Bariere in procesul de comunicare

Dupa cum se stie , comunicarea este influentata de un mare numar de factori ce tin atat de contextual comunicarii , dar si de rezultatul interactiunii din interiorul comunicarii. De asemenea , trebuie subliniat ca o parte a acestor factori favorizeaza fluxul comunicarii si procesle de intelegere pe care le antreneaza , iar o alta parte se instituie in bariere in comunicarea eficienta , acestea din urma putand fi indentificate la nivelul agentilor comunicationali , la nivelul canalului de comunicare, dar si la nivelele comunicarii verbale sau nonverbale. Cauzele obstacolelor in comunicare sunt multiple, ele vizand, de o parte si de alta , diferentele de pregatire si de limbaj ale indivizilor, elemente de mediu , pozitia ocupata in ierarhia sociala si profesionala, exprimarea neadecvata a mesajului, caracteristicile fizice ale spatiului de comunicare , deosebirile de conceptie si interpretare a unor situatii de comunicare , gradul de emotivitate al participantilor la actul de comunicare , contextele cultural si lingvistice , caracteristicile relatiilor interpersonal si particularitatile psihologice ale persoanei. Incepand cu scopul acestei lucrari, vor fi sistematizate cateva directii de analiza care s-au format in jurul problemelor legate de barierele de comunicare si a dificultatilor pe care acestea le provoaca comunicarii , pentru ca , apoi , sa ne oprim asupra unor modalitati de imbunatatire a procesului efectiv de comunicare. Prima directie de analiza se indreapta catre diferentierea intre ceea ce numim, bariere de sistem si bariere ce apar in procesul de comunicare. In timp ce , deficientele de transmitere si de receptare a informatiei, modalitatile de concepere a mesajului in functie de situatie si de scop, alegerea mijloacelor de comunicare , statutul social al participantilor la comunicare, limbajul si normele grupului pot fi circumscrise barierelor de sistem, tipul de mesaj adus in atentie , intentiile manifestate sau ascunse ale partenerilor comunicationali, latura emotional a actelor de comunicare , sistemul de interactiuni dintre indivizi, perceptiile reciproce sau diferentele educationale sunt bariere circumscrise procesului de comunicare, ca atare. La aceasta se adauga inevitabil aspectele ce tin de limba in care eprsoana a invatat sa vorbeasca , sistemul de relatii interpersonal in functie de pozitia ocupata in ierarhia sociala, convingerile religioase , stilurile de viata si de asumare a responsabilitatilor individuale, gradul de asimilare a tehnologiilor moderne de comunicare , sistemul de legi care reglementeaza comportamentul de comunicare. A doua directie de analiza se refera la indentificarea tipurilor de bariere ce apar in comunicare. Din acest punct de vedere , se face diferentierea intre barierele ce apar in transmiterea mesajului (transmiterea de mesaje neadcvate in continutul mesajului) , barierele de la nivelul receptarii mesajului (valorile, nevoile , atitudinile , credintele , opiniile, asteptarile , prejudecatile si anxietatile celui care primeste mesajul) , barierele de intelegere , situate atat la nivelul emitatorului, fie ele elemente de natura semantic , abilitati de comunicare, durata comunicarii si canalul acesteia, precum si la nivelul receptorului, acestea fiind problem semantic , concentrare, capacitatea de ascultare , cunostinte despre mesaj, prejudecati; barierele acceptarii ~ ce actioneaza la nivelul emitatorului (caracteristicile personale ,

