FLUXUL TEHNOLOGIC DIN SNDGa

Scurt istoric al companiei.

In 1875 a luat fiinta Arsenalul Marinei Militare Romane, ca facilitate de

reparatii si constructii de nave si ambarcatiuni in folosul Marinei Romane. In anul
1879 G. Fernic a infiintat un santier naval denumit la inceput Santierul Naval Fernic.
Dupa evolutii separate si retehnologizari/extinderi repetate, cele doua intreprinderi
fuzioneaza in anul 1952 ca o intreprindere tip Sovrom iar la revenirea in totalitate in
proprietatea statului a capatat numele de Santierul Naval Galati.
Zona vechiului santier Fernic se afla la vest de aliniamentul Zincaj-Statie
sablare Sectia I- Depozit table Sectia I. In anii ’60 exista un singur flux de productie,
cel aferent in present Sectiei I. Zona Arsenalului Marinei se afla la vest de aceasta
linie, pana la cala Dunare. Tot in acea perioada s-a dragat bazinul SNDG pe locul
fostei cale de lansare a Arsenalului.
Anii ’70 au reprezentat perioada de extindere masiva, ce a reprezentat
construirea fluxului de productie al Sectiei IA, inclusive Docul Uscat.
In anii 2010-2011 s-a construit o noua Hala de Asamblare Nave langa cala
Dunare si s-a modernizat cala de lansare de la Dunare.

Fluxurile tehnologice din SNDGa.

