Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MULTIPLE CHOICE 1. Care sunt principalele caracteristici ale dreptului penal roman? a. dreptul penal roman este o ramura de drept distincta care face parte din sistemul
fata de altele;
ANS: A 2. In ce an a fost adoptat Codul penal in vigoare al Romaniei? a. 2004; b. 2005 c. 1969; ANS: C 3. Sub ce denumire mai este cunoscut in literatura juridica straina dreptul penal ? a. drept criminal; b. drept judiciar; c. drept infractional; ANS: A 4. Care sunt functiile sau sarcinile pe care dreptul penal, ca instrument al politicii generale, le
indeplineste?
a. asigurarea mijloacelor de prevenire a criminalitatii, care se realizeaza, in primul
rand, prin incriminarea faptelor periculoase, iar in al doilea rand, prin amenintarea cu sanctiunile prevazute de lege; b. realizarea unor stranse legaturi cu alte ramuri de drept, acest lucru intarindu-i autoritatea si oferindu-i posibilitatea realizarii cu eficienta a sarcinilor ce-i revin; c. cercetarea comportamentului cetatenilor care nu sunt inclinati sa comita fapte antisociale
ANS: A 5. Care sunt cele mai cunoscute scoli si curente care s-au impus in stiinta dreptului penal? a. Scoala Ardeleana, Scoala pozitivista, Scoala apararii sociale; b. Scoala pozitivista, Scoala apararii sociale, Scoala clasica. c. Scoala apararii sociale, Scoala Ardeleana, Scoala simbolista ANS: B
6.
persoana infractorului;
b. cercetarea influentei factorilor ereditari si de mediu care au marcat evolutia
libertate;
ANS: C 7. Care sunt principiile de baza ale Scolii pozitiviste? a. imaginea clasica a omului rezonabil este inlaturata, acesta devenind stapan pe actele
extrapenale, destinate sa neutralizeze delincventul (prin eliminare sau segregare ori prin aplicarea unor metode curative si educative); b. limitarea stricta a sferei de incidenta a liberarii conditionate c. infractorul este subordonat legilor naturale si sociale si este determinat de aceste legi.
ANS: A 9. Care sunt principiile de baza care guverneaza curentul tendintei neoclasice actuale in stiinta
dreptului penal?
a. comportamentul infractional trebuie primeze in fata justitiei si nu actul incriminat; b. imaginea clasica a omului rezonabil este inlaturata, acesta devenind stapan pe actele
a. 1862; b. 1877; c. 1865; ANS: C 12. Care sunt principiile care guverneaza Codul penal roman de la 1865? a. responsabilitatea morala a infractorului; b. introducerea masurilor de siguranta si a masurilor educative pentru delincventii
Care sunt noutatile juridice pe care le aduce Codul penal roman de la 1937?
a. umanizarea pedepsei; b. responsabilitatea morala a infractorului c. introducerea de pedepse mai aspre; ANS: C 15.
omului;
b. intreaga activitate in domeniul dreptului penal trebuie sa se desfasoare pe baza legii
si in conformitate cu legea; c. intreaga reglementare juridica penala trebuie sa asigure prevenirea savarsirii faptelor periculoase, atat prin conformare cat si prin constrangere fata de cei care savarsesc asemenea fapte;
ANS: A 17.
In ce consta principiul conform caruia infractiunea este unicul temei al al raspunderii penale?
a. asigurarea prevenirii savarsirii faptelor periculoase, atat prin comportare cat si prin
avea o anumita conduita, cat si raspunderea ce decurge din nesocotirea acelei obligatii, revin persoanei ce nu si-a respectat obligatia, savarsind fapta interzisa, si nu alteia sau unui grup de persoane.
ANS: C 20. Care sunt izvoarele dreptului penal? a. toate normele juridice, indiferent de natura lor; b. legile speciale nepenale cu dispozitii penale; c. cutuma; ANS: B 21. Ce fel de lege este Constitutia Romaniei?
a. legea fundamentala; b. o lege penala; c. o lege civila; ANS: A 22. Care este structura normei penale generale? a. ipoteza, concluzia, sanctiuna; b. ipoteza, cuprinsul, dispozitia; c. ipoteza, dispozitia, sanctiuna; ANS: C 23. Ce se intelege prin interpretarea legii penale? a. o operatiune logico-rationala ce se efectueaza cu ocazia aplicarii normei de drept si
are drept scop aflarea vointei legiuitorului, exprimata in acea norma; b. o operatiune logica ce se refera la fapte tipice si trebuie aplicata unor fapte concrete care sunt variabile; c. o activitate stiintifica prin care se explica si se desluseste continutul normativ al legilor;
ANS: A 24. Cine realizeaza interpretarea oficiala autentica sau legala a legii penale? a. Presedintele tarii in momentul in care promulga o lege; b. legiuitorul, in momentul in care adopta o lege si da explicatii, in continutul acesteia,
cu privire la anumiti termeni, expresii sau situatii juridice care impun o interpretare unitara; c. organele judiciare, in momentul in care realizeaza incadrarea juridica a faptei;
ANS: B 25. Cine realizeaza interpretarea neoficiala sau doctrinala a legii penale? a. Guvernul Romaniei; b. instantele de judecata; c. oamenii de stiinta. ANS: C 26.
27. Cum poate fi interpretarea legii penale dupa metodele folosite? a. interpretare literala sau gramaticala, interpretare rationala sau logica, interpretare
geografica ;
b. interpretare literala sau gramaticala, interpretare rationala sau logica, interpretare
istorica
c. interpretare literala sau gramaticala, interpretare geografica, interpretare istorica ANS: B 28. Care sunt rationamentele care se utilizeaza in cazul interpretarii rationale sau logice a legii
penale?
