Sunteți pe pagina 1din 25

INVENTARIEREA

PATRIMONIULUI
CUPRINS

ARGUMENT…………………………………………………………2
CAPITOLUL I: DELIMITARI PRIVIND INVENTARIEREA
PATRIMONIULUI……………………….........................................2
I.1. Inventarierea-procedeu al metodei contabilitatii…...................2
I.2. Formele inventarierii…………………………………..............3

CAPITOLUL II: ETAPELE INVENTARIERII….………………5


II.1. Pregatirea inventarierii……………………….............………5
II.2. Desfasurarea inventarierii…………………………................7
II.3. Stabilirea si inregistrarea in contabilitate a rezultatelor
inventarierii……………………………..........................8
CAPITOLUL III: DOCUMENTE SPECIFICE PRIVIND INVENTARIEREA
14514s1822o
PATRIMONIULUI……………………………………………….…..9
III.1. Lista de inventar................................……………........…9
III.2. Registrul inventar……………………...............................10
CAPITOLUL IV: STUDIU DE CAZ PRIVIND INVENTARIEREA
PATRIMONIULUI…….....................................................................10
CAPITOLUL V: APLICATIE PRACTICA……….………..……...11
BIBLIOGRAFIE……………...……………………………….….….16
ARGUMENT

Contabilitatea trebuie să ofere o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului.


Uneori, însă, pot apărea discrepanţe între datele din contabilitate şi realitate, cauzate de
anumite fenomene economice, naturale, neglijenţe, greşeli, delapidări etc. Concordanţa
dintre informaţiile scriptice şi cele reale se poate verifica cu ajutorul procedeului numit
inventariere.
Inventarierea reprezintă ansamblul operaţiilor de verificare faptică a existenţei
elementelor patrimoniale sub aspect cantitativ, calitativ şi valoric.
Invetarierea se află în strânsă legătură cu celelalte procedee ale contabilităţii. Astfel,
toate operaţiile economice se consemnează în documente, iar datele din documente se
înregistrează în conturi. Informaţiile din conturi sunt verificate cu ajutorul balanţei şi se
confruntă cu realitatea prin intermediul inventarierii. Inventarierea stă la baza întocmirii
unui bilanţ real, contribuind la asigurarea imaginii fidele şi la aplicarea principiului
prudenţei.
CAPITOLUL I

DELIMITĂRI PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

Contabiliatea trebuie să asigure informaţii reale asupra activităţii unităţii


patrimoniale în vederea controlului asupra modului în care sunt gospodărite mijloacele
materiale şi băneşti şi a adoptării de decizii fundamentate din punct de vedere ştiinţific.
Una din condiţiile fundamentale ale realizării acestei cerinţe o reprezinta concordanţa
deplină care trebuie să existe între datele înregistrate în conturi şi realitatea obiectivă din
întreprindere.

Inventarierea – procedeu al metodei contabilitaţii

Inventarierea patrimoniului reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se constata


existenţa tuturor elementelor de activ şi de pasiv, cantitativ-valoric sau numai valoric, dupa
caz, în patrimoniul unităţii la data la care aceasta se efectuează.
In temeiul art. 8 alin. (1) din Legea contabilităţii, unitaţile patrimoniale au obligaţia să
efectueze inventarierea generală a patrimoniului la inceputul activităţii, cel puţin o dată pe
an, de regulă la sfârşitul anului, pe parcursul funcţionării sale, în cazul fuzionării, divizării
sau încetării activităţii, precum şi în următoarele situaţii:
a) în cazul modificării preţurilor;
b) la cererea organelor de control, cu prilejul efectuării controlului, sau a altor organe
prevăzute de lege;

