ȘCOALA MILITARĂ DE MAIȘTRI MILITARI ȘI SUBOFITERI DE

LOGISTICĂ ,,GHEORGHE LAZĂR”

Programul de studii postliceale cu durata de 1 an

Calificarea profesională domeniul ,,ECONOMIC”
Specializarea ,,ASISTENT DE GESTIUNE”

PROIECT DE ABSOLVIRE

TEMA:
INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

ÎNDRUMATOR PROIECT:
Sublocotenent
Rus Denisa
AUTOR:
Elev
Sfetcu Alexandru - Mihai
 - București 2022 -
CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………......... 3

CAPITOLUL I: DELIMITARI PRIVIND INVENTARIEREA

PATRIMONIULUI…………………………………………………………………......… 4
I.1. Inventarierea-procedeu al metodei contabilitatii….............................. 4
I.2. Formele inventarierii…………………………………............................. 8
I.3. Obiectul inventarierii………………………………...........................… 11

CAPITOLUL II: ETAPELE INVENTARIERII……………….............................. 12

II.1. Pregatirea inventarierii…………………………….............................. 14
II.2. Desfăsurarea inventarierii…………………………............................. 16
II.3. Stabilirea si inregistrarea in contabilitate a
rezultatelor inventarierii……………………………......................... 20

CAPITOLUL III: DOCUMENTE SPECIFICE PRIVIND INVENTARIEREA

PATRIMONIULUI………………………………………………..................…. 36
III.1. Lista de inventar…………………………………...................... 36
III.2. Registrul inventar………………………………...................…. 37

CAPITOLUL IV: STUDIU DE CAZ PRIVIND

INVENTARIEREA PATRIMONIULUI…….................. 38
CAPITOLUL V: APLICATIE PRACTICA……………….….................….. 40
BIBLIOGRAFIE……………………………………………….….................... 50

2
 INTRODUCERE

Contabilitatea trebuie sa ofere o imagine fidela, clara și completa a patrimoniului. Uneori, insa, pot aparea
discrepante intre datele din contabilitate si realitate, cauzate de anumite fenomene economice, naturale,
neglijente, greseli, delapidari etc. Concordanta dintre informatiile scriptice si cele reale se poate verifica
cu ajutorul procedeului numit inventariere.
Inventarierea reprezintă ansamblul operatiilor de verificare faptica a existentei elementelor patrimoniale
sub aspect cantitativ, calitativ si valoric.
Am ales tema “Inventarierea patrimoniului” datorita importantei deosebite pe care o are inventarierea in
procesul de fundamentare al unei întreprinderi.
In cazul in care se constata lipsa din gestiune din vina angajatului,se imputa acestuia lipsa si se
recuperează suma aferenta proceselor lipsa. Cu aceasta ocazie se testează angajatul si se recurge la masuri
ce trebuiesc luate cu privire la actiunile sale in cadrul firmei.
Inventarierea se desfășoară in cadrul firmei de către organele competente, acestea fiind membrii ai
comisiei de inventariere sau cei numiti de Ministerul Finantelor.
Daca se produce o calamitate naturala, inventarierea joaca un rol important, deoarece așa se pot
determina costurile calamitatii si ceea ce rămâne neafectat si poate fi folosit in continuare.
La schimbările de pret este necesara inventarierea pentru a determina stocurile ramase la pretul
vechi si a stocurilor noi care intra in gestiune.
Inventarierea se afla in strânsă legătură cu celelalte procedee ale contabilitătii. Astfel, toate
operatiile economice se consemnează in documente, iar datele din documente se înregistrează in conturi.
Informatiile din conturi sunt verificate cu ajutorul balantei si se confrunta cu realitatea prin intermediul
inventarierii. Inventarierea sta la baza întocmirii unui bilant real, contribuind la asigurarea imaginii fidele
si la aplicarea principiului prudentei.
In urma întocmirii acestei lucrări am avut ocazia sa-mi îmbogătesc cunoștintele legate de
inventarierea patrimoniului iar prin prezenta lucrare si prin studiul contabilitătii timp de un an doresc sa-
mi certific competentele mele profesionale . Va multumesc.

3
 CAPITOLUL I

DELIMITARI PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

Contabiliatea trebuie sa asigure informatii reale asupra activitatii unitatii patrimoniale in vederea
controlului asupra modului in care sunt gospodarite mijloacele materiale si banesti si a adoptarii de decizii
fundamentate din punct de vedere stiintific. Una din conditiile fundamentale ale realizarii acestei cerinte o
reprezinta concordanta deplina care trebuie sa existe intre datele inregistarte in conturi si realitatea
obiectiva din întreprindere. Existenta si miscarea valorilor materiale si banesti sunt consemnate in
documente si apoi inregistrate in evidenta contabila si evidenta operativa, insa aceste date prezentate in
contabilitate pot sa fie diferite in raport cu situatia reala patrimoniala.
Deoarece in activitatea curenta pot avea loc unele modificari cantitative si valorice ale
patrimoniului care nu pot fi consemnate in documente, este necesar ca, periodic, sa se confrunte datele din
evidenta contabila cu realitatea , utilizand inventarierea ca procedeu al metodei contabile.

I.1. Inventarierea – procedeu al metodei contabilitatii

Inventarierea patrimoniului reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta

tuturor elementelor de activ si de pasiv, cantitativ-valoric sau numai valoric, dupa caz, in patrimoniul
unitatii la data la care aceasta se efectueaza.
Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a patrimoniului fiecarei unitati si cuprinde
toate elementele patrimoniale, precum si bunurile si valorile detinute cu orice titlu, apartinand altor
persoane juridice sau fizice, in vederea intocmirii bilantului contabil care trebuie sa asigure o imagine
fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.
Organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului din cadrul regiilor autonome, societatilor
comerciale, institutiilor publice, unitătilor cooperatiste, asociatiilor si celorlalte persoane juridice, precum
si al persoanelor fizice care au calitatea de comerciant se efectueaza potrivit prevederilor Legii
contabilitatii nr. 82/1991, ale Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii.
In temeiul art. 8 alin. (1) din Legea contabilitatii, unitatile patrimoniale au obligatia sa efectueze
inventarierea generala a patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin o data pe an, de regula la sfarsitul
anului, pe parcursul functionarii sale, in cazul fuzionarii, divizarii sau incetarii activitatii, precum si in
urmatoarele situatii:

4
 a) in cazul modificarii preturilor;
b) la cererea organelor de control, cu prilejul efectuarii controlului, sau a altor organe prevazute de lege;
c) ori de cate ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri in gestiune care nu pot fi stabilite cert decat
prin inventariere;
d) ori de cate ori intervine o predare-primire de gestiune;
e) cu prilejul reorganizarii gestiunilor;
f) ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor cazuri de forta majora sau in alte cazuri prevazute de
lege.
La inceputul activitatii unitatii patrimoniale, inventarierea are ca scop principal stabilirea si
evaluarea elementelor patrimoniale ce constituie aportul la capitalul social. Elementele patrimoniale aduse
ca aport la capitalul social se inscriu in registrul-inventar, grupate pe conturi. Inventarierea anuala a
elementelor patrimoniale se face, de regula, cu ocazia incheierii exercitiului financiar, avandu-se in vedere
si specificul activitatii unitatilor patrimoniale.
Determinarea reala a elementelor patrimoniale are drept consecinta calcularea corecta a
indicatorilor economici furnizati de contabilitate: productia finita, productia in curs de executie, venituri si
rezultate si implicit fundamentarea documentelor de sinteza si raportare: bilantul si contul de rezultate.
Prin intermediul inventarierii se infaptuieste un control asupra integritatii si gestionarii
patrimoniului intreprinderii. Cu ocazia inventarierii se descopera nereguli ca: furturi, delapidari, pastrarea
si manipularea necorespunzatoare a bunurilor permitand stabilira raspunderii si luarea masurilor necesare
impotriva celor vinovati pentru recuperarea prejudiciilor cauzate. Pentru faptul ca pe calea inventarierii se
identifica stocurile de bunuri neutilizate, avariate sau degradate, invechite, creantele si datoriile cu
termene depasite, inventarierea contribuie la tragerea acestora in circuitul economic, la accelerarea vitezei
de rotatie a activelor circulante si la respectarea disciplinei financiare.
Inventarierea ca procedeu al metodei contabilitatii indeplineste trei functii:
1.Functia de control a concordantei dintre informatiile furnizate de contabilitate si realitate
Datele prezentate de contabilitate au un caracter relativ deoarece:
- contabilitatea nu surprinde modificarile cantitative si calitative produse in timpul transportului,
manipularii si depozitarii bunurilor economice;
- in cadrul unei gestiuni pot sa apara furturi, risipe si proasta gospodarire a bunurilor;
- datele prelucrate din documentele primare pot fi omise cu ocazia inregistrarii lor in contabilitate,
inregistrate repetat sau eronat;
- persoanele gestionare ale bunurilor pot da dovada de neglijenta sau nepricepere;
- pot sa apara stocuri fara miscare, greu vandabile sau in plus;

5
 - la unele bunuri pot sa apara anulari de comenzi datorita renuntarilor efectuate de catre clienti,
cazuri de forta majora, calamitati naturale.

Prin inventarierea generala a patrimoniului se realizeaza identificarea bunurilor care nu pot fi

utilizate, creantele vechi neincasate si se iau masuri de preintampinare sau limitare a pagubelor, pentru
cresterea eficientei si intarirea disciplinei decontarilor.

2. Functia de stabilire a situatiei nete si a rezultatului exercitiului

Pe baza inventarierii se poate determina situatia neta a patrimoniului si a rezultatului net.

