Capitolul 5.

Sistemul organizatoric al managementului

serviciilor publice
Administraia publica se constituie ca subsistem al sistemului,
economico-social si are toate valenele acestuia, deci se organizeaz
conform normelor managementului general.
5.1 Noiunea de organizare in managementul
serviciilor publice. Criterii si forme
Organizarea in managementul serviciilor publice reprezint
ansamblul de procese prin care elementele sale componente se delimiteaz in
raport cu competentele fiecruia si cu relaiile pe care le au in interiorul si
in afara sistemului.
Originea termenului "organizare" este din limba latina prin cuvntul,
"organum" care se refera la o unitate morfologica din corpul unei fiine vii,
ce ndeplinete una sau mai multe funcii

, termen preluat de limba franceza,

care i-a dat o semnificaie metodica referitoare la desfurarea eficienta a
unei activiti.
Activitatea de organizare mbrac mai multe forme in raport cu
criteriul de analiz !figura ".#, astfel$
# In funcie de nivelul la care se desfoar procesul organizatoric
se disting$
a. Organizarea sistemului public
b. Organizarea unui domeniu din cadrul acestui sistem
c. Organizarea unei instituii publice ca ntreg
d. Organizarea unor compartimente din cadrul instituiei publice
%# In funcie de obiectul organizrii proceselor$
a. Organizarea structurii care se refera la modul de reprezentare si
dispunere a elementelor sistemului administrativ, ca ansamblu de instituii&
b. Organizarea proceselor care consta in stabilirea competentelor i
responsabilitilor fiecrei componente din cadrul sistemului, ca si a relaiilor
dintre persoane si compartimente, administraie si persoanele din afara
acesteia, in scopul desfurrii unor procese eficiente, precum si a
satisfacerii nevoilor sociale.

Oroveanu '. - Organizare si metode in administraia de stat, (ditura )tiinific si (nciclopedic,

*ucureti, +,-.
.,
/ig. ". - 0riterii si forme de organizare
1ezult ca organizarea in sistemul public are ca scop crearea,
condiiilor necesare ndeplinirii atribuiilor !sarcinilor# care revin instituiilor
i funcionarilor din cadrul acestui sistem.
(ficienta organizrii sistemului public se apreciaz dup rezultatul
activitilor economice prestate in cadrul acestui sistem.
2imensiunea si comple3itatea organizrii depind de nivelul la care
se face analiza in instituia publica respectiva.
5.2 Structura organizatoric. Concept. Componente. Tipuri
Structura organizatoric reprezint configuraia intern si
relaiile care se stabilesc intre componentele acesteia n scopul realizrii
obiectivelor propuse.
4nstituiile publice au o structura proprie, cu un anumit numr de
compartimente in care se desfoar activiti specifice, in funcie

de obiectivele pe care le are de ndeplinit fiecare component.
)tructura administraiei publice difer de la un stat la altul, iar in
cadrul fiecrui stat, de la o etapa de dezvoltare la alta, in raport cu
.-
CRITERII DE
ORGANIZARE
Nivelul procesului
organizatoric
Obiectul organizrii
procesului
1. Organizarea
sisteului
organizatoric
!. Organizarea
unui "oeniu
#. Organizarea
unui institu$ii
#. Organizarea
unui copartient
1. Organizarea
structurii
organizatoric
1. Organizarea
procesului
organizatoric
influentele naionale, istorice si tradiionale, in scopul realizrii obiectivelor
pe care le au de indeplinit. 5n rol deosebit revine factorului politic., ntruct,
puterea legislativa si partidele de guvernmnt sunt cele care stabilesc
obiectivele administraiei in raport cu interesele economice, politice si
sociale, pe care trebuie sa le ndeplineasc. 6oate aceste influente duc la
apariia unor deosebiri marcante intre diferitele sisteme administrative
determinate, in principal, de interesele grupurilor sociale.
2in cele de mai sus rezulta ca administraia publica poate apar
interesul unor grupuri economice, sociale si politice restrnse, caz in care
administraia publica promoveaz interesele publice generale ale societii in
ansamblul sau, avnd un caracter democratic.
O structura eficienta a administraiei publice trebuie sa asigure att
evitarea supradimensionrii aparatului administrativ care duce la activiti
paralele, rezolvri greoaie cu c7eltuieli bugetare mari, inutile si ineficiente,
cat si a subdimensionarii, ceea ce conduce la aglomerarea funcionarilor
cu sarcini.
)tructura organizatoric public poate fi abordat sub trei forme
!fig.".%.#$
structura ierarhic-functional care asigura, in principal, unitatea
de decizie si aciune in cadrul sistemului administraiei publice in,
raport cu varietatea domeniilor de activitate&
structura teritoriala, determinata de componentele sistemului,
administartiv in uniti teritoriale distincte&
structura de tip mixt, care mbina cele doua tipuri de structuri.
/igura ".%. 6ipuri de structuri din administraia public
5.2.1 Structura ierarhic funcionala
Organizarea ierar7ic-functionala a administraiei publice !de stat#
presupune stabilirea unor niveluri ierarhice pe categorii de instituii in
funcie de domeniul in care i desfoar activitatea respectivele instituii8
publice, ceea ce presupune$
.+
Tipuri de structur
4erar7ic
funcional
'i3t
6eritorial
crearea unor instituii cu competenta generala care i
desfoar activitatea, principial, in toate sferele vieii sociale, cum
ar fi guvernul, primriile etc.&
e3istenta unor diferene ntre instituii in ceea ce privete volumul si
natura atribuiilor in raport cu rolul acesteia in cadrul
sistemului administraiei publice, astfel$
- guvernul are atribuii specifice in domenii de importanta naionala,
cum ar fi relaiile e3terne, aprarea naionala, telecomunicaiile etc&
- primriile nu au dect competente reduse sau nici o competenta
intr-un anumit numr de domenii de activitate de importanta deosebita&
e3istenta unor organe de specialitate subordonate acestor instituii,
care-si desfoar activitatea numai in anumite domenii, cum ar fi$
ministerele de specialitate, ageniile, comisiile organisme locale
de specialitate# !direcii, inspectorate, comitete, circumscripii etc.#&
e3istenta unor organisme de specialitate de ramura, cum ar fi$
'inisterul Afacerilor (3terne, 'inisterul 9ustiiei etc., precum si
organisme de