c) ori de câte ori sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în gestiune care nu
pot fi stabilite cert decât prin inventariere;
d) ori de câte ori intervine o predare-primire de gestiune;
e) cu prilejul reorganizării gestiunilor;
f) ca urmare a calamităţilor naturale sau a unor cazuri de forţă majoră sau
în alte cazuri prevăzute de lege.
Inventarierea şi inventarul joacă un rol de seamă şi îndeplinesc funcţii
importante în contabilitate şi în gestiunea patrimoniului:
a) funcţia de bază constă în verificarea realităţii şi integrităţii
patrimoniului unităţii. Ea este un mijloc de control al gestionării, administrării
şi păstrării mijloacelor economice şi a surselor corespunzătoare din unităţile
economice sau instituţiile de stat.
b) Prin inventariere se determină şi mărimea unor indicatori economici
cuprinşi în contabilitate şi în bilanţ. Pe acestă bază are loc determinarea
producţiei neterminate şi se furnizează informaţii cu caracter real asupra
indicatorilor cuprinşi în bilanţul contabil, raspunzând cerinţelor metodei
contabilităţii. De aceea, inventarierea precede şi pregăteşte elaborarea
bilanţului contabil anual.
c) Cu prilejul invenatarierii sunt evidenţiate şi valorile neutilizabile, stocate,
avariate sau degradate, creanţele şi angajamentele cu termen expirat.
Constatarea deprecierilor de bunuri şi valori stă la baza provizioanelor.
d) Inventarierea este o pârghie importantă de control asupra integrităţii
patrimoniului şi a creşterii răspunderii materiale. Cu acest prilej sunt puse în
evidentă sustragerile, deficitele în păstrarea bunurilor şi se stabilesc
răspunderile şi măsurile de recuperare a pagubelor.

I.2. Formele inventarierii

Funcţiile, rolul şi obiectivele inventarierii au determinat utilizarea


diferitelor forme de inventariere în practica contabilă. De aceea, se impune şi
o clasificare a inventarierii, care poate fi făcuta folosind diferite criterii:
A. Dupa natura şi conţinutul economic al elementelor supuse
inventarierii se pot distinge:

1. Inventarierea mijloacelor economice materiale şi băneşti aflate în


întreprindere: mijloace fixe, materiale, mărfuri…
2. Inventarierea mijloacelor circulante aflate în mişcare – decontare
(clienţi-debitori). Ea se face pe bază de documente şi, de aceea, normele
legale prevăd ca în vederea stabilirii drepturilor şi obligaţiilor reciproce,
unitaţilor economice trebuie ca cel puţin o dată pe an să facă schimb de
extrase sau punctaje cu clienţii, furnizorii şi cu ceilalţi debitori şi creditori.
3. Inventarierea mijloacelor circulante în mişcare – transformare
(producţie neterminata, cheltuieli anticipate, investiţiile neterminate), se face
prin constatarea faptică la finele perioadei fie prin metoda contabilă care
presupune inventarierea obligatorie.
4. Inventarierea obligaţiilor faţă de stat, de furnizori şi creditori constă
în verificarea minuţioasă a sumelor care constituie soldul conturilor
respective, astfel încât aceste solduri să exprime realitatea.

B. In funcţie de perioada la care se execută, sau periodicitate, se


pot distinge:

1. Inventarierea anuală, având ca scop reflectarea în bilanţ a situaţiei


reale a patrimoniului, este obligatorie pentru toate unităţile. Fiind o lucrare
premergătoare intocmirii bilanţului, aceasta cuprinde mijloacele economice
proprii şi cele aparţinând altor unitaţi dar care se găsesc în unitatea respectivă
în păstrare, închiriere, concesionare, prelucrare, drepturile şi obligaţiile
întreprinderii, deci este o inventariere generală şi completă.
2. Inventarierea periodică sau de gestiune se efectuează la anumite
perioade: trimestre, lună, decadă. Ea poate fi parţială, având ca obiect
constatarea existenţei anumitor mijloace sau surse.
3. Inventarierea ocazională este determinată de predarea-primirea
gestiunilor, de calamităţi, de comasări a unităţilor, putând fi generală sau
parţială.
4. Inventarierea inopinată este efectuarea fără anunţare prealabilă a
gestionarului, dar in prezenţa lui, la datele stabilite de cenzori în planul de
control, când sunt indicii de existenţa a plusurilor şi a minusurilor în gestiune.
De regulă, este inventariere parţială.
Sintetizând, se poate spune că, dacă avem în vedere obiectul, sfera
de cuprindere şi statutul economico-juridic, inventarul este de doua feluri: civil
şi general-contabil.
Inventarierea general-contabilă are caracter periodic şi se efectuează
la începutul activităţii, la sfârşitul fiecărui an de gestiune – închiderea
exerciţiului financiar şi în caz de lichidare sau fuzionare.