a. a fortiori, per a contrario, reductio ad absurdum; b. a fortiori, per a contrario, nulum crimen sine lege; c. per a contrario, reductio ad absurdum, nulum crimen sine lege. ANS: A 29. Ce intelegeti prin zona contigua a Romaniei? a. fasia de mare care se intinde spre largul marii pana la distanta de 200 mile marine,
marea teritoriala ori pe timpul cat se afla in porturi, in apele maritime interioare si in marea teritoriala a Romaniei;
ANS: A 31. Care sunt principiile aplicarii legii penale in spatiu? a. principiul personalitatii legii penale, principiul ultraactivitatii legii penale, principiul
a. legea penala se aplica unor fapte comise inainte de intrarea ei in vigoare; b. legea penala este activa de la intrarea ei in vigoare si pana la iesirea din vigoare; c. legea penala se aplica unor fapte si dupa iesirea ei din vigoare; ANS: B 33. Care este momentul intrarii in vigoare a unei legi penale? a. la data publicarii in Monitorul Oficial; b. la data promulgarii de catre Presedinte; c. la 3 zile de la publicarea in Monitorul Oficial; ANS: C 34. Care este momentul initial al unei legi penale? a. momentul adoptarii de catre Parlament; b. momentul aplicarii legii; c. momentul intrarii in vigoare. ANS: C 35. Ce se intelege prin retroactivitatea legii penale? a. aplicarea prevederilor unei legi penale si unei fapte comise intre momentul edictarii
legii respective;
c. aplicarea prevederilor unei legi penale, a efectelor ei asupra unor fapte comise
a Romaniei;
ANS: A 37. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine in cursul urmaririi penale? a. nu produce nici un efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa
38. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine dupa condamnarea definitiva? a. pedeapsa nu se mai pune in aplicare sau, daca a inceput executarea, aceasta va
inceta;
b. nu produce nici un efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa
principale si complementare?
a. este inlaturata raspunderea penala; b. nu produce nici un efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa
veritabila reabilitare;
ANS: C 41.
In cazul caror legi se aplica principiul ultraactivitatii legii penale, consacrat de art. 16 C.penal?
a. legilor penale de dezincriminare; b. legilor penale extraordinare; c. legilor penale temporare; ANS: C
42. Care sunt criteriile dupa care se poate determina legea penala mai favorabila? a. dupa conditiile de tragere la raspundere penala; b. dupa gravitatea faptei; c. dupa locul unde a fost comisa fapta; ANS: A 43. Ce conditii se cer intrunite pentru aplicarea principiului personalitatii legii penale? a. faptuitorul sa fie cetatean roman sau o persoana fara cetatenie dar cu domiciliul in
Romania;
b. faptuitorul sa fie cetatean roman sau strain dar cu domiciliul sau resedinta in
Romania;
c. fapta sa fie comisa pe teritoriului tarii; ANS: A 44. Ce conditii trebuie indeplinite in mod obligatoriu pentru aplicarea principiului realitatii legii
penale?
a. infractiunea sa fie savarsita pe teritoriul tarii noastre si sa fie indreptata impotriva
securitatii nationale a statului roman, impotriva unui cetatean roman sau a unei persoane juridice romane; b. fapta respectiva sa fie savarsita cu intentie directa; c. infractorul sa fie cetatean strain sau persoana fara cetatenie, domiciliata in strainatate.
ANS: C 45. Ce conditii trebuie indeplinite pentru aplicarea principiului universalitatii legii penale? a. fapta sa fie prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita; b. fapta respectiva sa fie savarsita cu intentie directa; c. infractiunea sa fie savarsita in afara teritoriului tarii de catre un cetatean roman; ANS: A 46. Ce fel de act este extradarea? a. administrativ, bilateral, politic; b. bilateral, juridic, civil; c. politic, juridic, bilateral; ANS: C 47. Cum poate fi extradarea in functie de pozitia pe care o are statul in realizarea acesteia? a. extradarea temporara si extradare permanenta; b. extradare activa si extradare pasiva; c. extradare generala si extradare particulara; ANS: B 48. Care sunt trasaturile raportului juridic penal? a. raporturile juridice penale reprezinta singura modalitate prin care se realizeaza
de vointa;
c. raporturile juridice penale pot forma obiectul unor tranzactii deoarece se nasc prin
a. doar statul si persoanele fizice; b. statul si persoanele juridice, ca destinarari ai normei penale; c. statul, persoanele fizice si juridice, ca destinatari ai normei penale; ANS: C 50. Intre ce parti se naste raportul juridic penal adiacent? a. intre stat si infractor; b. intre persoana vatamata si infractor; c. intre organele penale si infractor; ANS: B 51. Care drepturi si obligatii intra in continutul raportului juridic penal? a. dreptul destinatarului legii penale de a cere explicatii cu privire la continutul unei
norme penale;
b. obligatia destinatarului normei penale de a-si conforma conduita cu exigentele cerute
de norma penala;
c. dreptul destinararului normei penale de a avea parte de un proces echitabil; ANS: B 52. Cand se naste raportul juridic penal de conformare? a. din momentul intrarii in vigoare a normei cu caracter penal; b. din momentul edictarii normei cu caracter penal; c. numai prin savarsirea infractiunii; ANS: A 53. Cand se naste raportul juridic penal de conflict ? a. in momentul in care este edictata o noua norma cu caracter penal care o contrazice
b. prin savarsirea faptei interzise, care da nastere raportului juridic de conflict; c. prin executarea pedepsei; ANS: B 56. Care sunt cele doua tipuri de raporturi juridice penale? a. raporturi juridice penale de conformare si raporturi juridice penale de conflict; b. raporturi juridic penale interne si raporturi juridice penale externe; c. raporturi juridice penale conventionale si raporturi juridice penale neconventionale; ANS: A 57. Ce alcatuiesc totalitatea raporturilor juridice penale? a. Codul penal al Romaniei; b. ordinea de drept penal efectiva; c. ordinea de drept formala; ANS: B 58. Cui revine constatarea raportului juridic penal? a. organelor de politie; b. parchetelor; c. instantelor de judecata; ANS: C 59. Ce pozitie are statul in cadrul raportului juridic penal ? a. subiect dominant; b. subiect adiacent; c. subiect secundar; ANS: A 60.
simturile umane;
b. un act, o actiune sau inactiune care, prin natura lor sau prin urmarile produse, este
b. gradul de pregatire intelectuala a faptuitorului; c. antecedentele contraventionale ale faptuitorului; ANS: A 62. Care sunt factorii in functie de care pericolul social al infractiunii este apreciat de legiuitor? a. persoana infractorului; b. gradul de pregatire intelectuala a faptuitorului; c. antecedentele contraventionale ale faptuitorului; ANS: A 63. Care sunt cele doua forme sub care este cunoscut in stiinta dreptului penal si in practica
infractiune;
b. instanta de judecata, cu prilejul judecarii faptei; c. organele de politie, cu prilejul constatarii faptei; ANS: A 65. Cine face evaluarea pericolului social concret? a. legiuitorul, in momentul in care fapta periculoasa este incriminata de legea penala ca
infractiune;
b. instanta judecatoreasca, cu prilejul judecarii faptei; c. procurorul, cu ocazia intocmirii rechizitoriului, cand face incadrarea juridica a
faptei;
ANS: B 66. Care sunt conditiile esentiale ce trebuie indeplinite pentru existenta faptei care nu prezinta
penala, adica sa nu se afecteze substantial existenta, fiinta si functionalitatea valorilor sociale ocrotite prin incriminarea faptei; b. fapta sa nu fi fost savarvita cu vinovatie; c. fapta sa fie savarsita in stare de necesitate, in legitima aparare, din ordinul legii sau comanda autoritatii legitime sau cu consimtamantul victimei;
ANS: A
67. Care sunt criteriile de care trebuie sa tina seama organele judiciare atunci cand se pronunta cu
dincolo de momentul in care sunt realizate toate cerintele normei de incriminare; intentia prin care infractorul prevede rezultatul faptei sale inainte de comiterea acesteia; c. intentia care se naste in momentul comiterii faptei, in sensul ca infractorul prevede si urmareste un alt rezultat decat cel initial.
