Sunteți pe pagina 1din 9

CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILILOR

AUTORIZATI DIN ROMANIA


FILIALA IALOMITA

CAPITOLUL II RASPUNSURI

Nr. Grupa : 3

Nr. Categorie: VII

Tema: STUDII DE FEZABILITATE

Intrebarea nr.3: Care este continutul unui Plan de afaceri - enumerati


principalele aspecte.
Raspuns:

Principalele aspecte care pot fi avute în vedere în cadrul unui plan de afaceri
sunt:

1. Rezumatul planului de afaceri. Va cuprinde un scurt istoric al firmei,


1
prezentarea conducerii si a echipei, domeniul de activitate si proiectiile pe
termen scurt si lung, caracteristicile produsului, descrierea pietei, scurta analiza
financiara, investitia necesara.
Este necesar a sa se identifice foarte clar obiectivele urmarite de managementul
firmei.

2.Prezentarea produsului. Vor fi prezentate calitatea produsului si costurile


de productie, precum si pretul de vanzare. Daca exista, vor fi aratate si serviciile
post vanzare, evidentiindu-se atat sporul de valoare pe care il aduc produsului
precum si costurile pe care le vor avea.Se vor prezenta si aspectele ce
diferentiaza produsul firmei de cele ale concurentei. In cazul in care exista
patente, brevete sau drepturi de marca acestea vor fi mentionate.
Daca este cazul se va prezenta si procesul de productie, aratandu-se etapele
acestuia, utilajele necesare, modul de organizare, eventualul impact asupra
mediului.
3.Prezentarea si analiza pietei. In primul rand trebuie avuta in vedere o
corecta dimensionare a pietei. Apoi se va analiza oferta existenta pe piata. Se
vor lua in calcul preturile pentru produsele existente, calitatea acestora, modul in
care se promoveaza.
O buna intelegere a concurentei va permite o corecta orientare de resurse in
cadrul/firmei.

4. Prezetarea concurentei.De cele mai multe ori datele referitoare la


concurenti sunt greu de obtinut insa o cat mai buna informare este intodeauna
utila.Se va urmari colectarea de informatii referitoare la:
 principalii concurenti, la modul acestora de organizare, ce avantaje
de imagine au, in ce fel se aprovizioneaza si cum isi distribuie produsele,
segmentele de piata pe care le deservesc, produsele pe care acestia le ofera,
calitatea si pretul produselor Cum sunt organizati concurentii, ce avantaje de
imagine au, in ce fel se aprovizioneaza si cum isi distribuie produsele.

5.Prezentarea partenerilor de afaceri.Se vor prezenta furnizorii de materii


prime si servicii, localizarea lor geografica, modul in care se va colabora cu
acestia, valoarea estimata a contractelor, modalitatile de plata.
In cazul in care exista o relatie mai veche cu unii dintre parteneri se vor
prezenta avantajele precum discount mai mare, plata la termen.

6.Identificarea clientilor.Nici o afacere nu poate avea succes daca nu raspunde


unei nevoi clare a consumatorilor. Este extrem de important sa intelegem
profilul clientului existent sau potential. Pe cat posibil trebuie studiat
comportamentul acestuia in alegerea produselor, puterea de cumparare, criteriile
dupa care se orienteaza, modul in care isi cauta informatia, etc.
In analizarea si identificarea clientilor trebuie avuta in vedere si raportarea
acestora la pretul produselor.
2
Exista situatii in care un pret prea mic sau prea mare va indeparta anumiti
clienti.
7.Strategia de marketing.Se va prezenta detaliat modul in care vor fi
comercializate produsele. Se vor identifica modalitatile de intrare in piata si
costurile aferente. Se vor scoate in evidenta aspectele ce pot constitui avantaje in
fata concurentei. Se va stabili un buget de promovare si modul in care va fi
distribuit.Trebuie identificat un mesaj clar pe care doriti sa il transmiteti
clientilor si modul in care se va trasmite acest mesaj (lansare oficiala,
comunicate de presa, reclama in ziare sau pe internet, reduceri promotionale,
etc).
8. Prezentarea personalului necesar.Succesul afacerii depinde intodeauna de
existenta unei echipe bine pregatite si motivate. In planul de afaceri se vor
identifica posturile necesare, modul in care vor fi gasiti oamenii potriviti,
costurile cu salarii si training.Existenta unui grup inchegat de angajati pregatiti
ce va fi nucleul viitoarei echipei constituie un avantaj demn de scoz in evidenta.