C. După procedeul folosit, inventarierea poate fi:

1. Inventarierea totală – constă în numărarea, măsurarea, cântărirea


mijloacelor patrimoniale cuprinse în inventariere.
2. Inventarierea prin sondaj – constă in numărarea, cântărirea,
măsurarea anumitor feluri de mijloace economice.
D. După scop, inventarierea poate fi:
1. Inventariere de constatare a existenţei elementelor patrimoniale,
urmărindu-se existenţa mijloacelor economice şi a surselor agenţilor
economici
2. Inventarierea pentru determinarea valorii de utilitate a elementelor
patrimoniale pentru stabilirea importanţei, a gradului de folosire a mijloacelor
economice.

CAPITOLUL II

ETAPELE INVENTARIERII

Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere,


potrivit prevederilor art. 11 alin. (3) din Legea contabilitaţii, revine
administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are
obligaţia gestionarii patrimoniului şi care elaborează şi transmite comisiilor de
inventariere instrucţiuni scrise în acest sens, adaptate la specificul unităţii.
Inventarierea patrimoniului se efectuează de către comisii de
inventariere, formate din cel puţin două persoane, numite prin decizie scrisă,
emisă de persoanele autorizate. În decizia de numire se mentionează, în mod
obligatoriu, componenţa comisiei, numele responsabilului comisiei, modul de
efectuare a inventarierii, gestiunile supuse inventarierii, data de incepere şi
terminare a operaţiunilor.
Comisiile de inventariere sunt coordonate, acolo unde este cazul, de
către o comisie centrală numită, de asemenea, prin decizie scrisă emisă de
conducerea societaţii, care are ca sarcină să organizeze, să instruiască, să
supravegheze şi să controleze modul de efectuare a operaţiunilor de
inventariere.
Comisia de inventariere răspunde de efectuarea tuturor lucrărilor de
inventariere, potrivit prevederilor legale.

II.1. Pregătirea inventarierii

Principalele măsuri organizatorice care trebuie luate de către comisia de


inventariere sunt urmatoarele:
a) solicitarea unei declaraţii scrise gestionarului răspunzător al valorilor
materiale din care să rezulte că:
- gestionează valori materiale şi în alte locuri de depozitare;
- are în gestiune valori materiale aparţinând terţilor, primite cu sau
fără documente;
- are plusuri sau lipsuri în gestiune despre a căror cantitate sau
valoare are cunoştinţă;
- are valori materiale nerecepţionate sau care trebuie expediate
(livrate), pentru care s-au întocmit documentele aferente;
- a primit sau a eliberat valori materiale fără documente legale;
- deţine numerar sau alte hârtii de valoare rezultate din vânzarea
bunurilor aflate în gestiunea sa;
- are documente de predare-eliberare care nu au fost operate în
evidenţa gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate;
- gestionarul va mai menţiona felul, numărul şi data ultimului
document de intrare şi ieşire a bunurilor în/din gestiune.
b) să identifice toate locurile (încăperile) în care există valori materiale ce
urmează a fi inventariate
c) să asigure închiderea şi sigilarea, în prezenţa gestionarului, ori de câte
ori se întrerup operaţiunile de inventariere şi se părăseşte gestiunea.
Dacă valorile materiale supuse inventarierii, gestionate de către o
singură persoana, sunt depozitate în locuri diferite sau când gestiunea are
mai multe căi de acces, membrii comisiei care efectuează inventarierea
trebuie să sigileze toate aceste locuri şi căile lor de acces, cu excepţia locului
în care a inceput inventarierea, care se sigileaza numai în cazul când
inventarierea nu se termină într-o singura zi.
d) să bareze şi să semneze, la ultima operatiune, fişele de magazie,
menţionând data la care s-au inventariat valorile materiale, să vizeze
documentele care privesc intrări sau ieşiri de valori materiale, existente în
gestiune dar neînregistrate, să dispună înregistrarea acestora în fişele de
magazie şi predarea lor în contabilitate, astfel încât situaţia scriptica a gestiunii
să reflecte realitatea;
e) să verifice numerarul din casă şi să stabilească suma încasărilor din
ziua curentă, solicitând întocmirea monetarului (la gestiunile cu vânzare cu
amanuntul) şi depunerea numerarului la caseria unităţii; să ridice benzile de
control de la aparatele de casă şi ştampila unităţii şi să le păstreze în
siguranţă;
f) să controleze dacă toate instrumentele şi aparatele de măsura sau de
cântărire au fost verificate şi dacă sunt în buna stare de funcţiune;
g) să sisteze operaţiile de predare-primire a bunurilor supuse
inventarierii, luându-se din timp măsurile corespunzatoare pentru a nu se
stânjeni procesul normal de livrare sau de primire a bunurilor;
h) să aranjeze bunurile supuse inventarierii
Pe toată durata inventarieri, programul şi perioada inventarierii vor fi
afişate la loc vizibil.

