CC - Text 3

MODULUL D
Construcþia ºi calculul MAI (CC)
1. Grupul piston
2. Biela
3. Arborele cotit
4. Pãrþile fixe
5. Desene de ansamblu
1. Grupul piston
Întrebarea Nr. 4001 Cod: CC 1.1 Rãspuns corect: d)
Rolul pistonului este urmãtorul:
a) Transmite forþa tangenþialã la traiectoria manetonului, generând momentul motor la
arborele cotit;
b) Asigurã transmiterea forþei de presiune a gazelor bielei, asigurã transmiterea
componentei normale produse de bielã cãtre cãmaºa cilindrului, prin intermediul
segmenþilor, asigurã dubla etanºare a cilindrului de carter, preia o parte din energia
degajatã în urma arderii combustibilului;
c) La motoarele în doi timpi este ºi organ de distribuþie, la unele motoare în doi timpi este ºi
pompã de baleiaj, prin forma capului sãu, poate conþine parþial sau total camera de
ardere, tot prin forma capului sãu, asigurã organizarea unor miºcãri dirijate a gazelor în
cilindru;
d) Rãspunsurile b) ºi c) sunt complementare.
Întrebarea Nr. 4002 Cod: CC 1.2 Rãspuns corect: c)

La motoarele în doi timpi de puteri mari, soluþia constructivã a capului pistonului este:
a) Construcþie unitarã, dintr-o singurã bucatã, executatã din fontã;
b) Construcþie unitarã, dintr-o singurã bucatã, executatã din aluminiu;
c) Construcþie cu cap ºi manta separate;
d) Construcþie monobloc cu articulaþie sfericã pentru conexiunea cu biela.
Întrebarea Nr. 4003 Cod: CC 1.3 Rãspuns corect: a)

Zona de deasupra canalului primului segment ºi cele dintre canalele segmenþilor se
prelucreazã:
a) La diametre diferite, care cresc în sensul reducerii temperaturii (de la capul pistonului
spre manta), pentru a realiza jocurile corespunzãtoare evitãrii gripãrii ºi limitãrii
scãpãrilor;
b) La diametru constant pe înãlþime, pentru a asigura forma conjugatã cu cãmaºa cilindrului;
c) La diametre diferite, care scad în sensul reducerii temperaturii (de la capul pistonului spre
manta), pentru a realiza jocurile corespunzãtoare evitãrii gripãrii ºi limitãrii scãpãrilor;
d) La diametre diferite, care cresc în sensul creºterii temperaturii (de la capul pistonului spre
manta), pentru a realiza jocurile corespunzãtoare evitãrii gripãrii ºi limitãrii scãpãrilor.
Întrebarea Nr. 4004 Cod: CC 1.4 Rãspuns corect: b)

Jocurile pistonului pe cilindru pot fi controlate prin:
a) Limitarea temperaturii maxime de încãrcare a pistonului;
b) Prelucrarea mantalei cu o anumitã ovalitate în plan transversal;
c) Practicarea orificiilor de scurgere a uleiului în carter;
d) Executarea pistonului cu diametru constant de la cap la manta.

Poziþia umerilor în raport cu capul pistonului ºi a axei orificiilor din umeri faþã de axa pistonului
se stabileºte:
a) În conformitate cu necesitatea reducerii bãtãii pistonului ºi încãrcarea sa termicã;
CC 2
b) În funcþie de necesitãþile de reducere a jocurilor pe cilindru;
c) În funcþie de stabilirea numãrului optim de segmenþi;
d) În funcþie de zona de practicare a orificiilor de scurgere a uleiului în carter.

Figura CC 1 prezintã soluþii de rãcire a pistonului motorului în doi timpi. În schiþa CC 1,a lichidul
de rãcire este transmis prin tija pistonului poziþia 1 este:
a) Presetupa tijei;
b) Conducte de rãcire exteriore;
c) Rezervor-tampon cu pernã de aer pentru atenuarea ºocurilor hidraulice cauzate de
variaþia volumului ocupat de agentul de rãcire;
d) Braþ al capului de cruce pe care sunt prinse conductele de rãcire.

