Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Perioada de pastrare a documentelor contabile
Potrivit Legii contabilităţii, registrele de contabilitate obligatorii sunt:
- Registrul-jurnal;
- Registrul-inventar; şi
- Cartea mare.
2
In continuare ne vom referi la societatile comerciale, tinand cont ca ele reprezinta
ponderea cea mai insemnata in totalul entitatilor din Romania. Societăţile comerciale au
obligația să emită proceduri proprii privind inventarierea, aprobate de administrator
care poarta si răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere.
3
Principalele măsuri organizatorice care trebuie luate de către comisia de
inventariere sunt următoarele:
a) înainte de începerea operaţiunii de inventariere să ia de la gestionarul răspunzător
de gestiunea bunurilor o declaraţie scrisă cu o serie de informatii unde sa precizeze
si felul, numărul şi data ultimului document de intrare/ieşire a bunurilor în/din
gestiune. Declaraţia se datează şi se semnează de către gestionarul răspunzător de
gestiunea bunurilor şi de către comisia de inventariere. Semnarea declaraţiei de
către gestionar se face în faţa comisiei de inventariere;
b) să identifice toate locurile (încăperile) în care există bunuri ce urmează a fi
inventariate;
c) să asigure închiderea şi sigilarea spaţiilor de depozitare, în prezenţa
gestionarului, ori de câte ori se întrerup operaţiunile de inventariere şi se
părăseşte gestiunea;
d) să bareze şi să semneze, la ultima operaţiune, fişele de magazie, menţionând data
la care s-au inventariat bunurile, să vizeze documentele care privesc intrări sau
ieşiri de bunuri, existente în gestiune, dar neînregistrate, să dispună înregistrarea
acestora în fişele de magazie şi predarea lor la contabilitate, astfel încât situaţia
scriptică a gestiunii să reflecte realitatea;
e) să verifice numerarul din casă şi să stabilească suma încasărilor din ziua curentă,
solicitând depunerea numerarului la casieria entităţii (la gestiunile cu vânzare cu
amănuntul).
Inventarierea stocurilor
Stabilirea stocurilor faptice se face prin numărare, cântărire, măsurare sau cubare,
după caz. Bunurile aflate în ambalaje originale intacte se desfac prin sondaj, acest lucru
urmând a fi menţionat şi în listele de inventariere respective.
4
Bunurile aflate asupra angajaţilor la data inventarierii (echipament,
cazarmament, scule, unelte etc.) se inventariază şi se trec în liste de inventariere distincte,
specificându-se persoanele care răspund de păstrarea lor.
Pentru bunurile depreciate, inutilizabile sau deteriorate, fără mişcare ori greu
vandabile, comenzi în curs, abandonate sau sistate, precum şi pentru creanţele şi
obligaţiile incerte ori în litigiu se întocmesc liste de inventariere distincte sau situaţii
analitice separate, după caz.
5
Evaluarea elementelor cu ocazia inventarierii
Evaluarea, cu ocazia inventarierii, a elementelor de natura activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii se face potrivit prevederilor reglementărilor contabile, precum şi ale
OMFP 2861/2009.
La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se aplică principiul prudenţei,
potrivit căruia se ţine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau
pierderilor de valoare. În cazul în care se constată că:
- valoarea de inventar a bunurilor este mai mare decât valoarea din contabilitate,
în listele de inventariere se înscriu valorile din contabilitate;
- valoarea de inventar a bunurilor este mai mică decât valoarea din contabilitate, în
listele de inventariere se înscrie valoarea de inventar.
Pentru elementele de natura activelor la care s-au constatat deprecieri, pe baza
listelor de inventariere întocmite distinct comisia de inventariere face propuneri de
ajustări pentru depreciere sau de înregistrare a unor amortizări suplimentare (pentru
deprecierile ireversibile ale imobilizărilor amortizabile), arătând si cauzele care au
determinat aceste deprecieri.
6
Rezultatele inventarierii
Rezultatele inventarierii se înscriu de către comisia de inventariere într-un
proces-verbal care trebuie să conţină, în principal, următoarele elemente:
- data întocmirii;
- numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere;
- numărul şi data deciziei de numire a comisiei de inventariere;
- gestiunea/gestiunile inventariată/inventariate;
- data începerii şi terminării operaţiunii de inventariere;
- rezultatele inventarierii;
- concluziile şi propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor şi ale lipsurilor
constatate şi persoanele vinovate, precum şi propuneri de măsuri în legătură cu
acestea;
- volumul stocurilor depreciate, fără mişcare, cu mişcare lentă, greu vandabile, fără
desfacere asigurată şi propuneri de măsuri în vederea reintegrării lor în circuitul
economic;
- propuneri de scoatere din funcţiune a imobilizărilor corporale, respectiv din
evidenţă a imobilizărilor necorporale;
- propuneri de scoatere din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar şi
declasare sau casare a unor stocuri;
- constatări privind păstrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integrităţii
bunurilor din gestiune, precum şi alte aspecte legate de activitatea gestiunii
inventariate.
---------------------------------------------------------------------
7
3. Prevederi privind impozitarea ONG – Art 15
8
În cazul entitatilor enumerate mai sus, pentru calculul rezultatului fiscal sunt
neimpozabile şi alte venituri realizate, până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro,
într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile prezentate
in paragraful anterior.
Acestea datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil care
corespunde veniturilor, altele decât cele considerate venituri neimpozabile, asupra căreia
se aplică cota de 16% sau de 5% (specifica barurilor de noapte etc.), dupa caz.
Determinarea rezultatului fiscal se efectueaza, avand în vedere și următoarele:
a) stabilirea veniturilor neimpozabile;
b) determinarea veniturilor neimpozabile suplimentare, prin parcurgerea
următorilor pași:
- calculul sumei în lei reprezentând echivalentul a 15.000 euro prin utilizarea
cursului mediu de schimb valutar comunicat de BNR pentru anul fiscal
respective (pentru 2021, cursul mediu BNR a fost de 4,9204 lei/euro);
- calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevăzute la lit. a);
- stabilirea veniturilor neimpozabile ca fiind minimul dintre sumele de mai
sus;
c) stabilirea veniturilor neimpozabile TOTALE prin adunarea sumelor de la lit. a) și
b);
d) determinarea veniturilor impozabile prin scăderea din totalul veniturilor a celor
de la lit. c), precum și a celorlalte venituri neimpozabile prevăzute in Codul fiscal;
e) determinarea valorii deductibile a cheltuielilor corespunzătoare veniturilor
impozabile de la lit. d), avându-se în vedere următoarele:
- stabilirea cheltuielilor corespunzătoare veniturilor impozabile de la lit. d)
prin scăderea din totalul cheltuielilor a celor aferente activității nonprofit și
a unei părți din cheltuielile comune, determinată prin utilizarea unei
metode raționale de alocare;
- ajustarea cheltuielilor determinate conform regulilor de mai sus, luându-se
în considerare prevederile cu privire la deductibilitatea cheltuielilor
regasite la art. 25 din Codul fiscal;
a) stabilirea rezultatului fiscal ca diferență între veniturile impozabile de la lit. d) și
cheltuielile deductibile stabilite la lit. e) (la stabilirea rezultatului fiscal se iau în
calcul și elementele similare veniturilor și cheltuielilor, deducerile fiscale, precum
și pierderile fiscale care pot fi recuperate);
b) calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei de 16% sau de 5% (specifica
barurilor de noapte etc.), dupa caz, asupra rezultatului fiscal pozitiv stabilit potrivit
lit. f).
Exemplu:
In anul 2021, o organizatie non-profit a recunoscut urmatoarele venituri si
cheltuieli:
– venituri din conferinte si tombole 50.000 lei;
– venituri din cotizatii ale membrilor 6.000 lei;
– donatii în bani si bunuri primite prin sponsorizare 14.000 lei;
– venituri din activitati economice 10.000 lei;
9
– cheltuielile totale aferente anului 2021 sunt în suma de 8.000 lei, din care
cheltuielile efectuate pentru realizarea de venituri din activitati economice sunt
în suma de 2.000 lei.
Cursul de schimb mediu BNR pentru 2021 a fost 4,9204 lei/euro.
Determinati impozitul pe profit datorat.
Venituri neimpozabile = 50.000 lei + 6.000 lei + 14.000 lei = 70.000 lei
Cheltuieli aferente activitatii nonprofit = 8.000 lei – 2.000 lei = 6.000 lei
10
b) se sustrage controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea unor
date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal
identificarea acestuia;
c) organul fiscal central constatată că nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat;
d) inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerţului;
e) durata de funcționare a societății este expirată;
f) societatea nu mai are organe statutare;
g) durata deținerii spațiului cu destinația de sediu social este expirată.