II.2. DESFĂŞURAREA INVENTARIERII

Constatarea existenţei elementelor inventariate se face prin


observarea directă (prin numărare, cântărire, măsurare, cubare şi calcule
tehnice, după caz) pentru bunurile corporale (materiale), pe bază de registre
sau documente (extrase de cont confirmate de terţi), pentru bunurile
necorporate (nemateriale), creanţe şi datorii. În ceea ce priveşte evaluarea
elementelor patrimoniale inventariate, aceasta se face la nivelul valorii
actuale, denumită valoare de inventar.
Valoarea de inventar, ca expresie a valorii actuale este estimată în
funcţie de preţul pieţei, utilitatea bunului pentru economia întreprinderii, starea
şi amplasarea bunurilor. De aceea, în mai multe lucrări de specialitate se
precizează că valoarea de inventar este egală cu valoarea de întrebuinţare.
Dacă valoarea de inventar este mai mică decât cea din contabilitate, în listele
de inventariere se va înscrie şi valoarea de inventar, diferenţa reprezentând
deprecierea bunurilor respective.
Constatările efectuate de comisia de inventariere se înscriu în liste de
inventariere care se întocmesc separat pe locuri de depozitare, pe gestionari
şi pe categorii de bunuri.
În listele de inventariere se prezintă cantitatea faptică, caracteristicile
calitative ale elementelor inventariate şi starea lor. Acestea se semneaza filă
cu filă de către comisia de inventariere şi de către gestionari, iar pe ultima filă
a listelor de inventariere gestionarul trebuie sa mentioneze:
- dacă toate cantităţile de bunuri au fost stabilite în prezenţa sa;
- dacă bunurile respective se află în păstrarea şi răspunerea sa;
- eventualele obiecţii pe care le are de făcut;
- dacă are bunuri care au rămas neinventariate.

Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor


constatate faptic şi înscrise în listele de inventariere cu cele din evidenţa
tehnico-operativă (fişele de magazie) şi datelor din contabilitate care sunt
verificate mai întâi cu ajutorul balanţelor de verificare sintetice şi analitice,
apoi se verifică exactitatea datelor din inventar, prin confruntarea
exemplarului din aceste liste scrise de comisia de inventariere cu exemplarul
scris de gestionar, corectandu-se eventualele diferenţe constatate.
Constatările comisiei de inventariere privind stocurile, respectiv
soldurile bunurilor materiale inventariate şi stabilirea diferenţelor, se
consemnează în listele de inventariere. În cazul modificărilor ulterioare făcute
unilateral în fişele de magazie, consemnările vor fi precedate de o anchetă
prealabilă amănunţită.

Comisia de inventariere va consemna rezultatele inventarierii într-un


proces-verbal după ce s-au confruntat aceste date cu soldurile scriptice
înscrise în contabilitate. Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii trebuie
să cuprindă:
- data intocmirii
- numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere
- gestiunea inventariată
- data începerii şi terminării operaţiunii de inventariere
- rezultatele inventarierii
- concluziile şi propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor
şi ale minusurilor constatate şi a persoanelor vinovate
- volumul stocurilor depreciate

- propuneri pentru scoaterea din uz a obiectelor de inventar,


casarea mijloacelor fixe.
În termen de trei zile de la data încheierii operaţiunilor de inventariere,
propunerile cuprinse în procesul verbal al comisie se prezintă
administratorului unităţii patrimoniale. Acesta, cu avizul compartimentului
financiar-contabil şi al compartimentului juridic va decide, în termen de cinci
zile, asupra soluţionării propunerilor făcute în baza dispoziţiilor legale.

II.3. STABILIREA ŞI ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A


REZULTATELOR INVENTARIERII

Stabilirea rezultatelor inventarierii se face direct în listele de inventariere.