Fluxul tehnologic principal este reprezentat de fluxul de constructie a corpului

navei. Capatul de flux este reprezentat de Depozitul de Table al Sectiei IA. Aici sunt
depozitate si sortate tablele si profilele necesare constructiei navei. Prima structura
organizatorica de productie aflata pe flux este Atelierul Asamblat IA. Prima operatie
tehnologica este aceea de sablare si pasivare a tablelor si profilelor in Statia de sablare
IA. In acest punct fluxul se bifurca in doua fluxuri distincte: Fluxul de productie
Nr.1 si Fluxul de productie Nr. 2. Tablele sablate si pasivate destinate sectiei I sunt
transportate in depozitul intermediar al Sectiei I, in timp ce tablele si profilele
destinate fluxului Nr. 2 intra in Atelierul Confectionat. Urmatoarea operatie
tehnologica este debitarea tablelor care se face pe masini automate de debitare cu
plasma. In continuare se fac operatiile de fasonare a tablelor (mecanic sau prin
incalzire/racier) si preasamblari de structuri mici (gusee, varange, traverse, babale,
etc) si chiar structuri mai complicate care se monteaza direct la nava, fara sa treaca
prin Atelierul Asamblat (parapeti, catarge, cosuri de fum, elemente de sprayhood,
etc.). Profilele sunt debitate si prelucrate pe Linia de Profile. Elementele curbe se
fasoneaza dupa sablon cu ajutorul unei prese hidraulice. In acest punct, profilele
destinate navelor ce se construiesc la Sectia I sunt transportate in Atelierul
Confectionat I.
In continuare fluxul intra in Atelierul Asamblat IA. In zona Liniei de Sectii
Plane se realizeaza confectionarea panourilor prin sudarea cap-la-cap a foilor de tabla
si montarea/sudarea intariturilur pe aceste table. Pe cele 4 travei ale halei, pe paturile
de asamblare, se face constructia sectiilor de nava din panouri, table si alte elemente
de completare. Dupa finalizarea constructiei sectiei se trece la faza de saturare cu
elemente de corp (guri de vizita – care se pot monta si din faza de panou, postamenti,
elemente ale instalatiei de manevra-legare, etc.), elemente ale instalatiilor de
tubulatura, saturari de lacatuserie, etc. Greutatea maxima a sectiilor la iesirea din
Atelierul Asamblat este de 100 tone, limitata de capacitatea de ridicare a podurilor
rulante.
Faza urmatoare este un punct de inspectie “Hold-point” in care se face
prezentarea sectiei spre inspectie la client si Societatea de Clasificare. Dupa acceptare,
sectia este transportata la Halele de Sablare-vopsire, in functie de firma care executa
lucrarile de vopsitorie la nava (Hala de Sablare-Vopsire Vest (noua) pentru Ben
Breejen, si Hala de Sablare-Vopsire Est (veche) pentru Muehlhan). In acest punct
fluxul Nr. 2 se bifurca in Fluxul Nr. 2a (spre Estacada, Cala Dunare si Hala Noua de
Asamblare) si Nr. 2b (spre Docul Uscat si Patforma Doc).
Tehnologia si etapele de constructie ale corpului navei sunt in general aceleasi
pentru toate zonele de constructie. Ceea ce difera este capacitatea de a face
premontaje cu o greutate mai mare in zona macaralei docului uscat, ce poate ridica
pana la 320 tone. Etapele prin care trece fiecare zona de nava pana la lansare sunt:
-montaj sectii corp
-lucrari de saturare corp, lacatuserie si tubulatura.
-predari tenhnice si etanse tancuri si compartimente;
-vopsire tancuri si compartimente.
Odata finalizata constructia si vopsirea corpului navei pana la indeplinirea conditiilor
de lansare la apa, se trece la etapa de aducere a navei in stare de plutire.
Pentru lansarea navelor din doc se parcurg urmatoarele etape:
-verificarea starii suprafetelor de etansate in zona portii plutitoare de la iesirea
din camera umeda;
-aducerea pe pozitie si balastare portii plutitoare;
-introducerea apei in doc la o cota care sa permita transferal in siguranta a
navelor din zona camerei uscate in zona camerei umede;
-transferul navelor din camera uscata in camera umeda;
-evacuarea apei din doc pana la nivelul Dunarii si debalastarea/deplasarea
portii plutitoare.
Pentru lansarea de pe cala se parcug urmatoarele etape:
-tragerea navei de pe cala de constructie pe cala de lansare;
-preluarea navei pe saniile de lansare ( se pastreaza si niste suporti de
siguranta care vor fi inlaturati la lansare);
-verificarea zonei immerse a filelor si eventuala curatire a lor;
-lansarea gravitationala a navei.
Tablele si profilele necesare fluxului 1 sunt transportate la depozitul
intermediar al Sectiei I. Tablele si o parte din profile intra pe flux in Atelierul
confectionat I unde parcurg aceleasi etape ca si in cazul Atelierului Confectionat IA cu
deosebirea ca aici nu se prelucreaza profilele, acestea venind gata confectionate si
fasonate. Urmatoarea etapa a fluxului tehnologic se desfasoara in Atelierul Asamblat.
Deosebirea fata de Atelierul Asamblat IA este ca nu avem linie de sectii plane, in
schimb panourile fiind asamblate manual pe platforme speciale. Dupa asamblarea
sectiilor se face saturarea lor si prezentarea spre inspectie la reprezentantul Societatii
de Clasificare si Client prin intermediul Serviciului CTC, identic ca la Sectia IA.
Sablarea si vopsirea sectiilor se face in Halele de Sablare-Vopsire, functie de
firma care efectueaza vopsitoria la nava, adica la Sectia IA pentru Muehlhan sau la
Sectia I pentru Den Breejen.
Dupa parcurgerea acelorasi etape (montaj, saturare la montaj, predari tenhice
si etanse tancuri si compartimente, lucrari premergatoare lansarii). Dupa lansare nava
aflata la cheu parcurge aceleasi etape de finalizare a constructiei navei: predari tehnice
si etanse a sistemelor de tubulatura, finalizare constructie nava, Commissioning,
probe de cheu si Probe de Mare, livrare finala.
Fluxul tehnologic al tubulaturii incepe in depozitul de tevi. De aici tevile sunt
aduse intr-un deposit intermediar in Atelierul Prefabricate Tubulatura. Diferitele tipuri
de tevi vor parcurge fluxuri separate, fara a se amesteca: tevi din otel, tevi AMERON,
tevi plastic, tevi CUNIFER si tevi Inox.
Etapele tehnologice sunt urmatoarele:
-debitarea tevilor;
-indoirea tevilor;
-confectionarea tevilor prin asamblarea in puncte de sudura conform
desenelor;
-sudarea tevilor;
-finisarea;
-presa tevilor de clasa;
-tratarea tuburilor din otel in Hala Zincaj;
Tratamentul aplicat tevilor este diferentiat in functie de destinatia lor. Tevile de apa se
zincheaza in timp ce tevile de combustibil si ulei se decapeaza, se fluxeaza si se
protejeaza la interior cu ulei. Operatia finala este vopsirea exterioara cu un strat de
grund si protejarea capetelor pentru transport. Tevile astfel confectionate se monteaza
in cadrul operatiei de saturare sectii sau la saturarea pe corp incheiat.
Tubulatura de AMERON se confectioneaza intr-o hala separata.
Fluxul tehnologic al saturarilor de lacatuserie incepe in depozitul de table si
profile. Dupa sablarea si pasivarea lor, acestea sunt debitate fie la Atelierele
Confectionat, pe masini cu plasma, fie pe masini de debitat mecanice in Atelierul
Lacatuserie. In atelier se confectioneaza diferite piese: suporti, esapamente, catarge,
postamenti, rafturi, etc. O parte din aceste piese se trimit la Sectia Tubulatura, pentru a
fi zincate. Vopsite cu un strat de grund pasivant, elementele de saturare se monteaza
fie in cadrul saturarii sectiilor, fie in cadrul saturarilor pe corp incheiat.
Fluxurile astfel prezentate se pot combina, in functie de necesitati si de
strategia de constructie. Zone din doua nave identice se pot debita , confectiona si
asambla pe fluxuri diferite dar prin mutarea sectiilor, navele se monteaza pe cale
diferite (ex. Pentru doua nave identice, prova si pupa se debiteaza, confectioneaza si
asambleaza la Sectia IA iar zona centrala la Sectia I. Cele doua nave vor fi vopsite de
subcontractori diferiti, in hale diferite si vor fi montate una pe cala Dunare si cealalta
pe cala Bazin)