1.

Instalatia de santina

In conditii normale de navigatie, la orice nava apar diferite acumulari de ape reziduale ce trebuie
evacuate. Cauzele care conduc la aparitia acestor acumulari de apa sunt: scurgeri prin
neetanseitatile instalatiilor cu tubulaturi; condensarea vaporilor de apa pe peretii metalici ca
urmare a variatiei de temperatura de la zi la noapte; scurgeri din ploi si din spalarea puntilor;
scurgeri din spalarea magaziilor.

Existenta apei reziduale la bordul navei face ca partile metalice sa corodeze, izolatiile si
vopseaua sa se deterioreze, sa se deprecieze marfa, inrautatindu-se conditiile de exploatare a
navei. In afara de rolul de a evacua aceasta apa reziduala peste bord, instalatia de santina mai
indeplineste urmatoarele functiuni: eliminarea apei care ramane in tancurile de balast si pe care
pompele de balast nu o pot elimina; eliminarea apei din compartimentul de masini in caz de
avarie; instalatie de rezerva pentru instalatia de balast; separarea hidrocarburilor din apa colectata
in santina compartimentelor in care exista reziduuri petrolifere; sa realizeze drenarea tancurilor si
coferdamurilor atat pentru nava cu asieta dreapta, cat si pentru inclinari longitudinale da pana la
5 si transversale de pana la 15;

in cazul submarinelor unde transferul balastului din tancuri si golirea tancurilor se face cu aer
comprimat, instalatia de santina ajuta la eliminarea resturilor de apa din tancuri.

Functie de natura compartimentelor:

-instalatia de santina a compartimentelor navei

-instalatia de santina la comp in care apar reziduuri petrolifere

La navele la care probabilitatea aparitiei gaurilor de apa este mare (spargatoare, nave militare,
etc.) instalatia de santina la compartimente va f i utilizata pentru golirea compartimentelor etanse
inundate, numindu-se si instalatie de salvare. Aceasta are pompe puternice, si o tubulatura de
aspiratie cu ramificatii in toate comp in care pot apare gauri de apa, periculoase pentru vitalitatea
navei.

La navele obisnuite, instalatia de santina va fi utilizata, in special, pentru eliminarea apelor

reziduale,

Uneori, la compartimentele la care posibilitatea inundarii, este mare (CM), in afara sorbului
instalatiei de santina se mai monteaza un sorb cuplat la pompa cu debitul cel mai mare, care ar
reprezenta o instalatie de salvare individuala pentru C.M.

2.Elementele componente ale instalatiei de santina

Instalatiile de santina se compun din urmatoarele parti:

pompe; tubulatura magistrala (principala); ramificatii;. armaturi;separatoare.

Pompele instalatiei de santina sunt de tip centrifugal sau volumic. In cazul pompelor volumice
sunt preferate variante de pompe cu piston verticale care au patru fete de lucru. Pompele
centrifuge trebuie sa aiba posibilitati de aspiratie foarte bune si, in plus, este necesar sa fie
autoamorsabile.

Tubulatura magistrala este tubulatura principala a instalatiei de santina , se executa din otel
zincat

Ramificatiile fac legatura intre compartimentele navei si tubulatura magistrala

Armaturile instalatiei de santina au rolul de a asigura functiile instalatiei. Ca armaturi se

utilizeaza sorburi prevazute cu clapeti de retinere, filtre, valvule, valvule actionate de la distanta,
casete de distributie si de manevra, armaturi de reglaj

3. Scheme functionale ale instalatiilor de santina

De cele mai multe ori, amplasarea pompelor de santina se face in CM. Magaziile de marfa se
dreneaza fie prin intermediul unor ramificatii de tubulatura proprii care fac legatura de la putul
de santina la casetele de manevra, fie cu ajutorul unei tubulaturi magistrale, prevazuta cu
ramificatii la nivelul fiecarei magazii.

Tubulatura si sorburile de santina se dispun in asa fel incat sa se asigure drenarea tuturor
compartimentelor etanse cu oricare dintre dotarile instalatiei de santina, cu exceptia picurilor
drenate de pompe separate si a tancurilor permanente de combustibil si apa.