Figura CC 1 prezintã soluþii de rãcire a pistonului motorului în doi timpi. În schiþa CC 1,b
conductele de rãcire sunt conectate direct de piston (sistem de þevi telescopice), pentru care
este valabilã soluþia:
a) Conductele mobile se deplaseazã la exteriorul celor fixe ºi sunt dotate cu elemente de
atanºare plasate în pereþii camerei 6, ce comunicã cu atmosfera;
b) Conductele fixe se deplaseazã la exteriorul celor mobile ºi sunt dotate cu elemente de
c) Conductele mobile se deplaseazã la exteriorul celor fixe ºi sunt dotate cu elemente de
d) Conductele fixe se deplaseazã la exteriorul celor mobile ºi sunt dotate cu elemente de
atanºare plasate în pereþii camerei 8, ce comunicã cu atmosfera.

Figura CC 1 prezintã soluþii de rãcire a pistonului motorului în doi timpi. În schiþa CC 1,b
conductele de rãcire sunt conectate direct de piston (sistem de þevi telescopice), pentru care
este valabilã soluþia:
a) Conductele mobile au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile
de apã din instalaþie; eventualele scãpãri sunt drenate din camera 8;
b) Conductele fixe au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de
apã din instalaþie; eventualele scãpãri sunt drenate din camera 6;
c) Conductele mobile au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile
de apã din instalaþie; eventualele scãpãri sunt drenate din camera 6;
d) Conductele fixe au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de
apã din instalaþie; eventualele scãpãri sunt drenate din camera 8.

Figura CC 2 prezintã schema de calcul a pistonului unui motor în patru timpi. Regiunea port-
segmenþi este solicitatã la:
a) Comprimare de forþa de inerþie a maselor în miºcare alternativã m a , situate deasupra
secþiunii de calcul A-A (zonã periclitatã datoritã orificiilor de scurgere a uleiului) ºi la
întindere datoritã forþei maxime de presiune a gazelor F pmax ;
CC 3
b) Întindere de forþa de inerþie a maselor în miºcare alternativã m a , situate deasupra
comprimare datoritã forþei maxime de presiune a gazelor F pmax ;
c) Întindere de forþa de inerþie a maselor în miºcare alternativã m a , situate deasupra
forfecare datoritã forþei maxime de presiune a gazelor F pmax ;
d) Forfecare de forþa de inerþie a maselor în miºcare alternativã m a , situate deasupra
comprimare datoritã forþei maxime de presiune a gazelor F pmax .

Secþiunea de calcul A-A (zonã periclitatã datoritã orificiilor de scurgere a uleiului) se calculeazã
cu notaþiile din figura CC 2 ºi cu i x -numãrul canalelor ºi d x -diametrul acestora, prin relaþia:
a) AA − A = 
(D− Dci2
2
s )+i Ds − Dci
dx ;
x
4 2
b) AA − A =
(
Ds2 − Dci2 ) D + Dci
− ix s dx ;
4 2
c) AA − A =
(
Ds − Dci2
2
) D − Dci
− ix s dx ;
4 2
d) AA − A = s
(
D − Dci2
2
) − i (D − Dci )d x .
x s
4

Þinând cont ca forþa maximã de presiune a gazelor solicitã zona port-segmenþi la comprimare,
atunci tensiunea de comprimare în secþiunea periclitatã A-A (datoritã orificiilor de scurgere a
uleiului) se calculeazã, conform schemei de calcul din figura CC 2, cu i x -numãrul canalelor ºi d x
-diametrul acestora, prin relaþia:
F p max
a) c =

(
Ds − Dci
2 2
)
− ix
Ds + Dci
dx
;
4 2
F p max
b) c =

(
Ds2 − Dci2 )
− ix
Ds − Dci
dx
;
4 2
F p max
c) c =

(
Ds2 − Dci2
;
)
4
F p max
d) c =

(
Ds − Dci
2 2
)
− i x (Ds − Dci )d x
.

