Tema Ceccar Stagiu An II1

Stagiar Popa Adriana - Expert contabil anul II
Lect.univ.dr. Caloian Florentin
Cuprins
1. Tema fiscalitate – Reprezentantul fiscal..................................................................pag. 2-6
2. Analiza diagnostic a intreprinderii............................................................................pag. 7-8
3. Administrarea si lichidarea Intreprinderilor............................................................pag. 8-12
4. Audit....................................................................................................................pag. 12-15
5. Contabilitate........................................................................................................pag. 15-23
6. Doctrina si Deontologia Profesiei cobntabile........................................................pag. 23-33
7. Evaluarea intreprinderilor....................................................................................pag. 33-35
8. Expertize contabile...............................................................................................pag. 35
9. Fiscalitate............................................................................................................pag. 35-37
10. Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii..........................pag. 37-53
1
FISCALITATE TEMA 22
TEMA 22 – Reprezentantul fiscal
Reprezentantul fiscal actioneaza in numele persoanei care l-a desemnat, reprezentand interesele
acesteia pe teritoriul unui stat in care desfasoara operatiuni economice specifice obiectului sau de
activitate.
In legislatia fiscala din Romania, reprezentantul fiscal este reglementat doar din punctul de vedere al
taxei pe valoarea adaugata. Reprezentantul fiscal nu trebuie confundat cu imputernicitul desemnat
in baza prevederilor art. 18 din Codul de procedura fiscala, aprobat prin O.G. nr. 92/2003.
O prima diferenta consta in faptul ca imputernicitul nu impiedica firma care l-a desemnat sa isi
indeplineasca personal obligatiile fiscale, chiar daca nu a procedat la revocarea imputernicirii.
O a doua diferenta – atributiile imputernicitului sunt limitate la cele cuprinse in mandatul de
imputernicire, spre deosebire de atributiile reprezentantului fiscal care sunt limitate la obligatiile
specifice oricarui platitor inregistrat in scopuri de TVA.
Firmele care nu au domiciliu fiscal in Romania, dar sunt obligate sa depuna declaratii la organele
fiscale, au obligatia sa desemneze un imputernicit, cu domiciliul fiscal in Romania. Acest imputernicit
trebuie sa indeplineasca, in numele si din averea firmei care l-a desemnat, obligatiile firmei
nerezidente fata de organul fiscal.
De asemenea, reprezentantul fiscal nu trebuie confundat cu reprezentanta unei firme straine in

Romania.
Reprezentantele din Romania ale firmelor straine functioneaza in baza unei autorizatii eliberate,
conform prevederilor Decretului-lege nr. 122 din 24.04.1990 (M.Of. nr. 54 din 25.04.1990). Prin
autorizatia pentru functionare se stabilesc obiectul, conditiile de exercitare a activitat ii, durata si
sediul reprezentantei.
Reprezentanta efectueaza in numele societatii comerciale sau al organizatiei economice straine
numai actejuridice si activitati conforme cu obiectul de activitate stabilit prin autorizatia de
functionare, in stricta conformitate cu legislatia aplicabila in Romania.
2
Reprezentantele firmelor straine nu sunt abilitate sa faca fapte de comert si se constituie cu
urmatoarele scopuri:
 realizarea reclamei firmei straine in Romania;

 furnizarea de informatii pentru studii de piata si diverse alte cercetari;
 prestarea de activitati diverse pentru pregatirea desfasurarii pe teritoriul Romaniei a unei
activitati economice.
Reprezentantul fiscal este numit numai de catre firme nestabilite in Romania.

Articolul 18 din Codul de procedura fiscala este aplicabil si pentru desemnarea reprezentantilor fiscali
pe teritoriul Romaniei.
Pentru operatiunile economice desfasurate pe teritoriul Romaniei, desemnarea unui reprezentant
fiscal este obligatorie doar pentru firmele care nu sunt stabilite in Comunitate.
Firmele stabilite in Comunitate care desfasoara operatiuni economice pe teritoriul Romaniei au doua
variante pentru realizarea obligatiilor care le revin d.p.d.v. al TVA:
 sa se inregistreze in scopuri de TVA pe teritoriul Romaniei;
 sa isi desemneze un reprezentant fiscal pe teritoriul Romaniei.
O firma nestabilita in Romania nu poate desemna mai multi reprezentanti fiscali pentru operatiunile
taxabile sau scutite cu drept de deducere desfasurate in Romania.
Obligatia desemnarii unui reprezentant fiscal este reglementata prin Codul fiscal la capitolul 11
,,Persoanele obligate la plata taxei“, art. 150 alin. (2).
Aceasta calitate o poate dobandi orice persoana impozabila stabilita in Romania, inregistrata in
scopuri deTVA care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
 are in Romania un sediu central, o sucursala, o fabrica, un atelier, o agentie, un birou, un