Aceste rezultate se determină prin compararea măsurilor constatate direct
prin inventariere cu cele înregistrate în contabilitate.
Înregistrarea în contabilitate a rezultatelor inventarierii se face în
conformitate cu Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile,
aprobate prin Hotarirea Guvernului nr. 704/1993.
Prin compararea celor două stocuri, scriptic şi faptic, se constată
eventualele plusuri sau minusuri la inventariere:
Stoc scriptic > stoc faptic = minus inventar
Stoc scriptic < stoc faptic = plus inventar
În cazul în care se constată diferenţe între situaţia scriptică şi cea faptică
se vor analiza cauzele care au dus la aceste rezultate.

Dupa constatarea plusurilor şi minusurilor de inventar se procedează la


regularizarea diferenţelor potrivit Ordinului ministrului finanţelor nr. 94/2001
pentru aprobarea Reglementărilor contabilităţii armonizate cu directiva a-IV-a
a Comunităţii Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de
Contabilitate.
Diferenţele constatate cu prilejul inventarierii generale a patrimoniului sunt
regularizate prin urmatoarele modalităţi:
1. compensarea plusurilor cu minusuri de inventar
2. înregistrarea plusurilor de inventar şi imputarea minusurilor
de inventar persoanelor vinovate.
Compensarea plusurilor cu minusurile sunt acceptate numai dacă sunt
indeplinite urmatoarele condiţii:
• bunurile sunt de acelaşi fel, sunt asemanatoare în ceea ce priveşte
aspectul exterior: culoare, model, dimensiuni, ambalaj etc.
• plusurile şi minusurile trebuie să fie aferente aceleiaşi perioade de
gestiune şi aceleiaşi gestiuni;
• compensările se fac pentru diferenţele constatate în cadrul
aceluiaşi exerciţiu.
Compensarea se face atât cantitativ cât şi valoric.
Limita de compensare o constituie cantitatea cea mai mică, indiferent
că este cu plus sau cu minus.
III.DOCUMENTE SPECIFICE PRIVIND INVENTARIEREA
PATRIMONIULUI

III.1. LISTA DE INVENTAR

Inventarierea faptică a patrimoniului unităţilor se materializeaza prin


înscrierea cu cerneală sau pix, fără spaţii libere şi fără ştersături, a valorilor
inventariate în formularul "Lista de inventariere", în urma verificării existenţei
fizice a fiecărui bun inventariat.
Lista de inventariere serveşte ca document pentru stabilirea lipsurilor
şi a plusurilor de valori materiale constatate cu ocazia inventarierii prin
preluarea din listele de inventariere numai a poziţiilor cu diferenţe.
Pentru bunurile la care comisiile de inventariere au constatat
deprecieri, se întocmesc liste de inventariere distincte care se preiau, de
asemenea, în listele de inventariere.
Lista de inventariere pentru gestiunile global-valorice are rolul de
stabilire a diferenţelor valorice în plus sau în minus, cu deosebirea că se
foloseşte la acele gestiuni la care evidenţa analitică a valorilor materiale se
ţine după metoda global-valorică.
În cazul imobilizărilor corporale, cât şi al celorlalte elemente patrimoniale
pentru care au fost constituite provizioane pentru deprecieri, în listele de
inventariere se va înscrie valoarea contabilă netă a acestora (col. 9), care se
va compara cu valoarea lor actuală, stabilită cu ocazia inventarierii (col. 12).
Formularele cu regim special se înscriu în listele de inventariere în
ordinea codurilor, pentru a se putea stabili cu uşurinţa integritatea acestora, în
conformitate cu dispoziţiile legale.Înscrierea în listele de inventariere a
mărcilor poştale şi a timbrelor fiscale se face la valoarea lor nominală, cu
excepţia timbrelor cu valoare filatelică.
Pe ultima filă a listei de inventariere, gestionarul trebuie să menţioneze
dacă toate valorile materiale şi băneşti din gestiune au fost inventariate şi
consemnate în listele de inventariere în prezenţa sa. De asemenea, acesta
menţionează dacă are obiecţii cu privire la modul de efectuare a inventarierii.
În acest caz, comisia de inventariere este obligată să analizeze obiecţiile, iar
concluziile la care a ajuns se vor menţiona la sfârşitul listelor de inventariere.