Situatia neta a patrimoniului = active (inventariate)-datorii (inventariate)

Rezultatul net = Situatia neta a patrimoniului - Situatia neta ± Aportul asociatilor*

(de la sfarsitul exercitiului) (la sfarsitul exercitiului) (de la inceputul exercitiului)

* „+” atunci cand in cursul exercitiului au loc rambursari de capital social

„-„ atunci cand in cursul exercitiului au loc majorari de capital social
Situatia patrimoniului se determina dupa inventarierea si stabilirea cu exactitate a valorii activelor
si obligatiilor firmei.
3. Functia de calcul si evidenta a stocurilor, consumurilor si vanzarilor
Unitatile patrimoniale mici pot folosi pentru contabilizarea operatiilor privind stocurile de materii
prime, materiale, marfuri, produse finite, metoda inventarului intermitent.
Potrivit acestei metode toate intrarile de stocuri din cursul lunii vor fi evidentiate cu ajutorul
conturilor de cheltuieli (clasa a sasea din Planul general de conturi).La sfarsitul lunii se va determina
valoare stocului prin inventariere.
Aplicarea acestei metode presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
1. Preluarea la cheltuieli a stocului initial prin debitarea conturilor de cheltuieli aferente stocurilor
(din clasa a sasea) in corespondenta cu conturile de stocuri respective (clasa a treia)
2. Inregistrarea intrarilor de stocuri din cursul lunii cu ajutorul conturilor de cheltuieli
3. Inregistrarea soldului final stabilit prin inventariere. La sfarsitul fiecarei luni conturile de
stocuri se debiteaza in corespondenta cu conturile de cheltuieli aferente, cu valoare stocului
stabilit prin inventariere. Aceste stocuri de la sfarsitul lunii se vor anula la inceputul lunii
urmatoare prin inregistrarea lor pe cheltuieli.
4. Stabilirea valorii iesirilor de stocuri dupa formula:
6
 Iesiri = Stoc initial + Intrari – Stoc final (determinat prin inventariere)

Inventarierea si inventarul joaca un rol de seama si indeplinesc functii importante in contabilitate si

in gestiunea patrimoniului:
a) functia de baza consta in verificarea realitatii si integritatii patrimoniului unitatii.
Ea este un mijloc de control al gestionarii, administrarii si pastrarii mijloacelor economice si a surselor
corespunzatoare din unitatile economice sau institutiile de stat.
b) Prin inventariere se determina si marimea unor indicatori economici cuprinsi in
contabilitate si in bilant. Pe acesta baza are loc determinarea productiei neterminate si se furnizeaza
informatii cu caracter real asupra indicatorilor cuprinsi in bilantul contabil, raspunzand cerintelor metodei
contabilitatii. De aceea, inventarierea precede si pregateste elaborarea bilantului contabil anual.
c) Cu prilejul invenatarierii sunt evidentiate si valorile neutilozabile, stocate, avariate sau
degradate, creantele si angajamentele cu termen expirat. Constatarea deprecierilor de bunuri si valori sta la
baza provizioanelor.
d) Inventarierea este o parghie importanta de control asupra integritatii patrimoniului
si a cresterii raspunderii materiale. Cu acest prilej sunt puse in evidenta sustragerile, deficitele in pastrarea
bunurilor si se stabilesc raspunderile si masurile de recuperare a pagubelor.
e) Literatura de specialitate pune in evidenta si rolul pe care il joaca inventarierea in
perfectionarea contabilitatii, in inlaturarea unor deficiente manifestate in acest domeniu si care pot
favoriza neajunsuri in gestionarea valorilor materiale. In urma inventarierii pot rezulta concluzii
importante cu privire la cresterea operativitatii, exactitatii si claritatii in registrarilor in contabilitate, la
insusirea si aplicarea normelor financiar contabile.

I.2. Formele inventarierii

Functiile, rolul si obiectivele inventarierii au determinat utilizarea diferitelor forme de inventariere

in practica contabila. De aceea, se impune si o clasificare a inventarierii, care poate fi facuta folosind
diferite criterii:

A. Dupa natura si continutul economic al elementelor supuse inventarierii se pot distinge:

7
 1. Inventarierea mijloacelor economice materiale si banesti aflate in întreprindere: mijloace fixe,
materiale, marfuri…
Particularitatea inventarierii acestor componente ale patrimoniului consta in faptul ca verificarea se
face prin constatare faptica si cantitativa. Fac exceptie de la regula, mijloacele banesti aflate in conturi la
banca, la care verificarea se face pe baza de documente. Inventarierea materialelor, produselor, marfurilor
si ambalajelor se face pe locuri si gestiuni.
2. Inventarierea mijloacelor circulante aflate in miscare – decontare (clienti-debitori). Ea se face
pe baza de documente si, de aceea, normele legale prevad ca in vederea stabilirii drepturilor si obligatiilor
reciproce, unitatilor economice trebuie ca cel putin o data pe an sa faca schimb de extrase sau punctaje cu
clientii, furnizorii si cu ceilalti debitori si creditori. Extrasele cuprind de regula numai pozitiile privind
obligatiile si se prezinta comisiei de inventariere pentru confirmarea realitatii soldului (datoriei sau
creantei). Extrasele se trimit de catre unitatile creditoare celor debitoare si tin loc de conciliere conform
procedurii arbitrare.
3. Inventarierea mijloacelor circulante in miscare – transformare (productie neterminata,
cheltuieli anticipate, investitiile neterminate), se face prin constatarea faptica la finele perioadei fie prin
metoda contabila care presupune inventarierea obligatorie.
4. Inventarierea obligatiilor fata de stat, de furnizori si creditori consta in verificarea minutioasa a
sumelor care constituie soldul conturilor respective, astfel incat aceste solduri sa exprime realitatea.

B. Din punct de vedere al sferei de cuprindere se disting:

1. Inventarierea generala cuprinde intregul patrimoniu al unitatii, precum si bunurile ce apartin

altor unitati, dar care se afla temporar in unitate. Agentii economici mici sunt obligati sa efectueze
inventarierea generala a patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin o data pe an, si in cazul fuzionarii
sau incetarii activitatii.
2. Inventarierea partiala cuprinde numai o parte din patrimoniu, o anumita categorie, sau anumite
feluri de mijloace economice din unitati.

C. In functie de perioada la care se executa, sau periodicitate, se pot distinge:

1. Inventarierea anuala, avand ca scop reflectarea in bilant a situatiei reale a patrimoniului, este
obligatorie pentru toate unitatile. Fiind o lucrare premergatoare intocmirii bilantului, aceasta cuprinde
mijloacele economice proprii si cele apartinand altor unitati dar care se gasesc in unitatea respectiva in

8
pastrare, inchiriere, concesionare, prelucrare, drepturile si obligatiile intreprinderii, deci este o inventariere
generala si completa.
2. Inventarierea periodica sau de gestiune se efectueaza la anumite perioade: trimestre, luna,
decada. Ea poate fi partiala, avand ca obiect constatarea existentei anumitor mijloace sau surse.
3. Inventarierea ocazionala este determinata de predarea-primirea gestiunilor, de calamitati, de
comasari a unitatilor, putand fi generala sau partiala.
4. Inventarierea inopinata este efectuarea fara anuntare prealabila a gestionarului, dar in prezenta
lui, la datele stabilite de cenzori in planul de control, cand sunt indicii de existenta a plusurilor si a
minusurilor in gestiune. De regula, este inventariere partiala.
Sintetizand, se poate spune ca, daca avem in vedere obiectul, sfera de cuprindere si statutul
economico-juridic, inventarul este de doua feluri: civil si general-contabil.
Inventarul civil se efectueaza ocazional si cuprinde anumite componente ale patrimoniului. El se
intocmeste in urmatoarele imprejurari:
- predare-primirea de gestiune;
- ori de cate ori sunt indicii cu privire la existenta de lipsuri in gestiune care nu pot fi constatate
decat prin inventariere sau plusuri neinregistrate;
- atunci cand au loc calamitati care au adus daune patrimoniului intreprinderii;
- atunci cand se realizeaza divizarea unei gestiuni.

Inventarierea general-contabila are caracter periodic si se efectueaza la inceputul activitatii, la

sfarsitul fiecarui an de gestiune – inchiderea exercitiului financiar si in caz de lichidare sau fuzionare.

D. Dupa procedeul folosit, inventarierea poate fi:

1. Inventarierea totala – consta in numararea, masurarea, cantarirea mijloacelor patrimoniale
cuprinse in inventariere.
2. Inventarierea prin sondaj – consta in numararea, cantarirea, masurarea anumitor feluri de
mijloace economice.

E. Dupa scop, inventarierea poate fi:

1. Inventariere de constatare a existentei elementelor patrimoniale, urmarindu-se existenta
mijloacelor economice si a surselor agentilor economici
2. Inventarierea pentru determinarea valorii de utilitate a elementelor patrimoniale pentru
stabilirea importantei, a gradului de folosire a mijloacelor economice.

9
 In cazul Romaniei, Legea contabilitatii (82/1991) prevede (art. 8) ca persoanele juridice si fizice
care organizeaza contabilitate proprie, au obligatia sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului la
inceputul activitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii sale, in cazul fuzionarii sau incetarii
activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege.
Ministerul Finantelor poate aproba exceptii de la regula inventarierii anuale pentru unele bunuri
cu caracter special la propunerea ministerelor de resort.