Recuperarea TVA
Daca ati fost declarat inactiv fiscal, iar ulterior va reactivati si solicitati
reînregistrarea în scopuri de TVA, va puteti exercita dreptul de deducere pentru
achiziţiile de bunuri şi/sau servicii efectuate în perioada în care ati avut codul de TVA
anulat, prin înscrierea taxei în primul Decont de TVA 300 depus după înregistrare sau
într-un decont ulterior, chiar dacă factura de achizitie nu cuprinde codul de înregistrare
în scopuri de TVA al dvs.
După reînregistrarea în scopuri de TVA, pentru livrările de bunuri/prestările de
servicii efectuate în perioada în care ati avut codul de TVA anulat, veti emite facturi în
care veti înscrie distinct TVA colectată în perioada respectivă, pe care NU o înregistrati
în Decontul de TVA daca taxa a fost deja declarata prin Formularul 311 in perioada de
inactivitate fiscala.
Recuperarea cheltuielilor
În situaţia în care inactivitatea şi reactivarea sunt declarate în acelaşi an fiscal,
cheltuielile respective vor fi luate în calcul la determinarea rezultatului fiscal, începând
cu trimestrul reactivării.
În cazul în care inactivitatea, respectiv reactivarea sunt declarate în ani fiscali
diferiţi, cheltuielile respective aferente perioadei de inactivitate din anul/anii
precedent/precedenţi celui în care se înregistrează sunt luate în calcul la determinarea
rezultatului fiscal, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă acestea şi
depunerea unei Declaraţii 101 rectificative, iar cheltuielile respective aferente perioadei
de inactivitate din anul reactivării vor fi luate în calcul la determinarea rezultatului fiscal,
începând cu trimestrul reactivării.
11
Tratamentul TVA si a cheltuielilor in cazul beneficiarilor
Beneficiarii care achiziționează bunuri și/sau servicii de la contribuabili după
înscrierea acestora ca inactivi în Registrul contribuabililor inactivi/reactivați nu
beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor și a TVA aferente achizițiilor respective,
cu excepția achizițiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită
şi/sau a achiziţiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate în procedura
falimentului (a se consulta Legea 85/2014).
Astfel retineti faptul ca chiar daca dvs sunteti de buna credinta, in situatia in care
achizitionati de la terti inactivi bunuri sau servicii, nu va puteti deduce nici TVA si nici
cheltuiala aferenta.
Recuperarea TVA
In cazul reînregistrării în scopuri de TVA a furnizorului, beneficiarii care au
achiziţionat bunuri şi/sau servicii în perioada în care furnizorul a avut codul de TVA
anulat îşi exercită dreptul de deducere a TVA pentru achiziţiile respective, pe baza
facturilor emise de furnizor, prin înscrierea taxei în primul Decont de TVA depus după
înregistrarea furnizorului sau într-un decont ulterior.
Recuperarea cheltuielilor
Atunci cand inactivitatea şi reactivarea furnizorului sunt declarate în acelaşi an
fiscal, beneficiarul va lua în calcul cheltuielile respective la determinarea rezultatului
fiscal, începând cu trimestrul reactivării furnizorului.
În cazul în care inactivitatea, respectiv reactivarea furnizorului sunt declarate în
ani fiscali diferiţi, beneficiarul va lua în calcul cheltuielile respective aferente perioadei
de inactivitate din anul/anii precedent/precedenţi celui în care se declară reactivarea,
pentru determinarea rezultatului fiscal, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la
care se referă acestea şi depunerea unei Declaraţii 101 rectificative. Cheltuielile
respective aferente perioadei de inactivitate din anul declarării reactivării vor fi luate în
calcul la determinarea rezultatului fiscal, începând cu trimestrul declarării reactivării.
---------------------------------------------------------------------
O alta conditie de indeplinit este ca activele sa fie noi, adica sa nu fi fost utilizate
anterior datei achiziţiei. De asemenea, contribuabilii care beneficiază de această facilitate
fiscala nu pot alege metoda de amortizare accelerată pentru activele respective.
Pentru activele luate in folosinta in baza contractelor de leasing financiar,
scutirea de impozit pe profit se aplica de catre utilizator (locatar).
ATENTIE! Nu conteaza daca activul a fost achizitionat din fonduri proprii, din
finantari nerambursabile sau credite bancare. De asemenea, nu este relevant momentul
la care se achita datoria catre furnizorul de imobilizari. Trebuie sa tineti cont de
momentul punerii in functiune a investitiei si de profitul contabil brut obtinut de la
inceputul anului respectiv si pana la sfarsitul acelui trimestru.
13
Ce reprezintă profitul reinvestit?
Profitul contabil brut cumulat de la începutul anului este profitul contabil la care
se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, înregistrat în trimestrul/anul punerii în
funcţiune a echipamentelor tehnologice respective (contul 121 + contul 691).
Scutirea se calculează trimestrial sau anual, în funcţie de caz. Suma profitului scutit
de la impozitare, mai puţin partea aferentă rezervei legale, va fi repartizată la sfârşitul
exerciţiului financiar sau în cursul anului următor cu prioritate pentru constituirea
rezervelor, până la nivelul profitului contabil înregistrat la sfârşitul exerciţiului financiar.
Rezerva astfel constituită va fi impozitată la momentul utilizării sub orice formă,
precum şi în cazul operaţiunilor de reorganizare, dacă societatea beneficiară nu preia
această rezervă.
14
3. Se calculează impozitul pe profit datorat după aplicarea facilităţii:
80.000 lei – 16.000 lei = 64.000 lei;
Impozit pe profit aferent Trimestrului IV = 64.000 lei – 45.000 lei = 19.000 lei
15
perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2021 este de 60.000 lei. Capitalul social este de
200 lei, iar societatea dispune de rezerve legale constituite in limita legii.
La sfârşitul trimestrului IV 2021, societatea înregistrează un profit impozabil în
sumă de 400.000 lei. Impozitul pe profit datorat cumulat la sfârşitul trimestrului III
este de 33.000 lei.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit şi a
impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii, se parcurg următoarele etape:
16
EXEMPLUL 3: Rezultat fiscal mai mic decat cel contabil
17
EXEMPLUL 4: Investitii realizate în trimestrele anterioare
TRIMESTRUL III
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit şi a
impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii, se parcurg următoarele etape:
1. Se calculează impozitul pe profit la 30 septembrie 2021:
350.000 lei x 16% = 56.000 lei
TRIMESTRUL IV
Se parcurg următoarele etape:
1. Se calculează impozitul pe profit aferent anului 2021:
430.000 lei x 16% = 68.800 lei
18
Astfel, din profitul contabil brut cumulat in cel de-al doilea semestru (140.000
lei), se scade suma profitului investit anterior (50.000 lei), iar societatea mai poate
utiliza doar 90.000 lei.
Impozitul pe profit scutit este:
90.000 lei x 16% = 14.400 lei; impozit pe profit scutit = 14.400 lei;
19
Activele astfel dobândite pot fi înstrăinate terţilor?
Concluzii
In concluzie, putem considera o astfel de prevedere ca fiind binevenita, insa
consideram ca impactul este unul destul de redus la nivelul contribuabililor. Putini sunt
cei care vor beneficia la maximum de aceasta masura, avand in vedere cel putin
urmatoarele conditii care ar trebui indeplinite:
- activele achizitionate sa se incadreze in subgrupa 2.1, clasa 2.2.9 din Catalogul
privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat
prin HG 2139/2004 sau sa reprezinte un program informatic sau licenta;
- societatea sa inregistreze profit contabil brut in perioada in care pune in
functiune investitia;
- pentru a beneficia de creditul fiscal aferent, societatea trebuie sa obtina profit
impozabil, avand in vedere ca scutirea de impozit pe profit aferentă investiţiilor
realizate se acordă în limita impozitului datorat pentru perioada respectiva;
- daca societatea a inregistrat pierdere fiscala in perioadele precedente, atunci
aceasta ii diminueaza profitul impozabil, respectiv impozitul pe profit si astfel este
posibil sa nu scuteasca la impozit intreaga valoare a investitiei.
---------------------------------------------------------------------
20
7. Venituri neimpozabile – Art 23
Platitorul de dividende:
X lei 1171 = 457 X lei
Rezultat reportat Dividende de plata
Beneficiarul dividendelor:
X lei 5121 = 7611 X lei
Conturi la banci in lei Venituri din acțiuni deținute la
entitățile afiliate
Exemplu:
Entitatea ALFA achizitioneaza 2.000 de actiuni la o societate comerciala din
Romania la costul unitar de 10 lei. Dupa 3 ani, aceasta le vinde la pretul de 80
lei/actiune.