b. ANS: C 72. Care sunt cele doua modalitati principale sub care este cunoscuta, in doctrina si in legislatia
penala, culpa?
a. culpa cu prevedere sau usurinta si culpa simpla sau neglijenta; b. culpa pozitiva si culpa negativa; c. culpa cu premeditare si culpa spontana; ANS: A
73. Ce cuprinde praeterintentia? a. intentia directa si intentia indirecta, reunite; b. intentia si culpa, reunite; c. faptele cu un pericol social redus; ANS: B 74.
universal b. obiectul juridic specific, obiectul juridic universal, obiectul material sau obiectul direct ; c. obiectul juridic generic sau de grup, obiectul juridic specific, obiectul material sau obiectul direct ;
ANS: C 75. La ce serveste obiectul juridic specific? a. sistematizarea infractiunilor in partea speciala a dreptului penal; b. impartirea infractiunilor pe titluri; c. determinarea individualitatii unei infractiuni in cadrul unui grup de infractiuni. ANS: C 76. Din ce este constituit obiectul juridic complex al infractiunii ? a. obiectul juridic principal si obiectul juridic secundar sau adiacent; b. obiectul juridic generic si obiectul juridic specific; c. obiectul juridic material si obiectul juridic imaterial; ANS: A 77. Care sunt, potrivit doctrinei penale, cele doua categorii de subiecti ai infractiunii? a. subiect juridic circumstantiat si subiect juridic necircumstantiat; b. subiect juridic activ si subiect juridic pasiv; c. subiect juridic direct si subiect juridic indirect; ANS: B 78. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a putea deveni subiect
activ al infractiunii?
a. sa aiba implinita varsta de 14 ani, sa fie responsabila din punct de vedere juridic, sa
c. sa fie responsabila din punct de vedere juridic si sa comita infractiunea cu intentie ANS: A 79. Care sunt persoanele juridice care nu raspund penal? a. societatile comerciale, statul, autoritatile publice; b. statul, autoritatile publice, institutiile publice c. autoritatile publice, institutiile publice, universitatile ANS: B 80. Care sunt termenii sau conditiile preexistente infractiunii? a. obiectul infractiunii, subiectii infractiunii, locul infractiunii, timpul infractiunii; b. latura obiectiva si latura subiectiva a infractiunii; c. elementul material si urmarea imediata; ANS: A 81.
infractiune?
a. sa fie o actiune sau o inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile
mentionate in art. 1 Cp.; b. sa fie o actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cp. si pentru sanctionarea carora este necesara aplicarea unei
pedepse; c. sa fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cp. si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse;
ANS: B 85. Cine face evaluarea concreta a gradului de pericol social al unei infractiuni savarsite: a. instanta de judecata atunci cand solutioneaza cauza penala; b. legiuitorul, atunci cand a incriminat-o in legea penala; c. administratia locului de detinere, atunci cand cel condamnat este liberat conditionat; ANS: A 86. Ce fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni? a. fapta prin care se aduce o atingere minima valorii sociale impotriva careia a fost
indreptata;
b. fapta savarsita care este in mod vadit lipsita de importanta; c. fapta savarsita prin care se produce o atingere minima valorii sociale impotriva
careia a fost indreptata, este lipsita in mod vadit de importanta iar prin continutul ei concret este lipsita de pericol social;
ANS: C 87. Ce factori cuprinde vinovatia? a. numai factorul intelectiv sub forma prevederii sau a posibilitatii prevederii de catre
subiect a urmarilor socialmente periculoase; b. numai factorul volitiv care consta in vointa subiectului de a savarsi fapta si dorinta de a produce in realitate urmarile socialmente periculoase; c. doi factori, respectiv factorul volitiv si factorul intelectiv;
ANS: C 88. Cand exista vinovatie? a. cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita cu intentie sau
din culpa;
b. cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita numai cu
intentie;
c. cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita cu intentie
directa si praeterintentie;
ANS: A 89. Cand exista intentie directa, ca forma a vinovatiei? a. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-1 accepta, socotind fara temei, ca el nu
se va produce;
b. faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmareste producerea lui, prin
savarsirea acelei fapte; c. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste, accepta producerea lui;
ANS: B 90. Cand exista intentie indirecta ca forma a vinovatiei? a. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-1 accepta, socotind fara temei ca el nu
se va produce; b. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste, accepta producerea lui; c. faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-1 prevada;
ANS: B 91. Cand exista culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei? a. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste accepta producerea
lui;
b. faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-1 prevada; c. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmareste producerea lui si socoteste
lui;
c. faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale si nici nu putea sa-l prevada; ANS: A 93. Cand exista praeterintentia ca forma a vinovatiei? a. in situatia in care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-
1 prevada; b. in situatia in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste, accepta producerea lui;
c. in situatia in care faptuitorul doreste si urmareste ori accepta producerea unor urmari
periculoase, insa in realitate se produc, din culpa, urmari mai grave (pe care fie ca lea prevazut, dar a socotit fara temei ca nu se vor produce ori nu le-a prevazut, desi putea si trebuia sa le prevada);
ANS: C 94. Ce constitutie obiect juridic al unei infractiuni?
a. bunul sustras sau distrus prin savarsirea faptei, b. valorile sociale vatamate sau periclitate prin savarsirea faptei; c. obiectivul urmarit de infractor prin savarsirea faptei; ANS: B 95. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoana fizica pentru a fi subiect activ
al unei infractiuni?
