Sunteți pe pagina 1din 6

Nevoile si motivatiile noastre

Nevoile i motivaiile sunt dou dintre atributele specifice fiinei


umane, care ne definesc i ne difereniaz. Abraham Maslow a dezvoltat o teorie a personalitii ,
ce a avut o influen deosebit n mai multe domenii. Este un renumitul psiholog umanist, fiind mai
ales cunoscut pentru realizarea ierarhiei cu nevoile omeneti. Piramida lui Maslow reprezint o
contribuie foarte mare n domeniul psihologiei , aceasta afirma c fiinele umane sunt motivate de
anumite nevoi nesatisfcute, i c nevoile situate pe treptele inferioare ale piramidei trebuie
satisfcute nainte de a se putea ajunge la cele superioare. Fiinele nu sunt mpinse sau atrase
numai de fore mecanice, ci mai degrab de stimuli, obiceiuri sau impulsuri instinctive necunoscute.
Nevoile respective ale oamenilor au n comun faptul c sunt instinctive, ns se deosebesc prin
gradul de intensitate, acesta fiind diferit, unele sunt mult mai puternice dect altele. Aceste nevoi
principale sunt aezate la baza piramidei, iar cu ct se urc spre vrful piramidei, cu att importana
lor scade.
Ierarhia nevoilor umane, conform lui Maslow, are 5 nivele:
1. NEVOI FIZIOLOGICE. Sunt indispensabile pentru a supravieui: satisfacerea nevoilor de somn,
respiraie, ap, alimente, cldur, adpost, micare i sex . Ele reprezint cele mai puternice, cele
mai importante nevoi ale omului, ntruct dac sunt ameninate, vor fi primele ce vor fi cutate
pentru a fi satisfcute. Sunt nevoi ce in chiar de supravieuirea noastr.. Satisfacerea lor este
necesar pentru a rmne n via.
Dac triete ntr-o ar care se afl n rzboi, de exemplu, se presupune c aceast necesitate nu
este acoperit. Odat ce nevoile fiziologice sunt satisfcute, intervine nevoia i dorina de a satisface
nevoile de siguran., mai ales atunci cnd vine vorba de copii.
2. NEVOIA DE SIGURANA. Orice fiin omeneasc are nevoie s se simt protejat n faa
oricrei ameninri a vieii. Nevoi protecie : cas, haine, unelte, siguran n caz de pericole . De
multe ori noi adulii nu suntem foarte contieni de aceste nevoi decat daca viaa le este ameninat
sau n perioade de dezorganizare a modului in care traiesc. ns copiii tind s dea deseori semne de
insecuritate i au nevoie s se simt n sigurana. Cu toii avem nevoie de securitatea casei si
familiei .
3. NEVOIA DE DRAGOSTE l APARTENEN. O dat acoperite necesitile de baz, aceasta
este cea mai important. Nimeni nu poate s se realizeze ca persoan fr a fi dorit i acceptat de
ctre celelalte fiine omeneti. Aici sunt incluse ; nevoi sociale, de apartenen la un grup :
comuniune social, comunicare, implicare n rezolvarea problemelor sociale, participare la viaa
comunitii al crei membru eti, participarea la evenimentele sociale, nevoia de iubire i afeciune
n cuplu i din partea celor apropiai . Relaia cu celelalte persoane la un nivel afectiv profund este
forma obinuit de a satisface aceast necesitate. De exemplu, familia, tovarul de via sau
prietenul. Lipsa de dragoste i apartenen poate s dea ocazie la importante dezechilibre mintale.
4. NEVOIA DE AUTORESPECT. Nevoi de individualizare, de stim i recunoatere : stima de sine,
stima pe care o primeti de la alii, nevoia de a fi ascultat i neles, aprobarea i recunoaterea
competenelor, meritelor i valorii din partea altora ; uneori chiar nevoia de a fi important, de putere,
control, prestigiu, faima. Fiecare fiin uman are nevoie s se respecte pe ea nsi i s aib o
concepie potrivit despre propria sa persoan. Cnd ele sunt satisfcute, persoana se simte
ncrezatoare n sine i valoroas. Este vorba aici de recunoaterea venit din partea altor indivizi
;care rezulta n sentimente de putere, prestigiu, acceptare, ct i din respectul de sine, ce creeaz
sentimentul de ncredere, adecvare, competen. Nesatisfacerea nevoilor de stim rezulta n
descurajare, un nivel de autoestimare dezechilibrat ;cum ar fi subestimarea, de exemplu, a gndi c
toat lumea mi este superioar , are ca rezultat un randament sczut i, n consecin, deteriorarea
comportamentului iar pe termen lung se ajuge sa se simnta puternice complexe de inferioritate.
5. NEVOIA DE AUTOREALIZARE : mplinirea visurilor i scopurilor propuse, reuit n via, hobby,
activitatea de creaie, contientizarea rolului i rostului nostru n lume, relaxare, meditaie, realizarea
potenialului maxim, crearea i mplinirea destinului su nalt. Potrivit lui Abraham Maslow, o
persoan din zece simte intens aceast nevoie. Psihologul afirma c oamenii care au totul pot mari
potenialul lor. Ei pot cuta cunotine, linite, experiene estetice, mplinire de sine. Cea mai mare
parte se concentreaz n jurul nevoilor care pot fi prevzute. Autorealizarea include obiective mai
nalte i mai abstracte; de exemplu: dreptate, perfeciune, buntate, adevr, hotrri individuale, care
sunt tot mai fragile, ca i vrful piramidei.
Exist o relaie de dependen ntre aceste 5 trepte. Atta vreme ct nu i-ai satisfcut nevoile
inferioare ierarhic de pe treptele unu i doi, nu vei putea accede la sistemul motivaional dat de
treptele superioare trei, patru i cinci. Perceperea i satisfacerea nevoilor sociale,
de individualizare i de auto-realizare sunt condiionate de satisfacerea mai nti a nevoilor de baz
biologice i de siguran. Nu numai c satisfacerea treptei 3, 4 sau 5 sunt trecute pe plan secund, n
ateptare, pn se satisfac nevoile treptelor inferioare, dar aceste trebuine superioare nici mcar nu
sunt percepute sau contientizate suficient. E clar c nu i arde de via social, recunoaterea
meritelor pentru cine tie ce proiect sau crearea nalt a propriului destin atta timp ct nu ai ce
mnca, eti bolnav, nu ai cas sau o relaie satisfctoare.Este foarte adevrat c n absena
satisfacerii corespunztoare a primelor 2 nivele nu reueti s contientizezi i s te motivezi pentru
celelalte. Dar dac eti ajutat i susinut din afar s mergi direct la nivelul 5 vei reui s i le
armonizezi pe toate celelalte 4. Un alt mod de a spune c atunci cnd pui accent pe cine eti tu cu
adevrat, pentru a te dezvolta pe tine nsui, lucrurile de care ai nevoie vin ctre tine n mod
automat. Totui, nu e chiar uor s te motivezi ,tu sau altcineva ,pentru a merge direct la nivelul 5 .
Piramida ofer doar o perspectiv general asupra nevoilor i motivaiilor umane. Fiecare om este
diferit i se comport diferit, n funcie de potenialul motenit genetic i de influenele mediului n
care triete . Atunci cnd potenialul genetic este ridicat i mediul su este propice dezvoltrii
personale, persoana are toate ansele s ajung un lider.