Umerii pistonului (fig. CC 2) sunt solicitaþi la:
CC 4
a) Forfecare de cãtre forþa de presiune maxima a gazelor F pmax ;
b) Întindere de cãtre forþa de inerþie a maselor în miºcare alternativã m a , situate deasupra
secþiunii de calcul A-A (zonã periclitatã datoritã orificiilor de scurgere a uleiului);
c) Comprimare de cãtre forþa de inerþie a maselor în miºcare alternativã m a , situate
deasupra secþiunii de calcul A-A (zonã periclitatã datoritã orificiilor de scurgere a
uleiului);
d) Încovoiere de cãtre forþa de presiune maxima a gazelor F pmax .
Umerii pistonului (fig. CC 2) sunt solicitaþi la forfecare de cãtre forþa de presiune maxima a
gazelor F pmax , care genereazã o tensiune ce se poate calcula, cu ajutorul dimensiunilor din figurã,
cu relaþia:
F p max
a) f = ;
 2
4
(
d ue − d ui
2
)
1
F p max
b) f = 2 ;
 2
4
(
d ue + d ui
2
)
1
F p max
c) f = 2 ;
 2
4
(
d ue − d ui
2
)
2 F p max
d) f = .
 2
4
(
d ue − d ui
2
)
În figura CC 3 se prezintã grupul piston pentru un motor naval lent. Precizaþi ce reprezintã
reperul notat cu 1:
a) Capul pistonului;
b) Segmenþii;
c) Prezoanele de prindere a tijei pistonului de acesta;
d) Capul de cruce.

Rãcirea capului pistonului din figura CC 3 se realizeazã:
a) Cu apã de tehnicã, vehiculatã prin conducta poz. 6;
b) Cu ulei, vehiculat prin conducta 6;
c) Cu ulei, vehiculat prin tija pistonului;
d) Prin barbotaj.

Capul pistonului poate fi concav, în scopul:
a) Scãderii turbulenþei aerului ºi îmbunãtãþirii formãrii amestecului;
b) Creºterii turbulenþei aerului ºi îmbunãtãþirii formãrii amestecului;
CC 5
c) Prevenirea postarderii dupã terminarea injecþiei de combustibil;
d) Prelungirea arderii în destindere, dupã terminarea injecþiei.

Forþa de frecare ce apare între piston ºi cãmaºã (fig. CC 4) are tendinþa:
a) De a produce deformaþie axialã a pistonului;
b) De a produce ovalizarea capului pistonului;
c) De a mãri valoarea solicitãrilor termice ale capului pistonului;
d) De a produce bascularea pistonului.

În figura CC 5 se prezintã schema de calcul de verificare a mantalei pistonului unui motor în
patru timpi sub acþiunea reacþiunii din partea cilindrului la:
a) Forfecare;
b) Întindere;
c) Strivire;
d) Încovoiere.

Condiþia de verificare pentru solicitarea mantalei pistonului din figura CC 5 se impune din
urmãtorul motiv:
a) Reducerea solicitãrilor termice ale organului;
b) Prevenirea exfolierii peliculei de lubrifiant dintre piston ºi cãmaºã;
c) Asigurarea rãcirii corespnzãtoare a pistonului;
d) Asigurarea unui montaj corespunzãtor al bolþului prin umerii pistonului.

La motoarele navale lente moderne, distanþa de la marginea superioarã a capului pistonului la
flancul superior al primului segment (segment de foc), are tendinþa:
a) De a scãdea, pentru reducerea dimensiunior pistonului, implicit pentru reducerea inerþiei
maselor în miºcare alternativã;
b) De a scãdea, pentru a reduce zona posibilelor depuneri de calaminã în regiune;
c) De a creºte, pentru reducerea solicitãrilor termice ale segmentului;
d) De a creºte, pentru reducerea solicitãrilor termice ale segmentului ºi reducere a
posibilitãþii de depuneri de calaminã în canalul segmentului.

