Seminar 2 - Exercitii

Completai tabelul : PARADIGME (Kuhn) - STILURI DE CERCETARE (King et al.)

ONTOLOGIE

POZITIVIST

INTERPRETATIVA

Exista ceva in afara

noastra?

Nu

- realist, materialisti

exista
realitate
independenta
de
actorii
politici,
realitatea este o
constructie
a
actorilor,
deconstruim
si
reconstruim
realitatea

- idealist
GNOSEOLOGIE

Optimism

Pesimism

Cantitative:
Sondaj,
interviu structurat

Calitative:
Interviu
nestructurat,
observatie
nestructurata, focusgrup

METODE
DE
PRELUCRARE

Statistico-matematice

Interpretare personala

SURSE

Primare:
documente,
baze de date; si ei
pot
avea
surse
secundare

Secundare:
stiintifice

METODE
CULEGERE

DE

Lucrari

Dihotomii metodologice: adevrate sau false? Argumentai! Sunt relative, nu absolute aceste
dihotomii.
Cantitativ/calitativ
Culegere/prelucrare
Date primare/secundare
Date obiective/subiective
Surse primare/secundare
Macro/microsocial (nivel de analiz)
singur/mai multe uniti de cercetare
Structurat/nestructurat: gradul de libertate a cercetatorului in aplicarea metodei
Teoretic/empiric
pozitiv: scopul stiintei este sa arate cum este realitatea, asa cum functioneaza;
normativ: cum trebuie sa fie realitatea, sa amelioreze anumite aspecte din societate

Demersul cercetrii:
1. Care este utilitatea ipotezelor? Sunt ele obligatorii?
Ofera directia. Nu, Durkeheim, azile.
2. Analizai urmtoarele eventuale ntrebri ale cercetrii (la examen: In ce masura ele
respecta calitatile unei bune intrebari):
a. Ce este o organizaie internaional? - Suprematia statelor in rezolvarea diferitelor
probleme cu care se confrunta comunitatea internationala este pusa la incercare de
existenta unui numar important de organizatii internationale. Forta cu care se manifesta
organizatiile internationale in prezent contribuie in mod semnificativ la subminarea
autoritatii statelor in rezolvarea problemelor cu care se confrunta lumea de azi.
Exista doua tipuri de organizatii internationale:organizatii interguvernamentale (acelea
ale caror membrii sunt statele); organizatii neguvernamentale (acelea ale caror membrii
sunt persoane particulare sau anumite grupuri de persoane ori institutii private). Care este

influena religiei asupra politicii?- nu este potrivita pentru o cercetare deoarece

apartine filosofiei politice. Nu se poate cuantifica. Conceptul de influenta este vag
- biserica, ierarhia etc.
b. Egalitatea de anse de a accede n nvmntul superior din Romnia, n
perioada 2000-2010, are tendina de a a crete sau a scade? - Este potrivita pentru
un studiu transversal, universul este bine definit insa nu are grupurile de risc. Are
si obiective normative.
c. Care sunt principalele cauze ale protestelor sociale din Romnia, n 2012?

d. Care sunt factorii principali asociai cu neparticiparea la vot la alegerile

prezideniale din 2014? e. Care este impactul reformei electoralel asupra reprezentrii politice? - Termenul
de impact este prea vag, compozitia parlamentului, reprezentativitatea etc. S-au
facut studii de acest gen.
f. n ce msur pierderea de locuri de munc din construcii explic meninerea
unor proiecte de lucrri publice destinate nu numai susinerii acestui sector dar i
diminurii riscurilor conflictelor sociale? - Intrebarea nu e suficient de clara. Are
un nucleu destul de interesant insa trebuie impartita in mai multe aspecte. Ipoteza
ar fi: Se fac lucrari publice de anvergura nu neaparat pentru ca ar fi nevoie de ele
ci pentru a elimina riscurile sociale.
g. Patronatele din Uniunea European au preri asemntoare privind competiia cu
SUA i Asia? - Intrebarea nu este potrivita pentru ca este prea generala, nu este
fezabila desi este clara, utila.
h. Politica social din Romnia este echitabil?
i. Sunt muncitorii exploatai de patroni?

j. Este frauda o cauz a deficitului bugetar n Romnia? - se cunoaste raspunsul.

k. Care sunt schimbrile care vor afecta sistemul de nvmnt n urmtorii 20 de
ani, in Romnia?

