Drd.mat.Pricope Sorin pricopesorin@yahoo.

com
Universitatea din Petroșani
Drd.psih.Pricope(Muntean)Luminița Doina munteanluminita1966@gmail.com
Universitatea din Petroșani
Drd.ing.Șoica Florin Flavius sorcerxl@yahoo.com
Universitatea din Petroșani
Drd.ing.Bărbulescu Adrian
Universitatea din Petroșani

Cuantificarea stresului organizațional în organizația Exploatarea Minieră Lonea județul

Hunedoara. Metode matematice-regresiile de stabilire a legii de variație a fenomenului
stres în această organizație, criticitate .

Abstract :
Cu ajutorul formulelor de regresie matematică, vom stabili legile de variație ale fenomenului
stres, în cadrul organizației Exploatarea Minieră Lonea, județul Hunedoara din România,
precum și coeficientul de încredere la fiecare lege de variație, apoi, în funcție de valuarea
acestui coeficient, rezultat la fiecare metodă de regresie și după o comparare între ele, vom
aborda critic care din legile de variație determinate de o anumită metodă de regresie este mai
aproape de adevăr.

Cuvinte cheie :
regresii matematice, minerit, stres organizațional, legi de variație, criticitate comparată

Introducere :

Conceptul general de stres

Ne confruntăm cu stresul în anumite momente ale vieții noastre fie că vrem, fie că nu vrem.
Este un fenomen des întâlnit și cu toate aceastea nu știm să ne ferim de stres și efectele lui
întotdeauna. Ne manifestăm cu furie, ne panicăm, suntem apatici, obosiți, frustrați sau
temători; în toate aceste cazuri tragem rapid concluzia: suntem stresați. Și nu greșim cu nimic:
toate cele menționate mai sus sunt măști ale stresului.

Ca etimologie, stresul ca și concept provine din limba engleză și are sensul de „constângere,
suferință”, dar mai are și sensul de povară, solicitare, tensiune, fiind preluat din fizică, ca și
constrângere excesivă suportată de un material de construcție. Ca și în accepțiunea modernă
unde este definită ca „geniul creator al acestui construct” care permite studiul limitelor
(psihologice și medicale) până la care omul poate face față adversităților.

Flagel al umanității, ne-am obișnuit să privim stresul ca pe ceva eminamente negativ, deși el
are și o componentă pozitivă. Stresul, ca și expresie, este ceva atât de des folosit, dar atât de
puțin înțeles. Absența stresului înseamnă moarte, adică lipsa oricărui răspuns fizic și psihic la
stimulii mediului.
În urma unor cercetări fiziologice, prin sindrom general de adaptare savantul definește stresul
psihic și identifică trei faze în derularea și instalarea acestuia:

a)- faza de alarmă, cu simptome exacerbate, care mobilizează la modul general organismul,
pentru a face față solicitarilor unei situații-limită. La rândul ei are două componente: fază de
șoc și faza de contrașoc.

b)- faza de rezistență, ca ansamblu de mecanisme de apărare sistemice, date de acțiunea

prelungită a stimulilor nocivi și față de care organismul a elaborat apărarea prin mijoacele ce-i
stau la îndemână. În această fază se identifică acea „rezistență încrucișată”: odată devenit
rezistent pentru un anume tip de stres, organismul își mărește pragul de rezistență și pentru
alte tipuri de stres. Această fază survine dacă agentul stresor este compatibil cu adaptarea.
Dispar semnele fazei de alarmă, crescând rezistența peste limitele normale.

c)- faza de epuizare, când apărarea organismului nu mai face față, adaptarea nu mai este
posibilă și, de obicei, se încheie cu moartea organismului. În această fază energia necesară
adaptării se epuizează la un moment dat, ca atare reapar semnele alarmei, doar că acum sunt
ireversibile, iar dacă acțiunea stresorului nu încetează, survine moartea.

Durata rezistenței organismului în cea de-a doua fază este variabilă de la un organism la altul,
dar limitată. Chiar dacă suntem tentați să credem că, odată produsă adaptarea, lucrurile reintră
în normal, nu este așa. Energia necesară adaptării continue se epuizează la un moment dat,
lăsând organismul fără resurse.