Tubulatura de santina trebuie trasa, in general, in afara tancurilor din dublul fund. Sunt situatii
cand acest lucru nu este posibil (la mineraliere, petroliere, frigorifice, etc.) si in acest caz, tu-
bulatura se instaleaza prin tancuri sau prin tunele realizate intre fundul navei si puntea dublului
fund.

Tunelul liniei de arbori se dreneaza printr-o tubulatura ce se racordeaza la tubulatura principala

de santina. Tubulatura de drenaj a tunelului are orificiul de aspiratie in pupa tunelului.

Picurile pupa si prova se dreneaza de regula cu pompe cu actionare mecanica independente sau
chiar cu pompele principale ale instalatiei de santina. La navele mici ale caror picuri au
dimensiuni mici, drenarea se poate face chiar cu pompe manuale.

Drenarea putului de lant si a altor compartimente situate in prova peretelui de coliziune sub
puntea peretilor etansi se poate face fie folosind pompe individuale cu actionare mecanica sau
electrica, fie ejectoare.

Pentru colectarea apei, instalatia de santina este prevazuta cu puturi de santina amplasate la
puntea dublului fund in cele doua borduri ale sectiunii transversale si la pupa compartimentului.
Traseul tubulaturii de santina trebuie ales astfel incat sa aiba o lungime minima cu un numar
minim de coturi
Instalatie de santina in afara C.M. fara tubulatura magistrala la o nava pentru transport cherestea,

l - ramificatii

2- puturi de santina

3- casete de distributie

4- sorburi

Instalatie de santina in afara C. M. cu tubulatura magistrala la o nava de tip mineralier.

1- tubulatura magistrala

2- ramificatii

3- puturi de santina

4- sorburi

5- armaturi comandate de la distanta.

C) d)

1- trecere etansa 1- trecere etansa

2- sorb 2- clapet cu retinere

3- sorb

in fig c) este prezentata o varianta simpla numai cu sorb, iar in fig.d) in putul de santina se afla si
clapetul de retinere
In figurile e, f, g sunt prezentate variante de tragere a tubulaturii instalatiei de santina.

- tubulatura montata in afara dublului fund;

- tubulatura montata in spatiul dintre gurna si marginile DF;

- tubulatura trasa prin dublul fund.

1- pompa de santinia 7 - separator de santina

2- pompa de balast 8 - caseta de distributie

3,4,5 - casete de valvule 9 - filtre

cu retinere ale instalatiei 10 - puturi de santina

de santina din afara C.M. 11 - sorburi

6 - pompa de santina C.M.

Pompa de santina l poate aspira din orice compartiment si din orice bord. Selectia aspiratiei se
face cu ajutorul casetelor de valvule 3,4,5. Acelasi lucru poate fi realizat si de pompa de balast 2
care o dubleaza pe cea de santina. Tot pompa de santina poate realiza drenarea CM avand
aspiratia legata prin traseul de tubulatura LI la caseta de distributie a C.M.

Pompa de santina a C.M. 6 aspira prin caseta 8 din puturile de santina ale compartimentului de
masini si refuleaza peste bord dupa o prealabila separare in separatoarele de santina 7.
Separatoarele de santina trebuie sa asigure obtinerea unei concentratii de hidrocarburi in apa mai
mica de 15 p.p.m. (parti pe milion), concentratie considerata practic inofensiva pentru mediul
marin. Precizarea limitelor si a restrictiilor privind deversarea produselor petrolifere precum si a
dotarilor fiecarui tip de nava cu sisteme de retinere a produselor petrolifere din apele deversate
este facuta strict de organisme internationale (Conventia internationala MARPOL 73/78).

Pentru deversarile in afara bordului, MARPOL 73/78 face urmatoarele precizari:

Toate navele de tip petrolier aflate in stationare sau in mars in limita de 50 mile marine de la tarm
pot deversa numai balast curat avand o concentratie maxima de hidrocarburi de 15 p.p.m.