Care este castigul obtinut si daca se datoareaza impozit pe profit la acesta?
Exemplu:
Entitatea ALFA a obţinut în primul trimestru al anului 2021 venituri totale de
200.000 lei, din care:
a) venituri din dividende primite de la o persoană juridică română 15.000 lei;
b) venituri din anularea unui provizion pentru garanţii constituit în exerciţiul
financiar precedent 20.000 lei (la constituirea provizionului, cheltuiala a fost
nedeductibilă);
c) venituri din anularea unei deprecieri a creanţelor faţă de un client în sumă de
7.000 lei (la constituirea ajustării pentru depreciere, cheltuiala a fost considerată
deductibilă);
d) în urma unei sentinţe judecătoreşti definitive, penalităţi de întârziere datorate
statului la nivelul sumei de 5.500 lei au fost anulate (penalitatile au fost
nedeductibile la momentul constituirii lor).
Care este nivelul veniturilor impozabile?
22
8. Clasificarea cheltuielilor – Art 25
23
acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la
internarea într-o unitate sanitară, tichete de creşă acordate de angajator în
conformitate cu legislaţia în vigoare, contravaloarea serviciilor turistice și/sau
de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariaţii
proprii şi membrii lor de familie, precum şi contribuţia la fondurile de
intervenţie ale asociaţiilor profesionale ale minerilor;
- alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de
muncă sau a unui regulament intern.
Exemplu:
Societatea ALFA înregistrează următoarele cheltuieli sociale:
- ajutor pentru înmormântare 6.000 lei;
- cadourile salariaţilor şi copiilor minori ai acestora 5.000 lei;
- bilete de tratament şi odihnă acordate salariaţilor 8.000 lei.
Fond de salarii: a) 300.000 lei; b) 1.000.000 lei.
Determinaţi deductibilitatea cheltuielilor sociale.
Exemplu:
Societatea ALFA SRL, societate de expertiză contabilă, plătitoare de impozit pe profit,
achită în anul 2020 o cotizaţie obligatorie către CECCAR în valoare de 16.000 lei. De
asemenea, ea se înscrie în Asociaţia Internaţională de Fiscalitate, o organizaţie non-profit
având ca scop cercetarea în domeniul fiscal, pentru care achită o cotizaţie în anul 2021 de
21.000 lei.
Determinaţi suma deductibilă la calculul impozitului pe profit aferentă acestor cheltuieli,
ştiind că, in anul 2021, cursul de schimb mediu BNR a fost de 4,9204 lei.
24
Limita deducere cotizatie asociatie profesionala = 4.000 euro x 4,9204 lei/euro =
19.682 lei
Cheltuiala cu cotizatia achitata cate Asociatia Internationala de Fiscalitate este
deductibila in limita a 19.682 lei, iar diferenta de 1.318 lei (21.000 lei – 19.682 lei) este
cheltuiala nedeductibila.
Cotizatia platita la CECCAR este deductibila integral.
25
Achizitie masina din UE cu folosinta mixta:
100.000 2133 = 404
19.000 4426 = 4427
26
HG 284/2017 - Norme de aplicare:
În cazul în care un angajat care obţine venituri din salarii la funcţia de bază
se mută în cursul anului la un alt angajator, verificarea încadrării în plafonul anual
a sumelor reprezentând contribuţiile la fondurile de pensii facultative, primele de
asigurare voluntară de sănătate precum și serviciile medicale furnizate sub formă
de abonament, pentru care se acordă deducerea, se efectuează în baza
documentelor justificative eliberate de către angajatorul anterior prin care se
atestă nivelul deducerilor acordate până la momentul mutării.
27
Inainte de Legea 72/2018 Dupa Legea 72/2018
(5) Următoarele cheltuieli sunt (5) Următoarele cheltuieli sunt
deductibile limitat: deductibile limitat:
h) primele de asigurare voluntară de h) primele de asigurare voluntară de
sănătate, conform Legii nr. 95/2006 sănătate, precum şi serviciile medicale
privind reforma în domeniul sănătății, furnizate sub formă de abonament,
plătite în scopul personal al plătite în scopul personal al
contribuabilului, indiferent dacă contribuabilului, indiferent dacă
activitatea se desfășoară individual sau activitatea se desfăşoară individual sau
într-o formă de asociere, în limita într-o formă de asociere, în limita
echivalentului în lei a 400 euro anual echivalentului în lei a 400 euro anual
pentru fiecare persoană; pentru fiecare persoană;
28
furnizate sub formă de abonament, t) primele de asigurare voluntară de
conform Legii nr. 95/2006, republicată, sănătate, precum şi serviciile medicale
cu modificările și completările ulterioare, furnizate sub formă de abonament,
suportate de angajator pentru angajații suportate de angajator pentru angajaţii
proprii, astfel încât la nivelul anului să nu proprii, astfel încât la nivelul anului să nu
se depășească echivalentul în lei al sumei se depăşească echivalentul în lei al sumei
de 400 euro; de 400 euro de persoana;
---------------------------------------------------------------------
CONTABIL:
Din punct de vedere contabil, regulile de evaluare sunt foarte clare. Evaluarea la
inventar a creanţelor se face la valoarea lor probabilă de încasare.
Astfel, ajustările pentru deprecierea creanţelor sunt recunoscute atunci când sunt
constatate diferenţe în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi
valoarea contabilă a creanţelor, cu alte cuvinte atunci când valoarea de inventar este mai
mică decât cea contabilă. De asemenea, pentru creanţele incerte, entităţile trebuie să
constituie ajustări pentru pierdere de valoare, la nivelul sumei care nu se mai poate
recupera.
FISCAL:
Codul fiscal permite deducerea ajustarilor, in proportie de 30% (50%, incepand cu
1 ianuarie 2022) sau 100% (dupa cum vom detalia mai jos), pentru deprecierea
TUTUROR creantelor înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile.
Exemplu:
La data de 10 ianuarie 2021, entitatea Alfa a vândut mărfuri unui client la preţul
de vânzare de 20.000 lei, TVA 19%, termenul de încasare al creanţei fiind stabilit la 30
de zile. Costul bunurilor este de 14.000 lei. La data bilanţului (31 decembrie 2021),
entitatea Alfa nu a încasat creanţa cuvenită.
Prezentaţi înregistrările contabile care se impun în acest caz.
29
23.800 lei 4111 = 707 20.000 lei
Clienţi Venituri din vânzarea
mărfurilor
4427 3.800 lei
TVA colectată
Noiembrie 2021:
Termenul de încasare a fost negociat la 30 de zile. Astfel, creanţa ar fi trebuit
încasată până la data de 10 februarie 2021. Având în vedere că au trecut 270 de zile de
la data scadenţei, entitatea va înregistra în luna noiembrie o ajustare pentru depreciere
la nivelul a 30% din valoarea creanţei.
- înregistrarea ajustării pentru depreciere în sumă de 7.140 lei (23.800 lei x 30%):
Pentru a putea deduce ajustările pentru depreciere în limita unui procent de 100%
din valoarea creanţelor, trebuie să fie respectate cumulativ o serie de condiţii:
- creanţele sunt deţinute la o persoană juridică asupra căreia este declarată
procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin
care se atestă această situaţie;
- creanţele nu sunt garantate de altă persoană;
- creanţele sunt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului;
30
Exemplu:
La data de 18 august 2021, entitatea Alfa a vândut unui client semifabricate la
preţul de vânzare de 30.000 lei, TVA 19%, scadenţa fiind de 60 de zile. Costul de
producţie al produselor vândute este de 19.000 lei.
Ianuarie 2022:
Creanţa nu a fost încasată la termenul stabilit între părţi. Având în vedere că la
data de 22 ianuarie 2022 procedura de deschidere a falimentului a fost declarată prin
hotărâre judecătorească, entitatea va înregistra o ajustare pentru depreciere la nivelul
a 100% din valoarea creanţei.
31
La calculul impozitului pe profit aferent primului trimestru din anul 2022,
entitatea va dispune de o cheltuială deductibilă la nivelul sumei de 35.700 lei.
Aprilie 2022:
- încasarea creanţei de la client la data de 19 aprilie 2022:
32
nedeductibile. Pana la 31 decembrie 2015, în aceste situaţii, contribuabilii care scoteau
din evidenţă clienţii neîncasaţi erau obligaţi să comunice în scris acestora scoaterea din
evidenţă a creanţelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana
debitoare. Legea 227/2015 elimina aceasta obligativitate.
Dpdv TVA:
Conform Codului fiscal, este permisă ajustarea bazei de impozitare in cazul în care
contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu poate fi încasata in urma:
- intrării în faliment a beneficiarului; sau
- punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi confirmat printr-o
sentinţă judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau
eliminată.