Diametrul pistonului la montaj se determinã:
D1+α c (t c − t 0 ) − Δ
a) Dp = ;
1 + α p (t c − t 0 )
D1+α c (t c − t 0 ) − Δ
b) Dp = ;
1 + α p (t c + t 0 )
D1+α c (t c − t 0 ) + Δ
c) Dp = ;
1 + α p (t c − t 0 )
CC 6
D1 + α c (t c + t 0 ) − Δ 
d) Dp = .
1 + α p (t c + t 0 )
Notaþii:   - jocul în funcþiune, restul fiind cele uzuale.

În figura CC 6:
a) 1-fusta pistonului;
b) 4-ºurub pentru asamblarea cupei de rãcire;
c) 2-set de inele de etanºare;
d) 3- ºuruburi pentru asamblarea pistonului cu þevile telescopice.

În figura CC 7:
a) 2- bolþul sferic de cuplare între piston ºi bielã; 3-ºurub pentru asamblarea pistonului;
b) 6- canal de ulei; 7- ºurub;
c) 2- bolþ sferic; 5- tija pistonului pentru cuplare cu capul de cruce;
d) 1- capul pistonului; 5- tija bielei.

Bolþul pistonului este organul care are urmãtorul rol funcþional:
a) Articuleazã pistonul cu biela, fiind specific motoarelor fãrã cap de cruce;
b) Articuleazã pistonul cu biela, fiind specific motoarelor cu cap de cruce;
c) Articuleazã pistonul cu arborele cotit, fiind specific motoarelor fãrã cap de cruce;
d) Articuleazã pistonul cu arborele cotit, fiind specific motoarelor cu cap de cruce.

Figura CC 8 prezintã soluþii de montaj pentru bolþul pistonului; aceasta este:
a) Bolþ flotant atât în piciorul bielei cât ºi în umerii pistonului;
b) Bolþ fix în umerii pistonului ºi liber în piciorul bielei;
c) Bolþ liber în umerii pistonului ºi fix în piciorul bielei;
d) Bolþ fix atât în umerii pistonului cât ºi în piciorul bielei.

Inelele de siguranþã din figura CC 8 au rolul:
a) De a asigura fixarea bolþului în umerii pistonului;
b) De a asigura fixarea bolþului în piciorul bielei;
c) De a împiedica rotirea bolþului;
d) De a împiedica deeplasarea axialã a organului.

Raportul dintre lungimea piciorului bielei ºi lungimea de sprijin a bolþului pistonului în umerii
acestuia este:
a) Egalã cu dublul raportului presiunilor maxime în pelicula de ulei în cele douã zone;
b) Egalã cu raportul presiunilor maxime în pelicula de ulei în cele douã zone;
c) Egalã cu inversul raportului presiunilor maxime în pelicula de ulei în cele douã zone;
d) Egalã cu pãtratul raportului presiunilor maxime.
CC 7
Jocul de montaj în locaºul bolþului din piston este:
a) Δ=

Δ-d be αOL (t b − t 0 ) + α AL t p − t 0
;
( )
1-α AL t p − t 0 ( )
b) Δ=

Δ + d be αOL (t b − t 0 ) − α AL t p + t 0 ( )
.
(
1+α AL t p − t 0 )
c) Δ=

Δ-d be αOL (t b − t 0 ) + α AL t p − t 0 ( )
;
(
1-α AL t p − t 0 )
d) Δ=

Δ + d be α OL (t b − t 0 ) − α AL t p − t 0 ( )
.
(
1+α AL t p − t 0 )
Obs.: Notaþiile sunt cele uzuale.

Temperatura minimã de montare a pistonului la montarea bolþului este:
−Δ
a) t min = + t0 ;
α AL (d be + Δ)
−Δ
b) t min = − T0 ;
α AL (d be − Δ)
−Δ
c) Tmin = − t0 ;
α AL (d be + Δ)
−Δ
d) t min = + T0 .
α AL (d be − Δ)