domeniu care sunt competente sa rezolve probleme
comune tuturor ramurilor, de e3emplu, 'inisterul 'uncii si
:roteciei )ociale si 'inisterul /inanelor&
ministerele sunt subordonate guvernului, iar instituiile locale
de specialitate instituiilor locale cu competenta materiala generala.
5.2.2 Structura teritoriala
5n asemenea tip de structura presupune organizarea sistemului
administrativ in raport cu teritoriul pe care isi desfoar activitatea si i
e3ercita competenta.
)tructura teritoriala este formata din$
instituii centrale sau naionale, care au competente
teritorial generale, deci isi pot e3ercita competenta pe intreg
teritoriul tarii !guvernul, ministerele s fie organe centrale#&
instituii locale, care au competente teritoriale limitate
la teritoriul unde i desfoar activitatea.
4n 1omnia, unitile administrativ teritoriale sunt de mai multe
categorii$ comunale, oreneti, ;udeene, municipale si ale 'unicipiului
*ucureti. 0ompetentele acestor uniti administrativ-teritoriala difer in
raport cu ierar7izarea teritoriala si cu nivelul la care funcioneaz. )pecific
este faptul ca organul< instituia situata pe un nivel ierar7ic superior nu poate
anula actele celor situate la un nivel ierar7ic inferior, avnd numai dreptul
de suspendare a e3ecutrii unui anumit act. )ingurul care are mputernicire
sa decid meninerea, modificarea sau anularea actului pus in discuie este
=>
organul cu competenta generala de pe acelai nivel. 0u alte cuvinte,
organele, centrale ale administraiei de stat ar putea rezolva si problemele
colectivitii locale, ceea ce presupune o activitate comple3a. )istemul de
management al administraiei publice trebuie descentralizat si orientat asupra
realitilor e3istente la nivel local, care se pot adapta rapid la sc7imbrile
care se produc in mediul unitilor administrativ-teritoriale. 4n realitate, nu
teritoriul determina structura administraiei, ci interesele zonale care
reprezint fundamentul sistemului de obiective al instituiilor publice.
5.! Componentele structurii organizatorice
ale sistemului administrativ
4n afara relaiilor organizatorice e3ista anumite componente
structurale specifice, cum ar fi postul, funcia, compartimentul, nivelul
ierarhic i ponderea ierarhic.
1. Postul reprezint ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor
si responsabilitilor desemnate pe anumite perioade de timp, ce revin unor
funcionari permaneni numii si<sau alei.
:ostul reprezint elementul de baza ala structurii
organizatorice si are urmtoarele componente$
a# obiectivul postului prin care se asigura ndeplinirea obiectivului
fundamental al oricrui sistem, satisfacere a intereselor
generale si fundamentale ale cetenilor&
b# sarcinile atribuiile! reprezint procese de munc care pot fi simple
sau pri ale unor procese de munc comple3e. 1ealizarea
obiectivului postului se efectueaz prin intermediul sarcinilor&
c# responsabilitatea - rspunderea ce revine funcionarului public
pentru ndeplinirea sarcinilor ce revin postului pe care l ocup&
d# competena organizaional care e3prima limitele in cadrul crora
funcionarul public titular de post, are dreptul de a aciona in vederea
realizrii obiectivelor individuale. 0ompetenta confer titularului
postului un anumit grad de autoritate formala, care la rndul sau, este
de doua tipuri de competenta$
- ierarhic, e3ercitata asupra funcionarilor publici
implicai in procesele e3ecutive, concretizata in programe de
aciuni sau decizii administrative care trebuie e3ecutate
intr-o