Plusuri la inventar
Stocuri
607 = 371 (4.000 lei)
601 = 301 (xxxxx lei)
Imobilizari corporale
2131 = 4754 valoare de piata 5.000 lei
6811 = 2813 x lei
4754 = 7584 x lei
Numerar in casierie (putin probabil)
5311 = 7588 2.000 lei
33
A. Minusuri din gestiune imputabile
Exemplu:
In urma inventarierii stocurilor la 31 noiembrie 2021, entitatea Alfa a constatat:
stocul scriptic de materii prime: 2.000 buc x 10 lei;
stocul faptic (inventariere) de materii prime: 1.950 buc x 10 lei.
Conducerea entitatii a decis sa impute unui angajat acest minus din gestiune la valoarea
de inlocuire de 700 lei. La achizitia materiilor prime, entitatea a dedus TVA la nivelul cotei de
19%.
Prezentaţi înregistrările contabile care se impun în acest caz.
34
700 lei 4282 = 7588 700 lei
„Alte creanţe în „Alte venituri din
legătură cu personalul” exploatare”
35
5. subprodusele de origine animală, nedestinate consumului uman, altele decât cele
aflate în situațiile/condițiile prevăzute la pct. 1 - 3, dacă eliminarea acestora este
efectuată potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
6. produsele agroalimentare, devenite improprii consumului uman sau animal, dacă
direcționarea/dirijarea vizează transformarea acestora în compost/biogaz sau
neutralizarea acestora, potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei
alimentare;
7. alte bunuri decât cele aflate în situațiile/condițiile prevăzute la pct. 1 - 6, dacă
termenul de valabilitate/expirare este depășit, potrivit legii.
Exemplu:
În mai 2020, societatea Alfa achiziţionează materiale textile la costul de 30.000 lei, TVA
19%, în vederea confecţionării de articole de îmbrăcăminte.
36
Având în vedere încetarea relaţiilor contractuale cu o serie de clienţi, societatea nu a
reuşit să consume integral în producţie materialele achiziţionate. Astfel, în octombrie 2021, în
urma inventarierii, conducerea societăţii a decis să scoată din gestiune materialele textile
rămase, având costul de 10.000 lei, acestea fiind decolorate şi nemaiputând fi utilizate.
Vom prezenta în continuare 2 scenarii:
A. Societatea face dovada că bunurile respective au fost distruse; sau
B. Societatea nu poate face dovada că bunurile respective au fost distruse.
37
11. Tratamentul fiscal al cheltuielilor de protocol – Art 25
Exemplu:
In primul trimestru al anului, entitatea Alfa a înregistrat urmatoarele venituri si
cheltuieli:
- venituri din servicii prestate 60.000 lei;
- venituri din vanzarea unui teren 20.000 lei;
- venituri din ajustari pentru deprecierea stocurilor 4.000 lei;
- venituri din dividende primite (30% timp de 4 ani) 2.000 lei;
- cheltuieli cu salariile 30.000 lei;
- cheltuieli de protocol 2.000 lei;
- cheltuieli cu amenzi datorate ANAF 1.000 lei;
- cheltuieli cu ajustari pentru deprecierea stocurilor 5.000 lei;
Prezentaţi tratamentul fiscal aferent cheltuielilor de protocol.
Dpdv TVA
Incepand cu 1 ianuarie 2013, bunurile de mică valoare acordate gratuit în cadrul
acţiunilor de protocol NU sunt considerate livrări de bunuri dacă valoarea fiecărui cadou
oferit este mai mică sau egală cu plafonul de 100 lei, exclusiv TVA. Cadoul cuprinde unul
sau mai multe bunuri oferite gratuit.
În situaţia în care persoana impozabilă a oferit şi cadouri care depăşesc individual
plafonul de 100 lei, însumează valoarea depăşirilor de plafon aferente unei perioade
fiscale, care constituie livrare de bunuri cu plată şi colectează taxa, dacă s-a exercitat
dreptul de deducere a taxei aferente achiziţiei bunurilor respective.
Se consideră că livrarea de bunuri are loc în ultima zi lucrătoare a perioadei
fiscale în care au fost acordate bunurile gratuit şi a fost depăşit plafonul. Baza impozabilă,
respectiv valoarea depăşirilor de plafon, şi taxa colectată aferentă se înscriu într-o
autofactura care se include în Decontul de TVA 300 întocmit pentru perioada fiscală în
care persoana impozabilă a acordat bunurile gratuit în cadrul acţiunilor de protocol şi a
depăşit plafonul.
38
Exemplu:
Entitatea Alfa a înregistrat în trimestrul I din 2021 venituri din vanzarea de
marfuri de 100.000 lei şi cheltuieli cu marfurile vandute în sumă de 90.000 lei. Aceasta
a acordat in luna martie 2021 unui grup de 10 clienţi cadouri a căror valoare
individuală este de 150 lei, plus TVA 19%. Astfel, cheltuielile de protocol au fost 1.500
lei. Perioada fiscala a societatii este luna.
Prezentaţi tratamentul fiscal aferent cheltuielilor de protocol.
Din punct de vedere al TVA, valoarea fiecărui cadou depăşeşte plafonul de 100
lei. Entitatea trebuie să colecteze TVA pentru diferenţa de 500 lei (50 lei/cadou x 10
cadouri), avand in vedere ca este inregistrata in scopuri de TVA si ca si-a exercitat
dreptul de deducere a TVA la achizitia cadourilor.
95 lei 623 = 4427 95 lei
„Cheltuieli de protocol, „TVA colectată”
reclamă şi publicitate”
39
In ceea ce priveste protocolul sub forma serviciilor (mese la restaurant cu diversi
parteneri), TVA este deductibila daca actiunile de protocol sunt realizate in scopuri
legate de activitatea economica a societatii. Daca putem demonstra ca o masa la un
restaurant a fost necesara in scopul afacerii, atunci TVA este deductibila. In acest sens,
putem justifica scopul intalnirilor cu o serie de documente (note de negociere, rapoarte,
contracte incheiate etc.). Daca nu putem demonstra o astfel de legatura, atunci trebuie sa
colectam TVA prin emiterea de autofactura.
Există două abordări diferite din punct de vedere fiscal, care generează şi
înregistrări contabile diferite:
- TVA aferent cheltuielilor de protocol - analizată prin prisma plafonului de 100 lei,
nefiind necesară analiza depăşirii cheltuielilor de protocol peste procentul de 2%
din profit pentru care s-ar fi colectat TVA (asa cum era pana in 31.12.2012);
- cheltuiala cu protocolul pentru calculul impozitului pe profit - plafonul maxim de
2% din baza de calcul rămâne nemodificat, cu deosebirea că în cheltuiala cu
protocolul se va înregistra şi cheltuiala cu TVA devenită nedeductibilă (colectată)
peste cei 100 lei.
40
Exemplu:
Entitatea Alfa a înregistrat în trimestrul I din 2021 venituri totale de 100.000 lei
şi cheltuieli în sumă de 95.000 lei. Aceasta a acordat unui grup de 10 clienţi cadouri a
căror valoare individuală este de 80 lei. Astfel, cheltuielile de protocol au fost 800 lei.
Prezentaţi tratamentul fiscal aferent cheltuielilor de protocol.
Din punct de vedere al TVA, având în vedere că valoarea fiecărui cadou este
inferioară plafonului de 100 lei, entitatea nu trebuie să colecteze TVA.
La calculul impozitului pe profit, baza de calcul pentru deductibilitatea
cheltuielilor de protocol este de 5.800 lei (100.000 lei – 95.000 lei + 800 lei). Astfel,
cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita a 116 lei (5.800 lei x 2%). Pentru
partea nedeductibilă a cheltuielii de protocol nu se mai analizează nimic în ceea ce
priveşte TVA, întrucât TVA se deduce în limita celor 100 lei, fără să existe vreo legătură
între cheltuiala cu protocolul nedeductibilă şi TVA.
---------------------------------------------------------------------
Cadrul legal in vigoare contine prevederi favorabile celor care doresc sa efectueze
sponsorizari, sa incheie acte de mecenat sau sa acorde burse private. De aceea, este
recomandat ca entitatile care inregistreaza profit sa directioneze sume catre ONG-uri
pentru cauze filantropice, umanitare etc.
Cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private
sunt nedeductibile. Contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat,
potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea şi ale legii bibliotecilor, precum şi cei cei
care acordă burse private scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita
minimă precizată mai jos:
- 7,50/00 din cifra de afaceri;
- 20% din impozitul pe profit datorat.