Cantitatea maxima de deversari pentru aceasta clasa de nave este de maximum 60 de litri pe mila
marina, dar mai putin de 1/30000 din incarcatura totala.
In interiorul zonelor speciale, navele de tip petrolier pot deversa numai balast curat cu maximum
15 p.p.m. Prin zone speciale se intelege: Marea Neagra, Marea Mediterana, Marea Blatica,
Golful Arabic, Coastele S.U.A.

Toate tipurile de nave cu exceptia petrolierelor, avand un tonaj brut mai mare de 400 TRB, aflate
in interiorul zonei de 12 Mm de tarm, vor fi obligatoriu echipate cu separator de santina si cu
filtru si nu vor deversa in afara bordului decat ape cu o concentratie maxima de hidrocarburi de
15 p.p.m. Pentru navele din aceeasi categorie, dar avand un tonaj brut mai mare de 10000 TRB
vor fi in plus prevazute si instalatii de masurare automata, inregistrare si comanda a
descarcarilor.

In afara zonei de 12 Mm de la tarm navele cu tonaj brut mai mare de 400 TRB trebuie dotate
obligatoriu cu separator de santina, putand sa deverseze ape cu o concentratie maxima de
hidrocarburi de maximum 100 p.p.m.

In interiorul zonelor speciale toate navele, cu exceptia petrolierelor avand un tonaj brut mai mare
de 400 TRB aflat, in stationare, vor fi echipate cu separator de santina si filtru, putand deversa
apa cu maximum 15 p.p.m. iar in mars, aceleasi tipuri de nave dotate numai cu separator pot
deversa apa cu un continut maxim de hidrocarburi de 100 p.p.m.

Sunt scutite de la aceste obligatii navele care au un tonaj brut intre 400 si 10000 TRB care
transporta balast cu tancurile de combustibil daca acestea pastreaza balastul poluant la bord
pentru a fi predat ulterior la instalatiile de primire, precum si navele dotate cu tancuri de
colectare pentru retinerea completa la bord a apei de santina cu continut de hidrocarburi, pentru
a fi ulterior predata instalatiilor de primire

4. Calculul instalatiei de santina

Calculul instalatiei de santina are drept scop determinarea parametrilor pompei, stabilirea
dimensiunilor tubulaturii principale si a ramificatiilor acesteia.

3.1 Stabilirea parametrilor principali ai pompei

Parametrii se dau indirect de normele R.N.R. conform regulilor, diametrul interior dl al

tubulaturii principale de santina si al sorburilor legate direct la pompa trebuie sa fie cel putin egal
cu cel dat de relatia:

L = lungimea de calcul a navei [m];

B = latimea navei [m];

D = inaltimea de constructie [m].

Diametrul interior d0 al tubulaturii sorburilor racordate la tubulatura principala de aspiratie
precum si diametrul interior al tubulaturii de aspiratie a pompei manuale se calculeaza cu
formula:

l = lungimea compartimentului drenat masurata pe fund [m].

Diametrul interior al tubulaturii principale si al tubulaturii sorburilor legate direct la pompa

trebuie sa fie de cel putin 49 mm si mai mare sau egal cu diametrul stutului de aspiratie al
pompei de santina

Pompele de santina trebuie sa aiba un debit astfel incat prin tubulatura de diametru d1 sa avem o
viteza cel putin egala cu 2 m/s. De aici rezulta indirect debitul minim:

3.2 Dimensionarea tubulaturii

Tubulatura principala are diametrul calculat d1 . Constructiv, acest diametru se va lua conform
STAS la valoarea imediat superioara valorii dl. La fel se va proceda si in cazul diametrelor rami-
ficatiilor d0

In cazul In care d1STAS> d1 este posibil ca viteza pe magistrala sa scada sub 2m/s noua viteza se
calculeaza cu relatia:

3.3Calculul sarcinii pompei

Pentru calculul hidraulic se schematizeaza instalatia considerandu-se traseele caracteristice. Pe

fiecare dintre aceste trasee se noteaza lungimea, diametrul si valoarea sumei pierderilor locale.