I.3. Obiectul inventarierii

Obiectul inventarierii poate fi reprezentat de:

 Elementele patrimoniale proprii
Inventarierea anuala a elementelor patrimoniale se face, de regula, cu ocazia incheierii exercitiului
financiar, avandu-se in vedere si specificul activitatii unitatilor patrimoniale.
In cadrul agentilor economici cu activitate complexa, bunurile materiale pot fi inventariate si inaintea
datei de 31 decembrie, cu conditia asigurarii valorificarii si cuprinderii rezultatelor inventarierii in bilantul
contabil intocmit pentru anul respectiv.
 Bunurile si valorile apartinand altor persoane juridice sau fizice, primite in pastrare sau custodie, spre
vanzare in consignatie
Bunurile apartinand altor unitati (inchiriate, in leasing, in custodie, cu vanzare in consignatie, spre
prelucrare etc.) se inventariaza si se inscriu in liste separate. Listele de inventariere pentru bunurile in
custodie vor contine informatii cu privire la numarul si data actului de custodie si ale documentului de
livrare (factura), precum si alte informatii utile.
 Bunurile date la terti (cele date spre prelucrare)
 Bunurile in curs de aprovizionare
Bunurile achizitionate aflate in curs de aprovizionare se inventariaza de unitatea cumparatoare si se
inscriu in liste de inventariere separate.

10
 CAPITOLUL II
ETAPELE INVENTARIERII

Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor art. 11 alin.
(3) din Legea contabilitatii, revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are
obligatia gestionarii patrimoniului si care elaboreaza si transmite comisiilor de inventariere instructiuni
scrise in acest sens, adaptate la specificul unitatii.
Inventarierea patrimoniului se efectueaza de catre comisii de inventariere, formate din cel putin
doua persoane, numite prin decizie scrisa, emisa de persoanele autorizate. În decizia de numire se
mentioneaza, in mod obligatoriu, componenta comisiei, numele responsabilului comisiei, modul de
efectuare a inventarierii, gestiunile supuse inventarierii, data de incepere si terminare a operatiunilor.
La unitatile mici, inventarierea poate fi efectuata de catre o singura persoana.
Prin unitati mici la care, potrivit reglementarilor din prezentele norme, inventarierea poate fi efectuata de o
singura persoana, se intelege: persoanele fizice care au calitatea de comerciant sau societătile comerciale
al căror numar de salariati este de pana la doua persoane, iar valorile materiale care trebuie inventariate nu
depasesc plafonul stabilit de administratorii unitatii.
Comisiile de inventariere sunt coordonate, acolo unde este cazul, de catre o comisie centrala
numita, de asemenea, prin decizie scrisa emisa de conducerea societatii, care are ca sarcina sa organizeze,
sa instruiasca, sa supravegheze si sa controleze modul de efectuare a operatiunilor de inventariere.
Comisia de inventariere raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor
legale.
Pentru desfasurarea in bune conditii a operatiunilor de inventariere, in comisii vor fi numite persoane cu
pregatire corespunzatoare economica si tehnica, care sa asigure efectuarea corecta si la timp a inventarierii
patrimoniului, inclusiv evaluarea elementelor patrimoniale potrivit pct. 19 din Regulamentul de aplicare a
Legii contabilitatii nr. 82/1991, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 704/1993.
Inventarierea patrimoniului se poate efectua atat prin salariatii proprii, cat si pe baza de contracte de
prestari de servicii incheiate cu persoane fizice sau juridice.
Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii si nici contabilii
care tin evidenta gestiunii respective, cu exceptia unitatilor mici prevazute în prezentele norme.

11
Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi inlocuiti decat in cazuri bine justificate si numai prin decizie
scrisa, emisa de catre cei care i-au numit.
In vederea bunei desfasurari a operatiunilor de inventariere, administratorii, ordonatorii de
credite sau alte persoane, care au obligatia gestionarii patrimoniului trebuie sa ia masuri pentru crearea
conditiilor corespunzatoare de lucru comisiei de inventariere, prin:
- organizarea depozitarii valorilor materiale grupate pe sortotipodimensiuni, codificarea acestora si
intocmirea etichetelor de raft;
- tinerea la zi a evidentei tehnico-operative la gestiunile de valori materiale si a celei contabile si
efectuarea lunara a confruntarii datelor dintre aceste evidente;
- participarea la lucrarile de inventariere a intregii comisii de inventariere;
-asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale care se inventariaza, respectiv
pentru sortare, asezare, cantarire, masurare, numarare etc.;
- asigurarea participarii la identificarea bunurilor inventariate (calitate, sort, pret etc.) a unor persoane
competente din unitate sau din afara acesteia, la solicitarea responsabilului comisiei de inventariere, care
au obligatia de a semna listele de inventariere pentru atestarea datelor inscrise;
- dotarea gestiunii cu aparate si instrumente adecvate si in numar suficient pentru masurare, cantarire
etc., cu mijloace de identificare (cataloage, mostre, sonde etc.), precum si cu formularele si rechizitele
necesare;
- dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul si de sigilare a spatiilor inventariate;
- dotarea gestiunilor (magazine, depozite etc.) cu doua randuri de incuietori diferite.
Dupa primirea deciziei scrise, responsabilul comisiei de inventariere ridica, sub semnatura
directorului economic, a contabilului-sef sau a altei persoane numite sa indeplineasca aceasta functie,
listele de inventariere, vizate si parafate de catre acesta, dupa care comisia se prezinta la sediul gestiunii ce
urmeaza a fi inventariata in vederea efectuarii inventarierii fizice.

II.1. Pregatirea inventarierii

Principalele masuri organizatorice care trebuie luate de catre comisia de inventariere sunt urmatoarele:
a) solicitarea unei declaratii scrise gestionarului raspunzator al valorilor materiale din care
sa rezulte ca:
- gestioneaza valori materiale si in alte locuri de depozitare;

12
 - are in gestiune valori materiale apartinand tertilor, primite cu sau fara documente;
- are plusuri sau lipsuri in gestiune despre a caror cantitate sau valuare are cunostinta;
- are valori materiale nereceptionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care s-au
intocmit documentele aferente;
- a primit sau a eliberat valori materiale fara documente legale;
- detine numerar sau alte hartii de valoare rezultate din vanzarea bunurilor aflate in gestiunea
sa;
- are documente de predare-eliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii sau care nu au
fost predate la contabilitate;
- gestionarul va mai mentiona felul, numarul si data ultimului document de intrare si iesire a
bunurilor in/din gestiune.
b) sa identifice toate locurile (incaperile) in care exista valori materiale ce urmeaza a fi
inventariate
c) sa asigure inchiderea si sigilarea, in prezenta gestionarului, ori de cate ori se intrerup
operatiunile de inventariere si se paraseste gestiunea.
Daca valorile materiale supuse inventarierii, gestionate de catre o singura persoana, sunt
depozitate in locuri diferite sau cand gestiunea are mai multe cai de acces, membrii comisiei care
efectueaza inventarierea trebuie sa sigileze toate aceste locuri si caile lor de acces, cu exceptia locului in
care a inceput inventarierea, care se sigileaza numai in cazul cand inventarierea nu se termina intr-o
singura zi.
La reluarea lucrarilor se verifica daca sigiliul este intact; in caz contrar, acest fapt se va
consemna intr-un proces-verbal de desigilare, care se semneaza de catre comisia de inventariere si de catre
gestionar.
Dodumentele intocmite de comisia de inventariere raman in cadrul gestiunii inventariate, in
fisiere, casete, dulapuri, etc., incuiate si sigilate. Sigiliul se pastreaza pe durata inventarierii, de catre
responsabilul comisiei de inventariere.
d) sa bareze si sa semneze, la ultima operatiune, fisele de magazie, mentionand data
la care s-au inventariat valorile materiale, sa vizeze documentele care privesc intrari sau iesiri de valori
materiale, existente in gestiune dar neinregistrate, sa dispuna inregistrarea acestora in fisele de magazie si
predarea lor in contabilitate, astfel incat situatia scriptica a gestiunii sa reflecte realitatea;
e) sa verifice numerarul din casa si sa stabileasca suma incasarilor din ziua curenta,
solicitand intocmirea monetarului (la gestiunile cu vanzare cu amanuntul) si depunerea numerarului la

13
caseria unitatii; sa ridice benzile de control de la aparatele de casa si ştampila unitatii si sa le pastreze in
siguranta;
f) sa controleze daca toate instrumentele si aparatele de masura sau de cantarire au fost
verificate si daca sunt in buna stare de functiune;
g) sa sisteze operatiile de predare-primire a bunurilor supuse inventarierii, luandu-se din
timp masurile corespunzatoare pentru a nu se stanjeni procesul normal de livrare sau de primire a
bunurilor;
h) sa aranjeze bunurile supuse inventarierii
Pe toata durata inventarieri, programul si perioada inventarierii vor fi afisate la loc vizibil.

