de conformitate,
constdnd din simbolul ,,CE"l prezentat
in Directiva 93/68/CEE

01234 Numdrul de identificare al

o rg a n i sm u u i n ot ifi c at
I

Orice CoSRL, P.O. Box 21, B . 1050 Numele sau marca de identificare gi
ad re sa sediului prod ucdtorul ui

DoB@ Ultimele doud cifre ale anului aplicitrii

marcaiului
0123-CPD-0456
N um drul ce rtificatu lu i CE

EN 12620 N umdrul stand a rdul u i eu roPean

Descrierea Produsului
pi
Agregate pentru beton

Forma granulelor/ Clasa de granulozitate Valoare declaratd (%o de trecere a mase^i) lnformalii referitoare la produs gi la
Valoare declaratd (Mg/m') ca racte ri stice le re g I e me ntate
Densitatea granulelor
Compozitie/continut
Cloruri Valoare declaratd ('/. C )
Sulfali solubili in acid Categorie ( de exemPlu ASo z )
Sulf total Valoare de prag admis/respins (%S)
Puritate Valoare de prag admis/ resPins (%
de trecere a
Stabilitate de volum masei MB,SE )
Contraclie din uscare
Valoare de prag admis/ resPins (%
contraclie din uscare )
Constituenli care alecieazd
stabilitatea de volum a zgurii de furnal Valoare declaratd (aspect, fisurare
rdcitd in aer vizibild sau dezintegrare)
Emisii de alte substanle periculoase
X emite YYlnn (aa)lzz)

Figura ZA.2 - Exemplu de informalii ale marcajului CE pentru filerele sub

sistem 2+

50
 SR EN 12620+A1:2008

Marcaj CE de conformitate,
constdnd din simbolul ,,CE"
prezentat in Directiva 93/68/CEE

Orice Co SRL, P.O. Box21,8.1050 Numele sau marca de identificare gi

ad resa sedi ulu i prod ucdtoru Iu i

lJltimele doud cifre ale anului aplicdrii

marcajului

EN 12620 Numdrul standardului european

Agregate pentru beton Descrierea produsului

9i
Forma granulelor Valoare declaratd lnformatii relative la produs gi la
ca ra cte ri sti ce I e reg I e m e ntate
Clasa de granulozitate Notare
Densitatea granulelor Valoare declaratd
Puritate
Calitatea pa4ilor fine Valoare de prag admis/respins gi

Conlinut de elemente cochilifere ( de exemplu SCro) )

Rezistenfi la sfir6mare sau la (LArc)
concasare
Rezisten!6 la polizare (de exemplu PSY56 )
Rezistenli la abraziune ( de exemplu AAY2o AN 30)
Rezistenli la uzurd (de exemplu MDE20)
Compozi!ie/con!inut
Agregat reciclat grosier (Rcso, XGo,z)
Cloruri (%c)
Sulfali solubili in acid ( de exemplu ASo,z )
Sulf total (de exemplu Srun )
Continutul de sulfali solubili in api al
agregatelor reciclate
Componente care a'{ecleazd timpul de prizd Valoare de prag admis/ respins
gi intdrire al betonului de intdrire in min
gi rezistenla la
compresiune SYo)
lnfluenta agregatelor reciclate asupra Categorie (Aru)
timpului de prizd inilial al cimentului
Conlinutul de carbonali Valoare declaratS
Stabilitate volumetrica
Contractie din uscare Valoare de prag admis/ respins ( %WS )
Constituenti cate alecleazd Valoare declaratd ( Aspect )
stabilitatea volumetrica a zgurii de furnal
rdciti in aer
Absorblie api Valoare declaratd (% WA)
Emisii radioactive Valoare declaratd dacd se cere
''l
Emisii de metale grele
Emisii de hidrocarburi poliaromatice )I Valori de prag valabile la locul de utilizare
Emisii de alte substanle periculoase De exemplu substanta X: 0,2 Pm3
Rezisten!i la inghe!-dezghe! Valoare declaratd (F sau MS)
Rezistenli la reaclii alcalii-silice Valoare declaratd dacd se cere