Definirea și caracterizarea stresului organizațional

O categorie aparte de stres este stresul organizațional. În literatura de specialitate, stresul

organizațional este definit ca o reacție de tip emoțional, cognitiv și comportamental, ca
urmare a aspectelor agresive și nocive ale muncii (referindu-se aici la mediul de muncă,
climat organizațional). O altă definiție, numește stresul ca fiind „acele răspunsuri fizice și
emoționale, vătămătoare, ce apar când solicitările locului de muncă nu corespund
capacităților, resurselor, trebuințelor persoanei, putând duce la deteriorarea sau chiar
vătămarea stării de sănătate”.

Stresul organizațional apare în orice organizație, nu ține cont de numărul angajaților,

specificul locului de muncă sau alte caracteristici. Discrepanța între solicitările locului de
muncă și capacitatea fiecarui individ de a se adapta caracterizează stresul organizațional,
sentimentul de neputință in soluționarea problemelor cunoscând un nivel înalt.

- Este o categorie de stres psihic, implică răspunsuri atât fiziologice, cât și emoționale
(cele psihologice, emoționale apar primele, mai apoi instalându-se și cele fiziologice)

- Atât răspunsurile fiziologice și emoționale, cât și cele cognitiv - comportamentale apar

ca urmare a caracteristicilor locului de muncă.

Argumente.Metodologie.Arie de cercetare.
În prezenta lucrare , pentru studierea acestui fenomen de stress organizaționale, pentru o
cuantificare a acestuia, o parametrizare și stabilire a unor legi de variație, se va evalua
rezultatele unui chestionar de Stres Organizațional, format din 7 capitole cu 129 de
itemi(capitolul I -12 itemi, capitolul 2 -18 itemi,capitolul III -10 itemi, capitolul IV - 41 de
itemi, capitolul V – 11 itemi, capitolul VI -16 itemi, capitolul VII – 21 itemi), care abordează
problematice strict legate de profesie, și informații biografice format din 13 itemi. S-au
recoltat un număr de 102 teste valide, de la angajații organizației Exploatarea Minieră Lonea
județul Hunedoara, angajați din sectorul de execuție.Se vor contrui 8 matrici funcționale,
pentru fiecare 7 capitole plus o matrice funcțională pentru informațiile biografice.Fiecare
matrice funcțională va fi formată din linii și coloane, la fiecare numărul de linii fiind egal de
102, numărul de teste valide , iar numărul de coloane, fiind dat la fiecare de numărul de itemi.
Pentru capitolul I M1(102x12), pentru capitolul II M2(102x18), …, capitolul VII
M7(102x21), pentru informații bigrafice M8(102x13).

Fiecare subiect intervievat va răspunde la fiecare item cu răspunsuri notate de la 1 la 5 care

reprezintă pentru capitolul I 1= Multă nesatisfacție, 5=Foarte multă nesatisfacție, iar pentru
capitolul I : 1=Foarte multă satisfacție, 2=Multă satisfacție, 3= Nici satisafacție, nici
insatisfacție, 4= Multă nesatisfacție, 5=Foarte multă nesatisfacție, iar pentru capitolul II : 1=
nu știu , nu îmi dau seama, 2=Niciodată, 3=Foarte rar, 4=Uneori, 5= frecvent. Similar s-a
procedat și la celelalte capitol.

Ca principiu și metodă vom aplica acest studiu critic doar pentru 1 item din cadrul capitolului
I și doar pentru 1 item din cadrul capitolului II. Dorim să stabilim o metodă de cuantificare a
acestui fenomen de stress organizațional, principii de determinare a legii de variație la fiecare
item, pentru toți cei 102 de subiecți intervievați, cu ajutorul multiplelor metode de regresie
matematica : polinomială, logaritmică , exponențială și liniară. Fiecare metodă de regresie
din cele amintite, va da o lege de variație distinctă cu un grad r de încredere diferit. Metoda de
regresie matematică care va da legea de variație și coeficientul de încredere r cel mai bun, se
va considera pentru acel item, ca cea mai fidelă adevărului și cu legea de variație cea mai
aproape de fenomenul stress organizațional.

Interpretarea rezultatelor

Pentru capitolul I ”Ce părere aveți despre serviciul dvs.?” Vom aplica aceste metode de
regresie pentru itemul nr.2-”Munca pe care o desfășurați în przent” ,ale căror valori sunt
reprezentate în figurile nr.1 și nr.2, iar cele patru legi de variație rezultate în urma regresiilor
matematice sînt în figura nr.3-legea de variație cu ajutorul regresiei polinomială, figura nr.4-
legea de variație cu ajutorul regresiei logratimică, figura nr.5-legea de variație cu ajutorul
regresiei exponențială, figura nr.6-legea de variație cu ajutorul regresiei liniară.