II.2. Desfasurarea Inventarierii

Constatarea existentei elementelor inventariate se face prin observarea directa (prin numarare,
cantarire, masurare, cubare si calcule tehnice, dupa caz) pentru bunurile corporale (materiale), pe baza de
registre sau documente (extrase de cont confirmate de terti), pentru bunurile necorporate (nemateriale),
creante si datorii. In ceea ce priveste evaluarea elementelor patrimoniale inventariate, aceasta se face la
nivelul valorii actuale, denumita valuare de inventar.
Valuarea de inventar, ca expresie a valorii actuale este estimata in functie de pretul pietei, utilitatea
bunului pentru economia intreprinderii, starea si amplasarea bunurilor. De aceea, in mai multe lucrari de
specialitate se precizeaza ca valuarea de inventar este egala cu valuarea de intrebuintare. Valorile
materiale evaluate la valoarea actuala numita si valoare de utilitate se vor inscrie in coloana
corespunzatoare din lista de inventariere numai in cazul constatarii deprecierilor. Valoarea de inventar se
va stabili potrivit principiului prudentei. In cazul in care se constata ca valoarea de inventar, stabilita in
functie de pretul pietei, utilitatea bunului si starea in care se afla este mei mare decat valoarea din
contabilitate a acestor bunuri, in listele de inventariere se vor inscrie valorile din contabilitate. Daca
valoarea de inventar este mai mica decat cea din contabilitate, in listele de inventariere se va inscrie si
valoarea de inventar, diferenta reprezentand deprecierea bunurilor respective.
Constatarile efectuate de comisia de inventariere se inscriu in liste de inventariere care se
intocmesc separat pe locuri de depozitare, pe gestionari si pe categorii de bunuri.
In listele de inventariere se prezinta cantitatea faptica, caracteristicile calitative ale elementelor
inventariate si starea lor. Acestea se semneaza fila cu fila de catre comisia de inventariere si de catre
gestionari, iar pe ultima fila a listelor de inventariere gestionarul trebuie sa mentioneze:

14
 - daca toate cantitatile de bunuri au fost stabilite in prezenta sa;
- daca bunurile respective se afla in pastrarea si raspunerea sa;
- eventuale obiectii pe care le are de facut;
- daca are bunuri care au ramas neinventariate.
Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic
si inscrise in listele de inventariere cu cele din evidenta tehnico-operativa (fisele de magazie) si datelor din
contabilitate care sunt verificate mai intai cu ajutorul balantelor de verificare sintetice si analitice, apoi se
verifica exactitatea datelor din inventar, prin confruntarea exemplarului din aceste liste scrise de comisia
de inventariere cu exemplarul scris de gestionar, corectandu-se eventualele diferente constatate.
Constatarile comisiei de inventariere privind stocurile, respectiv soldurile bunurilor materiale
inventariate si stabilirea diferentelor, se consemneaza in listele de inventariere. In cazul modificarilor
ulterioare facute unilateral in fisele de magazie, consemnarile vor fi precedate de o ancheta prealabila
amanuntita.
Inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza la o verificare minutioasa a exactitatii
tuturor stocurilor din fisele de magazie si a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate. Erorile
descoperite cu aceasta ocazie trebuie corectate operativ, dupa care se procedeaza la stabilirea rezultatelor
inventarierii prin confruntarea cantitatilor consemnate in listele de inventariere varianta simplificata, cu
evidenta tehnico-operativa pentru fiecare pozitie in parte urmand ca pozitiile cu direrente sa fie preluate in
lista de inventariere centralizatoare.

 Particularitati ale inventarierii

- bunurile aflate in ambalaje originale intacte nu se desfac decat prin sondaj, acest lucru urmand
a fi mentionat si in listele de inventariere respective;
- la lichide a caror cantitate efectiva nu se poate stabili prin transvazare si masurare, continutul
vaselor – stabilit in functie de volum, densitate, compozitie – se verifica prin scoaterea de probe din aceste
vase, tinandu-se seama de densitate, compozitie si de alte caracteristici ale lichidelor, care se constata fie
organoleptic, fie prin masurare sau probe de laborator, dupa caz;
- materiale de constructii si produsele agricole se inventariaza pe baza de calcule tehnice, avand
in vedere particularitatile acestora;
- bunurile aflate in posesia angajatilor la data inventarierii se inventariaza si se trec in liste
separate, specificandu-se persoanele care raspund de pastrarea lor;

15
 - bunurile cu un grad mare de perisabilitate se inventariaza cu prioritate pentru a nu intarzia
desfacerea acestora;
- bunurile apartinand altor unitati se inventariaza si se inscriu in liste separate;
- creantele fata de terti sunt supuse verificarii si confirmarii pe baza extraselor, soldurilor
debitoare si creditoare, ale conturilor de clienti si furnizori care detin ponderea in totalul soldurilor acestor
conturi;
- disponibilitatile aflate in conturi la banci se inventariaza prin confruntarea soldurilor din
extrasele de cont emise de banci cu cele din contabilitate;
- disponibilitatile in lei si in valuta din caseria unitatii se inventariaza in ultima zi lucratoare a
exercitiului financiar, dupa inregistrarea tuturor operatiunilor de incasari si plati privind exercitiul
respectiv, confruntandu-se soldurile din registrul de casa cu cele din contabilitate;
- pentru bunurile depreciate, inutilizabile sau deteriorate, fara miscare sau greu vandabile,
comenzi in curs, abandonate sau sistate, precum si pentru creantele si obligatiile incerte ori in litigiu se
intocmesc liste de inventariere separate;
- inventarierea bunurilor din patrimoniu, culturale, artistice, inclusiv a fondului de carte se face
potrivit normelor elaborate de Ministerul Culturii;
- mijloacele fixe care in perioada inventarierii se afla in afara unitatii se inventariaza inaintea
iesirii lor temporare din unitatea economica;
- inventarierea terenurilor se face pe baza documentelor care atesta proprietatea acestora si a
schitelor de amplasare;
- cladirile se inventariaza prin identificarea lor potrivit titlurilor de proprietate, a dosarului
acestora, prin inspectarea si compararea constatarilor cu datele prevazute in documentele respective;
- inventarierea imobilizarilor necorporate se efectueaza prin constatarea existentei si
apartenentei acestora, la unitatile detinatoare;
- productia in curs de executie se inventariaza prin evidentierea fazei procesului de productie in
care se afla aceasta;
- lucrarile de reparatii capitale la cladiri, utilaje, instalatii, mijloace de transport, etc., se
inventariaza prin verificarea la fata locului a stadiului fizic al acestor lucrari;
- formularele cu regim special se inscriu in listele de inventariere in ordinea codurilor, pentru a
se putea stabili cu usurinta integritatea acestora, in conformitate cu dispozitiile legale;
- inscrierile in listele de inventariere a marcilor postale si a timbrelor fiscale se face la valuarea
lor nominala, cu exceptia timbrelor cu valoare filatelica.

16
 Comisia de inventariere va consemna rezultatele inventarierii intr-un proces-verbal dupa ce s-au
confruntat aceste date cu soldurile scriptice inscrise in contabilitate. Procesul-verbal privind rezultatele
inventarierii trebuie sa cuprinda:
- data intocmirii
- numele si prenumele membrilor comisiei de inventariere
- gestiunea inventariata
- data inceperii si terminarii operatiunii de inventariere
- rezultatele inventarierii
- concluziile si propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor si ale minusurilor
constatate si a persoanelor vinovate
- volumul stocurilor depreciate
- propuneri pentru scoaterea din uz a obiectelor de inventar, casarea mijloacelor fixe.
In termen de trei zile de la data incheierii operatiunilor de inventariere, propunerile cuprinse in
procesul verbal al comisie se prezinta administratorului unitatii patrimoniale. Acesta, cu avizul
compartimentului financiar-contabil si al compartimentului juridic va decide, in termen de cinci zile,
asupra solutionarii propunerilor facute in baza dispozitiilor legale.

II.3. Stabilirea Si Înregistrarea În Contabilitate A Rezultatelor Inventarierii

Stabilirea rezultatelor inventarierii se face direct in listele de inventariere. Aceste rezultate se

determina prin compararea masurilor constatate direct prin inventariere cu cele inregistrate in
contabilitate.
Inregistrarea in contabilitate a rezultatelor inventarierii se face in conformitate cu Normele
metodologice de utilizare a conturilor contabile, aprobate prin Hotarirea Guvernului nr. 704/1993.
Prin compararea celor doua stocuri, scriptic si faptic, se constata eventualele plusuri sau minusuri la
inventariere:

Stoc scriptic > stoc faptic = minus inventar

Stoc scriptic < stoc faptic = plus inventar

17
 In cazul in care se constata diferente intre situatia scriptica si cea faptica se vor analiza cauzele care au
dus la aceste rezultate.
Dupa constatarea plusurilor si minusurilor de inventar se procedeaza la regularizarea diferentelor
potrivit Ordinului ministrului finantelor nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabilitatii
armonizate cu directiva a-IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standartele Internationale de
Contabilitate.

Pentru elementele de activ:

- diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se
inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare;
- diferentele constatate in minus: intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea
de intrare se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii, in cazul in care deprecierea
este ireversibila sau se constituie un provizion pentru depreciere, cand deprecierea este
reversibila, mentionandu-se valoarea lor de intrare;

Pentru elementele de pasiv:

- diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare a elementelor de
pasiv de natura datoriilor se inregistreaza in contabilitate prin constuirea unui provizion,
mentionandu-se la valoarea lor de intrare;
- diferentele constatate in minus: intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se
inregistreaza in contabilitate, mentinandu-se la valoarea lor de intrare.

Diferentele constatate cu prilejul inventarierii generale a patrimoniului sunt regularizate prin urmatoarele
modalitati:
1. compensarea plusurilor cu minusuri de inventar
2. inregistrarea plusurilor de inventar si imputarea minusurilor de inventar persoanelor
vinovate.

Compensarea plusurilor cu minusurile sunt acceptate numai daca sunt indeplinite urmatoarele
conditii:
 bunurile sunt de acelasi fel, sunt asemanatoare in ceea ce priveste aspectul exterior: culoare,
model, dimensiuni, ambalaj etc.

18
  plusurile si minusurile trebuie sa fie aferente aceleiasi perioade de gestiune si aceleiasi gestiuni;
 compensarile de fac pentru diferentele constatate in cadrul aceluiasi exercitiu.
Compensarea se face atat cantitativ cat si valoric.
Limita de compensare o constituie cantitatea cea mai mica, indiferent ca este cu plus sau cu
minus.