anumita perioada de timp&
- funcional, materializata in proceduri,
metodologii, proiecte de acte normative, care indica modul in
care funcionalul, public trebuie sa e3ecute diferite activiti.
e! competenta profesional - condiie de baza pentru realizarea
sarcinilor ce revin titularului de post, ca si pentru recunoaterea
=
meritelor si contribuiei celorlali la realizarea obiectivelor
instituiei publice respective&
2. Funcia este factorul de generalizare a unor posturi, asemntoare
din punctul de vedere al ariei de cuprindere a autoritii si responsabilitii.
4n funcie de natura competentelor, responsabilitilor si sarcinilor
ce revin fiecrui post, funciile publice pot fi$
- funcii de conducere, care dein o pondere
ridicata a competentelor, sarcinilor si responsabilitilor
pentru e3ercitarea atribuiilor managementului public&
- funcii de execuie, care implica anumite
competente, sarcini si responsabiliti necesare pentru
e3ecutarea deciziilor administrative, emise de titularii
funciilor de conducere.
3. Compartimentul este format din ansamblul persoanelor
care desfoar activiti relativ omogene, specializate pentru un anumit tip
de activitate, ca si ansamblul de metode si te7nici adecvate, situate ntr-un
anumit spaiu si subordonate nemi;locit unui conductor. 4n funcie de modul
in care contribuie la realizarea interesului public general, compartimentele se
impart in doua categorii$
compartimente operaionale, care contribuie la realizarea efectiva a
unui serviciu public si< sau e3ecutarea prevederilor legilor

necesare
ndeplinirii sistemului de obiective&
compartimente funcionale, care contribuie la stabilirea
obiectivelor proprii, reieite din cunoaterea realitilor concrete din
unitile administrative respective.
. !ivelul ierarhic reprezint ansamblul componentelor structurii
orizontale, la aceeai distanta ierar7ica fata de managementul de vrf al
administraiei publice. /actorii care influeneaz numrul de niveluri
ierar7ice intr-un sistem administrativ sunt$
dimensiunea instituiei publice&
diversitatea si comple3itatea activitilor desfurate&
competenta funcionarilor publici, care
influeneaz invers proporional numrul nivelurilor
ierar7ice intr-un sistem administrativ.
4n 1omnia, numrul de niveluri ierar7ice din administraia publica
nu difer foarte mult de la o instituie la alta.
". Ponderea ierarhica reprezint numrul persoanelor
conduse nemi;locit de un conductor, ales sau

