Sunteți pe pagina 1din 3

Planul Marshall

Planul Marshall (în engleză: The Marshall Plan, cu numele oficial European Recovery Program
(ERP)), a fost primul plan de reconstrucție conceput de către Statele Unite ale Americii și destinat
țărilor europene afectate de Al Doilea Război Mondial.
El a avut ca scop ajutorul financiar rapid pentru reconstrucția Europei și asigurarea de aliați pentru
Statele Unite ale Americii pe continent.
La 5 iunie 1947, într-un discurs rostit în Aula Universității americane Harvard, secretarul de stat
american George Marshall a anunțat lansarea unui vast program de asistență economică destinat
refacerii economiilor europene, cu scopul de a stăvili extinderea comunismului, fenomen pe care
el îl considera legat de problemele economice.
I M PL E M E N T A R E A PL A N UL U I M AR S H AL L
Propunerile făcute de secretarul de stat Marshall erau inovatoare. Nu era obligatoriu pentru toate
statele europene, condiţiile impuse erau doar generale, iar consilierii americani doar supravegheau
administrarea fondurilor. Planul avea să se desfăşoare pe câţiva ani, împrumuturile erau
nerambursabile, iar sumele puse la dispoziţie erau imense (13 – 17 miliarde de dolari).
În urma unor dezbateri anglo-franco-sovietice, URSS refuza participarea la Programul de
Reconstrucţie, iar Molotov etichetează Planul Marshall drept „imperialism economic american” şi
susţine faptul că în acest mod statele îşi vor pierde autonomia economică şi independentă.
În anul 1948, aprobarea Planului de către Congres a fost facilitată de faptul că urma să aibă ca
beneficiari numai state din Vest, excepţie făcând Grecia şi Turcia. Astfel, Planul a ajuns să fie
considerat şi că o barieră economică în calea expansiunii sovietice.
R O L U L Ş I S C O PU L P L A N UL UI M AR S H AL L
Allen Dulles, directorul CIA, a menţionat în legătură cu acest Program, faptul că a fost creat cu
rolul de a repune pe picioare cel mai important partener comercial al SUA1 şi pentru că Europa să
poată intra în competiţie cu ei pe piaţa mondială, pentru a fi capabilă să cumpere produsele
americane.
Planul Marshall impune un control indirect asupra economiei celor care beneficiază de el2,
însă s-a rezumat doar la a asista la procesul de absorbţie a fondurilor.3
Scopul Planului este evidenţiat chiar de secretarul de stat american în timpul discursului
său: „a rupe cercul vicios şi a restaura încrederea europenilor în viitorul economic al ţărilor lor şi
al Europei ca întreg”. Astfel, scopul primordial era acela de a reface şi reabilita industria,
agricultură şi domeniul financiar al statelor afectate de criză.
Principalele obiective ale Planului erau acelea de a reduce barierele vamale, de a elimina criza
dolarului, de a ajuta la cooperarea dintre state, alcaturirea unui plan comun de redresare şi, din
punct de vedere politic, de a împiedica înaintarea comunismului spre vestul Europei.
Beneficiarii
Cei mai importanţi beneficiari ai Programului au fost Marea Britanie, Franţa, Italia şi Germania
de Vest. Însă şi celelalte state au beneficiat de importante fonduri ce le-au ajutat să îşi redreseze
economia
U T I L I ZA R E A F ON D U R I L O R FU RNI ZA T E PR I N P L AN UL M A RS H AL L
Aceste fonduri au fost utilizate în diferite moduri de către statele beneficiare:
 Scutiri de taxă de transport pentru 16,8 milioane de pachete cu ajutoare private pentru
Europa,
 Construirea unui port în North Borneo (Malaezia) pentru a ajuta colonia britanică să
exporte cauciuc,
 Asistentă în construirea de căi ferate şi sisteme de irigaţie în Nordul Africii (colonie
franceză),
 50 milionae de dolari în domeniul medical pentru combaterea tuberculozei,
 Program de asistenţă tehnică: peste 3000 de europeni au făcut stagii de câte 6 luni în diverse
întreprinderi americane,
 Un program similar s-a desfăşurat şi în domeniul agricol,
 Ford Motor Co. din Marea Britanie a primit fonduri pentru înlocuirea utilajelor necesare în
producţia de autoturisme, camioane şi tractoare pentru export,
 Otis Elevator Co. din Statele Unite a ajutat la modernizarea fabricilor britanice,
 Portugalia a achiziţionat echipamente cheie şi materiale pentru construcţia de vapoare
destinate pescuitului,
 Industria aviatică franceză a primit fonduri pentru cumpărarea anumitor componente
necesare în producţia de avioane,
 Cultura unei plante producătoare de alcool din Scoţia a fost subvenţionată cu 6.5 milioane
de dolari, reducând importurile Marii Britanii şi contribuind la revitalizarea produselor
farmaceutice şi de material plastic, etc.4
E FE C T E L E P L A N U L U I M A R S H AL
Unul dintre cele mai importante efecte ale Planului Marshall îl reprezintă înfiinţarea
Uniunii Europene a Plăţilor (EUP), în 1950, cu scopul de a extinde comerţul şi de a crea o casă de
compensaţii pentru debite şi credite în monede europene. Un alt efect important a fost împiedicarea
apariţiei unei crize politice datorită dezvoltării economice, dispariţiei foametei, a crizei cărbunelui.
Astfel a întărit încrederea investitorilor în stabilitatea politică din Europa.Un alt beneficiu al
Programul a fost împiedicarea statelor să vireze către comunism
În anul 1952, Planul Marshall a fost înlocuit cu Proceduri de Acordare a asistenţei Mutuale, iar
Programul de Reconstrucţie Europeană a fost înlocuit cu Ajutorul Social Reciproc la sfârşitul
anului 1951.
Concluzii
Planul Marshall a reprezentat un moment foarte important în istoria Europei de după cel
De-al Doilea Război Mondial. Cu ajutorul acestui program elaborat de Statele Unite, Europa s-a
reabilitat din punct de vedere economico-financiar şi a ajuns să concureze cu S.U.A., care în acel
moment devenise prima putere în lume. Treptat, Marea Britanie, Franţa, Republica Federală
Germană şi Italia au pus bazele unei cooperări la nivel europea între toate statele care au beneficiat
de împrumuturile americane.
O consecinţă a Planului Marshall a fost propunerea Consiliului Miniştrilor din cadrul OECE de a
elimina restricţiile cantitative asupra a 50% din comerţul intern al OECE, procent ce a crescut
ulterior până la 90%.

