2019 Documente justificative și registrele de contabilitate
Documentele justificative reprezintă unul dintre elementele componente ale
metodei contabilității, fără de ele contabilitatea neputȃnd face dovada efectuării operațiilor respective. Documentele justificative cuprind, de regulă, următoarele elemente principale: Denumirea documentului Denumirea și sediul entității economice care întocmește documentul Numărul și data întocmirii acestuia Menționarea părților care participă la efectuarea operației patrimoniale (cȃnd este cazul) Conținutul operației patrimoniale, iar în cazurile necesare și temeiul legal al efectuării ei Datele cantitative și valorile aferente operației efectuate Numele și prenumele, precum și semnăturile persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat Alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operațiilor efectuate. Înscrierea datelor în documentele justificative se face manual sau cu mijloace de prelucrare automată, astfel încȃt acestea să fie lizibile, nefiind admise ștersături, răzuituri, modificări sau alte asemenea procedee. Pentru înregistrarea în contabilitate, documentele justificative sunt supuse analizei contabile și contării, adică înscrierii pe ele a conturilor sintetice și analitice debitoare și creditoare. Înregistrarea în contabilitate a operațiilor economice și financiare se face cronologic, prin respectarea succesiunii documenteloe justificative, în funcție de data de întocmire sau intrare în entitate și sistematic în registrele deschise pe conturi sintetice și analitice. Documentele justificative care au stat la baza înregistrărilor în contabilitate, ca și registrele de contabilitate se păstrează în arhiva entitățiloe economice timp de 10 ani, cu începere de la data încheierii exercițiului financiar în cursul căreia au fost întocmite, cu excepția statelor de salarii, care se păstrează timp de 50 de ani. Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul jurnal – care servește ca document obligatoriu de înregistrare cronologică și sistematică a mișcării patrimoniului entității și ca probă în litigii Registrul inventar – care servește ca document contabil obligatoriu de înregistrare anuală și de grupare a rezultatelor inventarului patrimoniului și ca probă în litigii Cartea mare – care servește la furnizarea de date pentru efectuarea analizei economice și financiare a entității și la întocmirea balanței de verificare.
ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII ANALITICE A STOCURILOR
Contabilitatea analitică a stocurilor se ține cantitativ și valoric sau numai valoric Se poate organiza folosind una din următoarele metode, în funcție de specificul activității și de necesitățile proprii ale entității a. Metoda operativ – contabilă (pe solduri) b. Metoda cantitativ-valorică (pe fișe de cont analitic) c. Metoda global valorică Există două metode de evidență sintetică a stocurilor 1. Metoda inventarului permanent – în contabilitate se înregistrează toate operațiunile de intrare și ieșire, ceea ce permite stabilirea și cunoașterea în fiecare moment a mărimii stocurilor, atât cantitativ cât și valoric 2. Inventarul intermitent – presupune stabilirea ieșirilor și înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârșitul perioadei În acest caz avem - Conturile de stocuri se debitează la sfârșitul perioadei cu soldurile determinate la inventariere și se creditează la începutul perioadei următoare, cu ocazia includerii în cheltuieli a soldurilor constatate la sfârșitul perioadei precedente - Intrările de stocuri din cursul perioadei se inregistrează direct în conturile de cheltuieli, conform premisei că aceste stocuri sunt destinate consumului sau vânzării și nu păstrării acestora în depozit - Ieșirile de stocuri se determină prin calcul extracontabil, conform relației
Stocurile inițiale + intrări – stocuri finale = ieșiri
Dezavantajul acestei metode constă în lipsa unor informații detaliate privind stocurile existente în patrimoniu, la un moment dat.
Activele circulante materiale sau stocurile sunt reflectate în contabilitate cu
O abordare simplă a investițiilor în acțiuni: Un ghid introductiv pentru investiții în acțiuni, pentru a înțelege ce sunt, cum funcționează și care sunt principalele strategii