birou de vanzari sau cumparari, un depozit;
 este condusa de un reprezentant legal ca persoana imputernicita sa reprezinte firma in
relatiile cu clientii si furnizorii;
 reprezentantul legal este imputernicit sa efectueze achizitii, importuri, livrari de bunuri si
prestari;
 obiectul de activitate al firmei este livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, conform
prezentului titlu.
Procedura de desemnare a unui reprezentant fiscal

Aceasta procedura este reglementata prin normele de aplicare a Codului fiscal la pct. 56 alin. (1).
3
Pentru desemnarea unui reprezentant fiscal, firma nestabilita in Romania trebuie sa depuna o cerere
de numire la organul fiscal teritorial la care firma care urmeaza sa indeplineasca atributiile de
reprezentant fiscal figureaza ca platitor de impozite, taxe si contributii.
La cerere, firma nestabilita in Romania anexeaza:
1) declaratia de incepere a activitatii in Romania de catre firma straina. Aceasta declaratie cuprinde
data, volumul si natura activitatii care urmeaza a fi desfasurata in Romania. Deoarece aceste cifre vor
fi depasite pe parcursul desfasurarii activitatii, se poate face o notificare in acest sens organului fiscal
teritorial de care apartine reprezentantul fiscal;
2) copie dupa actul de constituire in strainatate a firmei straine;
3) acceptul scris al firmei propuse ca reprezentant fiscal. Prin acest accept, viitorul reprezentant fiscal
isi asuma responsabilitatea indeplinirii obligatiilor care ii revin d.p.d.v. al TVA si precizeaza natura
operatiunilor si valoarea estimata a acestora.
Dupa acceptarea cererii, organul fiscal teritorial atribuie reprezentantului fiscal un cod de inregistrare
in scopuri de TVA si transmite petentei decizia de aprobare a acestuia.
Codul de inregistrare atribuit pentru calitatea de reprezentant fiscal este diferit de codul de
inregistrare in scopuri de TVA al firmei desemnate ca reprezentant fiscal.
Din momentul in care reprezentantul fiscal dobandeste toate drepturile si obligatiile
privind TVA pentru toate operatiunile efectuate in Romania de catre firma straina, firma nestabilita in
Romania, pentru toate operatiunile efectuate pe teritoriul Romaniei, trebuie sa comunice tuturor
clientilor si furnizorilor sai datele de identificare ale reprezentantului sau fiscal:
 denumirea si adresa;
 codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit in acest scop.
Obligatiile unui reprezentant fiscal
Prin mandatul primit, reprezentantul fiscal trebuie sa emita facturi si sa le transmita clientilor firmei
straine care l-a desemnat.
Facturile pot fi emise in orice limba straina si in orice moneda, cu obligativitatea inscrierii in lei a
contravaloriiTVA colectate, daca operatiunea este supusa regimului normal de taxare.
Pe factura emisa se inscrie codul fiscal al reprezentantului fiscal din Romania al firmei straine.
Reprezentantul fiscal trebuie sa intocmeasca evidenta fiscala, corecta si completa a tuturor
operatiunilor realizate de firma straina pe teritoriul Romaniei. In baza evidentelor fiscale intocmite
trebuie sa intocmeasca si sa depuna la organul fiscal toate raportarile fiscale referitoare la TVA:
4
 lunar: formularul „Decont de taxa pe valoarea adaugata“, cod 300;
 trimestrial: formularul ,,Declaratie recapitulativa privind livrarile/achizitiile intracomunitare
de bunuri“, cod 390;
 semestrial: formularul „Declaratie informativa privind livrarile/prestarile si achizitiile
efectuate pe teritoriul national“, cod 394.
Aceste raportari periodice se intocmesc in baza jurnalului de vanzari si a jurnalului pentru cumparari.
Reprezentantul fiscal nu trebuie sa uite ca are de intocmit si de depus cate doua formulare de
raportare fiscala privind TVA, pe cele doua coduri diferite de inregistrare in scopuri de TVA pe care le
detine:
 unul pentru activitatea proprie;