Figura ZA.3 - Exemplu de informalii ale marcajului GE pentru agregate pentru beton
sub sistem 4

51
 SR EN 12620+A1:2008

Marcaj CE de conformitate,
constdnd din simbolul ,,CE"
prezentat in Directiva 93/68/CEE

Orice Co SRL, P.O. Box21, B . 1050 Numele sau marca de identificare gi

ad re sa se d i ul ui p rod u c dtorul ui
@oa @ lJltimele doud cifre ale anului aplicdrii
marcaiului

EN 12620 Numdrul standardului euroPean

Agregate pentru beton Descrierea produsului

9i
Forma granulelor/ Clasa de granulozitate Valoare declarate (%o de trecere a masei) lnformalii relative la produs gi la
Densitatea granulelor Valoare declaratd (Ms/m') cara cte ri stice le regl e m e ntate
Compozi!ie/con!in ut
Cloruri Valoare declarata ('/. C )
Sulfali solubili ?n acid Categorie (de exemPlu AS 6,2 )
Sulf total Valoare de prag admis/refuz (%S)
Puritate Valoare de prag admis/ resPins (%
trecere a masei,
MB,SE )
Stabilitate de volum
Contraclie din uscare Valoare de prag admis/ respins (%
contraclie din uscare )

Constituenti care af ecleazd Valoare declarata (aspect vizibil, fisurare

Stabilitate de volum a zgutii de furnal vizibild sau dezintegrare)
recite in aer
Emisii de alte substanle periculoase X emite YYlnn (aa)lzz)

Figura ZA.4 - Exemplu de informafii ale marcajului CE pentru filere

sub sistem 4

52
 SR EN 12620+41:2008

Bibliografie

EN 206-1 , Concrete - Part 1: Specification, performance, production and conformity

@ f ru 13055-1 :2002 @1, Lightweight aggregates - Part 1: Lightweight aggregates for concrete,
moriar and grout

D Cn i g01 @L Regional specifications and recommendations for the avoidance of

damaging alkali silica reactions in concrete

53
 SR EN 12620+A1:2008

Anexa nationali NA
(informativa)

Corespondenla dintre standardele europene 9i

internalionale cu standardele rom6ne
Corespondenta dintre standardele europene gi internalionale la care se face referire in text 9i
standardele romAne este urmdtoarea;

EN 196-2:2005 IDT SR EN 196-2:2006

Metode de incercSri ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimicS a
cimenturilor

EN 932-3:1996 IDT SR EN 932-3:1998

incercdri pentru determinarea caracteristicilor generale ale
agregatelor. Partea 3: Procedurd giterminologie pentru descriere
petrograficd si mPl ificatd

EN 932-5:1999 IDT SR EN 932-5:2001

incercdri pentru determinarea caracteristicilor generale ale
agregatelor. Partea 3: Procedurd qiterminologie pentru descriere
petrograficd si mPlificatd

EN 933-1:1997 IDT SR EN 933-1:2002

incercdri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozitdlii. Analiza
granulometricd Prin cernere

EN 933-3:1997 IDT SR EN 933-3:2002

incercdri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 3: Determinarea formei granulelor. Coeficient de
aplatizare

EN 933-4:2008 IDT SR EN 933-4:2008

incercdri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 4: Determinarea formei particulelor. Coeficient
de formd

EN 933-7:1998 IDT SR EN 933-7:2001

incerciri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 7: Determinarea con!inutului de elemente
cochiliere. Procent de cochili in agregate

EN 933-8:1999 IDT SR EN 933-8:2001

incercdri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea B: Evaluarea pdr{ilor fine. Determinarea
echivalentului de nisiP

EN 933-9:1998 IDT SR EN 933-9:200'l

incercdri pentru determinarea caracteristicilor.geometrice ale
agregatelor. Partea 9: Evaluarea pd(ilor fine. lncercare cu albastru
de metilen

EN 933-10:2001 IDT SR EN 933-10:2001

incercdri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 10: Aprecierea finelii. Determinarea granulaliei
filerului (cernere in curent de aer)

EN 1097-1:1996 IDT SR EN 1097-'1:1998

incercd6 pentru determinarea caracteristicilor mecanice gi fizice ale
agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenlei la uzurS (micro-
Deval)