permanent. 2imensiunea
ponderii ierar7ice este influenat de numrul de niveluri ierar7ice cu care se
afla in raport invers proporional, de comple3itatea activitii subordonailor
etc.
=%
5.". #ocumentele organizatorice sunt$
"# $e%ulamentul de or%ani&are i funcionare '$(F#.
2# (r%ani%rama.
3# Fia postului.
# )escrierea funciei.
1# # $e%ulamentul de or%ani&are i funcionare '$(F# cuprinde
urmtoarele capitole$
a! caracteristicile tipologice ale instituiei#
b! sistemul de conducere n care sunt prezentate caracteristicile
constructive i funcionale ale acestuia ! respectiv ale celor = subsisteme ale
sistemului de conducere$ decizional, informaional, organizatoric,
metodologic#&
c# managementul de nivel superior ? sunt prezentate atribuiile i
responsabilitile pe care le au att organismele participative !A@A,
0onsiliul de Administraie i 0omitetul de 2irecie# i sarcinile,
responsabilitile i competenele directorului general i ale celor e3ecutivi&
d! managementul de nivel mediu $i inferior, sunt prezentate
atribuiile fiecrui compartiment, diagrama de relaii, pentru fiecare
conductor sunt prezentate sarcinile, responsabilitile i competenele&
e# dispoziii finale ? n acest capitol sunt menionate data cnd a fost
aprobat i cnd a intrat n vigoare 1O/ i rspunderile pe care le au
conductorii dar i e3ecutanii n ceea ce privete respectarea sau
nerespectarea 1O/.
2# (r%ani%rama este reprezentarea grafic a structurii organizato-
rice. 0ea mai rspndit este organigrama piramidal ordonat de sus n ;os.
Organigrama mai poate fi circular, n form de steag, Aobstein, B !landa#,
cu citire de la stnga-dreapta.
2up aria de cuprindere organigrama poate fi$
- general#
- parial.
Organigrama are un dublu rol$ rol pasiv ? de vizualizare a structurii
organizatorice, rol activ ? reprezint un instrument de analiz.
3# Fia postului cuprinde cerinele postului i descrierea postului. )e
trece$ denumirea postului comparativ din care face parte postul, cerinele
postului, relaiile pe care le are postul cu alte posturi. 2escrierea postului$
ob. de activitate, sarcinile sau atribuiile, responsabilitile, limitele de
competen.
# )escrierea funciei. Cn prima parte a acestui document sunt
menionate elementele de identificare a funciei, denumirea funciei,
compartimentul din care face parte, nivelul ierar7ic pe care este situat
funcia, ponderea ierar7ic !dac este funcie de conducere#, cerine pentru
ocuparea funciei, relaiile organizatorice generate de funcie.
=.
:artea a doua a documentului o reprezint descrierea funciei$
obiectivul funciei, sarcini !atribuii#, responsabiliti, limite de competen.
5.5. %rincipii care trebuie respectate
la elaborarea sau perfecionarea unei structuri organizatorice
.Supremaia obiectivelor ? cerina const n faptul c fiecare
subdiviziune organizatoric din instituie trebuie s-i desfoare activitatea
n direcia realizrii obiectivelor fundamentale.
%. %rincipiul unitii de decizie $i aciune ? cerina const n faptul
c fiecare titular de post !de conducere, de e3ecuie# precum i fiecare
compartiment, trebuie s fie subordonarea unui singur ef.
.. %rincipiul apropierii conducerii de execuie& reducerea la strictul
necesar a numrului de niveluri ierar7ice.
=. %rincipiul interdependenei minime& potrivit acestui principiu
trebuie s se reduc la minimum paraleismele i dependeele ce pot s apar
ntre posturi.
". %ermanena conducerii& fiecare post de conducere trebuie
prevzut cu o persoan care-l poate nlocui n orice moment pe conductor.
D. 'conomia de comunicaii. 0erina const n stabilirea
compartimentelor structurale astfel nct s se reduc la minim informaiile
necesare realizrii obiectivelor.
,. (lctuirea de colective intercompartimentale. 0erin$
soluionarea unor probleme comple3e care necesit cunotine din mai multe
domenii.
-. )oncordana care trebuie s existe ntre cerinele postului $i
caracteristicile titularului
+. *lexibilitatea structurii$ structura organizatoric trebuie s reflecte
permanent obiectivele firmei, situaia resurselor, condiiilor de munc i
trebuie s se adapteze permanent la cerinele i e3igenele mediului.
>. +arianta optim const n elaborarea structurii organizatorice n
mai multe variante i alegerea celei care ofer avanta;e ma3ime.
. ,efinirea armonizat a posturilor $i a funciilor$ ntre sarcinile,
responsabilitile i competenele stabilite fiecrui post i funcie ce e3prim
caracteristicile generale ale grupei de posturi trebuie s e3iste o concordan
deplin.
%. -eprezentarea grafic$ e3primarea structurii organizaiei cu
a;utorul organigramei.
.. 'ficiena structurii$ permanenta msurare, comparare a
c7eltuielilor ocazionate de elementele structurii cu efectele economice pe
care le genereaz.
=. %rincipiul situativ.
==
5.&. #elegarea 'i descentralizarea
/uncionalitatea structurii organizaiei crete cu a;utorul delegrii,
descentralizrii i prin constituirea de colective intercompartimentale sau
interdisciplinare.
)ele%area reprezint un raport personal ntre un conductor i un
subordonat al su, raport n baza cruia conductorul transfer
subordonatului ce parte din atribuiile sale !fi3ndu-i rezultate pe care ar
trebui s le obin i lsndu-i o anumit libertate de aciune#. /actorii care
influeneaz delegarea$
- nivelul de pregtire al conductorului
- nivelul de pregtire i e3periena subordonatului&