III.2. REGISTRUL INVENTAR

Registrul inventar este document contabil obligatoriu de înregistrare


anuală şi de grupare a rezultatelor inventarierii patrimoniului. În el se
înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv inventariate după normele
contabile şi grupate după natura lor conform posturilor din bilanţ.
Diferenţele valorice constatate cu ocazia inventarierii şi consemnate în
Registrul inventar corectează valoarea de înregistrare a elementelor
patrimoniale, aducând-o la valoarea actuală (de inventar). Completarea
Registrului-inventar se include în operaţiunile pregătitoare de închidere a
exerciţiului financiar, respectiv de întocmire a bilanţului contabil.
IV. STUDIU DE CAZ

PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

IV.1. PREZENTAREA SOCIETĂŢII

S.C. BLOOM MEDIA SRL, este un institut de cercetări de piaţă şi a fost


înfiinţat în 1996. Institutul este societate comerciala cu rărpundere limitată şi
cu capital privat, având un capital social de 20.000 lei.
Organul de conducere este Adunarea Generală a Acţionarilor format din
doi asociaţi. Sociatatea este reprezentată de managerul general şi de doi
manageri care participă la conducerea societăţii.
Institutul desfăşoară în principal activitatea de:
- sondare opinie publică,
- cercetare piaţă;
- publicitate şi promovare produse

IV.2. ORGANIZAREA SOCIETĂŢII


Serviciul FINANCIAR asigură desfăşurarea ritmică a operaţiunilor
de decontare cu furnizorii şi beneficiarii, asigură plata la termen a sumelor
care constituie obligaţia societăţilor faţă de bugetul de stat şi alte obligaţiuni
faţă de terţi (creditorii, furnizorii, etc) pe baza confirmării plăţii de către
compartimentele de resort, nu în ultimul rând, serviciul financiar întocmeşte
evidenţa sintetică şi analitică a impozitelor şi decontărilor cu bugetul statului a
vărsămintelor şi prelevărilor din beneficii a fondurilor speciale, a finanţărilor
pentru creşterea mijloacelor circulante, a debitorilor şi a furnizorilor.
Biroul CONTABILITATE asigură efectuarea corectă şi la timp a
înregistrărilor contabile privind: fondurile fixe şi calculul amortizării, mijloace
circulante, cheltuieli de producţie sau circulaţie şi calculul costurilor,
mijloacelor băneşti şi imprumiturile bancare, fondurile proprii şi alte fonduri
,creditorii şi alte decontări, investiţiile şi rezultatele financiare.
V. APLICATIE PRACTICA
Pentru centralizarea şi controlul exactităţii datelor înregistrate în
conturi se intocmeşte balanţa de verificare înainte de inventarierea
patrimoniului. Discutată din acest punct de vedere, balanţa pregăteşte datele
de referinţă necesare comparării soldurilor din inventarul contabil şi inventarul
faptic. Balanţa conturilor înainte de inventariere poate fi abordată ca un
inventar contabil.
Situaţia de referinţă a inventarului faptic o reprezintă soldurile finale
calculate în balanţă. De aceea, balanţa poate fi interpretata şi ca un inventar
contabil. Astfel, pe data de 30 noiembrie 2010 se întocmeste o balanţă de
verificare a conturilor societatii SC BLOOM MEDIA SRL. dupa cum urmeaza:

SIMBOL SOLDURI
DENUMIRE CONT
CONT FINALE
D C
1012 Capital subscris vărsat 300,000,00
106 Rezerve 9,100,00
131 Subvenţii pentru investiţii 142,000,00
212 Construcţii 745,095,00
2131 Echipamente tehnologice 75,000,00
2133 Mijloace de transport 297,447,00
214 Mobilier, aparatură birotică 25,000,00
263 Imobilizări financiare 164,231,00
2812 Amortizarea construcţiilor 658,000,00
2813 Amortizarea mijloacelor de transport 140,000,00
301 Materii prime 10,000,00
3012 Materiale auxiliare 890,00
303 Obiecte de inventar 748,00
341 Semifabricate 12,450,00
345 Produse finite 24,620,00
371 Mărfuri 18,650,00
401 Furnizori 35,000,00
411 Clienţi 5,210,00
5121 Conturi curente la bănci 21,000,00
5311 Casa 1,423,00
601 Cheltuieli cu materiile prime 700,00
607 Cheltuieli privind mărfurile 254,00
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe 1,420,00
641 Cheltuieli cu salariile personalului 32,500,00
658 Alte cheltuieli din exploatare 470,00
671 Cheltuieli privind calamităţile 684,00
701 Venituri din vânzarea produselor finite 5,892,00
704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 24,800,00
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 36,000,00
711 Variaţia stocurilor 87,000,00
TOTAL 1,437,792,00 1,437,792,00