Coeficientul r cel mai mare, este cel rezultat și reprezentat în figura nr.3, rezultat în urma
determinării de legii de variație a fenomenului pentru itemul nr.2 din capitolul I, cu ajutorul
regresiei polinoimială.
 6

3
Series1

101
1
6
11
16
21
26
31
36
41
46
51
56
61
66
71
76
81
86
91
96
Fig.1

5
4
3
2
Series1
1
0
1
8
15
22
29
36
43
50
57

Series1
64
71
78
85
92
99

Fig.2
În figurile nr.1 și nr.2 sunt vizualizate răspunsurile celor 102 de subiecți intervievați.
 6 y = -0.0001x2 + 0.0037x + 2.3877
R² = 0.0793
5

4
Series1
3
Poly. (Series1)

2 Poly. (Series1)

0
0 20 40 60 80 100 120

Fig.3 Legea de variație a fenomenului stabilită cu ajutorul regresiei matematice de tip

polinomial pentru itemul 2 Capitolul I

6
y = -0.136ln(x) + 2.6927
5 R² = 0.0223

3 Series1
Log. (Series1)
2

0
0 20 40 60 80 100 120

Fig.4 Legea de variație a fenomenului stabilită cu ajutorul regresiei matematice de tip

logaritmic pentru itemul 2 Capitolul I

Remarcăm aspectul, în cazul acestiu item, rata cea mai mică de incredere pentru legea de
variație a fenomenului stres se obține prin metoda de regresie matematică logaritmică.
 6

y = 2.4637e-0.004x
5 R² = 0.0737

3 Series1
Expon. (Series1)
2

0
0 20 40 60 80 100 120

Fig.5 Legea de variație a fenomenului stabilită cu ajutorul regresiei matematice de tip

exponențial pentru itemul 2 Capitolul I

y = -0.0075x + 2.5828
5
R² = 0.0692

3 Series1
Linear (Series1)
2

0
0 20 40 60 80 100 120

Fig.6 Legea de variație a fenomenului stabilită cu ajutorul regresiei matematice de tip liniar
pentru itemul 2 Capitolul I

Pentru capitolul II ”Cum vă apreciați actuala sănătate?” Vom aplica aceste metode de
regresie pentru itemul nr.12-”Vi se întîmplă la serviciu , ca lucrurile pe care le aveți de făcut
să devină pur și simplu prea multe și să vă simțiți atît de suprasolicitat (copleșit) încît să vi se
pară că nu mai rezistați” ,ale căror valori sunt reprezentate în figurile nr.7 și nr.8, iar cele
patru legi de variație rezultate în urma regresiilor matematice sînt în figura nr.9-legea de
variație cu ajutorul regresiei polinomială, figura nr.10-legea de variație cu ajutorul regresiei
logratimică, figura nr.11-legea de variație cu ajutorul regresiei exponențială, figura nr.12-
legea de variație cu ajutorul regresiei liniară.
Coeficientul r cel mai mare, este cel rezultat și reprezentat în figura nr.9, rezultat în urma
determinării de legii de variație a fenomenului pentru itemul nr.2 din capitolul I, cu ajutorul
regresiei polinomială.

3
Series1

101
1
6
11
16
21
26
31
36
41
46
51
56
61
66
71
76
81
86
91
96

Figura nr.7-Capitolul II itemul nr.12

5
4
3
2
Series1
1
0
1
8
15
22
29
36
43
50
57

Series1
64
71
78
85
92
99

Figura nr.8 Capitolul II itemul nr.12

 6

5
y = 0.0003x2 - 0.0455x + 4.1843
R² = 0.125
4

3 Series1
Poly. (Series1)
2

0
0 20 40 60 80 100 120

Figura nr.9 Legea de variație a fenomenului stabilită cu ajutorul regresiei matematice de tip
polinomial pentru itemul 12 Capitolul II.

5
y = -0.301ln(x) + 4.1691
R² = 0.0634
4

3 Series1
Log. (Series1)
2

0
0 20 40 60 80 100 120

Figura nr.10 Legea de variație a fenomenului stabilită cu ajutorul regresiei matematice de tip
logaritmic pentru itemul 12 Capitolul II.
 6

5
y = 3.2479e-0.003x
R² = 0.0342
4

3 Series1
Expon. (Series1)
2

0
0 20 40 60 80 100 120

Figura nr.11 Legea de variație a fenomenului stabilită cu ajutorul regresiei matematice de tip
exponențiale pentru itemul 12 Capitolul II.