54
 SR EN 12620+41:2008

EN 1097-2:1998 IDT SR EN 1097-2:2002

incercdri pentru determinarea caracteristicilor mecanice gi fizice ale
agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezisten{ei la
sfd16mare

EN 1097-3:1998 IDT SR EN 1097-3:2002

incercdri pentru determinarea caracteristicilor mecanice gi fizice ale
agregatelor. Partea 3: Metode pentru determinarea masei volumice
in vrac Ai a porozitdlii intergranulare

EN '1097-6:2000 IDT SR EN 1097-6:2002

incercdri pentru determinarea caracteristicilor mecanice gi fizice ale
agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale gia coeficientului
de absorblie a apei

EN 1097-8:1999 IDT SR EN 1097-8:2003

incercdri pentru determinarea caracteristicilor mecanice gi fizice ale
agregatelor. Partea 8: Determinarea coeficientului de glefuire
accelerati

EN 1097-9:1998 IDT SR EN 1097-9:2002

incercdri pentru determinarea caracteristicilor mecanice gi fizice ale
agregatelor. Partea 9: Metodd pentru determinarea rezistenfei la
uzurd prin abraziune provocata de pneuri cu crampoane. lncercarea
scandinavd

EN 1367-1:2007 IDT SR EN 1367-1:2007

incercdri pentru determinarea caracteristicilor termice gi de
alterabilitate ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezisten{ei la
inghe!-dezghe!

EN 1367-2:'1998 IDT SR EN 1367-2:2002

incercdri pentru determinarea caracteristicilor termice gi de
alterabilitate ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistentei la
inghe!-dezghe!

EN 1367-4:2008 IDT SR EN 1367-4:2008

incercdri pentru determinarea caracteristicilor termice gi de
alterabilitate ale agregatelor. Partea 4: Determinarea contractiei la
uscare

EN 1 744-1 :1998 IDT SR EN 1744-1:2004

incercdri pentru determinarea proprietdlilor chimice ale agregatelor.
Partea 1: Analizd chimicd

EN 1744-5:2006 IDT SR EN 1744-5:2007

incercdri pentru determinarea proprietdlilor chimice ale agregatelor.
Partea 5: Determinarea conlinutului de cloruri solubile in acid

EN 1744-6:2006 IDT SR EN 1744-6:2007

incercdri pentru determinarea proprietSlilor chimice ale agregatelor.
Partea 6: Determinarea influenlei unui extras de agregat reciclat
asupra timpilor iniliali de prizd a cimentului

ISO 565:1990 IDT SR ISO 565:'1997

Site de incercare. lesdturi metalice, table metalice perforate gi folii
electroperforate. Dimensiuni nominale ale ochiurilor

Pentru aplicarea acestui standard se utilizeazd standardele europene gi internalionale la care se face
referinld (respectiv standardele romAne identice cu acestea).

Simbolurile gradelor de echivalenle, (lDT) sunt conform SR 10000-8.

55
Standardul european EN 12620:2002+41:2008 a fost acceptat ca standard romdn de cdtre comitetul
tehnic romdn CT 321 Beton gi prefabricate de beton.

Membrii Comitetului de lecturd (CDL) care au verificat versiunea rom6ni a standardului

EN 12620:2002+A1 :2008.

Dl Dan Paul GEORGESCU

UTCB Pregedinte al comitetului tehnic
CT 321 - Beton gi prefabricate
de beton.

Dl Constantin DorinelVOlNlTCHl UTCB " Membru al comitetului tehnic

CT 321 - Beton gi prefabricate
de beton.

Dna Ecaterina ARAMA Expert ASRO

Un standard rom6n nu conline neapdrat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare.

Utilizatorii standardului sunt rdspunzdtori de aplicarea corectd a acestuia.

Este important ca utilizatorii standardelor rom6ne sd se asigure cd sunt in posesia ultimei edilii 9i a
tuturor mod ificdri lor.

lnformaliile referitoare la standardele romAne sunt publicate in Catalogul Standardelor Romdne 9i in

Bu leti n u I Stan d ard izdri i.