În urma inventarierii, în patrimoniul societăţii au avut loc urmatoarele


operatii contabile:
1. N.O. constatare de minus la materii prime, in cadrul normelor legale de
scăzământ
601”Cheltuieli privind materiile prime” = 301”Materii prime” 5.000.00 lei

2. N.O. constatare de minus la produse finite,imputabil:


711”Variaţia stocurilor” = 345 ”Produse finite” 3.000.00 lei

3. N.O. imputarea minusului constatat la produse finite, angajatului societăţii,


la valoarea constatată,TVA 24%:
4282 ”Alte creanţe şi datorii in = % 3.720.00 lei

legătură cu personalul” 758”Alte venituri din


exploatare” 3.000.00 lei

4427”TVA colectata” 720.00 lei


4. N.O. reţinerea din salariul angajatului vinovat de minusul constatat la
produse finite, a imputaţiei:
421”Personal-remuneraţii datorate” = 4282”Alte datorii şi 3.570.00 lei
creanţe in legatură
cu personalul”

5. N.O. constatare de plus la marfuri:


371”Mărfuri” = 607”Cheltuieli privind 4.500.00 lei
mărfurile”

6. N.O. constatare de minus la inventariere, la semifabricate, imputabil:


711”Variaţia stocurilor” = 341”Semifabricate” 1.000.00 lei

7. N.O. imputarea prejudiciului referitor la semifabricate”


461”Debitori diverşi” = % 1.240.00 lei
758”Alte venituri din
exploatare” 1.000.00 lei
4427”TVA colectata” 240.00 lei

8. N.O. constatare de plus la inventariere la aparatura birotica”


214”Aparatură birotică” = 131”Subvenţii pentru 1.500.00 lei

investiţii”

9. N.O. constatare de minus la materiale auxiliare, pentru care la data


inventarierii nu se poate determina faptul generator”
473”Decontări din operaţii în curs = 3012”Materiale auxiliare” 500.00 lei

de clarificare”

10. N.O. solutionarea ulterioara a cazului: minus generat de calamităţi


naturale”
671”Cheltuieli privind calamităţile = 473”Decontări din 500.00 lei

şi alte evenimente extraordinare” operaţii in curs


de clarificare”

11. N.O. constatare de minus la mărfuri, imputabil:


607”Cheltuieli privind mărfurile” = 371”Mărfuri” 4.000.00 lei

12. N.O. imputarea prejudiciului referitor la mărfuri, persoanei vinovate, la


valoarea de inventar, TVA 24%:
461”Debitori diverşi” = % 4.960.00 lei
758”Alte venituri din
exploatare” 4.000.00 lei
4427”TVA colectata” 960.00 lei

13. N.O. minus constatat la un mijloc de transport în stare nouă, neamortizat,


imputabil:
658”Alte cheltuieli de exploatare” = 2133”Mijloace de 20.000.00 lei

transport”

14. N.O. imputarea minusului la mijloace de transport la valoarea de


30.000.00 lei, TVA 24%:
461”Debitori diverşi” = % 37.200.00 lei

758” Alte venituri


din exploatare” 30.000.00 lei
4427”TVA colectata” 7.200.00 lei

15. N.O. constatare de plus la echipamente tehnologice:


2131”Echipamente tehnologice” = 131”Subvenţii pentru 7.000.00 lei
investiţii”

16. N.O. constatare de minus la obiecte de inventar pentru care, până la data
inventarierii, nu se poate determina faptul generator:
473”Decontari din operaţii in curs = 303”Obiecte de inventar 500.00 lei

de clarificare”
17. N.O. solutionarea ulterioară a cazului, minus generat de calamităţi
naturale:
671”Cheltuieli privind calamităţi = 473”Decontări din 500.00 lei
şi alte evenimente extraordinare” operaţii în curs
de clarificare”

18. N.O. - se constata o depreciere a mărfurilor stocate, stoc scriptic 2.5


buc., cost achiziţie 6.000lei/buc; stoc faptic 2.500 buc., valoarea de piaţă a
mărfurilor în momentul inventarierii 5 Lei/buc.
Se înregistrează o depreciere de: (6 lei-5 lei)x2.500buc. pentru care se
constituie un provizion în valoare de 2.500.00 lei.
6814 „Cheltuieli de exploatare = 397 „Provizioane pentru 2.500.00lei
privind provizioanele pentru deprecierea mărfurilor”
deprecierea activelor circulante