19
 Metodologia de compensare:
Se aseaza stocurile la care s-au inregistrat plusuri si cele la care s-au inregistrat minusuri in
ordinea descrescatoare a preturilor. Compensarea porneste de la stocul cu pretul cel mai mare catre stocul
cu pretul cel mai mic, pana se ajunge la limita cantitativa de compensat. Aceasta pentru a nu ramane
necompensate stocuri cu pret mare care se pot inregistra ca perisabilitati, pe cheltuialile intreprinderii.
In compensare pot intra stocuri cu preturi unitare diferite, si pot rezulta:
 plusuri valorice cand cantitatea in plus intrata in compensare a fost epuizata, dar valoarea plusului
nu;
 minusuri valorice in situatia inversa.
Plusul valoric permite recuperarea cheltuielilor cu stocul, iar minusul valoric se imputa
gestionarului.
In cazul constatarii unor lipsuri de gestiune imputabile, administratorii vor lua masura imputarii
acestora la valoarea de inlocuire. Aceasta reprezinta costul de achizitie al bunului respectiv la data
constatarii pagubei, format astfel:
- pretul de cumparare practicat pe piata
(+) taxele nerecuperabile
(+) cheltuieli de transport – aprovizionare
(+) alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru
intrarea in gestiune.
Daca bunurile lipsa imputabile nu pot fi cumparate pe piata, valoarea de imputare se stabileste de
specialistii in domeniul respectiv.
Pentru lipsuri, sustrageri si orice alte fapte care produc pagube ce constituie infractiuni,
ordonatorul de credite este obligat sa sesizeze organele de urmarire penala in conditiile si la termenele
stabilite de lege. Rezultatele inventarierii se inscriu de catre comisia de inventariere dupa confirmarea de
catre compartimentul contabilitate a soldurilor scriptice, intr-un proces-verbal.
In urma compensarii pot ramane diferente cantitativ-valorice in plus si/sau in minus denumite
diferente nete. Plusurile cantitativ-valorice se inregistreaza ca o intrare de stoc concomitent cu
diminuarea cheltuielilor ce stocul. Minusurile cantitativ-valorice se inregistreaza prin imputatie unei
persoane vinovate.

Cu ocazia stabilirii diferentelor de inventar se inregistreaza si stocurile finale sau variatia

stocurilor in cazul metodei inventarului intermitent. Marimea stocurilor se determina prin inventarul fizic
al acestora, iar iesirile prin calcul pe baza relatiei:

20
 Iesirile de stocuri = S.I. + intrarile de stocuri - S.F.

Unde - S.I. reprezinta soldul initial

- S.F reprezinta soldul final
Calitatea inventarului ca metoda de evidenta si calcul se extinde si la determinarea unor
indicatori economico-financiari sau asigurarea unor date primare de intrare in contabilitate.

Minusurile de inventar
1. Minusuri cantitative:

Din punct de vedere al categoriei patrimoniale inventariate, minusurile sunt asimilate

iesirilor de bunuri (scaderi de activ).
Contrapartida bunurilor (conturile care se debiteaza) este diferita, in functie de cauzele care au
generat minusurile.
- minusuri in cadrul normelor legale de scazamant (perisabilitati);
- minusuri generate de calamitati naturale;
- minusuri cauzate de unele persoane fizice sau juridice;
- minusuri pentru care, la data terminarii inventarierii, nu se poate stabili vinovatia unei persoane
sau o alta cauza.

A. Minusuri in cadrul normelor legale de scazamant (perisabilitatile)

Solutia contabila este opusa cazului plusurilor la inventar;
- la stocurile din aprovizionari, minusul este tratat ca o cheltuiala inregistrata in acelasi cont la care
s-a inregistrat iesirea (consumul);
- la stocurile din productie, minusul este tratat ca un venit din productia stocata.

Exemple:

 minusuri de materii prime in valoare de 5.000.000 lei:

601”Cheltuieli cu = 301”Materii prime” 5.000.000 lei

21
 materii prime”

 minusuri de produse finite in valoare de 3.000.000 lei:

711”Variatia stocurilor” = 345”Produse finite” 3.000.000 lei

 minusuri de marfuri la o întreprindere comerciala „en-gross” in valoare de 4.200.000 lei:

607 „Cheltuieli privind marfurile” = 371”Marfuri” 4.200.000 lei

 minusuri de marfuri la o întreprindere comerciala „en-detail” in valoare de 4.200.000 lei, din care cota
de adaos comercial de 20 %, TVA 19%:

% = 371”Marfuri” 4.200.000 lei

607”Cheltuieli privind marfurile” 2.941.177 lei
378”Diferente de pret la marfuri” 588.235 lei
4428”TVA neexigibila” 670.588 lei

B. Minusuri generate de calamitati naturale:

Indiferent de categoria patrimoniala, minusurile generate de calamitati naturale sunt operatii cu

caracter exceptional. In acest sens, uzantele romanesti propun utilizarea nediferita a contului de cheltuieli
671 „cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare”

22
Exemple:

 minusuri de materii prime in valoare de 5.000.000 lei:

671”Cheltuieli privind = 301”Materii prime” 5.000.000 lei

calamitatile si alte
evenimente extraordinare”

 minusuri de produse finite in valoare de 3.000.000 lei:

671”Cheltuieli privind = 345”Produse finite” 3.000.000 lei

calamitatile si alte
evenimente extraordinare”

 minusuri de marfuri la o întreprindere comerciala „en-gross” in valoare de 4.200.000 lei:

671”Cheltuieli privind = 371”Marfuri” 4.200.000 lei

calamitatile si alte
evenimente extraordinare”

 minusuri de marfuri la o întreprindere comerciala „en-detail” in valoare de 4.200.000 lei, din care cota
de adaos comercial 20%, TVA 19%:

% = 371”Marfuri” 4.200.000 lei

671”Cheltuieli privind
calamitatile si alte
evenimente extraordinare” 2.941.177 lei
378”Diferente de pret la marfuri” 588.235 lei
4428”TVA neexigibila” 670.588 lei

23
 minusuri de mijloace fixe, aparatura birotica in valoare de 15.000.000 lei:

671”Cheltuieli privind = 214”Aparatura birotica” 15.000.000 lei

calamitatile si alte
evenimente extraordinare”

C. Minusuri cauzate de unele persoane fizice sau juridice:

Fiecare operatie in parte genereaza doua inregistrari:

- evidentierea minusului propriu-zis, solutionata pentru stocuri ca in cazul minusurilor in cadrul

normelor legale de scazamant:
. la stocurile din aprovizionari minusul este tratat ca o cheltuiala de exploatare
. la stocurile din productie, minusul este tratat ca un venit din productia stocata
. la mijloacele fixe, operatia nu are caracter exceptional
- imputarea prejudiciului in contul persoanelor vinovate: debitarea fie a contului 428 „alte datorii si
creante in legatura cu personalul”, daca persoanele vinovate sunt salariatii intreprinderii, fie a contului 461
„debitori diversi”, in toate celelalte cazuri; contrapartida creantei este un venit.

Exemple:

1. Minusuri de materii prime in valoare de 5.000.000 lei:

601”Cheltuieli cu materii prime” = 301”Materii prime” 5.000.000 lei

24
2. Imputarea prejudiciului referitor la materii prime cu valoarea de 5.500.000 lei, TVA 19%:

428”Alte datorii si = % 6.545.000lei

creante in legatura 758”Alte venituri din
cu personalul” exploatare” 5.500.000lei
4427”TVA colectata” 1.045.000lei

3. Minusuri de produse finite in valoare de 3.000.000 lei:

711”Variatia stocurilor” = 345”Produse finite” 3.000.000lei

4. Imputarea prejudiciuliu referitor la produse finite cu valoarea de 3.500.000 lei, TVA 19%:

428”Alte datorii si creante = % 4.165.000lei

in legatura cu personalul” 758”Alte venituri din
exploatare” 3.500.000lei
4427”TVA colectata” 665.000lei

5. Minusuri de mijloace fixe, aparatura birotica, in valoare de 15.000.000 lei, neamortizate integral, ci in
proportie de 40% (6.000.000 lei):

% = 214”Aparatura birotica” 15.000.000lei

281”Amortizari privind
imobilizarile corporale” 6.000.000lei
658”Alte cheltuieli de exploatare” 9.000.000lei

6. Imputarea prejudiciului referitor la mijloace fixe cu valoarea de 10.000.000 lei, TVA 19%:

461”Debitori diversi” = % 11.900.000lei

758”Alte venituri din
exploatare” 10.000.000lei
4427”TVA colectata” 1.900.000lei

25
 D. Minusuri pentru care la data terminarii inventarierii nu se poate stabili vinovatia unei
persoane sau o alta cauza.

Cazul este clasificat unul in curs de clarificare. Ca atare, contrapartida activului constatat minus la
inventar va fi un cont de asteptare.
Ulterior in urma stabilirii vinovatiei, contul 473”decontari din operatii in curs de clarificare” se
crediteaza, in corespondenta cu debitul contului ce reflecta cauza minusului.
Exemple:

a) - minusul de marfuri in valoare de 4.200.000 lei la o întreprindere comerciala „en-gross” pentru care,
pana la data inventarierii, nu se poate determina faptul generator:

473”Decontari din operatii = 371”Marfuri” 4.200.000 lei

in curs de clarificare”

- solutionarea ulterioara a cazului: perisabilitati

607”Cheltuieli privind marfurile” = 473”Decontari din operatii 4.200.000

in curs de clarificare”

b) - minusul de semifabricate in valoare de 3.000.000 lei la o întreprindere industriala, pentru care, pana
la data inventarierii, nu se poate determina faptul generator:

473”Decontari din operatii = 341”Semifabricate” 3.000.000 lei

in curs de clarificare”

- solutionarea ulterioara a cazului: minus generat de calamitati naturale.