9. Investitia necesara.Atunci cand pentru realizarea obiectivelor din planul de


afaceri este necesara efectuarea unor investitii acestea vor fi expuse in plan.
Prezentarea investitiei trebuie sa cuprinda: obiectul investitiei, modul de
realizare, graficul de realizare, valoarea necesara realizarii investitiei, perioada
de recuperare a investitiei. Eventualele detalii tehnice pot fi prezentate intr-o
anexa.

10. Aspecte legale.Atunci cand realizarea obiectivelor propuse in planul de


afaceri impune obtinerea unor avize legale, a unor autorizatii precum si alte
aspecte legale acestea vor fi expuse in panul de afaceri intocmit.

11. Estimari financiare. Este esential ca planul de afaceri sa cuprinda o analiza


realista a veniturilor ce vor fi realizate si a costurilor.
Estimarea volumului total al vanzarilor se va face pe baza unei analize a
cererii din piata, a caracteristicilor produsului si a strategiilor concurentilor.
Analiza cheltuielilor trebuie sa fie realista si sa includa in calcul si eventualele
surprize ce pot sa apara in timp. In prezentarea cheltuielilor trebuie tinut cont de
cele initiale, necesare demararii afacerii, si de cele normale desfasurarii acesteia,
odata atins punctul de dezvoltare dorit.Se va face apoi distinctie intre cheltuielile
fixe si cele variabile (cheltuielile fixe raman neschimbate odata cu fluctuatia
vanzarilor, asa cum sunt chiria, salariile, iar cele variabile depind de productie,
precum materiile prime). Este indicat sa fie prezentat in planul de afaceri si
modul in care va fi afectata afacerea in cazul unor evenimente neprevazute, cum
ar fi o reducere a vanzarilor, o crestere a costurilor, blocaje de orice fel. O astfel
de analiza poate scoate in evidenta unele pericole si modul in care acestea pot fi
evitate. In plus, un potential investitor ar putea aprecia pozitiv abordarea
realista in planul de afaceri si a unor situatii negative.

3
Intrebarea nr.4: Enumerati costurile de functionare curenta a activitatii unei
întreprinderi.
Raspuns:

Costurile de functionare curenta a activitatii unei firme sunt:

• Materii prime

• Materiale consumabile, materiale auxiliare

• Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de


conducere, prime, bonusuri

• Costuri de training si formare persoanl

• Impozite si taxe locale

• Servicii externe

o Contabilitate

o Consultanta fiscala

o Consultanta juridica

o Consultanta manageriala

o Consultanta IT

o Consultanta resurse umane

• Costuri spatiu

o Spatiu de birouri

o Spatiu de productie

o Spatiu de vanzari

o Spatiu de depozitare

• Cheltuieli de incalzire, gaz curent, curatenie, reparatii, asigurare,


apa/canal, gunoi

• Costuri cu echipamentele

4
• Reparatii

• Intretinere

Intrebarea nr.13: Potrivit legislatiei autohtone, care sunt principalele parti


ale unui studiu de fezabilitate, piese scrise?
Raspuns:

Hotararea de Guvern Nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea


conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor
publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general
pentruobiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, prezinta in Anexa 2
Continutul-cadru al studiului de fezabilitate cu date generale referitoare la
piesele scrise, si anume:

1. denumirea obiectivului de investiţii;


2. amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul);
3. titularul investiţiei;
4. beneficiarul investiţiei;
5. elaboratorul studiului.
Informaţii generale privind proiectul
1. situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu
implementarea proiectului;
2. descrierea investiţiei:
a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii
pe termen lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia
actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul
tehnico-economic selectat;
b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii
pot fi atinse (în cazul în care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat
un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investiţii pe termen lung):
• scenarii propuse (minimum două);
• scenariul recomandat de către elaborator;
• avantajele scenariului recomandat;
c) descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică, după caz;
3. date tehnice ale investiţiei:
a) zona şi amplasamentul;
b) statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat;
c) situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri
din intravilan/extravilan;
d) studii de teren:

5
• studii topografice cuprinzând planuri topografice cu
amplasamentele reperelor, liste cu repere în sistem de referinţă naţional;
• studiu geotehnic cuprinzând planuri cu amplasamentul forajelor,
fişelor complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei
subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare şi consolidări;
• alte studii de specialitate necesare, după caz;
e) caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de
investiţii, specifice domeniului de activitate, şi variantele constructive de
realizare a investiţiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;
f) situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum:
• necesarul de utilităţi pentru varianta propusă promovării;
• soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi;
g) concluziile evaluării impactului asupra mediului;
4. durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei.
Costurile estimative ale investiţiei
1. valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general;
2. eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei.

Analiza cost- beneficiu:


1. identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea
perioadei de referinţă;
2. analiza opţiunilor :Varianta zero (variantă fără investiţie), varianta maximă
(variantă cu investiţie maximă), varianta medie (variantă cu investiţie medie); se
va preciza varianta selectată.
3. analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă
financiară: fluxulcumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi
raportul cost beneficiu;
4. analiza economică este obligatorie doar în cazul investiţiilor publice majore,
inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică:
valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;
5. analiza de senzitivitate;
6. analiza de risc.
Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia
în vigoare şi constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul
de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri
externe nerambursabile şi alte surse legal constituite.
Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei
1. număr de locuri de muncă create în faza de execuţie;
2. număr de locuri de muncă create în faza de operare.

Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei


1. valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)
(în preţuri - luna, anul, 1 euro = ..... lei),din care:
6
- construcţii-montaj (C+M);
2. eşalonarea investiţiei (INV/C+M):
- anul I;
- anul II
.................;
3. durata de realizare (luni);
4. capacităţi (în unităţi fizice şi valorice);
5. alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată
investiţia, după caz.
Avize şi acorduri de principiu
1. avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi oportunitatea
investiţiei;
2. certificatul de urbanism;
3. avize de principiu privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi
electrică, gaz metan,apă-canal, telecomunicaţii etc.);
4. acordul de mediu;
5. alte avize şi acorduri de principiu specifice.

Intrebarea nr.16: Unul din indicatorii utilizati în evaluarea traditionala a


proiectelor investitionale este rentabilitatea medie. Care este modul de calcul si
continutul indicatorului?
Raspuns:

Rentabilitatea exprima performanta adusa de investitie intr-o anumita actiune.


Rentabilitatea medie a plasamentului financiar poate fi determinata in functie de
ratele de rentabilitate calculate pe perioade (saptamana, luna, an) si de frecventa
lor de inregistrare pe piata.

Exemplu: Rata de rentabilitate medie pentru actiunile societatii X exprima


cresterea medie procentuala a pretului unei actiuni de la o zi la alta sau de la o alta
perioada la alta (an, luna, saptamana).

7
MetodeEşantionarea în audit

Atunci când verifică şi doreşte obţinerea probelor de audit, auditorul are mai multe
variante:

-să selecteze şi să verifice toate elementele (expl. Examinarea în proporţie de 100% a


elementelor care compun soldul unui cont);

-să selecteze doar elementele specifice ;

-să Selecţia sistematică presupune împărţirea populaţiei la mărimea eşantionului,


obţinându-se un interval de eşantionare (expl. numărul facturilor emise este de 1000,
eşantionul ales este de 50 de facturi iar intervalul de eşantionare de 20), se determina
apoi un punct de plecare (se alege o cifră cuprinsă între 1 şi 20, exemplu 16) şi se
selectează fiecare a 20 factură (eşantionul va fi format din elementele: 16,36,56,76 etc,
adică din cele 1000 de facturi se vor verifica a 16-a factură emisă, a 36-a factură, a 56
factură, etc).

În cazul selecţiei la întâmplare, auditorul alege eşantionul fără a urma anumite reguli
stabilite.