Presiunea în locaºurile din piston se determinã:
*
F p max+FAP max
a) pp = ;
l p  d be
*
F p max -FAP max
b) pp = ;
2  l p  d be
*
F p max -FAP max
c) pp =
l p  d be
F p max
d) pp = .
l p  d be
CC 8
Segmenþii pistonului asigurã etanºarea reciprocã camerã de ardere-carter motor. Pentru
aceasta, segmentul:
a) Dezvoltã o presiune elasticã pe faþa sa lateralã, scop în care diametrul sãu în stare liberã
este mai mare decât cel în stare montatã;
b) Dezvoltã o forþã de frecare pe cãmaºa cilindrului, datoritã faptului cã diametrul sãu în
stare liberã este mai mare decât cel în stare montatã;
c) Dezvoltã o presiune elasticã pe faþa sa lateralã, scop în care diametrul sãu în stare liberã
este mai mic decât cel în stare montatã;
d) Este liber în canal, ceea ce conduce la fenomenul de pulsaþie.

Rostul segmentului în stare liberã, comparat cu cel în stare montatã, este:
a) Egal;
b) Mai mare;
c) Mai mic;
d) Nu este nici o legãturã între cele douã mãrimi.
Segmenþii de ungere au rolul:
a) De a asigura etanºarea la ulei, astfel ca acesta sã nu pãtrundã în camera de ardere;
b) De a realiza ungerea cãmãºii cilindrului;
c) De a asigura etanºarea la ulei, astfel ca acesta sã nu pãtrundã în camera de ardere ºi de a
distribui uleiul pe cãmaºã;
d) De a împiedica scãparea gazelor de ardere în carter.

Pentru motoarele navale lente moderne se poate prevedea existenþa unui segment scraper
(raclor) montat în chiulasã, prezentat în figura CC 9, el având rolul:
a) De a reduce scãpãrile de gaze din camera de ardere;
b) De a reduce rata de ulei ce pãtrunde în camera de ardere;
c) De a curãþa depunerile excesive de cenuºã ºi carbon din zona suprioarã a pistonului,
prevenind contactul acestor zone cu cãmaºa cilindrului ºi îndepãrtarea lubrifiantului;
d) De a asigura un regim termic corespunzãtor al motorului, prin dirijarea corespunzãtoare
a fluxului de cãldurã, la creºterea sarcinii motorului.

Fanta segmentului la motaj se calculeazã:
πDα s (t s − t 0 ) − α c (t c − t 0 ) + s c
a) s m= ;
1+α s (t s − t 0 )
α s (t s − t 0 ) − α c (t c − t 0 ) 1
b) s m=  ;
α s (t s − t 0 ) πD
πDα s (t s − t 0 ) − α c (t c − t 0 ) − s c
c) s m= ;
1+α s (t s − t 0 )
α s (t s − t 0 ) − α c (t c − t 0 ) 1
d) s m=  .
1 + α s (t s − t 0 ) πD
CC 9
Solicitarea specificã a tijei pistonului motorului naval lent este aceea de flambaj (fenomen de
pierdere a stabilitãþii elastice) ºi este produsã de:
a) Forþa de inerþie a maselor în miºcare de rotaþie;
b) Forþa de inerþie a maselor în miºcare alternativã;
c) Forþa de presiune a gazelor din cilindrul motor;
d) Forþa normalã ce apasã pistonul pe cãmaºã.

Dacã se considerã sarcina criticã de flambaj a tijei pistonului motorului în doi timpi ºi sarcina
realã de flambaj (forþa de presiune maximã a gazelor din cilindru), atunci coeficientul de
siguranþã la flambaj este:
a) Raportul dintre prima forþã ºi a doua;
b) Raportul dintre a doua ºi prima;
c) Produsul dintre cele douã;
d) Diferenþa dintre cele douã.

Poziþia 1 din figura CC 10 este:
a) Tija pistonului;
b) Blocul coloanelor;
c) Mecanism de ungere a cãmãºii;
d) Mecanism balansier de ungere a capului pistonului.

Figura CC 10 redã ansamblul capului de cruce al unui motor naval lent. Menþionaþi rolul
poziþiei notate “rigletã”:
a) Împiedicã deplasarea rotaþionalã a patinei;
b) Împiedicã deplasarea axialã a piciorului furcat al bielei;
c) Împiedicã deplasarea axialã a patinei;
d) Face legãtura dintre glisierã ºi blocul coloanelor.