671”Cheltuieli privind calamitatile” = 473”Decontari din operatii 3.000.000

si alte eveniminte extraordinare” in curs de clarificare”

26
c) - minusul de produse finite in valoare de 6.700.000 lei:

473”Decontari din operatii = 345”Produse finite” 6.700.000 lei

in curs de clarificare”

- solutionarea ulterioara a cazului: imputarea prejudiciului in contul unei persoane vinovate.

- stornarea operatiei de constatare a minusului, pentru care, la inventariere, nu se poate determina
faptul generator (suma in rosu sau in chenar).

473”Decontari din operatii = 345”Produse finite” 6.700.000 lei

in curs de clarificare”

- inregistrarea minusului ca o diminuare a variatiei stocurilor

711”Variatia stocurilor” = 345”Produse finite” 6.700.000 lei

- imputarea propriu zisa cu aceeasi valoare de 6.700.000 lei, TVA 19%:

428”Alte datorii si creante = % 7.973.000 lei

in legatura cu personalul” 758”Alte venituri din
exploatare” 6.700.000 lei
4427”TVA colectata” 1.273.000 lei

27
 2. Minusuri calitative (deprecierile):

Minusurile calitative (deprecierile) sunt de doua tipuri: reversibile si ireversibile. Cele reversibile
se vor inregistra in contabilitate sub forma provizioanelor pentru deprecieri, iar cele ireversibile sub forma
unor amortismente suplimentare.

A. Minusuri Reversibile

Exemple:

- se constata o depreciere a marfurilor stocate, stoc scriptic 2.500 buc., cost achizitie 6.000lei/buc;
stoc faptic 2.500 buc., valoarea de piata a marfurilor in momentul inventarierii 5.000 lei/buc.
Se inregistreaza o depreciere de: (6.000 lei-5.000lei)x2.500buc. pentru care se constituie un provizion
in valoare de 2.500.000 lei.

6814 „Cheltuieli de exploatare = 397 „Provizioane pentru 2.500.000lei

privind provizioanele pentru deprecierea marfurilor”
deprecierea activelor circulante”

Dupa o perioada se constata o crestere a valorii marfurilor la 6.000 lei/buc., stoc 2.500 buc., anulandu-
se provizionul deoarece nu isi mai are obiectul:

397 „Provizioane pentru = 7814 „Venituri din provizioane 2.500.000

deprecierea marfurilor” pentru deprecierea activelor
circulante”

28
 - se constata un client rauplatnic, creanta asupra acestuia fiind de 1.190.000 lei, probabilitatea de
incasare in exercitiul urmator este de 50% (probabilitatea de neincasare este de 100% - 50% = 50% )

N.O: „ Inregistrare creanta incerta”(exercitiul N )

4118 „Clienti incerti” = 411 „Clienti” 1.190.000 lei

La sfarsitul exercitiului se va inregistra un provizion pentru deprecierea creantelor clienti pentru suma
corespunzatoare probabilitatii de neicasare (100%- probabilitatea de incasare) a clientilor , provizionul
constituiundu-se la valoarea fara TVA (19%).
Provizion = valoare creanta /1,19 x probabiliatea de neincasare
Provizion = 1.190.000 lei /1.19 x 50% = 500.000 lei

N.O: „ Constituire provizion pentru deprecierea creantei clienti” (exercitiul N)

6814 „Cheltuieli de exploatare = 491 „Provizioane pentru 500.000 lei

privind provizioanele pentru deprecierea creantelor
deprecierea activelor circulante” clienti”

In exercitiul urmator clientul intra in procedura de faliment si se inregistreaza pierderea din creante.

N.O: „Inregistrarea pierderii din creante” (exercitiul N+1)

% = 4118 „ Clienti incerti” 1.190.000 lei

654 „Pierderi din creante” 1.000.000 lei
4427 „TVA colectata” 190.000 lei

29
 B. Minusuri Ireversibile

Exemplu:

- se constata la inventariere o diferenta intre amortizarea rezultata ca urmare a aplicarii gradului de

utilizare a mijloacelor fixe astfel: un mijloc de transport cu valoarea contabila de intrare (VCI)
100.000.000 lei , valoarea amortizata (VA) 36.000.000 lei, valoarea constatata la inventar (VI) 60.000.000
lei.

VCI 100.000.000 lei

VA 36.000.000 lei
VNC 64.000.000 lei
. VI 60.000.000 lei
Se constata o depreciere ireversibila a mijlocului de transport in valoare de 4.000.000 lei pentru care
se va constitui o amortizare suplimentara.
N.O: „Inregistrare amortizare suplimentara”
6811 „Cheltuielei de exploatare = 2813 „ Amortizarea 4.000.000 lei
privind amortizarea imobilizarilor” mijloacelor de transport”

Plusurile De Inventar

Plusurile de inventar se inregistreaza ca intrari in patrimoniul intreprinderii tinand seama de natura

elementelor respective.
Plusurile de inventar se intalnesc in cazul:
- mijloacelor fixe;
- stocurilor;
- numerarului existent in casierie.

30
 A. Plusuri de active imobilizate la valoarea de inventar.

Contrapartida plusului de mijloace fixe este considerata o subventie

pentru investitii.

20, 21, 23, 26 = 131

„Conturi de active imobilizate” „Subventii pentru investitii”

B. Plusuri de inventar in cazul stocurilor:

- trebuie sa realizeze o distinctie intre stocurile rezultate din aprovizionari si stocurile rezultate din
productie;
- operatiile au in marea lor majoritate un caracter curent;
- plusurile constatate la stocurile din aprovizionari conduc la scaderea cheltuielilor (conturile la care
s-ar fi inregistrat consumul)

30, 35, 36, 37 = 60

„Conturi de stocuri” „Ch. cu materii prime, materiale si mf”
(pe fiecare categorie de stocuri)

- plusurile constatate la stocurile in productie conduc la o crestere de venituri (conturile la care s-ar
fi inregistrat productia obtinuta)

33, 34 = 711
„Conturi de stocuri” „Variatia stocurilor”

31
 Exemple:

 plusuri de materii prime constatate la depozite in valoare de 500.000 lei:

301 „Materii prime” = 601 „Cheltuieli cu materii prime” 500.000 lei

 plusuri de marfuri la o întreprindere comerciala „en gros” in valoare de 1.300.000 lei

371 „Marfuri” = 607 „Cheltuieli privind marfurile” 1.300.000 lei

 plusuri de marfuri la o întreprindere comerciala „en detail” in valoare de 4.200.000 lei din care cota de
adaos comercial de 20% si TVA 19 %:

371 „Marfuri” = % 4.200.000 lei

607 „Cheltuieli privind marfurile” 2.941.177 lei
378 „Diferente de pret la marfuri” 588.235 lei
4428 „TVA neexigibila” 670.588 lei

 plusuri de produse finite in valoare de 2.000.000 lei:

345 „Produse finite” = 711 „Variatia stocurilor” 2.000.000 lei

C. Plusurile de inventar in cazul numerarului existent in casierie:

-plusul conduce la realizarea unui venit exceptional dar la intreprinderile cu capital de stat el trebuie
varsat bugetului de stat.

 la o întreprindere cu capital privat in valoare de 5.200.000 lei:

32
 5311 „Casa in lei” = 7588 „Alte venituri din 5.200.000 lei
exploatare”

 la o întreprindere cu capital de statin valoare de 5.200.000 lei:

5311 „Casa in lei” = 448 „Alte datorii si creante 5.200.000 lei

cu bugetul statului”

33
 III.DOCUMENTE SPECIFICE PRIVIND INVENTARIEREA
PATRIMONIULUI

III.1. Lista De Inventar

Inventarierea faptica a patrimoniului unitatilor se materializeaza prin inscrierea cu cerneala sau

pix, fara spatii libere si fara stersaturi, a valorilor inventariate in formularul "Lista de inventariere", in
urma verificarii existentei fizice a fiecarui bun inventariat.
Lista de inventariere serveste ca document pentru stabilirea lipsurilor si a plusurilor de valori
materiale constatate cu ocazia inventarierii prin preluarea din listele de inventariere numai a pozitiilor cu
diferente.
Pentru bunurile la care comisiile de inventariere au constatat deprecieri, se intocmesc liste de
inventariere distincte care se preiau, de asemenea, in listele de inventariere.
Lista de inventariere pentru gestiunile global-valorice are rolul de stabilire a diferentelor valorice
in plus sau in minus, cu deosebirea ca se foloseste la acele gestiuni la care evidenta analitica a valorilor
materiale se tine dupa metoda global-valorica.
In cazul imobilizărilor corporale, cat si al celorlalte elemente patrimoniale pentru care au fost constituite
provizioane pentru deprecieri, in listele de inventariere se va inscrie valoarea contabila neta a acestora
(col. 9), care se va compara cu valoarea lor actuala, stabilita cu ocazia inventarierii (col. 12).
Functiile indeplinite de Lista de inventariere:
 document pentru consemnarea rezultatelor inventarierii;
 documentul de baza pentru inregistrarea lipsurilor si plusurilor de valori materiale;
 document justificativ de inregistrare in evidenta magaziilor (depozitelor) si in contabilitate a
plusurilor si minusurilor constatate;
 document pentru intocmirea Registrului inventar;
 document pentru stabilirea provizioanelor pentru deprecieri;
 document centralizator al operatiilor de inventariere.