a. sa aiba varsta minima ceruta de lege si sa fie responsabila din punct de vedere penal; b. sa aiba libertate de vointa si actiune si sa fie responsabila din punct de vedere penal; c. sa aiba varsta minima ceruta de lege, sa fie responsabila si sa aiba posibilitatea de a
ori in numele persoanei juridice si cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala; b. infractiunea are legatura cu atributiile de serviciu ale societatii comerciale, autoritatii ori institutiei respective; c. se dovedeste in sarcina conducerii unei institutii ori societati ca a existat un interes patrimonial;
ANS: A 97. Cine este subiect pasiv general al unei infractiuni? a. statul; b. persoana fizica sau juridica care a suferit raul produs prin infractiune; c. numai persoana juridica care a suferit un rau produs prin infractiune; ANS: A 98. Din ce este format continutul legal sau abstract al infractiunii? a. totalitatea elementelor, care, potrivit legii, i atribuie unei fapte caracter penal; b. totalitatea conditiilor cerute de lege privitoare la latura obiectiva si latura subiectiva
a infractiunii; c. totalitatea conditiilor cerute de lege cu privire la obiectul, subiectul si latura obiectiva a infractiunii;
ANS: A 99. Ce cuprinde continutul constitutiv al oricarei infractiuni? a. obiectul si subiectii infractiunii; b. timpul si locul infractiunii; c. latura obiectiva si latura subiectiva a infractiunii;
ANS: C 100. Sub ce forma se poate manifesta elementul material al laturii obiective? a. vinovatiei; b. unei actiuni sau inactiuni; c. unei sanctiuni; ANS: B 101. In ce consta actiunea? a. intr-o interventie activa a infractorului; b. intr-o atitudine a faptuitorului care nu face ceva ce legea penala impune sa faca.; c. intr-o stare de pasivitate a infractorului; ANS: A 102. In ce consta inactiunea sau abstentiunea? a. intr-o interventie activa a infractorului; b. intr-o activitate periculoasa; c. intr-o atitudine a faptuitorului care nu face ceva ce legea penala impune sa faca. ANS: C 103. Ce fel de infractiuni sunt acelea care au in continutul lor referiri la rezultatul produs? a. infractiuni materiale sau de rezultat; b. infractiuni de pericol; c. infractiuni de atitudine; ANS: A 104. Care sunt elementele raportului de cauzalitate? a. elementul material; b. urmarea imediata; c. cauza si efectul; ANS: C 105. Din ce este formata cauza, ca element al raportului de cauzalitate? a. mobilul faptei; b. scopul urmarit de faptuitor; c. actiunea sau inactiunea constienta a persoanei. ANS: C 106. In ce se concretizeaza efectul, ca element al raportului de cauzalitate?
a. urmarile ce s-au produs prin activitatea infractionala desfasurata; b. scopul pentru care s-a comis infractiunea; c. mobilul faptei; ANS: A 107. In doctrina penala sunt cunoscute doua mari curente cu privire la raportul de cauzalitate. Ce
teorie a fost formulata in cadrul celui de-al doilea curent, cunoscut sub denumirea de teza pluralista?
a. teoria cauzei adecvate; b. teoria cauzei proxime; c. teoria echivalentei conditiilor sau teoria conditiei sine qua non; ANS: C 108. Care este elementul esential al laturii subiective? a. vinovatia; b. mobilul; c. scopul; ANS: A 109. Ce intelegeti prin latura subiectiva a unei infractiuni? a. activitatea persoanei fizice care, prin urmarile ei periculoase, vatama sau pune in
sau vatamate prin fapta infractionala; c. atitudinea psihica a faptuitorului, alcatuita din elemente intelective, volitive si afective, care determina si insotesc actul fizic de executare.
ANS: C 110. Ce intelegeti prin latura obiectiva a unei infractiuni? a. activitatea persoanei fizice care, prin urmarile ei periculoase, vatama sau pune in
pericol anumite relatii sociale aparate de normele dreptului penal; b. atitudinea psihica a faptuitorului, alcatuita din elemente intelective, volitive si afective, care determina si insotesc actul fizic de executare; c. valoarea sociala si relatiile sociale create in jurul acestei valori, care sunt periclitate sau vatamate prin fapta infractionala;
ANS: A 111. Cand o infractiune are un continut agravat sau calificat? a. cuprinde numai conditiile pentru existenta ei in forma tipica; b. pe langa conditiile necesare pentru existenta ei in configuratia tipica, cuprinde si
ANS: B 112. Ce cuprinde latura obiectiva a unei infractiuni? a. elementul material, vinovatia si raportul de cauzalitate; b. elementul material, urmarea imediata si raportul de cauzalitate; c. actiunea sau inactiunea, urmarea imediata si vinovatia; ANS: B 113.
unei infractiuni?
a. luarea hotararii de a savarsi o infractiune; b. procurarea instrumentelor ce vor fi folosite la comiterea faptei; c. comiterea infractiunii; ANS: B 121. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca activitatile desfasurate pentru a putea fi
ANS: B 124. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca tentativa pentru a se diferentia de actele
pentru savarsirea infractiunii; b. punerea in executare a hotararii infractionale; c. savarsirea infractiunii in functie de scopul propus;
ANS: B 125. Care sunt infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita specificului elementului
material?
a. infractiunile continue, infractiunile omisive, infractiunile de obicei; b. infractiunile continue, infractiunile omisive, infractiunile formale c. infractiunile de obicei, infractiunile savarsite din culpa, infractiunile formale ANS: A 126. Care sunt infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita elementului subiectiv? a. infractiunile savarsite din culpa, infractiunile savarsite cu intentie depasita,
vointa
ANS: A 127. Care sunt principalele forme ale tentativei? a. tentativa intrerupta, tentativa complexa, tentativa improprie; b. tentativa perfecta, tentativa intrerupta, tentativa improprie; c. tentativa complexa, tentativa vasta, tentativa improprie ; ANS: B 128. Care sunt conditiile desistarii? a. renuntarea la comiterea infractiunii sa fie determinata de interventia unei alte
persoane;
b. renuntarea la comiterea infractiunii sa se bazeze pe vointa libera a faptuitorului deci,
faptuitorului;
b. impiedicarea producerii rezultatului poate sa aiba loc si dupa descoperirea faptei; c. impiedicare producerii rezultatului sa se faca de orice persoana care doreste sa-l
ajute pe faptuitor.
ANS: A 130.