NEVOIA, DORINTA SI PUTEREA DE
CUMPARARE
12/02/2010 Luca Dezmir Bani, Educatie financiara
De fiecare data cand cumperi (un produs sau un serviciu) o faci pentru ca ai luat o decizie. Chiar si
refuzul de a cumpara este tot o decizie. Aceste decizii sunt luate rapid sau dupa o indelunga
cugetare, dar de multe ori nici nu constientizezi ca, de fapt, a avut loc un proces decizional. Este
important sa intelegi care sunt elementele care stau la baza acelei decizii.
Declansatorul
Procesul decizional este amorsat de un declansator. Acesta este realizat de onevoie sau de o dorinta.
Nevoia este legata de o necesitate: fizica, psihica sau de alta natura. Am nevoie de mancare si de un
adapost ca necesitati de supravietuire. Sunt elemente de la baza piramidei lui Maslow, fara de care nu
putem exista ca fiinte vii.
Am nevoie de recreere. Este o necesitate psihica, fara de care creierul uman nu poate functiona in
parametri normali.
Nevoile sunt un puternic element decizional. Ele ne obliga sa gasim resursele necesare pentru a ne
indeplini, chiar daca pentru aceasta vom plati un pret pe care il consideram prea mare.
Dorintele nu sunt legate direct de supravietuire. In schimb ele sunt determinate de nevoia de confort, de
producerea unei senzatii de placere. Ca urmare, sunt un declansator mai putin puternic decat nevoile.
Ori de cate ori cineva doreste sa atinga o tinta, in interiorul individului sunt puse in miscare
o serie de mecanisme care vor duce, intr-un final, la obtinerea rezultatului, mai mult sau
mai putin satisfacator.
Unul dintre elementele determinante pentru atingerea acestui scop este DORINTA.
Vom vorbi in continuare de aceasta componenta atat de puternica, care ne permite sa
realizam tot ceea ce mintea noastra ne facem sa concepem ca tinta.
Dorinta este elementul determinant in obtinerea succesului, care va fi mai mult sau mai
putin complet in functie de intensitatea dorintei care a ous in miscare actiunea.