Dupa schematizarea instalatiei se procedeaza la definirea caracteristicii tubulaturii care se

cupleaza la pompa. Pentru aceasta se va considera cel mai dezavantajos caz de functionare pe
aspiratie, caz ce consta in cuplarea pompei la tubulatura cea mai lunga.

Calculul pompei se face in ipoteza ca toate ramificatiile care merg la magazia cea mai
indepartata se cupleaza simultan. Se calculeaza pierderile de sarcina pe diferitele portiuni de
tubulatura simple incepand cu babordul:
h12 = s12 Q2

h23 = s23 Q2

Pe baza pierderilor determinate mai sus se calculeaza pierderea hidraulica pe portiunea de

tubulatura 1-3 formata din tronsoanele 1-2 si 2 - 3 cuplate in serie.

h13 = (s12 + s23) Q2 = s13 Q2

Se procedeaza absolut identic pentru tronsoanele din tribord numerotate cu indice prim:

h12 = s12 Q2

h23 = s23 Q2

Cupland in serie cele doua tronsoane se obtine:

h13 = (s12 +s23) Q2 = s12 Q2

Se observa de pe schema instalatiei ca tronsonul 1-3 este cuplat in paralel cu tronsonul l' - 3.

Rezulta ca:

h113 = S113Q2

unde:

Se poate calcula pierderea totala de sarcina pe aspiratie:

ha = h113+h34 = (s113 + s34 ) Q2 = sa Q2

Procedand identic, se calculeaza pierderile hidraulice de pe refularea pompei:

hr = h45 = S45 Q2

Cunoscand ha si hr , se calculeaza pierderea totala de sarcina:

ht = ha + hr = (sa +sr)Q2 = St Q2

unde:

St = Sa+Sr
Pe baza relatiilor de mai sus se pot trasa caracteristicile pe aspiratie, pe refulare si totala ale
instalatiei fara sa se tina cont de componentele geodezice ale sarcinii.

3.4. Alegerea pompei

Se construiesc caracteristicile tubulaturii (refulare si aspiratie) tinandu-se cont si de componenta

geodezica a sarcinii:

HI=gz+stQ2

unde:

Z = Za+Zt

si se suprapun peste caracteristicile pompei. Din calcul, prin impunerea vitezei minime de
circulatie a apei in tubulatura, s-a determinat un debit minim Qnin.

Se va alege o pompa a carei caracteristica sa fie cat mai apropiata de punctul l, dar in exteriorul
lui. Mai departe se pune problema functionarii pompei in instalatie. Aceasta se face comparand
sarcina vacuumetrica a pompei ( Hv ) cu sarcina pe aspiratia ( Ha ). Pentru ca pompa
sa functioneze bine pe aspiratie trebuie ca Ha < Hvac

Se poate intampla, insa ca Hvac < Ha caz in care pompa nu poate functiona pe aspiratie. In acest
caz, trebuie marit diametrul tubulaturii de aspiratie.

Marind diametrul aspiratiei la valoarea d01STAS se va reface calculul si, caracteristica pe aspiratie
Ha se va departa de axa verticala, deci punctul 2 se va deplasa catre dreapta in 2'. Marind
diametrul pe aspiratie, coboara si Hi, deci si punctul l se va deplasa la dreapta in l', insa depla-
sarea lui 2 catre dreapta este mai rapida decat deplasarea lui l in l'. In felul acesta punctul 2' va
trece la dreapta punctului l1 si, deci, Ha<Hvac, pompa functionand in bune conditiuni pe
aspiratie.
Pe ramificatia 1-2 va curge debitul Q12=Qmin/2; la fel pe ramificatia 1'2'. Din ecuatia de
continuitate se scoate vitezele

O data stabilite vitezele de circulatie ale apei pe tubulatura, se pot calcula pierderile de sarcina: -

pe aspiratie:

-pe refulare:

Pierderea totala de sarcini rezulta din insumarea pierderilor de sarcina pe aspiratie si refulare:

In aceste conditii, la Omin vom avea:

Ha = gza + ha

Hi = gz + hi

cu verificarea functionarii pe aspiratie fara cavitatie:

Ha < HV la Qmin