- dimensiunea instituiei&
- comple3itatea activitilor&
- sistemul de control e3istent n unitatea respectiv&
- etc.
)escentrali&area reprezint generalizarea delegrii n modul de luare
a deciziilor fie numai ntr-un anumit domeniu de activitate, fie n
ntreprindere, n ansamblul su. (a constituie procedeul prin care
competenele decizionale sunt EcoborteF spre nivelurile inferioare ale
organizaiei.
2escentralizarea structurii depinde de o serie de factori$
- nivelul de competen al personalului !de e3ecuie#&
- mrimea unitii economice&
- diversificarea activitii ntreprinderii&
- reeaua de comunicaii.
Constituirea de colective intercompartimentale * membrii acestor
colective provin din mai multe compartimente ale instituiei care pot fi de
specializri diferite. Aceste colective constituindu-se pe baza unei decizii de
conducere, funcioneaz temporar i se constituie cu scopul de a rezolva
anumite probleme deosebite, fie pentru elaborarea unor proiecte comple3e
etc. :entru ca aceste colective s-i desfoare activitatea n mod eficient
trebuiesc luate n calcul urmtoarele cerine$
- s fie desemnat un ef al colectivului !responsabil de colectiv#&
- s se stabileasc sarcinile, responsabilitile, i limitele de
competen pentru fiecare membru al colectivului&
- s se stabilileasc un program de lucru.
="
5.( Structuri specifice activitilor
din administraia publica
:otrivit criteriului competentei teritoriale, sistemul administraiei
publice este format din doua grupe$
) )utoriti si organe ale administraiei publice centrale, la
nivel naional* formata din$
parlament - camera deputailor
- senat
preedinie
guvern
instituiile ;uridice
ministere
alte instituii si servicii organizate la nivel central
+ )utoriti ale administraiei publice locale
consilii comunale si oreneti
consilii ;udeene
prefectura
primrie
alte instituii si servicii publice organizate la nivel local
".+.1 (r%ani&area administraiei publice la nivel naional
) %arlamentul - autoritatea legislativa care potrivit 0onstituiei,
1omniei este organul reprezentativ suprem, unica putere legiuitoare a
tarii. :arlamentul este format din 0amera 2eputailor si )enat, fiecare
avnd,
funcii bine determinate, numrul deputailor si senatorilor fiind stabilit prin
legea electorala, proporional cu populaia cu drept de vot a tarii. /iecare
camera isi are un regulament propriu de organizare si funcionare, isi alege
un birou permanent pe durata fiecrei sesiuni care poate fi revocat naintea
e3pirrii mandatului, iar cei doi preedini pe toata durata mandatului.
Activitatea parlamentului se desfoar in plen sau in grupuri
parlamentare, organizata conform regulamentului fiecruia din cele doua
camere. /iecare camera isi constituie comisii permanente, comisii de anc7eta
si comisii speciale pe activiti care coopereaz intre ele prin intermediul
comisiilor comune.
*irourile permanente si comisiile parlamentare se alctuiesc in
funcie de configuraia politica a fiecrei camere.
:arlamentul, prin legi organice, organizeaz si funcionarea
@uvernului 1omniei, a 0onsiliului )uperior al 'agistraturii, a instanelor
;udectoreti, 'inisterului :ublic si 0urii de 0onturi. 2eci, se poate aprecia
=D
ca in 1omnia parlamentul desfoar activiti variate si are cel mai ridicat
nivel de autoritate publica dup preedinie si numai preedintele tarii ii
poate dizolva din diferite motive.
4n desfurarea activitii sale, parlamentul utilizeaz te7nici
specifice, implicndu-se in dimensionarea resurselor necesare desfurrii
activitilor administrative si orientarea activitilor necesare pentru,
realizarea obiectivelor propuse. 2e asemenea, :arlamentul reglementeaz
statutul funcionarilor publici, organizarea generala a nvmntului,
administraiei locale si teritoriale, inclusiv regimul general privind
autonomia locala.
:arlamentul dispune si de un )onsiliu .egislativ, organ consultativ
de specialitate care avizeaz proiectele de acte normative pentru
sistematizarea, unificarea si conducerea ntregii legislaturi, si tine, in acelai
timp, evidenta oficiala a legislaturii.
+ Sistemul de autoriti si organe ale puterii e,ecutive
Autoritatea e3ecutiva funcioneaz potrivit principiului separrii
puterilor in stat alturi de autoritile puterii legislative si ;udectoreti.
Obiectivul principal al acestor instituii este optimizarea organizrii
procesului de aplicare a legilor si actelor normative, obiectiv care se,
realizeaz prin intermediul unor servicii publice, deci are drepturi ce revin
puterii publice. 0u alte cuvinte, autoritile e3ecutive nu e3ercita doar
funcii, ci au si atribuii care le confer competente in baza crora isi impun
servicii pentru satisfacerea intereselor generale ale ntregii societi sau
numai a unei anumite colectiviti.
Autoritile si organele care asigura e3ercitarea autoritii e3ecutiv
formeaz un sistem compus din mai multe subsisteme intre care e3ista relaii
specifice determinate de concepiile si voina politica dominanta, ca si de
natura activitii pe care o presteaz. Acest sistem al autoritii e3ecutive
include$ preedinia, guvernul, ministerele si alte organe de specialitate sau
autoriti administrative constituite la nivel naional care aparin
administraiei publice centrale.
*.. /nstituia %re$edintelui -om0niei s-a constituit in 1omnia prin