Privind principiul de funcþionare al motoarelor cu ardere internã, capul de cruce este:
a) Folosit numai la motoarele în 2 timpi;
b) Poate fi folosit la motoare în 2 timpi, motoare în 4 timpi, pompe cu piston, compresoare cu
piston, maºini cu abur cu piston;
c) Folosit cu biele care au piciorul ca o bucºã;
d) Numai cu patinã bilateralã.
CC 10
În figura CC 11:
a) 1-segment de foc; 4- brãþarã pentru transportul tijei pistonului;
a) 2-capul pistonului; 5- port-patinã;
b) 1-segment de ungere;
c) 6-patinã; 7- patinã.

Figura CC 12 redã schema de calcul pentru patina capului de cruce (fig. CC 12,a pentru patinã
bilateralã ºi fig. CC 12,b pentru cea monolateralã). Solicitarea dintre aceasta ºi glisierã este:
a) Presiune de contact;
b) Încovoiere;
c) Forfecare;
d) Strivire.

Cu dimensiunile din figura CC 12 se poate calcula tensiunea de strivire dintre patina capului de
cruce ºi glisierã; notând cu N max forþa normalã maximã cu care patina este apãsatã pe glisierã
ºi cu h p înãlþimea patinei, aceastã tensiune, pentru patina bilateralã se obþine (fig. CC ?,a):
N max
a)  s max = ;
b p h p
N max
b)  s max = ;
2b p h p
2 N max
c)  s max = ;
b p h p
N max
d)  s max =
2(b p − b p )h p
.

Cu dimensiunile din figura CC 12 se poate calcula tensiunea de strivire dintre patina capului de
cruce ºi glisierã; notând cu N max ºi N min forþa normalã maximã, respectiv minimã cu care patina
este apãsata pe glisierã ºi cu h p înãlþimea patinei, aceastã tensiune, pentru patina monolateralã
se obþin douã valori de extrem, deoarece forþa normalã îºi schimbã semnul pe durata unui ciclu
(fig. CC 12,b):
 N max
 s extr 1 = b h
 p p
a)  ;
 N
=
min
 sextr 2 2b p h p

 N max
 s extr 1 = b h
 p p
b)  ;
 N min
=
 sextr 2 b p h p

CC 11
 N max
 s extr 1 =
2b p h p

c)  ;
 N min
=
 sextr 2 b p h p

 N max
 s extr 1 =
2b p h p

d)  .
 N min
=
 sextr 2 2b p h p


Deoarece forþa normalã N ce aplica patina pe glisierã îºi schimbã semnul pe durata unui ciclu,
se obþin douã valori extreme pentru tensiunea de strivire a patinei pe glisierã, verificarea la
acestã solicitare determinându-se cu relaþia urmãtoare, în care s-a notat cu  as rezistenþa
admisibilã :
a)  s extr1   as ;
b)  s extr 2   as ;
c)  s max = max( s extr1 ,  s extr 2 )   as ;
d)  s max = max( s extr1 ,  s extr 2 )   as .
2. Biela
Soluþia de picior furcat al bielei motorului naval în doi timpi:
a) Este impusã de necesitatea strãpungerii bolþului capului de cruce pentru fixarea tijei
pistonului;
b) Nu este necesarã, atunci când tija pistonului este prevãzutã cu o flanºã, fãrã ca bolþul
capului de cruce sã fie strãpuns;
c) Se realizeazã pentru a permite asamblarea cu capul de cruce;
d) Este aleatoare.