Care este teza adoptata de Codul penal roman in legatura cu regimul actelor preparatorii?
a. teza incriminarii actelor preparatorii; b. teza neincriminarii actelor preparatorii; c. teza incriminarii doar a unor acte preparatorii; ANS: B 133.
infractiunii, insa pe parcursul desfasurarii executarea este intrerupta si nu poate fi dus pana la capat; c. atunci cand faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor
ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca infractiunea proiectata sa se consume, totusi aceasta nu se consuma datorita modului defectuos in care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze;
ANS: A 135.
infractiunii, insa pe parcursul desfasurarii executarea este intrerupta si nu poate fi dusa pana la capat; c. atunci cand faptuitorul desi dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material pentru ca infractiunea proiectata sa se consume, totusi infractiunea nu se consuma, datorita modului defectuos in care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze;
ANS: B 136. Cand se realizeaza tentativa improprie? a. atunci cand prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar in
cazul concret in raport de conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau in situatia cand obiectul material lipsea in mod accidental din locul unde faptuitorul credea ca se afla; b. atunci cand mijlocul folosit pentru savarsirea infractiunii, prin natura lui, nu era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor; c. atunci cand infractiunea proiectata nu se consuma datorita caracterului inapt de a produce rezultatul al mijloacelor folosite de faptuitor, ori datorita faptului ca obiectul material lipsea din locul unde acesta credea ca se afla;
ANS: C 137. Cand se realizeaza tentativa relativ improprie? a. atunci cand prin natura lui mijlocul folosit de faptuitor pentru savarsirea infractiunii
este apt sa produca rezultatul, dar in cazul concret, in raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, ori in situatia cand obiectul material al infractiunii lipsea in mod accidental din locul unde acesta stia ca se afla; b. atunci cand faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce
vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca acesta sa se consume, si totusi infractiunea nu se consuma datorita modului defectuos in care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze; c. atunci cand imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata mijlocului folosit care prin natura lui nu era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor;
ANS: A 138. Cand se realizeaza tentativa absolut improprie? a. atunci cand prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar in
cazul concret, in raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau in situatia cand obiectul material lipsea in mod accidental din locul unde faptuitorul credea ca se afla; b. atunci cand mijlocul folosit prin natura lui nu era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor; c. atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce;
ANS: B 139. La ce infractiuni nu poate exista tentativa? a. la infractiunile continuate; b. la infractiunile savarsite cu intentie indirecta; c. la infractiunile de executare prompta; ANS: C 140. In cazul caror infractiuni nu este posibila tentativa? a. in cazul infractiunii deviate; b. in cazul infractiunii de obicei; c. in cazul infractiunii continuate; ANS: B 141. Cum se pedepseste tentativa? a. la fel cu infractiunea consumata; b. cu o pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazut
de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic decat minimul general al pedepsei; c. cu o pedeapsa cuprinsa intre 10 si 25 ani;
ANS: B
142. Ce categorii de infractiuni sunt susceptibile de forma fapt epuizat? a. infractiunile complexe; b. infractiunile deviate; c. infractiunile continue; ANS: C 143. Ce categorii de infractiuni sunt susceptibile de forma fapt epuizat? a. infractiunile deviate; b. infractiunile continuate; c. infractiunile complexe; ANS: B 144.
rezultatului;
c. atunci cand faptuitorul fie ca s-a desistat fie ca a impiedicat producerea rezultatului
148. Care sunt cele patru tipuri de infractiuni dn cadrul unittii legale de infractiune? a. infractiunea continuata, infractiunea complexa, infractiunea progresiva si
infractiunea de obicei;
b. infractiunea simpl, infractiunea continu, infractiunea deviat; c. infractiunea regresiva, infractiunea de obicei, infractiunea continua; ANS: A 149.
juridica
ANS: B 150.
interventia faptuitorului, se va amplifica in mod progresiv, dand nastere la noi urmari, corespunzatoare unor infractiuni mai grave; b. infractiunea care se realizeaza prin repetarea faptei incriminate de un numar de ori atat de mare incat sa rezulta o obisnuinta a faptuitorului, o indeletnicire a acestuia;
circumstantial agravant, o actiune sau inactiune care constituie, prin ea insasi, o fapta prevazuta de legea penala.
ANS: C 154. Ce este infractiunea continuata ? a. infractiunea prin care o persoana savarseste, la diferite intervale de timp, dar in
realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni; b. infractiunea in al carei continut intra, ca element constitutiv sau ca element circumstantial agravant, o actiune sau inactiune care constituie, prin ea insasi, o fapta prevazuta de legea penala; c. infractiunea al carei rezultat obtinut dupa momentul consumarii si excluzand interventia faptuitorului, se va amplifica in mod progresiv, dand nastere la noi urmari, corespunzatoare unor infractiuni mai grave;
ANS: A 155. Cand se consuma infractiunea de obicei? a. in momentul terminarii primei actiuni; b. in momentul ultimei repetari a faptei incriminate; c. in momentul in care s-au epuizat doua sau mai multa actiuni ale faptuitorului; ANS: B 156. Care sunt conditiile necesare pentru existenta infractiunii continuate? a. existenta unei pluralitati de actiuni sau inactiuni savarsite la diferite intervale de
timp; b. faptuitorii sa nu se cunoasca; c. actiunile sau inactiunile savarsite sa prezinte, fiecare in parte, continutul mai multor infractiuni.
ANS: A 157. Care sunt formele unitatii naturale de infractiune? a. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea deviata; b. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea continua; c. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata; ANS: C 158.
ANS: A 159. Care este data savarsirii unei infractiuni continue? a. momentul cand se comite actiunea/inactiunea care dureaza suficient pentru a avea o
semnificatie penala;
b. momentul la care a incetat actiunea/inactiunea infractionala; c. momentul in care s-a produs rezultatul; ANS: B 160. Cand se epuizeaza o infractiune continua? a. in momentul producerii rezultatului; b. in momentul incetarii actiunii/inactiunii infractionale; c. coincide cu momentul consumarii infractiunii; ANS: B 161. Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul gratierii in cazul savarsirii unei
infractiuni continue?
a. momentul consumarii infractiunii; b. momentul epuizarii activitatii infractionale; c. momentul producerii rezultatului; ANS: B 162.
de obicei;
c. infractiunea complexa, infractiunea continuata, infractiunea progresiva si
infractiunea de obicei;
ANS: C 163.
se prelungeste in timp, in chip natural, chiar dupa momentul consumarii; b. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul unei infractiuni, inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele; c. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul
aceleiasi infractiuni;
ANS: C 164. Care este data la care se considera savarsita infractiunea continuata? a. aceea a comiterii primei actiuni sau inactiuni; b. aceea a efectuarii celei de a doua actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii
continuate;
c. aceea a comiterii ultimei actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii
continuate;
ANS: C 165. In raport cu care moment al infractiunii continuate se calculeaza termenul de prescriptie a
raspunderii penale?
a. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni; b. momentul consumarii infractiunii continuate; c. data la care s-a produs rezultatul; ANS: A 166. Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul amnistiei in cazul savarsirii unei
infractiuni continuate?
a. momentul consumarii infractiunii; b. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni; c. momentul producerii rezultatului; ANS: B 167. Care este momentul consumarii infractiunii progresive? a. momentul epuizarii rezultatului; b. momentul prin care se savarsesc actiunile prin care se realizeaza elementele
infractiuni continuate?
a. momentul consumarii infractiunii; b. data savarsirii infractiunii; c. data epuizarii infractiunii; ANS: A 169.
a. numai atunci cand in continutul sau intra ca element constitutiv o actiune sau
actiune sau inactiune care constituie ea insasi o fapta prevazuta de legea penala;
c. cand elementul material al laturii obiective se repeta de mai multe ori in aceeasi
imprejurare;
ANS: B 170. Care este obiectul juridic al infractiunii complexe? a. numai un obiect juridic principal; b. numai un obiect juridic secundar; c. un obiect juridic principal si un obiect juridic secundar; ANS: C 171. Carei infractiuni i este data denumirea de infractiune progresiva? a. acelei infractiuni a carei latura obiectiva dupa ce a atins momentul consumarii, .
corespunzator unei anumite infractiuni, se amplifica fara interventia faptuitorului, fie prin agravarea urmarii produse, fie prin producerea de noi urmari vatamatoare corespunzatoare unei infractiuni mai grave; b. acelei infractiuni a carei latura obiectiva dupa ce a atins momentul consumarii se prelungeste in timp, pana la interventia unei forte care pune capat acelei activitati infractionale; c. acelei infractiuni care produce consecinte grave si foarte grave;
ANS: A 172. Ce fel de infractiune este jocul de noroc, infractiune prevazuta de art. 330 alin.2 Cp? a. o infractiune continua; b. o infractiune continuata; c. o infractiune de obicei; ANS: C 173. Care sunt formele sub care se poate prezenta concursul de infractiuni? a. concursul represiv si concursul preventiv; b. concursul real si concursul formal; c. concursul conventional si concursul neconventional; ANS: B 174. Care sunt sistemele sanctionatorii cunoscute pentru concursul de infractiuni? a. sistemul cumulului aritmetic, sistemul absorbtiei, sistemul progresiei geometrice ; b. sistemul cumulului aritmetic, sistemul absorbtiei, sistemul cumulului juridic; c. sistemul progresiei geometrice, sistemul cumulului juridic, sistemul aditionarii
pedepselor;
ANS: B 175. Care este sistemul sanctionator pentru concursul de infractiuni consacrat si admis de Codul
penal roman?
a. sistemul cumulului aritmetic sau al aditionarii pedepselor; b. sistemul absorbtiei pedepselor si aplicarea pedepsei celei mai grave; c. sistemul cumulului juridic sau sistemul contopirii pedepselor. ANS: C 176. Care sunt formele sau modalitatile recidivei? a. recidiva dupa condamnare si recidiva dupa executare, recidiva generala si recidiva
mare si recidiva mica; c. recidiva dupa condamnare si recidiva dupa executare, recidiva generala si recidiva speciala, recidiva mare si recidiva mica
ANS: C 177. Sub ce forme sau modalitati apare recidiva? a. recidiva temporara si recidiva perpetua, recidiva relativa si recidiva absoluta,
teritoriala si recidiva internationala; c. recidiva temporara si recidiva perpetua, recidiva absoluta si recidiva cumulata, recidiva teritoriala si recidiva internationala ;
ANS: A 178. Ce presupune pluralitatea intermediara de infractiuni? a. sa existe o condamnare definitiva a infractorului pentru o infractiune savarsita
anterior; b. infractorul sa comita din nou o infractiune, inainte de a fi fost condamnat pentru o infractiune anterioara; c. existenta unui concurs de infractiuni.
ANS: A 179. Care sunt formele pluralitatii de infractiuni? a. participatia penala, concursul de infractiuni si recidiva; b. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara; c. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea naturala; ANS: B
180. Cand exista concurs de infractiuni? a. numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica
inactiuni distincte de aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele; c. atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica manifestare sau prin actiuni sau inactiuni distincte, inainte ca autorul acestora sa fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele;
ANS: C 181. Cand exista concurs real de infractiuni? a. atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita
imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni; b. atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale unor infractiuni diferite; c. atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele;
ANS: C 182. Cand exista concurs ideal de infractiuni: a. atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana, inainte de a
imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs intruneste elementele constitutive a mai multor infractiuni; c. atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni;
ANS: B 183. Cum se va aplica pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni atunci cand instanta a
cand acest maxim nu este indestulator se poate adauga un spor de pana la 5 ani inchisoare;
c. se aplica pedeapsa cea mai grea care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar
cand acest maxim nu este indestulator se poate adauga un spor de pana la 7 ani inchisoare;
ANS: B 184. Cum se aplica pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni, atunci cand instanta a
cand acest maxim nu este indestulator se poate adauga amenda in totul sau in parte;
c. se aplica pedeapsa inchisorii la care se poate adauga amenda sporita pana la
stare de evadare;
ANS: C 186. Cand exista recidiva postcondamnatorie? a. atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa
inchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an; b. atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa amenzii sau inchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an; c. atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de sase luni;
ANS: A 187. Cand exista recidiva postexecutorie?
a. cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel
condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an; b. cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 3 luni; c. cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni;
ANS: A 188. Pentru existenta recidivei mari postcondamnatorii este necesar ca cel de al doilea termen sa-1
infractiuni intentionate;
b. din trei condamnari la pedeapsa inchisorii de pana la sase luni, pentru savarsirea
ocazionala (participatia penala) ; c. pluralitatea ocazionala (participatia penala), pluralitatea de obicei (obisnuinta),
numarul infractiunilor planuite; b. existenta unor conditii de timp si de loc cu privire la savarsirea infractiunii; c. faptele sa fie savarsite la anumite intervale de timp;
ANS: A 193. Care sunt felurile participatiei penale? a. participatia proprie si participatia improprie; b. participatie legala si participatie naturala; c. participatia obiectiva si participatia subiectiva; ANS: A 194. Care sunt conditiile necesare pentru existenta participatiei penale? a. fapta sa fie savarsita din culpa; b. sa se fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala; c. faptele sa fi fost savarsite de catre o singura persoana, in realizarea unei rezolutii
unice;
ANS: B 195. Care sunt formele participatiei penale propriu-zise sau perfecte? a. autoratul sau coautoratul, instigarea, complicitatea; b. instigarea, complicitatea, tainuirea; c. complicitatea, participatia subiectiva, tainuirea. ANS: A 196. Care sunt infractiunile ce nu pot fi savarsite in coautorat? a. infractiunile omisive, infractiunile cu autor unic, infractiunile ce presupun un subiect
calificat;
b. infractiunile cu autor unic, infractiunile progresive, infractiunile de obicei; c. infractiunile progresive, infractiunile ce presupun un subiect calificat, infractiunile
cu intentie directa;
ANS: A 197. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta instigarii ca forma a participatiei
penale?
a. sa existe cel putin doi subiecti ai infractiunii (instigatorul si instigatul); b. sa fie savarsite cel putin doua infractiuni de catre instigat;
c. instigatorul sa actioneze numai cu intentie depasita sau din culpa. ANS: A 198. Care sunt principalele forme ale complicitatii? a. complicitatea legala si complicitatea naturala; b. complicitatea anterioara si complicitatea concomitenta; c. complicitatea obiectiva si complicitatea subiectiva; ANS: B 199. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru impiedicarea consumarii unei infractiuni de
descoperirea faptei.
ANS: A 200. Care sunt cele doua modalitati de realizare a participatiei improprii reglemetate de Codul penal
roman?
a. modalitatea intentie si culpa si modalitatea intentie si lipsa de vinovatie; b. modalitatea intentie si culpa si modalitatea culpa si intentie; c. modalitatea intentie si culpa si modalitatea lipsa de vinovatie si intentie; ANS: A 201.
Cui i este specifica contributia directa si nemijlocita la savarsirea faptei prevazuta de legea penala?
a. instigatorului; b. coautorilor; c. complicelui; ANS: B 202. Ce constituie fapta persoanei care promite inainte de savarsirea infractiunii ca va tainui bunurile
provenite din aceasta, dar dupa savarsirea ei, nu-si mai tine promisiunea?
a. complicitate; b. nu are semnificatie penala; c. este lipsita de pericol social; ANS: A 203. Ce constituie fapta persoanei care inainte de savarsirea infractiunii promite faptuitorului ca il va
favoriza?
a. infractiunea de favorizare a infractorului; b. nu are semnificatie penala; c. complicitate; ANS: C 204. Carei forme de participatie penala i este specifica savarsirea faptei prevazute de legea penala de
Cum trebuie sa fie atacul in cazul legitimei aparari prevazute de art. 44 alin. 2 C. pen.?
a. material, direct, imediat, injust si proportional; b. material, direct, imediat si injust; c. material, direct si injust; ANS: B 207. Impotriva cui trebuie sa fie indreptat atacul in cazul legitimei aparari? a. celui care se apara sau altei persoane; b. celui care se apara sau altei persoane, unui interes obstesc sau unui bun important; c. celui care se apara, altei persoane sau impotriva unui interes obstesc; ANS: C 208. Ce pune in pericol atacul in cazul legitimei aparari? a. pune in pericol persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc; b. pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc; c. pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia ori
interesul obstesc;
ANS: B 209. Ce este legitima aparare?
a. o cauza care inlatura raspunderea penala; b. o cauza care inlatura executarea pedepsei; c. o cauza care inlatura in mod direct caracterul penal al faptei; ANS: C 210. Ce este starea de necesitate? a. este o cauza care in mod direct inlatura caracterul penal al faptei; b. este o cauza care inlatura raspunderea penala; c. este o cauza care inlatura executarea pedepsei; ANS: A 211. Cine se afla in stare de necesitate? a. acela care savarseste fapta prevazuta de legea penala pentru a salva de la pericol care
nu poate fi inlaturat altfel, viata integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public; b. acela care savarseste fapta prevazuta de legea penala pentru a salva de la un pericol iminent care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public; c. acela care savarseste fapta prevazuta de legea penala pentru a salva de la un pericol care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa ori a altuia;
ANS: B 212. Cum trebuie sa fie pericolul pentru existenta starii de necesitate? a. iminent, inevitabil si sa ameninte una din valorile aratate in art. 45 alin.2 Cp.; b. iminent, imediat si injust; c. direct, imediat, injust si sa ameninte una din valorile aratate in art. 45 alin.2 Cp.; ANS: A 213.
In ce consta temeiul admiterii starii de necesitate ca o cauza care inlatura caracterul penal al faptei?
a. in aceea ca fapta prevazuta de legea penala savarsita nu prezinta pericol social; b. in aceea ca fapta desi savarsita este asimilata cu neprevederea ei in legea penala; c. n aceea ca fapta nu este savarsita cu vinovatie; ANS: C
214. De ce fapta prevazuta de legea penala savarsita in stare de necesitate nu constituie infractiune? a. este o fapta socialmente utila; b. nu este savarsita cu vinovatie; c. se considera ca echivaleaza cu neprevederea ei in legea penala;
ANS: B 215. Ce se inlatura prin constrangerea morala? a. caracterul penal al faptei; b. raspunderea penala; c. executarea pedepsei; ANS: A 216. Cum trebuie sa fie pericolul cu care se ameninta in cazul constrangerii morale? a. iminent; b. grav; c. imediat; ANS: B 217. Cum trebuie sa fie fapta prevazuta de legea penala pentru a exista cazul fortuit? a. datorata neprevederii de catre acesta a rezultatului socialmente periculos; b. consecinta unei imprejurari care nu putea fi prevazuta de acesta; c. consecinta unei comportari imprudente; ANS: B 218. Cum trebuie sa fie faptuitorul in momentul savarsirii faptei pentru ca iresponsabilitatea sa
substante;
c. faptuitorul trebuie sa fie alienat mintal; ANS: C 219. Cui trebuie sa se datoreze starea de incapacitate psihica in cazul iresponsabilitatii (cauza care
aceasta stare?