19. N.O. inchiderea conturilor de TVA:


TVA deductibilă = 0
TVA colectată = 8.160.00
4427”TVA colectată” = 4423”TVA plată” 8.160.00 Lei

20. N.O. inchiderea conturilor de cheltuieli:


121”Profit si pierdere” = % 29.000.00 lei

601”Cheltuieli privind
materiile prime” 5.000.00 lei
658”Alte cheltuieli de
exploatare” 20.000.00 lei
671”Cheltuieli privind
calamităţile şi alte
evenimente extr.” 1.000.00 lei
607”Cheltuieli privind
mărfurile” 500.00 lei
6814”Cheltuieli de exploatare
privind provizioanele pentru
deprecierea mărfurilor” 2.500.00 lei

21. N.O. inchiderea conturilor de venituri:


758”Alte venituri din exploatare” = 121”Profit şi pierdere” 40.500.00 lei

22. N.O. inchiderea contului 711”Variaţia stocurilor”:


121”Profit şi pierdere” = 711”Variaţia stocurilor” 4.000.00 lei

Dupa efectuarea inventarierii şi contabilizării regularizărilor de inventar,


se întocmeşte o nouă balanţă a conturilor. Funcţia acesteia se manifesta cu
precădere pentru pregătirea informaţiei necesare determinării rezultatului
exerciţiului şi asigurarea suportului informaţional necesar redactării bilanţului
contabil.
Balanţa se redactează înainte de stabilirea rezultatului exerciţiului şi nu
după determinarea acestuia. Ea se delimitează şi ca suport informaţional
pentru închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli. În urma înregistrării
operaţiilor determinate de lucrările de închidere a exerciţiului financiar, se
presupune urmatoarea balanţă a soldurilor conturilor la 31.XII.2010:

SIMBOL SOLDURI
CONT DENUMIRE CONT FINALE
D C
1012 Capital subscris vărsat 300,000,00
106 Rezerve 9,100,00
121 Profit şi pierdere 7,500,00
131 Subvenţii pentru investiţii 150,500,00
212 Construcţii 745,095,00
2131 Echipamente tehnologice 82,000,00
2133 Mijloace de transport 277,447,00
214 Mobilier, aparatură birotică 26,500,00
263 Imobilizări financiare 164,231,00
2812 Amortizarea construcţiilor 659,000,00
2813 Amortizarea mijloacelor de transport 140,000,00
301 Materii prime 5,000,00
3012 Materiale auxiliare 390,00
303 Obiecte de inventar 248,00
341 Semifabricate 11,450,00
345 Produse finite 21,620,00
371 Mărfuri 19,150,00
397 Provizioane pentru deprecierea mărfurilor 2,500,00
401 Furnizori 35,000,00
411 Clienţi 5,210,00
421 Personal salarii datorate 3,570,00
4423 TVA de plată 8.160,00
461 Debitori diverşi 42,160,00
5121 Conturi curente la bănci 21,000,00
5311 Casa 3,923,00
601 Cheltuieli cu materiile prime 700,00
607 Cheltuieli privind mărfurile 254,00
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe 1,420,00
641 Cheltuieli cu salariile personalului 32,500,00
658 Alte cheltuieli din exploatare 470,00
671 Cheltuieli privind calamităţile 684,00
701 Venituri din vânzarea produselor finite 5,892,00
704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 24,800,00
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 36,000,00
711 Variaţia stocurilor 87,000,00
TOTAL 1,464,512,00 1,464,512,00
BIBLIOGRAFIA

1.”Tratatul de contabilitate financiară”


Autori: Nicolae FELEAGA
Ion IONAŞCU
Editura: Economică

2.”Contabilitate-monografii contabile”
Autori: Valentina CAPOTA
Alina DANCESCU
Editura: Niculescu
Anul: 2004

3.”Control financiar”
Autori: Mircea BOULESCU
Marcel GHIŢĂ
Editura: Eficient
Anul: 1997

4.”Contabilitatea financiară”
Coordonator: Mihai RISTEA
Editura: Universitară
Anul: 2004

 „Legea contabilităţii nr.82/1993 modificată şi completările ulterioare”


 „Ordinul Ministrului Finantelor nr.306/2002”

S-ar putea să vă placă și