2ecretul Aege nr. +%< ++> si are urmtoarele funcii$
de reprezentare a statului roman in e3teriorul tarii&
de garantare a independentei naionale, unitii si
integritii,
teritoriale a tarii&
de control asupra respectrii 0onstituiei si autoritilor
publice.
:entru realizarea acestei funcii sunt organizate conform legislaiei n
vigoare structuri ale aparatului de lucru ce aparin instituiei prezideniale,
!fig. "..#.
=,
/ig. "...
2e menionat ca, in cadrul fiecrei componente a ,epartamentului
de (naliza %olitice sunt organizate direciile de specialitate, conduse de
consilieri.
O meniune aparte trebuie fcuta pentru ,irecia de ,ocumentare $i
/nformare condusa de un director si ale crei atribuii, organizare si,
funcionare se stabilesc printr-un regulament aprobat de :reedintele
1omniei. Gumirea si eliberarea din funcie a consilierilor prezideniali si a
personalului cu funcii de conducere se face de ctre :reedintele 1omniei.
:reedinia are personalitate ;uridica, iar pentru organizarea
securitii sale funcioneaz in subordinea :reedintelui o 5nitate )peciala
de :aza si 0ontrol.
*.%. 1uvernul -om0niei este puterea e3ecutiva, care este organizata
si funcioneaz conform 0onstituiei 1omniei art. >->=. Organizarea
interna si atribuiile acestuia sunt detaliate in Aegea .,< ++> si 7otrri
guvernamentale specifice fiecrei legislaturi.
=-
4nstituia :rezidenial
a 1omniei
Cabinetul
pre%e"intelui
Directorul
General
&ecretariatul
General
Departaentul
"e Analiz
'olitic
Direc$ia "e
'rotocol
(e) "e
'rotocol cu
rang "e
abasa"or
Direc$ia "e
Docuentare %i
In)orare
Director
(e) "e
cabinet
(e) "e
cabinet
Director Direc$ia Acte
'rezi"en$iale
Director
Grupul "e
analiz %i
Investi$ii
Director
Direc$ia
Econoic %i
A"inistrativ
Director
Rela$ii
cu
publicul
Director
(e)
"epartaent
Director
'urttorul
"e cuv*nt
Direc$ia
"e 'res
Direc$ia
+uri"ic
Direc$ia pentru
'roblee
,ilitare %i
Or"ine 'ublic
Direc$ia pentru
(tiin$a-
.nv$*nt-
Cultur
Direc$ia
pentru
'olitic
Intern
Direc$ia
pentru
'olitic
e/tern
:otrivit 0onstituiei, @uvernul 1omniei se compune din :rim
'inistru, minitrii si ali membrii stabilii prin lege organica, specifica
fiecrei legislaturi si are un *irou (3ecutiv.
Primul ministru coordoneaz nemi;locit anumite departamente de,
specialitate !fig. ".=# subordonate @uvernului.
/igura ".=. :rincipalele instituii publice subordonate :rimului 'inistru
:rimul 'inistru are i un aparat administrativ la nivel naional
propriu !fig. "."#.
/igura ".". Aparatul de lucru al :rimului 'inistru
4n structura guvernului este organizat si funcioneaz )ecretariatul
@eneral care coordoneaz 0onsiliul pentru 'inoriti naionale si Oficiul
pentru :rotecia 0onsumatorului, ca si 2epartamentul pentru Administraia
:ublica Aocala care asigura legtura intre ministere si componentele
Administraiei 0entrale si Aocale. 4n cadrul acestui
departament funcioneaz 1egia Autonoma a Administraiei :atrimoniului
=+
:14' '4G4)615
Agenia Gaional pentru
1esursele 'inerale
Administraia Gaional a
1ezervelor de )tat
Administraia Gaional a
1ezervelor de )tat
4nstitutul Gaional de )tudii i
0ercetri )tatistice
Administraia Gaional de
0ontrolul a (3portului
Administraia Gaional
pentru 1estructurare
%-./01 /.N.ST-0
Cabinetul
'riului
,inistru
Grupul
Consilierilor
"e &tat
Corpul "e
Control al
'riului
,inistru
Cabinetul
'riului
,inistru
Departaen0
tul pentru
Integrare
European
O)iciul pentru
Rela$ii cu
'atronatul %i
&in"icatele
:rotocolului