Toate persoanele de succes care si-au atins scopul, in orice domeniu de activitate, au ajuns
la acele rezultate multumita intensitatii dorintelor lor.
Iata un exemplu: un baietel de la tara, nascut in atmosfera incarcata de ceata a campiei
padane, parea destinat sa devina agricultor, dar, de mic, se dezvoltase in el pasiunea
pentru muzica.
De cate ori putea sa ducea la biserica satului pentru a invata sa cante la orga, sub
indrumarea parintelui parorh; fiecare moment liber si-l dedica acestei mari pasiuni ale sale
si, impins de dorinta de a se dedica acestei pasiuni, s-a decis sa se inscrie la Conservator.
A sustinut examenul de admitere, dar a fost respins, examinatorii considerandu-l lipsit de
talent muzical.
Totusi, baiatul nu s-a lasat invins si a reluat studiul muzicii sub indrumarea unor profesori
ocazionali; dorinta de a reusi era atat de mare incat nu-i permitea sa se opreasca in fata
nici unui obstacol, astfel incat continua pe drumul muzicii si incepu sa compuna, obtinand
un succes din ce in ce mai mare, pana cand a devenit faimos in toata lumea: numele lui era
Giuseppe Verdi.

Cu mult timp in urma, un capitan se gasi in fata unei situatii care il constranse sa ia o
decizie care i-a asigurat succesul pe campul de batalie.
Era pe punctul de a-si trimite trupele impotriva dusmanului foarte puternic, mai ales pentru
ca o infrangere ar fi insemnat sfarsitul imperiului sau si al unei intregi civilizatii.
Cu foarte mult curaj si convingere isi imbarca soldatii pe nave si ridicara ancora, avand ca
destinatie tara dusmana.
Debarca, impreuna cu soldatii sai si cu echipamentul si dadu ordin ca tote navele car ii
transportasera pana acolo sa fie incendiate; adresandu-se soldatilor sai, le spuse: "Vedati ca
navele ard toate, ceea ce inseamna ca putem sa plecam vii de pe aceste meleaguri, doar
daca invingem. Nu avem de ales: fie invingem, fie murim." Si au invins.

Orice persoana care este determinata sa intreprinda ceva trebuie sa fie dispusa sa-si
incendieze propriile nave, eliminand astfel orice posibilitate de a se retrage.
Doar asa acea persoana poate fi sigura ca isi va mentine acea stare mentala cunoscuta sub
numele de "dorinta arzatoare" de a invinge, dorinta esentiala pentru a invinge.
Puterea marilor vise
Noi care traim in aceste vremuri de continua cursa spre bunastare, ar trebui
sa fim incurajati sa invatam ca aceasta lume noua cere mereu idei noi,
metode noi de a face lucrurile, sefi noi, inventii noi, metode noi de invatare,
noi metode de marketing, carti noi, literatura noua, noi programe de
televiziune, noi idei in cinema.