5 y = -0.0096x + 3.5616
R² = 0.0651
4

3 Series1
Linear (Series1)
2

0
0 20 40 60 80 100 120

Figura nr.12 Legea de variație a fenomenului stabilită cu ajutorul regresiei matematice de tip
liniar pentru itemul 12 Capitolul II.

Remarcăm și în cazul acestui item, că legea de variație a fenomenului stres pentru itemul 12
din capitolul II, determinată cu ajutorul regresiei matematice de tip liniar, are cea mai mică
rată de încredere.

Concluzii

Stresul ca fenomen, se poate cuantifica cu ajutorul formulărilor matematice. Se pot utiliza

determinări ale legii de variație cu ajutorul diferitelor tipuri de regresii matematice : de tip
polinomial, de tip logaritmic, de tip exponențial, de tip liniar. Se pot face aceste cuantificări și
cu ajutorul unor metode de ponderare : de tip geometric, celor mai mici pătrate, pătratelor
perfecte, mediilor armonice etc. Se alege acea lege de variație, care dă rata de încredere cea
mai mare.Scopul este determinarea cît mai fidelă a acestui fenomen, matematizarea și
prezentarea într-o formă cît mai ”palpabilă și materială” pentru a se putea intreprinde măsurile
cele mai potrivite și adecvat posibil, pentru a optimiza din punct de vedere al stresului ca
fenomen, ambientul individului. Facem referire atît la ambientul organizațional, În care
individul își desfășoară activitate, cît și cel particular.

Determinarea cît mai exactă, cuantificarea cît mai fidelă a acestui fenomen, stresul
organizațional, stabilirea unui nivel și a unei scale valorice, duce atît direct cît și în mod
implicit, și la posibilitatea ameliorării, contracarării pe cît posibil efectelor distructive,
negative ale performanțelor individului, care își desfășoară activitatea într-o organizație, cît și
în particular.

SELECTIVE BIBLIOGRAPHY
1. Băban A., Stresul şi personalitatea, Editura Presa Universitară Clujeană, 1998
2. Bodea I., Importanţa abordării problemelor psihosociale din mediul de muncă, Program
twinning RO-IB-99-CO-01 România – Suedia, Timişul de Sus, 2002
3. Bodea I., Bozdog A.F., Burdea F., Stresul, factor de risc important pentru sănătatea şi
securitatea în muncă la minele din Valea Jiului, Conferinţa Jubiliară a Inspecţiei Muncii,
Securitate și Sănătate în Muncă, Sibiu, România, 2013
4. Floru R., Stresul psihic, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1974
5. Golu M., Stresul psihic // Dicţionar de psihologie socială, Editura Enciclopedică, Bucureşti,
1981, pp. 235-236.
6. Holt R., Occupational Stress. In: Gulaberger, S. Breznitz. Ed. Handbook of stress. Theoretical
and Clinical Aspects. The Free Press, New York, 1982, pp. 419-444.
7. Irimie S., Pricope (Muntean) L.D., Pricope S., Irimie S.I., Methodological Aspects Regarding
the Organizational Stress Analysis, 7th International Conference on Manufacturing Science and
Education – MSE 2015, June 3-5, 2015, Sibiu, Romania
8. Landy F.J., Psychology: The Science of People, Prentice-Hall, Inc, 1984
9. Lazarus R. S., Folkman S., Stress, Appraisal and Coping, Springer Publishing, New York, 1984
10. Health and Safety Executive UK, Tackling work related stress-a guide for employees, http:
//www.hse.gov.uk/pubns/indg341.pdf
11. European Agency for Safety and Health at Work, https://osha.europa.eu/ro
12. European Agency for Safety and Health at Work, Ghid electronic de gestionare a stresului şi
riscurilor psihosociale, 2015, http://eguides.osha.europa.eu/stress/RO-RO/
13. European Agency for Safety and Health at Work, Campaign Guide-Managing stress and
psychosocial risks at work, https://www.healthy-workplaces.eu/en/campaign-
material/introducing-the-campaign-guide, 21 March 2013, p.7
14. Organizaţia Internațională a Muncii, http://www.ilo.org
15. Organizaţia Mondială a Sănătăţii, http://www.who.int
16.Pricope Sorin, Sabina Irimie, Pricope(Muntean) Luminița , Mathematical Approaches In
Stdudying Stress, IBIMA 2015
17.Sabina Irimie, Muntean(Pricope) Luminita, Pricope Sorin, Stress As Phenomenon, IBIMA
2015