de )tat care gestioneaz intreg patrimoniul statului, asigura
resursele necesare desfurrii activitii principalelor instituii ale
administraiei publice centrale.
*... 2inisterele sunt autoriti ale administraiei publice centrale,
organe de specialitate necesare realizrii programului guvernamental. 4n
funcie de specificul activitii sunt grupate in trei categorii$
H ministere cu activitate economica&
H ministere cu activitate socio-culturala si tiinifica&
H ministere cu activitate politico-administrativa.
Aceste ministere, indiferent de tipul activitii pe care o desfoar,
au o structura organizatorica asemntoare !fig. D.D#, toate fiind conduse de
un ministru, membru al guvernului si care rspunde in fata acestuia pentru
activitatea desfurata. :e lng ministru funcioneaz uri organ consultativ
numit colegiu, a crui competenta este stabilita prin ordin al ministrului.

/igura ".D Organizarea structural a unui minister
6rebuie menionate urmtoarele aspecte$
structura organizatorica a unui minister este formala
din
departamente, direcii generale, servicii si birouri specializate care
au rol funcional&
">
'inistru
'inister
2epartament A 2epartament * 2epartament I 2irecii
generale
2irecii
generale
2irecii
generale
2irecii 2irecii
2irecii 2irecii )ervicii *irouri )ecii Oficii
)ervicii *irouri )ecii Oficii
departamentul se organizeaz pentru coordonare ei
unor subramuri
de activitate cu specific apropriat si este condus de un secretar de
stat&
direcia generala este organizata pentru coordonarea
unui domeniu distinct sau sector de activitate cu problematici si
obiective comune de activitate si este condusa de un director general&
direcia se poate organiza fie in structura direciei
generale, fie n structura unui departament si are ca atribuii
coordonarea numai a