34
 Formularele cu regim special se inscriu in listele de inventariere in ordinea codurilor, pentru a se
putea stabili cu usurinta integritatea acestora, in conformitate cu dispozitiile legale.Inscrierea in listele de
inventariere a marcilor postale si a timbrelor fiscale se face la valoarea lor nominala, cu exceptia timbrelor
cu valoare filatelica.
Pe ultima fila a listei de inventariere, gestionarul trebuie sa mentioneze daca toate valorile
materiale si banesti din gestiune au fost inventariate si consemnate in listele de inventariere in prezenta sa.
De asemenea, acesta mentioneaza daca are obiectii cu privire la modul de efectuare a inventarierii. In
acest caz, comisia de inventariere este obligata sa analizeze obiectiile, iar concluziile la care a ajuns se vor
mentiona la sfarsitul listelor de inventariere.
Listele de inventariere se semneaza, pe fiecare fila, de catre membrii comisiei de inventariere si
de catre gestionar.
In cazul gestiunilor colective (cu mai multi gestionari), listele de inventariere se semneaza de
catre toti gestionarii, iar in cazul predarii-primirii gestiunii, acestea se semneaza atat de catre gestionarul
predator, cat si de catre cel primitor.

III.2. Registrul Inventar

Registrul inventar este document contabil obligatoriu de inregistrare anuala si de grupare a

rezultatelor inventarierii patrimoniului. In el se inregistreaza toate elementele de activ si de pasiv
inventariate dupa normele contabile si grupate dupa natura lor conform posturilor din bilant.
Elementele patrimoniale inscrise in Registrul inventar au la baza lisele de inventariere
centralizatoare si procesele-verbale, care justifica fiecare post din bilantul contabil. Registrul-inventar se
numeroteaza, se sunuruieste si se parafeaza la Administratia Financiara.
Diferentele valorice constatate cu ocazia inventarierii si consemnate in Registrul inventar
corecteaza valoarea de inregistrare a elementelor patrimoniale, aducand-o la valoarea actuala (de
inventar). Completarea Registrului-inventar se include in operatiunile pregatitoare de inchidere a
exercitiului financiar, respectiv de intocmire a bilantului contabil.

35
 IV. STUDIU DE CAZ
PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

IV.1. Prezentarea Societatii

S.C. STELLA S.A. Braila este un institut de cercetari si proiectari pentru celuloza si hartie
si a fost infiintat in 1986 ca institut de profil pentru ramura celuloza si hartie din Romania, fiind singurul
institut de specialitate care deserveste cele 22 societati de profil din tara.
Institutul este societate comerciala pe actiuni cu capital major de stat, avand un capital
social de 300 milioane lei.
Organul de conducere este Adunarea Generala a Actionarilor format din doi reprezentati ai
Fondului Proprietatii de Stat si un reprezentant al Fondului Proprietatii Private.
Sociatatea este reprezentata de managerul general si de doi manageri care participa la
conducerea societatii.
Institutul desfasoara in principal activitatea de:
- inginerie tehnologica, dezvoltare-proiectare;
- cercetare stiintifica in mod deosebit aplicativa;
- productie.

IV.2. Organizarea Societatii

Activitatea de baza a institutului se desfasoara la Braila, existand si trei filiare de

cercetare si proiectare la Suceava, Constanta si Bucuresti.
Preocuparea de baza a S.C. STELLA S.A. Braila este de a oferi ramurii industriale de
celuloza si hartie un aport stiintific, tehnic si economic pentru restructurarea, modernizarea agentilor
economici producatori de hartie din Romania prin optimizarea folosirii resurselor de materiale prime,
imbunatatirea calitatii produselor existente, dezvoltarea tehnologica si asimilarea de produse noi.
Institutul dispune de circa 360 de persoane, din care 151 cu studii superioare (130
atestati stiintific, 5 avand titlul de „doctor in stiinta” si 12 doctoranti), 170 de persoane sunt specializate
pentru cercetare – dezvoltare in domeniul celulozei si hartiei, 50% avand o vechime de peste 10 ani.
Serviciul FINANCIAR asigura desfasurarea ritmica a operatiunilor de decontare cu
furnizorii si beneficiarii, asigura plata la termen a sumelor care constituie obligatia societatilor fata de
bugetul de stat si alte obligatiuni fata de terti (creditorii, furnizorii, etc) pe baza confirmarii platii de catre
compartimentele de resort, nu in ultimul rand, serviciul financiar intocmeste evidenta sintetica si analitica
a impozitelor si decontarilor cu bugetul statului a varsamintelor si prelevarilor din beneficii a fondurilor
speciale, a finantarilor pentru cresterea mijloacelor circulante, a debitorilor si a furnizorilor.
Biroul CONTABILITATE asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor
contabile privind: fondurile fixe si calculul amortizarii, mijloace circulante, cheltuieli de productie sau
circulatie si calculul costurilor, mijloacelor banesti si imprumiturile bancare, fondurile proprii si alte
fonduri creditorii si alte decontari, investitiile si rezultate financiare.
Intocmeste evidenta contabila, sintetica si analitica a decontarilor privind produsele
expediate si neincasate si urmareste incasarea tuturor facturilor in termen cat mai scrut, actioneaza in
judecata agentii economici care nu achita contravaloarea facturilor in termenul stabilit.
Din cele prezentate mai sus, rezulta ca S.C. STELLA S.A. Braila reprezinta un
domeniu de importanta nationala care deserveste un sector complex si strategic al economiei.

36
 V. APLICATIE PRACTICA
Pentru centralizarea si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta
de verificare inainte de inventarierea patrimoniului. Discutata din acest punct de vedere, balanta pregateste
datele de referinta necesare compararii soldurilor din inventarul contabil si inventarul faptic. Balanta
conturilor inainte de inventariere poate fi abordata ca un inventar contabil.
Situatia de referinta a inventarului faptic o reprezinta soldurile finale calculate in balanta. De aceea,
balanta poate fi interpretata si ca un inventar contabil. Astfel,pe data de 30 noiembrie 2004 se intocmeste o
balanta de verificare a conturilor a societatii SC STELLA S.A. dupa cum urmeaza:

SIMBOL
DENUMIRE CONT SOLDURI FINALE
CONT
    D C
1012 Capital subscris varsat   300,000,000
106 Rezerve   9,100,000
131 Subventii pentru investitii   142,000,000
212 Constructii 745,095,000  
2131 Echipamente tehnologice 75,000,000  
2133 Mijloace de transport 297,447,000  
214 Mobilier, aparatura birotica 25,000,000  
263 Imobilizari financiare 164,231,000  
2812 Amortizarea constructiilor   658,000,000
2813 Amortizarea mijloacelor de transport   140,000,000
301 Materii prime 10,000,000  
3012 Materiale auxiliare 890,000  
303 Obiecte de inventar 748,000  
341 Semifabricate 12,450,000  
345 Produse finite 24,620,000  
371 Marfuri 18,650,000  
401 Furnizori   35,000,000
411 Clienti 5,210,000  
5121 Conturi curente la banci 21,000,000  
5311 Casa 1,423,000  
601 Cheltuieli cu materiile prime 700,000  
607 Cheltuieli privind marfurile 254,000  
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe 1,420,000  
641 Cheltuieli cu salariile personalului 32,500,000  
658 Alte cheltuieli din exploatare 470,000  
671 Cheltuieli privind calamitatile 684,000  
701 Venituri din vanzarea produselor finite   5,892,000
704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate   24,800,000
707 Venituri din vanzarea marfurilor   36,000,000
711 Variatia stocurilor   87,000,000
  TOTAL 1,437,792,000 1,437,792,000

In urma inventarierii, in patrimoniul societatii S.C. STELLA S.A. au avut loc urmatoarele operatii
contabile:

1. N.O. constatare de minus la materii prime, in cadrul normelor legale de scazamant:

37
 601”Cheltuieli privind materiile = 301”Materii prime” 5.000.000 lei
prime”

2. N.O. constatare de minus la produse finite,imputabil:

711”Variatia stocurilor” = 345 ”Produse finite” 3.000.000 lei

3. N.O. imputarea minusului constatat la produse finite, angajatului societatii, la valoarea

constatata,TVA 19%:

4282 ”Alte creante si datorii in = % 3.570.000 lei

legatura cu personalul” 758”Alte venituri din
exploatare” 3.000.000 lei
4427”TVA colectata” 570.000 lei

4. N.O. retinerea din salariul angajatului vinovat de minusul constatat la produse finite, a imputatiei:

421”Personal-remuneratii datorate” = 4282”Alte datorii si 3.570.000 lei

creante in legatura
cu personalul”

38
5. N.O. constatare de plus la marfuri:

371”Marfuri” = 607”Cheltuieli privind 4.500.000 lei

marfurile”

6. N.O. constatare, in urma inventarierii, de plus in casierie:

5311”Casa in lei” = 758”Alte venituri din 2.500.000 lei

exploatare”

7. N.O. constatare de minus la inventariere, la semifabricate, imputabil:

711”Variatia stocurilor” = 341”Semifabricate” 1.000.000 lei

8. N.O. imputarea prejudiciului referitor la semifabricate”

461”Debitori diversi” = % 1.190.000 lei

758”Alte venituri din
exploatare” 1.000.000 lei
4427”TVA colectata” 190.000 lei

9. N.O. constatare de plus la inventariere la aparatura birotica”

214”Aparatura birotica” = 131”Subventii pentru 1.500.000 lei

investitii”

39
10. N.O. constatare de minus la materiale auxiliare, pentru care la data inventarierii nu se poate
determina faptul generator”

473”Decontari din operatii in curs = 3012”Materiale auxiliare” 500.000 lei

de clarificare”

11. N.O. solutionarea ulterioara a cazului: minus generat de calamitati naturale”

671”Cheltuieli privind calamitatile = 473”Decontari din 500.000 lei

si alte evenimente extraordinare” operatii in curs
de clarificare”