ATENTIE!:
Incepand cu 1 aprilie 2019, in cazul sponsorizărilor efectuate către entități
persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unități de cult, sumele aferente acestora se
scad din impozitul pe profit datorat, în limitele de mai sus, doar dacă beneficiarul
sponsorizării este înscris, la data încheierii contractului, în Registrul
entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.
Calculul se face la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, cumulat de la
inceputul anului.
De regula, sponsorizarile se acorda spre finalul anului, moment in care societatile
au o imagine de ansamblu cu privire la nivelul cifrei de afaceri si al impozitului pe profit,
criterii in functie de care se poate stabili nivelul sumei acordate ca sponsorizare.
NOU!!!
Conform Legii 322/2021, incepand cu anul 2022, in cazul în care valoarea stabilită
conform regulei de mai sus, diminuată cu sumele reportate, nu a fost utilizată integral,
41
entitatile pot dispune redirecţionarea impozitului pe profit, în limita valorii astfel
calculate, pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat sau acordarea de
burse private, în termen de maximum 6 luni de la data depunerii Declaraţiei anuale 101
de impozit pe profit, prin depunerea unui formular de redirecţionare.
În cazul contribuabililor membri ai unui grup fiscal, redirecţionarea poate fi
dispusă numai de persoana juridică responsabilă.
Obligaţia plăţii sumei redirecţionate din impozitul pe profit revine organului fiscal.
Redirecţionarea impozitului pe profit pentru sponsorizarea entităţilor persoane juridice
fără scop lucrativ, inclusiv a unităţilor de cult, poate fi efectuată doar dacă beneficiarul
sponsorizării este înscris, la data plăţii sumei respective de către organul fiscal, în
Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.
Procedura, modelul şi conţinutul formularului de redirecţionare se stabilesc prin
ordin al preşedintelui ANAF.
Exemplu:
In anul 2022, entitatea ALFA a obtinut o cifra de afaceri de 1.000.000 lei, iar
impozitul pe profit calculat este de 30.000 lei. In cursul anului, entitatea a incheiat un
contract de sponsorizare cu un ONG la nivelul sumei de 4.000 de lei.
Cum va proceda entitatea la finalul anului 2022?
Pana la intrarea in vigoare a Legii 322/2021, sumele care nu erau scăzute din
impozitul pe profit se reportau în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor
sume se efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleaşi condiţii, la fiecare termen de
plată a impozitului pe profit.
Începând cu 1 ianuarie 2022, entitatile pot dispune asupra valorii minime dintre
0,75% din cifra de afaceri si 20% din impozit numai dacă aceasta, în urma diminuării cu
sumele reportate, este pozitivă.
42
Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit se reportează numai pentru
sponsorizări/acte de mecenat/acordarea de burse private efectuate înainte de 1 ianuarie
2022, fără a depăşi anul 2028.
Exemplu:
Entitatea Alfa, plătitoare de impozit pe profit, a înregistrat următoarele venituri
si cheltuieli la 31 decembrie 2021:
Venituri din vanzarea produselor finite = 100.000 lei;
Venituri din prestari servicii = 40.000 lei;
Venituri din dobanzi = 5.000 lei
Cheltuieli cu materii prime = 40.000 lei;
Cheltuieli cu salariile = 10.000 lei;
Cheltuieli cu servicii primite de la terti = 15.000 lei;
Cheltuieli cu sponsorizarea platite = 4.000 lei;
Cheltuieli cu impozitul pe profit = 12.000 lei.
Care este impozitul pe profit datorat la 31 decembrie?
Impozit pe profit final 2021 = 12.800 lei – 1.050 lei = 11.750 lei
Diferenta de recuperat = 11.750 lei – 12.000 lei = 250 lei
Dpdv TVA
Bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare sau mecenat NU sunt
considerate livrări de bunuri dacă valoarea totală în cursul unui an calendaristic se
43
încadrează în limita a 3‰ din cifra de afaceri constituită din operaţiuni taxabile, scutite
cu sau fără drept de deducere, precum şi din operaţiuni pentru care locul
livrării/prestării este considerat a fi în străinătate, potrivit prevederilor art. 275 şi 278
din Legea 227/2015 privind Codul fiscal.
Încadrarea în plafon se determină pe baza datelor raportate prin deconturile de
TVA depuse pentru un an calendaristic. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în aceste
plafoane sponsorizările şi acţiunile de mecenat, acordate în numerar, şi nici bunurile
pentru care taxa nu a fost dedusă.
Depăşirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plată, respectiv se colectează
taxa. Taxa colectată aferentă depăşirii se include în decontul întocmit pentru
ultima perioadă fiscală a anului respectiv.
Exemplu:
In data de 13 octombrie 2021, societatea Alfa, plătitoare de impozit pe profit si
inregistrata in scopuri de TVA, care are ca obiect de activitate producerea si comercializarea
preparatelor din carne a încheiat un contract de sponsorizare, în calitate de sponsor.
In data de 7 octombrie 2021, aceasta acorda mezeluri in valoare de 4.000 lei unei
asociatii care promoveaza interesele copiilor defavorizati, inscrisa in Registrul ANAF.
La calculul profitului impozabil pentru anul 2021, se cunosc următoarele informaţii
preluate din contabilitatea entitatii Alfa:
Elemente Suma
Venituri din vânzarea produselor finite 400.000 lei
Venituri din chirii 50.000 lei
Venituri din cedarea imobilizarilor 100.000 lei
TOTAL VENITURI 550.000 lei
Cheltuieli cu materiile prime 220.000 lei
Cheltuieli cu materialele consumabile 30.000 lei
Cheltuieli cu personalul 70.000 lei
Cheltuieli cu servicii de la terti 50.000 lei
Cheltuieli cu impozitul pe profit 10.000 lei
Cheltuieli cu sponsorizarea 4.000 lei
TOTAL CHELTUIELI 384.000 lei
Avansuri incasate de la clienti 100.000 lei
Societatea Alfa a obtinut venituri totale de 550.000 lei, cifra de afaceri „contabila” fiind
de 450.000 lei.
44
Venituri impozabile 550.000 lei
Cheltuieli deductibile 370.000 lei
- Cheltuieli cu materiile prime
- Cheltuieli cu materialele consumabile
- Cheltuieli cu personalul
- Cheltuieli cu servicii de la terti
Profit impozabil (550.000 lei – 370.000 lei) 180.000 lei
Impozit pe profit înainte de deducerea cheltuielii cu sponsorizarea
(180.000 lei x 16%) 28.800 lei
7,50/00 din cifra de afaceri (450.000 lei x 7,50/00); 3.375 lei
20% din impozitul pe profit (28.800 lei x 20%) 5.760 lei
Suma care se deduce din impozitul pe profit pentru sponsorizare 3.375 lei
Impozitul pe profit datorat pentru anul 2021 (28.800 lei – 3.375 lei) 25.425 lei
Impozit pe profit declarat in trimestrele precedente 10.000 lei
Diferenta de impozit pe profit datorat 15.425 lei
Societatea Alfa va depune Declaratia 101 pana in 25 iunie 2022, termen pana la care ar
trebui sa achite si diferenta de impozit pe profit de 15.425 lei.
Inregistrarea contabila la 31 decembrie 2021 este:
45
Cheltuiala este nedeductibila fiscal, avand acelasi regim ca si cheltuiala cu
sponsorizarea in sine.
Suma de 185 lei se evidentiaza la randul de Regularizari din Decontul de TVA 300
aferent ultimei perioade fiscale din anul 2021.
Daca societatea ar fi acordat sponsorizare in bani sau ar fi fost neplatitoare de TVA,
atunci nu ar fi trebuit sa colecteze TVA.
De retinut:
- pentru stabilirea deductibilitatii cheltuielilor cu sponsorizarea la calculul impozit
pe profit/venit, se utilizeaza o baza de calcul, iar din punct de vedere al TVA, cadrul
legal prevede o alta baza de calcul si doar daca sponsorizarea consta in acordarea
de bunuri la care entitatea si-a dedus TVA;
- pentru entitatile platitoare de impozit pe profit, cheltuielile cu sponsorizarea
efectuate pana la 31.12.2021 si neutilizate in anul in care au fost suportate, pot fi
reportate in urmatorii 7 ani consecutivi. Incepand cu anul 2022, aceasta facilitate
nu se mai aplica.
---------------------------------------------------------------------
Având în vedere implicaţiile fiscale care pot apărea in cazul reevaluarilor, trebuie
să acordaţi o atenţie sporită modalităţii în care reflectaţi aceste operaţiuni în situaţiile
financiare întocmite.
Diferenţa rezultată dintre valoarea justă şi valoarea contabilă a activului trebuie să
fie prezentată ca un plus de valoare sau ca un minus de valoare.