unei activiti specifice structurii in care este
integrat si este condusa de un director&
serviciile si< sau birourile se organizeaz pentru,
realizarea unor
activiti omogene sau complementare care impun o conducere
unitara de ctre un ef de secie, birou sau oficiu.
:ersonalul ministerelor se compun din funcionari publici alei sau,
funcionari publici permaneni.
O meniune aparte trebuie fcuta pentru ministerele cu activitate
politico-administrativa din care fac parte$
a! 2inisterul de /nterne care este organizat si funcioneaz potrivit,
Aegii nr. =>< decembrie ++> si realizeaz aplicarea dispoziiilor legale
privind ordinea publica, drepturile si libertile fundamentale ale cetenilor,
avutului public si privat, precum si prevenirea si descoperirea infraciunilor.
2in structura 'inisterului de 4nterne fac parte$
:olitia
6rupele de ;andarmi
6rupele de pompieri
5nitile de paapoarte
0ontrolul trecerii frontierei si evidenta strinilor
Ar7ivele statului
'inisterul de 4nterne are o structura organizatorica proprie, pe
departamente, comandamente de arma, direcii generale etc., in cadrul su
funcionnd si anumite consilii !te7nico-economice, de nzestrare, ale
nvmntului militar etc.#.
b! 2inisterul (prrii 3aionale care este organizat si funcioneaz
potrivit Aegii nr. =< decembrie ++>. Are ca principale atribuii organizarea,
conducerea si coordonarea activitilor de aprare a tarii, structura sa
organizatorica fiind aprobata de ctre guvern. (ste condus de un ministru,
persoana civila, a;utat de un 0onsiliu )uperior al Armatei cu rol de organ
consultativ.
)tructura organizatorica se prezint in principal astfel&
'arele )tat 'a;or
2epartamente si direcii de specialitate
"
0omandamente, inspectorate, secii si birouri
c! 2inisterul (facerilor 'xterne, organizat prin 7otrrea guvernului
nr. -=< %- decembrie ++%, organ de specialitate al administraiei publice
naionale, care$
asigura realizarea politicii e3terne a tarii conform programului de
guvernare&
asigura coordonarea activitilor e3terne desfurate de
autoritile
administraiei publice care anga;eaz statul&
subvenioneaz instituiile nonguvernamentale de profil.
0onducerea 'inisterului Afacerilor (3terne este asigurata de un
ministru care are in subordine secretari de stat pe diferite departamente
specifice !geografice, culturale, de presa, finane si comunicaii etc.# care la
rndul sau conduc direcii si servicii.
d! 2inisterul 4ustiiei, organizat prin 7otrrea guvernului nr. -.<
%- decembrie ++% ca organ de specialitate al administraiei publice
naionale!centrale#, si are ca principal obiectiv organizarea administrrii,
;ustiiei, e3ecutrii pedepselor penale, precum si a ministerului public.
0onducerea 'inisterului 9ustiiei se asigura de ctre un ministru
a;uta; de ctre un colegiu consultativ.
4n sistemul 'inisterului 9ustiiei funcioneaz 0urtea de apel,
tribunale ;udeene, ;udectorii, notariate de stat, precum si instituii
specializate.
*.=. (lte autoriti ale administraiei publice naionale centrale!
sunt create de guvern sau ministere pentru ndeplinirea programului de
guvernare intr-un anumit domeniu. Aceste autoriti au un inalt grad de
specializare, constituirea lor fiind fcuta prin actul de dispoziii in
subordinea cruia funcioneaz cu avizul 0urii de 0onturi. Aceste autoriti
poarta denumirea de secretariate, subsecretariate, oficii, agenii, comitete,
institute.
C. Curtea Constituionala si Consiliul Superior al /agistraturii
reprezint autoritatea ;uridica a statului. Astfel$
J )urtea )onstituionala este formata din + ;udectori numii printr-
un mandat de + ani astfel$ . de ctre camera 2eputailor, . de )enat si . de
ctre :reedinte, care conform legii organice proprii, o treime se nnoiesc din
. in . ani& 0urtea 0onstituionala ia decizii obligatorii cu putere
minima pentru viitor&
J )onsiliul Superior al 2agistraturii este format din magistrai alei
pe o durata de = ani de ctre :arlament, in edina comuna a 0amerei
2eputailor si )enatului& acest consiliu ndeplinete rolul de conciliu de
disciplina al ;udectorilor, cnd lucrrile sunt prezidate de :reedintele
0urii )upreme de 9ustiie.
"%
".+.2 ,utoriti ale administraiei publice locale
0onform criteriului competentei teritoriale, autoritile administraiei
publice locale au atribuii specifice si se e3ecuta pe un anumit teritoriu
Administraia publica locala se realizeaz prin$
). Consiliile locale si or'ene'ti prin intermediul crora se asigura
autonomia locala si descentralizarea serviciilor publice. Aceste consilii se
constituie pe baza sistemului de alegere, prin vot direct, de ctre si din
rndul cetenilor cu drept de vot domiciliai in unitatea administrativ
teritoriala respectiva. )copul crerii acestor consilii este rezolvarea
problemelor publice din comune si orae, colectiviti administrativ-
teritoriale cu particulariti istorice, economice, politice si administrative si
care sunt constituite prin legturi tradiionale si cu un anumit grad de
dezvoltare economica si edilitara.
0omuna si oraul, din punct de vedere administrativ, sunt uniti de
baza care au personalitate ;uridica, patrimoniu propriu si autonomie
financiara si ;uridica.
+. Consiliile 2udeene sunt alese prin vot indirect, dispun de
capacitate ;uridica si au autonomie financiara si disciplinara. :rincipalul
obiectiv al acestor consilii este asigurarea serviciilor publice la nivel
;udeean, prin armonizarea intereselor si satisfacerea acestora. 0onsiliul
;udeean reprezint$
- autoritatea aleasa formata din consilieri alei&
- autoritatea administrativa cu funcii limitate la gestionarea
intereselor publice&
- autoritatea deliberativa care adopta 7otrri prin vot.
0onsiliul ;udeean ndeplinete deci funcii de organizare, conducere,
control, administraie si previziune.
C. %rimriile - instituii ale administraiei publice locale prin care se
realizeaz autonomia locala !ora, comuna#, ca si descentralizarea serviciilor
publice.
:rimarul este ales prin vot direct de ctre cetenii cu drept de vot cu
domiciliul in unitatea administrativ-teritoriala respectiva, si are obligaia
legala de a rezolva problemele locale si de a asigura aducerea la ndeplinire
a 7otrrilor consiliului comunal sau orenesc.
0onform legislaiei in vigoare, primarul are atribuii pe care le
e3ecuta in calitate de agent al statului, in baza unui mandat legal.
#. -eprezentani ai autoritilor centrale care funcioneaz 3n
uniti administrativteritoriale prefecturi au scopul de a prote;a
interesele de ordin general, pe de o parte, si pentru a asigura descentralizarea
serviciilor publice, pe de alta parte. Aceti reprezentani sunt$
".
%refectul - reprezentantul guvernului in unitatea administrativ-
teritoriala respectiva& este numit in funcie de ctre guvern, fiind
a;utat de subprefect pentru ndeplinirea sarcinilor formulate de
e3ecutiv&
Servicii publice ale ministerelor si alte organe centrale sunt
organizate la nivel administrativ local, pe principiul
descentralizrii serviciilor publice. 0onductorii acestor servicii
sunt reunii in comisia administrativa aflata in subordinea
preedintelui, ca si a prefectului. Aceste servicii au atribuii
specifice locale, cum ar fi$ servicii de apa, de canalizare, de
pstrare a cureniei, de gospodrire locala etc.
4. .nstituiile si serviciile publice organizate 4a nivel local au ca
scop satisfacerea unor interese ale colectivitii locale si surit formate din
instituii specifice$ regii autonome si societi comerciale.
4ntre autoritile administraiei publice naionale si cele local e3ista
strnse interdependente, de a cror funcionare depinde eficienta
managementului public la oricare nivel.
"=
$e&umat
Structura organizatoric reprezint configuraia intern si
relaiile care se stabilesc intre componentele acesteia n scopul realizrii
obiectivelor propuse.
%rincipalele tipuri de structuri organizatorice sunt$
ierar7ic funcional
teritorial
mi3t
)omponentele structurii organizatorice a serviciului public sunt$
postul
funcia
compartimentul
nivelul ierar7ic
ponderea ierar7ic
relaiile organizatorice
%rincipalele documente organizatorice sunt$
- regulamentul de organizare i funcionare
- organigrama
- fia postului
- descrierea funciei
%rincipiile care trebuiesc respectate la proiectarea sau reproiectarea
structurii organizatorice$
.Supremaia obiectivelor
%. %rincipiul unitii de decizie $i aciune
.. %rincipiul apropierii conducerii de execuie&
=. %rincipiul interdependenei minime
". %ermanena conducerii
D. 'conomia de comunicaii.
,. (lctuirea de colective intercompartimentale.
-. )oncordana care trebuie s existe ntre cerinele postului $i
caracteristicile titularului
+. *lexibilitatea structurii
""
>. +arianta optim
. ,efinirea armonizat a posturilor $i a funciilor
%. -eprezentarea grafic
.. 'ficiena structurii
=. %rincipiul situativ.
,elegarea este procesul de atribuire temporar a unei sarcini
nsoit de autoritatea $i responsabilitatea corespunztoare realizrii ei
aparin0nd unui post de manager ctre unul din subordonaii si.
)tructuri specifice activitilor din administraia public$
Organizarea administraiei publice la nivel naional.
o :arlamentul
o )istemul de autoriti i organe ale
puterii e3ecutive$
- 4nstituia preedintelui 1omniei
- @uvernul 1omniei
- 'inisterele
o 0urtea 0onstituional i 0onsiliul )uperior al
'agistraturii
Autoriti ale administraiei publice locale
o 0onsiliile locale i oreneti
o 0onsiliile ;udeene
o :rimriile
o 1eprezentani ai autoritilor centrale care funcioneaz n
uniti administrativ-teritoriale ? prefecturi
o 4nstituiile i serviciile publice organizate la nivel local
Subiecte de discutat$
- )tructura organizatoric a
instituiei n care lucrai ! prezentare i analiz#&
- :rincipiile de proiectare i
reproiectare a structurii !dac sunt respectate cerinele lor n
instituia n care v desfurai activitatea#&
- 0um sunt ntocmite
documentele organizatorice n instituia dumneavoastrK
"D