a. voluntara si completa; b. accidentala si completa; c. preordinata; ANS: B
221. Ce este starea de betie completa si accidentala? a. o circumstanta atenuanta; b. o circumstanta agravanta; c. o cauza care inlatura caracterul penal al faptei; ANS: C 222. Ce constituie starea de betie accidentala, incompleta? a. o cauza care inlatura infractiunea; b. o circumstanta agravanta; c. de regula, o circumstanta atenuanta; ANS: C 223. Care sunt categoriile de minori care nu raspund niciodata penal pentru savarsirea unei fapte
infractiune;
b. faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a prevazut ca se vor produce anumite
consecinte grave;
c. faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a cunoscut existenta unei stari, situatii
227. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei? a. cazul fortuit, iresponsabilitatea, betia accidentala (fortuita); b. iresponsabilitatea, prescriptia raspunderii penale, gratierea; c. starea de necesitate, constrangerea fizica si constrangerea morala, amnistia ANS: A 228. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei? a. iresponsabilitatea, prescriptia raspunderii penale, gratierea; b. eroarea de fapt, eroarea de drept, prescriptia raspunderii penale; c. minoritatea faptuitorului, betia accidentala (fortuita), eroarea de fapt; ANS: C 229. Cum se clasifica cauzele care inlatura caracterul penal al faptei dupa criteriul trasaturilor
privesc vinovatia;
b. cauzele care privesc pericolul social, cauzele care privesc prevederea in legea penala
a faptei, cauzele care privesc vinovatia; c. cauzele care privesc vinovatia, cauzele care privesc persoana faptuitorului, cauzele care privesc prevederea in legea penala a faptei;
ANS: B 230. Care sunt conditiile privitoare la atac ce trebuie indeplinite pentru existenta legitimei aparari? a. atacul sa fie direct, material, imediat; b. atacul sa fie material, indirect, just; c. atacul sa fie indirect, legal, imediat; ANS: A 231. Cum trebuie sa fie atacul iminent sau imediat ? a. real, obiectiv si pe cale sa se desfasoare; b. obiectiv, ilegal, indirect; c. subiectiv, just, sa presupuna ca este pe cale sa se desfasoare; ANS: A 232. Cine se afla in stare de necesitate? a. acela care savarseste fapta pentru a inlatura un atac material direct, imediat si injust,
indreptat impotriva sa, a altuia sau impotriva unui interes general si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul general; b. acela care savarseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violente, viclenie, efractie sau prin orice asemenea mijloace, intr-o locuinta,
incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea; c. acela care savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau sau al altuia ori un interes general;
ANS: C 233. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii fizice? a. sa se comita o fapta prevazuta de legea penala; b. sa existe o constrangere asupra psihicului unei persoane; c. constrangerii sa i se poata opune o existenta eficace din partea victimei; ANS: A 234. Cum mai este denumita constrangerea fizica? a. amenintare; b. caz fortuit; c. forta majora; ANS: C 235. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii morale? a. sa existe o actiune de constrangere savarsita de o persoana asupra psihicului unei
alte persoane ;
b. constrangerii sa i se poata opune o existenta eficace din partea victimei; c. pericolul grav cu care este amenintata persoana sa poata fi inlaturat astfel incat
sale;
b. fapta savarsita sa se datoreze unei actiuni sau inactiuni peste care s-a suprapus o
anumita imprejurare care a produs rezultatul periculos; c. pericolul grav cu care este amenintata persoana sa poata fi inlaturat astfel incat aceasta sa nu sufere leziuni grave.
ANS: B 237. Care este sursa imprejurarilor fortuite? a. fenomenele naturii; b. amenintarea; c. minoritatea. ANS: A
238. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentu existenta starii de minoritate drept cauza care
fapta sa fie savarsita de un minor care nu indeplinieste conditiile legale pentru a raspunde penal; b. minorul sa mai fi comis o alta infractiune anterior; c. minoritatea faptuitorului trebuie sa existe in momentul judecarii lui pentru fapta comisa.
ANS: A 239. Cum poate fi starea de betie, in functie de atitudinea persoanei care a dorit sau nu sa ajunga in
stare de betie?
a. betia accidentala, betia totala, betia provocata; b. betia involuntara, betia fortuita, betia incompleta; c. betia fortuita, betia accidentala, betia voluntara; ANS: C 240. Cum poate fi betia dupa gradul de intoxicatie cu alcool ori alte substante? a. betia accidentala si betia voluntara; b. betia completa si betia incompleta; c. betia simpla si betia preordinata; ANS: B 241. Cum trebuie sa fie betia, pentru ca starea de betie sa constituie o cauza care inlatura caracterul
penal al faptei?
a. betie accidentala si incompleta; b. betia voluntara si incompleta; c. betie accidentala si completa; ANS: C 242. Cum poate fi eroarea de fapt in functie de obiectul asupra caruia poarta? a. eroare de fapt principala si eroare de fapt secundara; b. eroare de fapt obiectiva si eroare de fapt subiectiva; c. eroare de fapt conventionala si eroare da fapt universala; ANS: A 243. Cum poate fi eroarea de fapt dupa factorii care o determina? a. eroare esentiala si eroare neesentiala; b. eroare prin ignoranta si inducerea in eroare sau amagirea; c. eroare principala si eroare secundara; ANS: B
244. Cum poate fi eroarea de fapt in functie de posibilitatea de evitare a erorii? a. eroare principala si eroare secundara; b. eroare esentiala si eroare neesentiala; c. eroare vincibila (inlaturabila) si eroare invincibila (neinlaturabila); ANS: C 245. Eroarea de drept inlatura caracterul penal al faptei? a. uneori, cand legea prevede expres; b. intotdeauna; c. niciodata. ANS: C 246. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca eroarea de fapt pentru inlaturarea
existenta vreunei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei respective sau o circumstanta agravanta; c. eroarea de fapt sa se datoreze imprejurarii ca faptuitorul era in eroare de drept.
ANS: B 247. Care sunt conditiile privitoare la actiunea de salvare ce trebuie indeplinite pentru existenta starii
de necesitate?
a. actiunea de salvare sa fie necesara pentru salvarea de la pericol a vietii, integritatii
corporalesau sanatatii unei persoane, a unui bun important ori a unui interes general; b. fapta sa fie savarsita de catre sau pentru a salva o persoana care are obligatia de a infrunta pericolul; c. actiunea de salvare sa fie efectuata doar de catre specialisti (pompieri, politisti, militari etc.).
ANS: A 248. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta starii de betie? a. faptuitorul sa fie in stare de betie chiar si incompleta; b. starea de betie in care se afla faptuitorul sa fie voluntara; c. starea de betie sa fie accidental si completa, adic provocat independent de vointa
fptuitorului;
ANS: C 249. Care este sursa imprejurarilor fortuite? a. starea maladiva a unei persoane; b. amenintarea;