comportamente , atitudini , opinii, credite si valori), iar la nivelul receptorului(atitudini , opinii, prejudecati, sisteme de referinta) si la nivelul mediului (conflictul interpersonal, diferente de status/statut social, stari emotionale, experiente anterioare in interactiune s.a.) si barierele actiunii , constituite atat la nivelul emitatorului (memoria si nivelul de acceptare) , cat si la nivelul receptorului (atentia ,flexibilitatea in schimbarea atitudinilor si comportamentului). A treia perspectiva a analizei are in vedere elementele de perceptie si autoperceptie ale participantilor la actul de comunicare. Este vorba pe de alta parte , despre diferentele educationale si de experienta , diferentele privind nivelul de inteligenta si de interes privitoare la mesaj, lipsa respectului reciproc, diferentele de varsta, sex, rasa sau clasa sociala, lipsa competentelor de comunicare, si de ascultare, lipsa intelesului comun atribuit unor fapte sau actiuni, dificultati de exprimare, semnificatiile acordate acelorasi cuvinte , gradul de emotivitate al emitatorulor si al receptorilor, lipsa de receptivitate la schimbarile de comportament personal in raport cu ceilalti. Pe de alta parte , se pune problema stereotipurilor , intelese ca bariere de comunicare eficienta , in cadrul carora pot fi date ca exemplu : tendinta de a ignora situatia si actiunea in sine a unei persoane fara sa le integram in contextual care le-a generat, diferente de apreciere a acelorasi comportamente individuale, tendinta de apreciere favorabila a faptelor personale si de atribuire a esecurilor unor factori externi (lipsa de incredere , competitia dintre indivizi ce urmaresc scopuri si valori diferite, distribuirea inechitabila a recompenselor pe criteria entice, rasiale sau de statut social , neincrederea in sistemul de valori sociale si de grup sau deteriorarea sistemului de valori sociale ). Din alta perspective analiza se refera la aspectele care vizeaza etica sau ethosul comunicarii .In esenta , aceasta cuprinde elementele care privesc onestitatea sursei mesajului, impactul practice al unui mesaj sau set de mesaje , intelesurile subliminale ale transmiterii si receptarii mesajului,existent unor elemente de manipulare sau persuasiune, impartirea responsabilitatii legate de comunicare si conflict intre participantii la interactiune. Tot de etica comunicarii tin si problemele legate de incredere sau lipsa de incredere intre comunicatori, interdependent scopurilor si a sistemulu de valori commune, distribuirea corecta a recompenselor pentru motivarea membrilor grupului , tipul de autoritate care functioneaza in grup, acceptarea cadrului de actiune in raport cu statusul membrilor grupului, cultura organizational s.a.m.d. . Urmarind ordinea fireasca , problema pusa in continuare este aceea a modalitatilor ce vizeaza optimizarea procesului de comunicare. La o privire atenta , optimizarea comunicarii presupune o analiza a tuturor elementelor ce compun sistemul de comunicare, a relatiilor dintre acestea , a efectelor si tendintelor de evolutie , precum si a situatiilor dintre aceastea , a efectelor si tendintelor de evolutie, precum si a situatiilor ce restrictioneaza comunicarea. Ideea de fond este ca , barierele de comunicare nu actioneaza izolat, in procesul comunicarii ele se succed,

se intrepatrund , se influenteaza reciproc, efectul lor se insumeaza ducand uneori la distorsionarea grava a fluxului de informatii sau chiar la blocarea comunicarii. Totodata , nu trebuie sa uitam componentele de la nivelul procesului de comunicare ca atare, fie ca este vorba despre competentele de comunicare ale emitatorului si receptorului,de armonizarea obiectivelor activitatii la structura de comunicare sau de diferentele psihologice, lingvistice si cultural ala participantilor la actul de comunicare , fie ca avem in vedere diferentele de limba , traditii si obiceiuri , de cultura organizational si comunicare institutional , de relatii interpersonal si de interes pentru mesajele transmise sau de caracteristicile tehnice ale canalului de comunicare.

Barierele pot aparea in toate fazele de comunicare : incapacitatea de a verbaliza si de a folosi semne simboluri(probleme de codificare) ;deficiente de vorbire; deficiente de auz; esecul de a intelege conceptele (cuvintele) mesajului (probleme de decodificare); si influenta mediului (zgomote).Dar exista si alte bariere , mai subtile, specifice procesului de comunicare intre asistentul social si clientul sau: 1)Anticiparea celuilalt - este descrisa astfel de Carl Rogers: ,,Dar ce ma deranjeaza cel mai mult la mine este situatia cind nu pot sa-l aud pe celalalt pentru ca sunt sigur dinainte ce are de gind sa spuna si nu ascult, doar dupa aceea imi dau seama ca am auzit numai ce eu am decis ca el va spune. Anticiparea celuilalt are loc atunci cind cineva permite unui stereotip sa modeleze si sa distorsioneze comunicarea. Noi ne formam stereotipuri din experienta proprie,sau a agentiei (de exemplu ,un caz in care sotul este alcoolic , a fost de sase ori in puscarie, sotia este bolnava si batuta deseori de sot , au sapte copii neglijati, uneori abuzati fizic , cu problem de sanatate si invatatura).Faptul ca informatiile prealabile pot afecta perceptia, nu inseamna ca nu trebuie luate in considerare, ci trebuie combinate cu ascultarea atenta a clientului si incercarea de a evita anticiparea privind ceea ce elar putea spune. 2)Presupunerea unui anumit inteles - se petrece adesea cind se primeste un mesaj ambiguu. Cuvintele , ele insele, pot fi ambigue , felul in care sunt folosite pot transmite idei si sentimente neclare sau comportamentul clientului poate fi inconsistent cu cuvintele folosite. 3)Stereotipurile asistentilor sociali referitoare la client - se refera la problema categorisirii si etichetarii , discutata deja - exista atunci cind clientii sunt considerati membrii anumitor grupuri : saraci, delicventi, schizofrenici, tigani, e.t.c., nepermitind individualitatii clientului sa depaseasca stereotipul grupului. Stereotipia are o strinsa legatura cu cele doua probleme descrise anterior. Stereotipurile apar foarte subtil : dupa ce ai de-a face cu o seama de clienti asemanatori, asistentii observa aspecte comune pe baza carora incep sa dezvolte un stereotip al acelui gen de clienti.