Dacă Planul nu ar fi fost pus în aplicare, cel mai probabil statele europene ar fi ajuns să se confrunte
cu o adevărată criză politică, situaţia ţărilor să fie cu mult mai precară decât în Marea Criză din
perioada interbelică, iar posibilităţile de reabilitare să fie îndepărtate.

In concluzie, Planul Marshall poate fi pus pe lista celor mai importante planuri şi programe
economice din decursul istoriei. El a reprezentat un punct de cotitură în istoria construcţiei
europene, unii susţinând chiar că a avut un rol în crearea unei Europe Unite, ceea ce a stat la baza
creării Uniunii Europene, mai târziu.

Tarile blocului communist


Deși nu a existat niciodată din punct de vedere oficial un "Imperiu Sovietic", Uniunea Sovietică a
exercitat o influență puternică asupra unui mare număr de națiuni. De aceea, Imperiul Sovietic ar
fi fost constituit din următorele entități:
Statele membre ale Uniunii Sovietice
 RSFS Rusă, formată la rândul ei din mai multe republici autonome.
 RSS Ucraineană
 RSS Bielorusă
 RSS Uzbekă
 RSS Kazahă
 RSS Georgiană
 RSS Azerbaidjană
 RSS Lituaniană
 RSS Moldovenească
 RSS Letonă
 RSS Kirghiză
 RSS Tadjikă
 RSS Armenească
 RSS Turkmenă
 RSS Estonă