Incepand cu 1 ianuarie 2015, surplusul din reevaluare trebuie să fie înregistrat:
în creditul contului 105 „Rezerve din reevaluare”, dacă anterior nu s-a constatat un
minus de valoare;
în contul 755 „Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale”, dacă anterior s-
a constatat un minus de valoare înregistrat în contul 655 „Cheltuieli din
reevaluarea imobilizărilor corporale”, iar eventualul surplus rămas este înregistrat
în creditul contului 105 „Rezerve din reevaluare”.
Incepand cu 1 ianuarie 2015, minusul din reevaluare este înregistrat:
în contul 655 „Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale”, dacă anterior
nu s-a constatat niciun plus de valoare;
în debitul contului 105 „Rezerve din reevaluare”, dacă anterior s-a constatat un
plus de valoare, iar eventuala diferenţă negativă rămasă va fi înregistrată în contul
655 „Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale”.
Exemplu:
Societatea Alfa a achiziţionat la data de 07.05.2010 un teren, costul acestuia fiind
de 60.000 lei. La o primă reevaluare a acestuia, s-a stabilit o valoare justă de 81.000 lei.
La a doua reevaluare, valoarea justă a activului s-a situat la nivelul sumei de 52.000 lei.
46
La a treia reevaluare, valoarea de pe piaţă a terenului a crescut până la 76.000 lei. La a
patra reevaluare, valoarea justă a terenului a fost stabilită de evaluator la 63.000 lei. La
a cincea reevaluare, evaluatorul a stabilit o valoare justă a terenului de 68.000 lei.
Înregistrările contabile efectuate sunt:
Prima reevaluare:
Valoare justă 81.000 lei
Valoare contabilă 60.000 lei
Surplus din reevaluare 21.000 lei
A II-a reevaluare:
Valoare justă 52.000 lei
Valoare contabilă 81.000 lei
Minus din reevaluare 29.000 lei
În această situaţie, diferenţa negativă de valoare este de 29.000 lei (81.000 lei –
52.000 lei), iar rezerva disponibilă existentă în contabilitatea entităţii este de 21.000
lei. Astfel, se va anula rezerva din reevaluare existentă, iar diferenţa de 8.000 lei
(29.000 lei – 21.000 lei) rămasă neacoperită va fi înregistrată la cheltuieli. Este incorect
ca entitatea să înregistreze întreaga depreciere pe cheltuieli, în condiţiile în care pentru
terenul în cauză există rezerve din reevaluare disponibile.
Conform art 25, alin (4), lit L din Legea 227/2015 – Noul Cod fiscal, minusurile
de valoare rezultate în urma reevaluărilor reprezintă cheltuieli nedeductibile.
47
A III-a reevaluare:
Valoare justă 76.000 lei
Valoare contabilă 52.000 lei
Surplus din reevaluare 24.000 lei
Şi în cazul primei reevaluări s-a obţinut un plus de valoare, însă, de această dată,
tratamentul contabil va fi diferit, având în vedere că la a II-a reevaluare s-a înregistrat
o depreciere pentru teren. Este incorect ca entitatea să recunoască tot surplusul din
reevaluare la rezerve.
În această situaţie, surplusul obţinut din revaluare este de 24.000 lei (76.000 lei
– 52.000 lei), însă pentru activul în cauză s-a înregistrat anterior o depreciere de 8.000
lei. Astfel, diferenţa pozitivă de 24.000 lei va conduce la recunoaşterea unui venit care
să compenseze cheltuiala recunoscută anterior, iar diferenţă pozitivă rămasă se va
înregistra la rezerve din reevaluare.
A IV-a reevaluare:
Valoare justă 63.000 lei
Valoare contabilă 76.000 lei
Minus din reevaluare 13.000 lei
Şi în cazul celei de-a doua reevaluări s-a obţinut un minus de valoare, însă, de
această dată, tratamentul contabil va fi diferit, având în vedere că, în acest caz, rezerva
disponibilă este suficientă pentru a acoperi deprecierea constatată.
Diferenţa negativă de 13.000 lei (76.000 lei – 63.000 lei) va diminua rezervele
din reevaluare existente. Având în vedere că, înainte de reevaluare, soldul contului 105
„Rezerve din reevaluare” era de 16.000 lei, iar deprecierea constatată în prezent este
de 13.000 lei, nu se va mai recunoaşte nicio cheltuială cu deprecierea.
48
A V-a reevaluare:
Valoare justă 68.000 lei
Valoare contabilă 63.000 lei
Surplus din reevaluare 5.000 lei
Având în vedere că nu există diferenţe negative de valoare rezultate din cea de-
a patra reevaluare, entitatea va înregistra integral surplusul obţinut la rezerve din
revaluare.
Incepand cu 1 ianuarie 2015, atunci când un activ care a fost reevaluat este scos
din evidenţa imobilizărilor (cedat, casat sau transferat la stocuri), eventuala rezervă din
reevaluare disponibilă se consideră câştig realizat, ceea ce înseamnă că trebuie să fie
transferată în contul 1175 „Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din
rezerve din reevaluare”. Pana la 31 decembrie 2014, in acest scop era utilizat contul 1065
„Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare”.
Exemplu:
La data de 17.10.2008, entitatea Alfa a achiziţionat un teren construibil la costul de
300.000 lei, TVA 19%. La data de 31.12.2010, terenul a fost reevaluat şi s-a stabilit o valoare
justă de 400.000 lei. La data de 10.04.2021, terenul a fost vândut la preţul de vânzare de
550.000 lei, TVA 19%, deoarece cumparatorul nu este inregistrat in scopuri de TVA.
Înregistrările contabile efectuate sunt:
Achiziţia terenului:
Codul fiscal prevede faptul că scutirea de TVA nu se aplică pentru livrarea de terenuri
construibile. Terenul construibil reprezintă orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se
pot executa construcţii. Calificarea unui teren drept teren construibil sau teren cu altă
destinaţie, la momentul vânzării sale de către proprietar, rezultă din certificatul de urbanism.
Reevaluarea terenului:
Valoare justă 400.000 lei
Valoare contabilă 300.000 lei
Surplus din reevaluare 100.000 lei
49
Diferenţa pozitivă apărută va fi înregistrată la rezerve din revaluare, având în vedere că
este prima reevaluare şi nu pot exista diferenţe negative din perioada precedentă.
Vânzarea terenului:
- vânzarea propriu-zisă a activului
Din punct de vedere contabil, în urma vânzării terenului, entitatea obţine venituri de
550.000 lei şi cheltuieli de 400.000 lei. Astfel, rezultatul contabil este 150.000 lei.
Din punct de vedere fiscal, rezerva din reevaluare este considerată element similar
veniturilor şi se include în rezultatul fiscal. Astfel, acesta va fi de 250.000 lei (150.000 lei
rezultatul contabil + 100.000 lei rezerva transferată).
50
Exemplu:
La data de 13.04.2008, entitatea Alfa a achiziţionat un teren construibil la costul de
500.000 lei, TVA 19%. La data de 31.12.2017, terenul a fost reevaluat şi s-a stabilit o valoare
justă de 350.000 lei. La data de 19.05.2021, terenul a fost vândut in regim de taxare inversa la
preţul de vânzare de 600.000 lei.
Înregistrările contabile efectuate sunt:
Achiziţia terenului:
500.000 lei 2111 = 404 595.000 lei
„Terenuri” „Furnizori de imobilizări”
95.000 lei 4426
„TVA deductibilă”
Reevaluarea terenului:
Valoare justă 350.000 lei
Valoare contabilă 500.000 lei
Minus din reevaluare 150.000 lei
La calculul impozitului pe profit aferent anului 2017, cheltuiala de 150.000 lei a fost
considerată nedeductibilă fiscal.
ATENŢIE! Chiar dacă în urma reevaluării valoarea din contabilitate a terenului este de
350.000 lei, valoarea fiscală a acestuia rămâne 500.000 lei. Aşa cum am prezentat şi mai sus,
valoarea fiscală nu poate fi mai mică decât costul de achiziţie al terenului.
Vânzarea terenului:
- vânzarea propriu-zisă a activului
Din punct de vedere contabil, în urma vânzării terenului, entitatea obţine venituri de
600.000 lei şi cheltuieli de 350.000 lei. Astfel, rezultatul contabil este 250.000 lei.
51
Din punct de vedere fiscal, valoarea fiscală a terenului este de 500.000 lei, iar
câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea acestuia se calculează pe baza valorii fiscale,
nu a celei contabile.
Astfel, rezultatul fiscal va fi de 100.000 lei (600.000 lei preţul de vanzare - 500.000 lei
valoarea fiscală a terenului).