4)Neclarificarea scopului (obiectivului) interviului - daca acest lucru nu este facut de la inceput , se poate ajunge la situatia in care asistentul si clientul sa aiba obiective diferite, posibil chiar contradictorii. Astfel, fiecare participant la proces va interpreta propriile mesaje si cele ale partenerului in lumina obiectivului cunoscut de el. Daca acest lucru continua, asistentul si clientul se vor indrepta in directii diferite. 5)Urgentarea clientilor sa se schimbe - schimbarea este un termen obisnuit al profesiei. Problemele apar cind eforturile de schimbare se fac fara suficiente informatii pentru a evalua problema. Sa fortezi schimbarea in etapa preliminara de stringere de informatii, poate opri comunicarea si poate influenta luarea deciziilor. De asemenea, schimbarea, de obicei , nu se produce fara incredere reciproca , care cere timp pentru a se forma. 6)Neatentia - un asistent social se gindeste la altceva sau este preocupat de problema altui client sau isi planifica activitatile viitoare si nu poate comunica eficient cu clientul sau. Asistentul social are responsabilitatea de a crea un cadru in care sa ofere toata atentia clientului sau care se asteapta la aceasta. Dar, uneori se intimpla ca o remarca a clientului sa te faca sa te gindesti la o problema personala ,si atunci trebuie sa comunici aceasta clientului si sa-l rogi sa reia mesajul.Uneori si clientii pot crea bariere de comunicare ce pot fi vazute ca forme de rezistenta din partea lor in fata intrarii in procesul derezolvare al problemei (este , de fapt, o forma de aparare a clientului). Pot exista trei surse ale rezistentei: Rezistenta poate aparea datorita obisnuitului disconfort ce apare atunci cind ai de-a face cu o persoana straina, intr-o ambianta si o situatie nefamiliara (un lucru normal pentru oricine).
a.

b. Rezistenta poate aparea datorita normelor culturale sau subculturale referitoare la participarea la actiunile agentiei respective, sau a cererii de ajutor. c. Unii clienti pot avea si dori sa mentina unele beneficii pentru problemele lor. Pentru a trece peste rezistenta clientilor , acestia trebuie ajutati sa identifice si sa depaseasca aceste obstacole in calea comunicarii. Asistentul social este responsabil de crearea unui climat favorabil comunicarii , de stabilirea scopurilor si a obiectivului discutiei si canalizarea comunicarii catre acest obiectiv. Acesta poate avea patru niveluri : perceptii, idei, emotii si comportamente. Perceptiile - reprezinta ceea ce clientul a vazut sau auzit. Idei ,ganduri - reprezinta ceea ce clientul crede, ce semnificatie da el la ceea ce a vazut sau auzit. Emotii, sentimente - sunt sentimentele generate de perceptii sau opinii, ce simte clientul fata de ce credesau ce a vazut si auzit. Comportamente - se refera la felul cum a reactionat sau cum intentioneaza sa reactioneze clientul la ceea cea vazut sau auzit.

Bibliografie :

SOCIOLOGIA COMUNICARII - Prof. univ. dr. imandan Matei INTRODUCERE IN ASISTENTA SOCIALA - Profesor Andrei Florian