A monte fata de aceasta cerere de lucruri noi si mereu mai bune exista o
calitate pe care o persoana trebuie sa o aiba pentru a invinge si aceasta
calitate consta in a sti sa-ti definesti cu exactitate propria intentie, sa stii
ceea ce este necesar si sa ai o dorinta arzatoare de a-iti atinge scopul.

Cei care vor sa-si atinga scopurile ar trebui sa ia in considerare faptul ca
adevaratii conducatori, in istorie, au fost mereu oamni care au dominat si au
folosit fortele conjuncturale, transformand aceste forte in poduri, zgarie-nori,
orase, fabrici si uzine, automobile, aeroplane si in orice alta forma de
comoditate care face viata mai placuta.

Cand va programati castigarea realizarii pe care vi-ati propus-o, nu va lasati
influentati de nimeni.
Pentru a castiga premiul cel mare al acestei lumi noi trebuie sa intelegeti
spiritul marilor pionieri ai trecutului, ale caror vise au daruit civilizatiei tot ce
ar mai valoros: spiritul care este limfa vitala a rasei umane, libertate tuturor
de a-si dezvolta talentele si de a face, in mod liber, schimb de idei si opinii.

Daca lucrul pe care doriti sa il realizati este corect si daca voi il considerati
corect, nimic nu va poate opri sa faceti acel lucru!!!
Puneti-va in prectica viselesi nu va lasati influentati de cei care va
anticipeaza esecul.
Chiar daca se intampla sa suferiti un esec temporar, nu va lasati
demoralizati, pentru ca nu trebuie sa uitati ca orice esec poarta in sine
samanta unei victorii echivalente.

Thomas Edison a plasmuit o lampa care sa functioneze cu ajutorul
electricitatii; a inceput imediat sa-si duca la indeplinire visul si, in ciuda
numeroaselor insuccese, a stiut sa persevereze pana cand acest vis a
devenit o realitate fizica.

Fratii Wright au visat omasina care ar fi putut sa zboare: astazi, fiecare
dintre noi poate constata reusita lor, pentru ca visasera in mod constient.

Marconi a visat un sistem de folosire a fortelor invizibile ale eterului.
Proba faptului ca nu a visat in van se gaseste astazi in fiecare aparat radio si
in oricare televizor; ar putea sa va intereseze faptul ca prietenii lui Marconi l-
au sfatui pe acesta sa viziteze un spital de psihiatrie pentru a primi o
consultatie, atunci cand el a afirmat ca descoperise principiul gratie caruia ar
fi putut sa expedieze mesaje pe cale aerului, fara ajutorul firelor sau a altor
mijloace fizice de comunicare.

Visatorii din ziua de azi au o existenta mult mai usoara, lumea este plina de
oportunitati pe care visatorii de alta data nu le-au cunoscut niciodata.
Tendinta spre autodepasire

Exista un oarecare impuls launtric care dicteaza fiinta in
integritatea sa si o conduce spre autodepasire, spre
realizarea limitelor, spre cunosterea continua si dezvolatre
durabila, singurul aspect bun.
Este totusi un fel de polarizare intre ceea ce suntem noi
acum si ceea ce ne dorim sa devenim. Fiinta umana este
prin excelenta perfectionista. Odata urcata pe o treapta,
niciodata nu va dori colorasul ei, ci treapta de mai sus.
Autodepasirea vine si dorinta de autorealizare, este ca o
"boala" contagioasa. Odata capata, ea ramane acolo si se
dezvolta.
Totusi, dorinta de autorealizare nu poate trai in absenta
celorlalte nevoi. Este nevoia cea mai de pe urma. Daca
toate celelalte necesitati sunt satisfacute, apare nevoie de
autorealizare, altfel, se vor dezvolta nevoi secundare.