REŢINEŢI! Profitul contabil a fost de 250.000 lei, iar cel fiscal de 100.000 lei. Entitatea
Alfa a scutit de la impozitare suma de 150.000 lei. Adică se aplică regula conform căreia o
cheltuială nedeductibilă care se reia pe venituri generează un venit neimpozabil. Pierderea
recunoscută la reevaluarea din anul 2017 în sumă de 150.000 lei a fost „recuperată” acum de
societate în sensul că aceasta suportă impozit pe profit la nivelul sumei de 100.000 lei şi nu de
250.000 lei.
Art 26, alin (6) din Legea 227/2015 privind Codul fiscal oarecum limitează
recunoaşterea fiscală a cheltuielilor cu amortizarea aferente rezervelor din reevaluare.
Cu alte cuvinte, în cazul unui plus de valoare înregistrat, cheltuiala cu amortizarea este
considerată integral deductibilă, însă diferenţa dintre amortizarea calculată având la
bază valoarea justă şi amortizarea aferentă activului înainte de reevaluare reprezintă
element similar veniturilor şi se impozitează ca atare, nu doar la schimbarea destinaţiei
rezervei.
52
Mai mult decât atât, este limitată şi recunoaşterea fiscală a rezervelor din
reevaluare la momentul scoaterii din gestiune a activelor la care se referă acele rezerve.
Exemplu:
Entitatea Alfa a achiziţionat în anul 2014 un apartament, pentru care
amortizarea anuală stabilită a fost de 2.000 lei. La data de 31.12.2017, entitatea a
reevaluat activul, în urma acestei operaţii amortizarea anuală rezultată fiind de 5.000
lei. La data de 31.12.2020, apartamentul a fost reevaluat pentru a doua oară,
amortizarea anuală fiind de 8.000 lei.
Care este impactul acestor reevaluări asupra Declaraţiei 101 aferente anului
2021?
53
producţie sau a valorii de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori
constituite ca aport, după caz.
Art 28, alin (17) din Legea 227/2015 Noul Cod fiscal:
Câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcţiune
a acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, diminuată cu
amortizarea fiscală.
Exemplu:
Entitatea Alfa deţine o clădire înregistrată la costul de 50.000 lei, iar amortizarea
cumulată este de 20.000 lei. La 31.12.2020, activul este reevaluat, valoarea justă fiind
de 18.000 lei. Durata de viaţă rămasă este de 20 de ani.
Înregistrările contabile efectuate sunt:
Reevaluarea construcţiei:
* Cost de achiziţie 50.000 lei
– Amortizare cumulată 20.000 lei
= Valoare contabilă netă (neamortizată) 30.000 lei
* Valoare justă 18.000 lei
* Minus obţinut din reevaluare 12.000 lei
Anul 2021:
Valoare contabilă a activului = 18.000 lei
Valoare fiscală a activului = 30.000 lei
18.000
Amortizare contabilă = = 900 lei
20
54
30.000
Amortizare fiscală = = 1.500 lei
20
- înregistrarea amortizării aferente anului 2021:
900 lei 6811 = 2812 900 lei
„Cheltuieli de „Amortizarea
exploatare privind construcţiilor”
amortizarea
imobilizărilor”
Exemplu:
La data de 09.10.2018, entitatea Alfa a achiziţionat o construcţie la costul de 384.000
lei, taxare inversa. Durata de utilizare a fost stabilită la 40 de ani. La data de 31.12.2020, activul
a fost reevaluat şi s-a stabilit o valoare justă de 499.400 lei.
La data de 10.01.2022, construcţia a fost vândută la preţul de vânzare de 520.000 lei in
regim de taxare inversa, tinand cont ca beneficiarul este inregistrat in scopuri de TVA si
entitatea Alfa a optat pentru taxarea operatiunii.
La reevaluare, entitatea va utiliza metoda actualizării valorii nete, iar rezerva din
reevaluare va fi transferată la rezultatul reportat la cedarea bunului.
Prezentati inregistrarile contabile pentru intreaga perioada.
55
Înregistrarea amortizării lunare de 800 lei, pe perioada noiembrie 2018-
decembrie 2020:
Reevaluarea construcţiei:
* Cost de achiziţie 384.000 lei
– Amortizare cumulată (2 ani şi 2 luni) = 800 lei x 26 luni 20.800 lei
= Valoare contabilă netă (neamortizată) 363.200 lei
* Valoare justă 499.400 lei
* Surplus obţinut din reevaluare 136.200 lei
56
Astfel, la calculul impozitului pe profit din anul 2021, entitatea va dispune de un „venit
impozabil” suplimentar de 3.600 lei (300 lei x 12 luni).
Vânzarea construcţiei:
* Valoare justă în urma reevaluării 499.400 lei
– Amortizare cumulată pe 1 an (1.100 lei x 12 luni) 13.200 lei
= Valoare contabilă netă (neamortizată) 486.200 lei
Dacă în urma reevaluării unor terenuri rezultă o descreştere a valorii acestora sub
costul de achiziţie sau sub valoarea de piaţă a celor dobândite cu titlu gratuit sau aduse
ca aport, atunci valoarea fiscală este costul de achiziţie sau valoarea de piaţă a celor
dobândite cu titlu gratuit sau aduse ca aport.
De asemenea, dacă la reevaluarea unor imobilizări amortizabile se obţin
descreşteri ale valorii acestora sub costul de achiziţie, de producţie sau al valorii de piaţă,
57
după caz, valoarea fiscală rămasă neamortizată a se recalculează până la nivelul celei
stabilite pe baza costului de achiziţie, de producţie sau a valorii de piaţă după caz. Cu alte
cuvinte, în valoarea fiscală NU sunt incluse minusurile rezultate în urma reevaluărilor.
ART. 272
Se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 3 ani fondatorul, administratorul,
directorul sau reprezentantul legal al societăţii, care încalcă dispoziţiile art. 183.
Codul fiscal
Rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului
contabil, la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, până ce aceasta va
atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat.
In cazul în care nivelul capitalului social sau al patrimoniului a fost diminuat,
partea din rezerva legală corespunzătoare diminuării, care a fost anterior dedusă,
reprezintă element similar veniturilor.
In cazul utilizării rezervei legale, reconstituirea ulterioară este deductibilă la
calculul profitului impozabil.
Exemplu:
La sfârşitul anului 2021, societatea comercială ALFA are un capital social de
80.000 lei şi rezerve legale la nivelul sumei de 12.000 lei. În primul trimestru al anului
2022, veniturile totale obţinute au fost de 300.000 lei, iar cheltuielile totale au fost de
200.000 lei, din care cheltuielile cu impozitul pe profit au fost de 10.000 lei.
Care este nivelul maxim permis fiscal în ceea ce priveşte majorarea rezervei legale?
Rezultat în scopul rezervei = 300.000 lei – 200.000 lei + 10.000 lei = 110.000 lei
5% din Rezultat = 110.000 lei x 5% = 5.500 lei
20% din capitalul social = 80.000 lei x 20% = 16.000 lei
58
rezerve legale în limita sumei de 4.000 lei, pentru a nu depăşi pragul maxim permis de
fiscalitate de 16.000 lei.
Aceasta va reprezenta o deducere fiscala, iar cand se calculeaza impozitul pe
profit aferent primului trimestru se va tine cont de aceasta suma.
Constituirea efectiva a rezervei legale din punct de vedere contabil se face la
sfarsitul exercitiului financiar, nota contabila fiind:
Exemplu:
Pentru entitatea ALFA care are un capital social de 9.000 lei se cunosc
urmatoarele informatii:
Perioada Regim impozitare Profit brut
Ianuarie – Septembrie Microintreprindere cu 1% 8.000 lei
Octombrie – Decembrie Impozit pe profit 2.000 lei
ANUL 2019 10.000 lei
Care este rezerva legala recunoscuta in contabilitate si care este deducerea fiscala
de care poate beneficia entitatea la calculul impozitului pe profit?