Corpul bielei este supus, în principal, flambajului, care se produce în douã plane: cel de oscilaþie
a bielei o-o ºi cel de încastrare a acestuia c-c (fig. CC 13). Precizaþi modul de schematizare a
bielei, în vederea efectuãrii calcului la flambaj:
a) Încastratã în piciorul bielei ºi liberã la cap în planul o-o ºi încastratã în picior ºi cap pentru
planul c-c;
b) Încastratã în picior ºi cap pentru planul o-o ºi încastratã în piciorul bielei ºi liberã la cap în
planul c-c;
c) Încastratã atât în picior, cât ºi în cap, pentru ambele plane;
d) Liberã atât în picior, cât ºi în cap, pentru ambele plane
CC 12
Piciorul bielei este solicitat:
a) La întindere de cãtre forþa maximã de inerþie a maselor în miºcare alternativã ºi la
comprimare de cãtre rezultanta maximã dintre forþa de presiune a gazelor ºi cea de
inerþie a maselor în miºcare alternativã;
b) La întindere de cãtre forþa maximã de inerþie a maselor în miºcare alternativã ºi la
comprimare de cãtre rezultanta maximã dintre forþa de presiune a gazelor ºi cea de
inerþie a maselor în miºcare de rotaþie;
c) La comprimare de cãtre forþa maximã de inerþie a maselor în miºcare alternativã ºi la
întindere de cãtre rezultanta maximã dintre forþa de presiune a gazelor ºi cea de inerþie
a maselor în miºcare alternativã;
d) La comprimare de cãtre forþa maximã de inerþie a maselor în miºcare de rotaþie ºi la
întindere de cãtre rezultanta maximã dintre forþa de presiune a gazelor ºi cea de inerþie
a maselor în miºcare alternativã.
Întrebarea Nr. 4049 Cod: CC2.4 Rãspuns corect: d)

În figura CC 14, articularea bielei cu pistonul se face:
a) Printr-un cap de cruce;
b) Prin bolþ;
c) Fãrã bolþ, piciorul bielei fiind sferic (soluþia rotating piston);
d) Prin tijã ºi cap de cruce.

Biela este organul mobil care:
a) Transmite bolþului presiunea specifica dintre picoir ºi acest organ;
b) Transmite forþa de presiune a gazelor F p ºi de inerþie a maselor în miºcare de rotaþie de
la piston la arborele cotit, realizând conversia celor douã tipuri de miºcãri prin cea de
rototranslaþie specificã acestui organ;
c) Transmite forþa de presiune a gazelor F p ºi de inerþie a grupului piston aflat în miºcare
alternativã Fa p de la piston la arborele cotit, realizând conversia celor douã tipuri de
miºcãri prin cea de rototranslaþie specificã acestui organ;
d) Transmite forþele de inerþie ale maselor în miºcare de rotaþie ºi a celor în miºcare de
translaþie de la piston la arborele cotit, realizând conversia celor douã tipuri de miºcãri
prin cea de rototranslaþie specificã acestui organ.

Secþiunea minimã a corpului bielei are dimensiunile din figura CC 15. Cunoscând valoarea
forþei de întindere 8a 2 at , sã se calculeze înãlþimea x a acestei secþiuni,  at fiind valoarea
rezistenþei admisibile
a) x = a;
b) x = 3a;
c) x = 4a;
a
d) x= .
4

CC 13
Capul bielei este solicitat în principal la:
a) Întindere;
b) Comprimare;
c) Forfecare;
d) Încovoiere.

În figura CC 16:
a) 5-piciorul bielei;
b) 3-tija bielei;
c) 4-bolþul capului de cruce; 5- capul bielei;
d) Sistem de ungere ºi de rãcire al pistonului.

În figura CC 17 se prezintã un motor cu cilindrii dispuºi în V. Precizaþi soluþia de articulare a
bielelor pe acelaºi maneton:
a) Sistem cu bielã principalã ºi bielã secundarã;
b) Sistem de ambielaj în furcã, mecanismele lucrând prin interferenþã;
c) Sistem de biele identice, cu capetele alãturate;
d) Sistem de ambielaj în stea.
CC 14

CC - Text 3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CC - Text 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODULUL D

Construcþia ºi calculul MAI (CC)

Întrebarea Nr. 4002 Cod: CC 1.2 Rãspuns corect: c)

Întrebarea Nr. 4003 Cod: CC 1.3 Rãspuns corect: a)

Întrebarea Nr. 4004 Cod: CC 1.4 Rãspuns corect: b)