12. N.O. constatare de minus la marfuri, imputabil:

607”Cheltuieli privind marfurile” = 371”Marfuri” 4.000.000 lei

13. N.O. imputarea prejudiciului referitor la marfuri, persoanei vinovate, la valoarea de inventar, TVA
19%:

461”Debitori diversi” = % 4.760.000 lei

758”Alte venituri din
exploatare” 4.000.000 lei
4427”TVA colectata” 760.000 lei

14. N.O. minus constatat la un mijloc de transport in stare noua, neamortizat, imputabil:

658”Alte cheltuieli de exploatare” = 2133”Mijloace de 20.000.000 lei

transport”

40
15. N.O. imputarea minusului la mijloace de transport la valoarea de 30.000.000 lei, TVA 19%:

461”Debitori diversi” = % 35.700.000 lei

758” Alte venituri
din exploatare” 30.000.000 lei
4427”TVA colectata” 5.700.000 lei

16. N.O. constatare de plus la echipamente tehnologice:

2131”Echipamente tehnologice” = 131”Subventii pentru 7.000.000 lei

investitii”

17. N.O. constatare de minus la obiecte de inventar pentru care, pana la data inventarierii, nu se poate
determina faptul generator:

473”Decontari din operatii in curs = 303”Obiecte de inventar 500.000 lei

de clarificare”

18. N.O. solutionarea ulterioara a cazului, minus generat de calamitati naturale:

671”Cheltuieli privind calamitati = 473”Decontari din 500.000 lei

si alte evenimente extraordinare” operatii in curs
de clarificare”
19. N.O. - se constata o depreciere a marfurilor stocate, stoc scriptic 2.500 buc., cost achizitie
6.000lei/buc; stoc faptic 2.500 buc., valoarea de piata a marfurilor in momentul inventarierii 5.000 lei/buc.
Se inregistreaza o depreciere de: (6.000 lei-5.000lei)x2.500buc. pentru care se constituie un provizion
in valoare de 2.500.000 lei.

6814 „Cheltuieli de exploatare = 397 „Provizioane pentru 2.500.000lei

privind provizioanele pentru deprecierea marfurilor”
deprecierea activelor circulante”

41
20. N.O. inchiderea conturilor de TVA:
TVA deductibila = 0
TVA colectata = 7220000

4427”TVA colectata” = 4423”TVA plata” 7.220.000 lei

21. N.O. inchiderea conturilor de cheltuieli:

121”Profit si pierdere” = % 29.000.000 lei

601”Cheltuieli privind
materiile prime” 5.000.000 lei
658”Alte cheltuieli de
exploatare” 20.000.000 lei
671”Cheltuieli privind
calamitatile si alte
evenimente extr.” 1.000.000 lei
607”Cheltuieli privind
500.000 lei
marfurile”
6814”Cheltuieli de exploatare
privind provizioanele pentru
deprecierea marfurilor” 2.500.000 lei
22. N.O. inchiderea conturilor de venituri:

758”Alte venituri din exploatare” = 121”Profit si pierdere” 40.500.000 lei

23. N.O. inchiderea contului 711”Variatia stocurilor”:

121”Profit si pierdere” = 711”Variatia stocurilor” 4.000.000 lei

42
Sistematic se vor inregistra operatiile:

D 121 „Profit si D 131 „Subventii pentru

pierdere” C investitii” C
21) 29.000.000 22) 40.500.000 SiC
23) 4.000.000
RD 33.000.000 RC 40.500.000
142.000.000
TSD 33.000.000 TSC40.500.000 9) 1.500.000
16) 7.000.000
SfC: RD 0 RC 8.500.000
TSD 0 TSC 150.500.000
7.500.000 SfC
150.500.000

D 303 „Obiecte de
inventar” C
SiD 17) 500.000

748.000
RD 0 RC 500.000
TSD 748.000 TSC 500.000
SfD
D 214 „Mobilier, ap. birotica”C
SiC 248.000
25.000.000 D 345 „Produse finite”
9) 1.500.000
RD 1.500.000 RC 0 C
D 301 „Materii prime”C
TSC1.500.000 TSC 0 SiD 2) 3.000.000
SfD SiD 1) 5.000.000
26.500.000 24.620.000
10.000.000
RD 0 RC 3.000.000
RD 024.620.000
TSD RC 3.000.000
TSC 5.000.000
TSD 10.000.000 TSC5.000.000
SfD
SfD
21.620.000
5.000.000

43
 D 421 „Personal salarii
datorate”C
4) 3.570.000
RD RC 0
3.570.000 TSC 0
TSD
3.570.000
D 473 „Decontari din
D 601 „Cheltuieli cu
SfD operatii C prime” C
materii
3.570.000 in curs de clarificare”
10) 500.000
SiD 11) 500.00021) 5.000.000
D 758 „ Alte venituri din
D 4423 „TVA de plata” C 17) 500.000
700.000 18) 500.000
RD 1.000.000 exploatare”
RC 1.000.000 C
20) 1) 5.000.000 TSC 1.000.000
TSD 1.000.000
7.220.000 22)5.000.000
RD 40.500.000 3)
RC3.000.000
5.000.000
RD 0 RC TSD 5.700.000 6) 2.500.000
TSC 5.000.000
TSD 0 7.220.000 8) 1.000.000
SfD
TSC 13) 4.000.000
7.220.000 15) 30.000.000
700.000
SfC RD 40.500.000 RC 40.500.000
TSD 40.500.000 TSC 40.500.000
7.220.000
D 607 „Cheltuieli cu materii
prime” C
SiD 5) 4.500.000
21) 500.000
254.000
12) 4.000.000
RD 4.000.000 RC 4.000.000
TSD 4.254.000 TSC 4.000.000
SfD
254.000

44
 D 711 „Variatia stocurilor” C D 6914 „ Cheltuieli provizioane- C
active circulante”
2) 3.000.000 SiC 19) 2.500.000 20) 2.500.000
7) 1.000.000
87.000.000
RD 2.500.000 RC 2.500.000
23) 4.000.000 TSD 2.500.000 TSC 2.500.000 Dupa
RD 4.000.000 RC 4.000.000 efectuarea
TSD 4.000.000 TSC 91.000.000 inventarierii
SfC si contabilizarii regularizarilor de inventar, se intocmeste o
87.000.000 noua balanta a conturilor. Functia acesteia se manifesta cu
precadere pentru pregatirea informatiei necesare determinarii
rezultatului exercitiului si asigurarea suportului informational necesar redactarii bilantului contabil.
Balanta se redacteaza inainte de stabilirea rezultatului exercitiului si nu dupa determinarea
acestuia. Ea se delimiteaza si ca suport informational pentru inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli.
In urma inregistrarii operatiilor determinate de lucrarile de inchidere a exercitiului financiar, se presupune
urmatoarea balanta a soldurilor conturilor la 31.XII.2004:

SIMBOL
CONT DENUMIRE CONT SOLDURI FINALE
    D C
1012 Capital subscris varsat   300,000,000
106 Rezerve   9,100,000
121 Profit si pierdere   7,500,000
131 Subventii pentru investitii   150,500,000
212 Constructii 745,095,000  
2131 Echipamente tehnologice 82,000,000  
2133 Mijloace de transport 277,447,000  
214 Mobilier, aparatura birotica 26,500,000  
263 Imobilizari financiare 164,231,000  
2812 Amortizarea constructiilor   659,000,000
2813 Amortizarea mijloacelor de transport   140,000,000
301 Materii prime 5,000,000  
3012 Materiale auxiliare 390,000  
303 Obiecte de inventar 248,000  
341 Semifabricate 11,450,000  
345 Produse finite 21,620,000  
371 Marfuri 19,150,000  
397 Provizioane pentru deprecierea marfurilor   2,500,000
401 Furnizori   35,000,000
411 Clienti 5,210,000  
SIMBOL
CONT DENUMIRE CONT SOLDURI FINALE
    D C
421 Personal salarii datorate 3,570,000  
4423 TVA de plata   7,220,000
461 Debitori diversi 41,650,000  
5121 Conturi curente la banci 21,000,000  
5311 Casa 3,923,000  
601 Cheltuieli cu materiile prime 700,000  

45
 607 Cheltuieli privind marfurile 254,000  
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe 1,420,000  
641 Cheltuieli cu salariile personalului 32,500,000  
658 Alte cheltuieli din exploatare 470,000  
671 Cheltuieli privind calamitatile 684,000  
701 Venituri din vanzarea produselor finite   5,892,000
704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate   24,800,000
707 Venituri din vanzarea marfurilor   36,000,000
711 Variatia stocurilor   87,000,000
  TOTAL 1,464,512,000 1,464,512,000

BIBLIOGRAFIA

1.”Tratatul de contabilitate financiara”

Autori: Nicolae FELEAGA, Ion IONASCU
Editura: Economica

46
2.”Contabilitate-manual pentru clasa a-XII-a”
Autori: Valentina CAPOTA; Mirela DINESCU; Daniela HANGAN;
Alina DANCESCU; Florin LIXANDRU; Marinel MANOLACHE
Editura: Niculescu
Anul: 2004

3.”Contabilitate-monografii contabile”
Autori: Valentina CAPOTA, Alina DANCESCU, Mirela DINESCU, Daniela HANGAN, Roxana
IONESCU, Florin LIXANDRU, Marinel MANOLACHE
Editura: Niculescu
Anul: 2004

4.”Bazele contabilitatii”
Autor: Octavian BOJIA
Editura: Eficient
Anul: 1997

5.”Control financiar”
Autori: Mircea BOULESCU, Marcel GHITA
Editura: Eficient
Anul: 1997

6.”Contabilitatea financiara”
Coordonator: Mihai RISTEA
Editura: Universitara
Anul: 2004

 „Legea contabilității nr.82/1993 modificata si completările ulterioare”

 „Ordinul Ministrului Finanțelor nr.306/2002”

47