l. Sunt tinerii mai afectai de omaj dect adulii? Exista date statistice pentru a
raspunde acestei intrebari. Nu sunt clari termenii, perioada etc.
m. Care sunt relaiile de putere n organizaia PSD Bucureti? - Interesanta insa ar
trebui mai bine definita.
n. Care este evoluia nivelului de trai n perioada 1990-2000? o. Care este dinamica ocuprii spaiului public? - specificarea clara a unei
manifestatii.
p. Care este rolul consumului n construirea identitilor sociale i culturale? - este
interesanta, teoria consumului ostentativ, consumam nu pentru a ne satisface niste
nevoi materiale ci pentru a ne construi o identitate.
q. De ce rata criminalitii este mai mare n rndul minoritii rome? 3. Analizai urmtoarele eventuale ipoteze ale cercetrii:
1. Dac brbaii sunt inteligeni, atunci au soii frumoase - nu pentru ca falsifica
realitatea. Nu e util/inetersant.
2. Oamenilor nu le place s respecte cadrul normativ, de aceea ei trebuie obligai
[teoria X] - nu este o ipoteza, generalizeaza, legile nu se respecta din teama de
pedepse ci din convingerea ca asa este bine.
3. La nceputurile umanitii, oamenii triau n gini matriliniare [Engels] - nu este o
ipoteza, clara, are precizat universul cercetarii, e corecta logic, e semnificativa
pentru antropologie si preistorie dar nu e testabila.
4. Dac dou comuniti (grupuri) de afl n conflict, gradul lor de coeziune intern
crete [Sherif] - desi e foarte generala a fost testata insa pentru a face o cercetare oe
baza ei trebuie redefinita si trebuie sa vedem la ce comunitati ne referim.
5. Incongruena de status negativ determin un nivel mai redus de participare
politic [Lensky] - verificata, tinerii care sunt bine educati dar au venituri si nivel de
trai radus au o predispozitie redusa la participarea redusa, cei care au status
educational mai redus insa cel economic mai ridicat sunt participativi si optimisti.
6. Abuzul fizic i emoional din copilrie determin preferina pentru liderii autoritari
i partidele extremiste [Adorno] - da

7. Alienarea coreleaz direct proporional cu abstenionismul electoral [Newman] - da

8. Structurile politice dau natere unor coduri lingvistice distincte iar aceste coduri
sunt cele care, n mod esenial, transmit cultura politic i, prin aceasta,
condiioneaz comportamentele politice [Bernstein] - nu e foarte clara insa e
valoaroasa daca o descifram, relatie intre variabilele de cercetare. comportamentele
politice - participarea politica - este conditionata de cultura politica, cultura civica.
Aceasta cultura politica este transmisa numai prin limbaj care este de obicei
codificat. cuvintele cheie definesc un tip de limbaj politic, cultura civica este
definita de aceste coduri lingvistice care se nasc de catre structurile politice. Un
regim politic determina limbajul politic, cultura politica, comportamentul politic.
Structurile politice determina comportamentele politice.
9. n perioadele de schimbare politic, se schimb i mentalitile
10. Adaptarea studenilor de la SPR 2 depinde de gradul lor de satisfacie
11. Este de ateptat ca departajarea muncitorilor dup vechimea n munc s coreleze
direct [cum? Pozitiv sau negativ? Crete sau scade?] cu o difereniere a lor n raport
cu modul de ndeplinire a normei [Chelcea]
12. Corelaiile dintre cele patru niveluri sunt influenate de o serie de factori, mai
importani fiind: vrsta, salariul, nivelul de instruire etc. Este gresit "etc". Intr-o
ipoteza nu are ce cauta etc. Este nevoie de un nr finit de variabile.
1.

ncadrai termenii de pe lista de mai jos n categoria corespunztoare:

Nivel
macro/
micro

Cantitativ/
calitativ

Structurat/
nestructurat

Date
primare
secundare

Culegere
prelucrare

Date
obiective
subiective

Unitati de
analiza

Recensmnt

macro

cantitativ

structurat

primare

culegere

obiective

gospodarii

Interviu
semistructurat

micro

calitativ

nestructurat

primare

culegere

subiective

persoana

Barometru de
opinie

macro

cantitativ

structurat

primare

culegere

subiective

persoana

Focus-grup

micro

calitativ

Semistructurat

primare

culegere

subiective

grupul

micro

calitativ

Observaia
nestructurat
Chestionar
Anuarul statistic
Analiza de
coninut
Studiul de caz
Analiza
legislaiei

Analiza cauzala
Mediana
Analiza
comparativa
Tipologia
Indicele
preurilor
Cronologia
Biografia
Istoria oral
Extrapolarea
Tipul ideal