Întrebarea Nr. 4005 Cod: CC 1.5 Rãspuns corect: a)

Întrebarea Nr. 4006 Cod: CC 1.6 Rãspuns corect: c)

Întrebarea Nr. 4007 Cod: CC 1.7 Rãspuns corect: a)

Întrebarea Nr. 4008 Cod: CC 1.8 Rãspuns corect: d)

Întrebarea Nr. 4009 Cod: CC 1.9 Rãspuns corect: b)

Întrebarea Nr. 4010 Cod: CC 1.10 Rãspuns corect: c)

Întrebarea Nr. 4011 Cod: CC 1.11 Rãspuns corect: b)

Întrebarea Nr. 4012 Cod: CC 1.12 Rãspuns corect: a)

Întrebarea Nr. 4015 Cod: CC 1.15 Rãspuns corect: a)

Întrebarea Nr. 4016 Cod: CC 1.16 Rãspuns corect: b)

Întrebarea Nr. 4017 Cod: CC 1.17 Rãspuns corect: d)

Întrebarea Nr. 4018 Cod: CC 1.18 Rãspuns corect: c)

Întrebarea Nr. 4019 Cod: CC 1.19 Rãspuns corect: b)

Întrebarea Nr. 4020 Cod: CC 1.20 Rãspuns corect: d)

Întrebarea Nr. 4021 Cod: CC 1.21 Rãspuns corect: a)

Întrebarea Nr. 4022 Cod: CC 1.22 Rãspuns corect: b)

Întrebarea Nr. 4023 Cod: CC 1.23 Rãspuns corect: d)

Întrebarea Nr. 4024 Cod: CC 1.24 Rãspuns corect: a)

Întrebarea Nr. 4025 Cod: CC 1.25 Rãspuns corect: a)

Întrebarea Nr. 4026 Cod: CC 1.26 Rãspuns corect: d)

Întrebarea Nr. 4027 Cod: CC 1.27 Rãspuns corect: a)

Întrebarea Nr. 4029 Cod: CC 1.29 Rãspuns corect: a)

Întrebarea Nr. 4030 Cod: CC 1.30 Rãspuns corect: b)

Întrebarea Nr. 4031 Cod: CC 1.31 Rãspuns corect: a)

Întrebarea Nr. 4032 Cod: CC 1.32 Rãspuns corect: b)

Întrebarea Nr. 4034 Cod: CC 1.34 Rãspuns corect: c)

Întrebarea Nr. 4035 Cod: CC 1.35 Rãspuns corect: a)

Întrebarea Nr. 4037 Cod: CC 1.37 Rãspuns corect: a)

Întrebarea Nr. 4038 Cod: CC 1.38 Rãspuns corect: d)

Întrebarea Nr. 4039 Cod: CC 1.39 Rãspuns corect: c)

Întrebarea Nr. 4040 Cod: CC 1.40 Rãspuns corect: b)

Întrebarea Nr. 4041 Cod: CC 1.41 Rãspuns corect: d)

Întrebarea Nr. 4042 Cod: CC 1.42 Rãspuns corect: d)

Întrebarea Nr. 4043 Cod: CC 1.43 Rãspuns corect: b)

Întrebarea Nr. 4044 Cod: CC 1.44 Rãspuns corect: b)

Întrebarea Nr. 4045 Cod: CC 1.45 Rãspuns corect: d)

Întrebarea Nr. 4047 Cod: CC 2.2 Rãspuns corect: a)

Întrebarea Nr. 4049 Cod: CC2.4 Rãspuns corect: d)

Întrebarea Nr. 4050 Cod: CC 2.5 Rãspuns corect: d)

Întrebarea Nr. 4051 Cod: CC 2.6 Rãspuns corect: c)

Întrebarea Nr. 4052 Cod: CC 2.7 Rãspuns corect: a)

Întrebarea Nr. 4053 Cod: CC 2.8 Rãspuns corect: a)

Întrebarea Nr. 4054 Cod: CC 2.9 Rãspuns corect: c)

S-ar putea să vă placă și