Selecţia în bloc, implică selectarea unui bloc de elemente din cadrul populaţiei, fiind o
metodă mai puţin utilizată la eşantionarea în audit.

În practică, auditorii pot utiliza şi alte metode, cum ar fi metoda proporţională de


selecţie, care presupune împărţirea eşantionului în proporţia 80:20. Astfel, 80% din
mărimea eşantionului va fi aleasă din rândul elementelor cu valorile cele mai mari (în
ordine descrescătoare), iar 20% vor fi alese aleatoriu, din restul populaţiei (Florea I.,
Macovei I.C., Florea R., Berheci M).

eşantioneze.

Selecţia elementelor specifice, are la baza raţionamentul profesional al auditorului şi


presupune selectarea elementelor dintr-o populaţie, în funcţie de o serie de factori
(afacerea clientului, caracteristicile populaţiei testate, etc). Elementele specifice selectate
pot cuprinde: elemente cu valoare sau importanţă mare, toate elementele peste o
anumită valoare, etc). Selecţia elementelor specifice este supusă riscului de
neeşantionare, de cele mai multe ori, rezultatele procedurilor aplicate elementelor
selectate astfel nu pot fi proiectate asupra întregii populaţii. Populaţia reprezintă
multitudinea datelor din rândul cărora este selectat un eşantion, despre care auditorul
doreşte să tragă concluzii.

Eşantionarea (aşa cum este ea definită în ISA 530), presupune aplicarea procedurilor de
audit, pe mai puţin de 100% din elementele din cadrul soldului unui cont sau unei clase
de tranzacţii, astfel încât toate eşantioanele să aibă posibilitatea de a fi selectate.
Mărimea eşantionului este influenţată de nivelul riscului de eşantionare pe care auditorul
este dispus să-l accepte. Astfel, cu cât riscul pe care auditorul este dispus să-l accepte
este mai scăzut, cu atât eşantionul va fi mai mare.

Eşantionarea în audit poate fi aplicată folosindu-se :

· metode de eşantionare statistice (expl. selecţia statistică bazată pe risc);

· metode de eşantionare nestatistice (expl. selecţia bazată pe raţionamentul


auditorului – metodă care se bazează pe experienţa, judecata auditorului şi
cunoştinţele generale despre client).

· Alte metode (expl. testarea datelor în proporţie de 100%);

8
Metoda de eşantionare utilizată este la latitudinea auditorului, indiferent de metoda
aleasă auditorul va trebui să consemneze în dosarul de audit, principiile după care s-a
realizat selecţia metodei respective.

După ce a stabilit mărimea eşantionului, auditorul va forma eşantionul, utilizând


următoarele metode de selectare a eşantioanelor:

· utilizarea unui program informatic, care să genereze numere aleatoare (întâmplătoare) sau
utilizarea unor tabele cu numere aleatoare;

· selecţia sistematică;

· selecţia la întâmplare;

· selecţia în bloc;

Selecţia sistematică presupune împărţirea populaţiei la mărimea eşantionului, obţinându-


se un interval de eşantionare (expl. numărul facturilor emise este de 1000, eşantionul
ales este de 50 de facturi iar intervalul de eşantionare de 20), se determina apoi un
punct de plecare (se alege o cifră cuprinsă între 1 şi 20, exemplu 16) şi se selectează
fiecare a 20 factură (eşantionul va fi format din elementele: 16,36,56,76 etc, adică din
cele 1000 de facturi se vor verifica a 16-a factură emisă, a 36-a factură, a 56 factură,
etc).

În cazul selecţiei la întâmplare, auditorul alege eşantionul fără a urma anumite reguli
stabilite.

Selecţia în bloc, implică selectarea unui bloc de elemente din cadrul populaţiei, fiind o
metodă mai puţin utilizată la eşantionarea în MetoMmmmMaudit.

În practică, auditorii pot utiliza şi alte metode, cum ar fi metoda proporţională de


selecţie, care presupune împărţirea eşantionului în proporţia 80:20. Astfel, 80% din
mărimea eşantionului va fi aleasă din râ

LISTĂ DE VERIFICARE A RISCULUI INERENT GENERAL