Dpdv CONTABIL:
Profit contabil 2021 = 10.000 lei
Limita maxima admisa = 9.000 lei x 20% = 1.800 lei
Rezerva legala constituita = 10.000 lei x 5% = 500 lei
500 lei 129 = 1061 500 lei
„Repartizarea profitului” „Rezerve legale”
Dpdv FISCAL:
Profit contabil brut Trim IV = 2.000 lei
Deducere fiscala = 2.000 lei x 5% = 100 lei
---------------------------------------------------------------------
59
- dobânda capitalizată inclusă în valoarea contabilă a unui activ aferent sau
amortizarea dobânzii capitalizate;
- sume calculate pe baza unui randament al finanțării în temeiul normelor privind
prețurile de transfer acolo unde este cazul;
- dobânzi noționale în cadrul unor instrumente financiare derivate sau al unor
acorduri de acoperire a riscului aferente împrumuturilor unei entități;
- anumite câștiguri și pierderi generate de diferențele de curs valutar la
împrumuturi și instrumente legate de obținerea de finanțare;
- comisioane de garantare pentru mecanisme de finanțare;
- comisioane de intermediere și costuri similare aferente împrumuturilor de fonduri
60
ATENTIE! Prin excepție, în cazul în care contribuabilul este o entitate
independentă, în sensul că nu face parte dintr-un grup consolidat în scopuri de
contabilitate financiară și nu are nicio întreprindere asociată și niciun sediu permanent,
acesta deduce integral costurile excedentare ale îndatorării, în perioada fiscală în
care acestea sunt suportate.
Regulile prevăzute mai sus sunt aplicabile și dobânzilor și pierderilor nete din
diferențe de curs valutar reportate din anii anteriori, conform prevederilor în vigoare
până la 31 decembrie 2017 inclusiv. În cazul entităților independente, dobânzile și
pierderile nete din diferențe de curs valutar reportate din anii anteriori sunt integral
deductibile.
Exemplu:
Entitatile ALFA și BETA, platitoare de impozit pe profit la trimestru, sunt asociate
în sensul că societatea A deține direct 70% din capitalul societății B. ALFA acordă un
împrumut entitatii BETA în sumă de 500.000.000 lei, pentru finanțarea activității
acesteia. Cursul de schimb BNR pentru ultima zi a anului fiscal a fost de 4,7793 lei/euro.
Societatea BETA prezintă următoarea situație, la sfârșitul anului fiscal 2019:
61
- partea din costul excedentar al îndatorării de 24.850.000 lei, ce depășește
plafonul de 4.779.300 lei, respectiv suma de 20.070.700 lei este dedusă limitat
până la nivelul a 30% din baza de calcul, stabilită potrivit legii.
RANDUL 12
Pana la 31 decembrie 2017 Incepand cu 1 ianuarie 2018
„Cheltuieli cu dobânzile şi diferenţele de „Cheltuieli cu dobânzile şi alte costuri
curs valutar reportate din perioada echivalente dobanzii din punct de vedere
precedentă” economic”
Se completează cu suma reprezentând cheltuielile cu dobânzile și alte costuri
echivalente dobânzii din punct de vedere economic, reportate potrivit art. 40^2 din
Codul fiscal. Aceste sume sunt preluate de la rândul „Cheltuieli cu dobânzile și alte
costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic reportate pentru perioada
următoare” din Declarația 101 depusă pentru anul anterior.
De asemenea, în cadrul acestui rând se înscriu și sumele reprezentând
cheltuielile cu dobânzile și diferențele de curs valutar, care sunt reportate din anii
fiscali anteriori, conform prevederilor art. 27 alin. (5), în vigoare până la data de 31
decembrie 2017 din Codul fiscal. Aceste sume vor fi preluate de la rândul „Cheltuieli cu
dobânzile și diferențele de curs valutar reportate pentru perioada următoare” din
Declarația 101 depusă pentru anii anteriori
62
RANDUL 31
Pana la 31 decembrie 2017 Incepand cu 1 ianuarie 2018
„Cheltuieli cu dobânzi şi diferenţe de curs “Cheltuieli cu dobânzile şi alte costuri
valutar reportate pentru perioada echivalente dobanzii din punct de vedere
următoare” economic reportate pentru perioada
următoare”
Se completeaza cu valoarea cheltuielilor cu dobânzile și alte costuri echivalente
dobânzii din punct de vedere economic, nedeductibile fiscal pentru anul fiscal curent,
dar care sunt reportate pentru perioada următoare, potrivit prevederilor art. 40^2 din
Codul fiscal.
Aceste sume reprezintă cheltuielile cu dobânzile și alte costuri echivalente
dobânzii din punct de vedere economic înregistrate în anul curent însumate cu
cheltuielile cu dobânzile și alte costuri echivalente dobânzii din punct de vedere
economic reportate din anul precedent (inclusiv cele reportate potrivit art. 27, în
vigoare până la 31 decembrie 2017, din Codul fiscal), care depășesc limitele prevăzute
la art. 40^2 din Codul fiscal.
---------------------------------------------------------------------
Exemplu:
Entitatea Alfa, plătitoare de impozit pe profit, obţine în primul trimestru din anul
2022 un rezultat fiscal de 16.500 lei. Pierderea fiscală aferentă anului 2021 a fost de
45.200 lei.
Care este impozitul pe profit datorat pentru trimestru I din 2022?
Deşi a obţinut un profit de 16.500 lei, entitatea Alfa va raporta în Declaraţia 100
aferentă primului trimestru un impozit pe profit de 0 lei.
63
La calculul impozitului pe profit, entitatea ia în considerare pierderea fiscală
obţinută în anul 2021. Având în vedere că pierderea fiscală existentă e mai mare decât
profitul aferent primului trimestru din 2022, rezultatul impozabil este 0 lei.
Exemplu:
Entitatea ALFA, plătitoare de impozit pe profit, a înregistrat următoarele
pierderi fiscale în Declaraţia 101:
anul 2013 – 11.000 lei;
anul 2014 – 12.000 lei;
anul 2015 – 9.000 lei;
anul 2016 – 15.000 lei;
anul 2017 – 8.000 lei;
anul 2018 – 5.000 lei;
anul 2019 – 4.000 lei;
anul 2020 – 2.000 lei.
La întocmirea Declaraţiei 101 aferentă anului 2021, entitatea ALFA poate să îşi
recupereze pierderea fiscală înregistrată începând cu anul fiscal 2014, deoarece trebuie
respectata perioada de recuperare de 7 ani. Pierderea fiscala din anul 2013 nu mai
poate fi utilizata.
Profit impozabil = 80.000 lei – (12.000 lei + 9.000 lei + 15.000 lei + 8.000 lei +
5.000 lei + 4.000 lei + 2.000 lei) = 80.000 lei – 55.000 lei = 25.000 lei
Impozit pe profit = 25.000 lei x 16% = 4.000 lei
Impozit pe profit de înregistrat la 31.12.2021 = 4.000 lei – 2.500 lei = 1.500 lei
64
au revenit la impozit pe profit. Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă
între anul înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 7 ani.
Exemplu:
În perioada 2014-2019, entitatea Alfa a fost plătitoare de impozit pe profit,
interval în care a înregistrat următoarele pierderi fiscale:
anul 2014 – 103.000 lei;
anul 2015 – 80.000 lei;
anul 2016 – 100.000 lei;
anul 2017– 150.000 lei;
anul 2018 – 200.000 lei;
anul 2019 – 50.000 lei.
În anii 2020 şi 2021, entitatea Alfa a funcţionat ca microîntreprindere.
În primul trimestrul din anul 2022, aceasta a depăşit plafonul de 1.000.000 euro,
ceea ce înseamnă că începând cu 1 ianuarie 2022 a revenit la impozit pe profit. Vom
presupune că în primul trimestru din 2022, societatea a obţinut un profit impozabil de
600.000 lei.
Care este impozitul pe profit datorat în primul trimestru al anului 2022?
In mod normal, perioada de recuperare de 7 ani cuprinde anii: 2015, 2016, 2017,
2018, 2019, 2020 si 2021. Insa, in anii 2020 şi 2021 entitatea Alfa a fost
microîntreprindere, ceea ce inseamna ca practic, entitatea Alfa nu se mai poate utiliza
de pierderile din acesti 2 ani la calculul impozitului pe profit aferent primului trimestru
din anul 2022.
La 31 martie 2022:
Rezultat fiscal aferent primului trimestru = 600.000 lei
Pierdere fiscala de recuperat (2015 – 2019) = 80.000 + 100.000 + 150.000 +
200.000 + 50.000 = 580.000 lei
Rezultat impozabil = 600.000 lei – 580.000 lei = 20.000 lei
Impozit pe profit = 20.000 lei x 16% = 3.200 lei
Noutati Contabile SRL este o firmă de contabilitate din București, având ca asociat pe Lect.
Univ. Dr. Rapcencu Cristian. Oferim servicii de:
- Contabilitate;
- Consultanță fiscală-contabilă;
- Certificarea declaratiilor fiscale;
- Cursuri de pregatire profesionala;
- Alte servicii financiar-contabile.
Când aveți nevoie de soluții pentru orice problemă în aceste domenii, (fie că este vorba de
o întrebare punctuală, de reflectarea unor înregistrări contabile, de un tratament fiscal ori
monografie contabilă pe o speță anume) vă putem oferi sprijin, contactându-ne la
noutatifiscale@gmail.com.
65