 unul pentru activitatea firmei straine pe care o reprezinta.
Limitarea atributiilor reprezentantului fiscal
Limitele reprezentantului fiscal se refera la teritoriul pe care isi poate exercita reprezentarea si la
obligatiile fiscale care ii revin.
Un reprezentant fiscal numit de autoritatile fiscale din Romania are atributii doar pe teritoriul
Romaniei, fara a avea posibilitatea sa reprezinte si pe teritoriile altor state firma care l-a desemnat in
Romania.
De exemplu, firma Tradenmachen din Austria isi desemneaza un reprezentant fiscal pe teritoriul
Elvetiei. Acest reprezentant nu poate reprezenta firma Tradenmachen si pe teritoriul Romaniei. In
situatia in care firma Tradenmachen din Austria intentioneaza sa desfasoare activitati economice pe
teritoriul Romaniei, trebuie sa isi desemneze un alt reprezentant fiscal pe teritoriul Romaniei.
Reprezentantul fiscal isi exercita atributiile doar pe intreaga durata a mandatului sau.
Reprezentantul fiscal are responsabilitati doar pe linie TVA, fiind obligat sa depuna raportarile la
organul fiscal din Romania pentru toate operatiunile derulate pe teritoriul Romaniei de catre firma
straina.
Orice firma straina care a efectuat pe teritoriul Romaniei operatiuni scutite cu drept de deducere
a TVA este indreptatita sa solicite rambursarea TVA aferente achizitiei de bunuri si prestari de
servicii.
Optiunea de rambursare se formuleaza prin bifarea casetei aferente din decontul de TVA intocmit si
depus de reprezentantul fiscal. Rambursarea de TVA aferenta operatiunilor economice desfasurate
5
pe teritoriul Romaniei se realizeaza in baza O.M.E.F. nr. 1.857 din 1 noiembrie 2007, publicat in M.Of.
nr. 785 din 20 noiembrie 2007, aplicabil oricarui platitor de TVA.
Datorita procedurii de stabilire a standardului individual negativ (SIN) la valoarea de o unitate, o
firma straina reprezentata fiscal va beneficia de rambursare de TVA pe teritoriul Romaniei doar cu
control anticipat, deoarece se considera ca prezinta un risc fiscal mare.
Documentele trebuie prezentate in original echipei de inspectie fiscala, deoarece se au in vedere
prevederile art. 146 din Codul fiscal coroborate cu precizarile de la pct. 46 alin. (1) care se refera la
justificarea dreptului de deducere doar pe baza exemplarului original al facturilor primite de la
furnizori si a declaratiilor vamale de import.
Pentru a beneficia de rambursarea integrala a sumei solicitate, facturile emise de furnizori sau
prestatori trebuie sa cuprinda toate elementele enumerate la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal. In
situatia importurilor efectuate pentru care s-a exercitat dreptul de deducere a TVA in baza
declaratiilor vamale de import, trebuie sa prezentati si documentele de plata prin care se face
dovada achitarii obligatiei vamale.
6
I. Analiza diagnostic a întreprinderii
19. Să se calculeze pentru societatea comercială ACI S.A. indicatorii de lichiditate şi să se

interpreteze.
1. Lichiditatea curenta = active curente/ datorii curente;
Acesta este indicatorul standard pentru masurarea lichiditatii si reflecta masura in care activele
curente ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
2. Lichiditatea imediata = (active curente – stocuri )/datorii curente
Firmele nu pot converti toate activele lor curente in numerar , foarte repede. Exista tipuri de
activitati in care miscarea stocurilor este foarte inceata, stocurile lor nefiind foarte lichide datorita
unui ciclu lung de fabricatie. De aceea, in asemenea situatii este relevant calculul indicatorului
lichiditatii imediate.
Lichiditatea imediata ar trebui sa fie cel putin egala cu 1 pentru firmele cu o miscare lenta a
stocurilor, iar pentru cele cu o viteza de rotatie rapida a stocurilor poata sa scada chiar si sub 1, fara a
sugera ca firma ar avea dificultati financiare.
Lichiditatea unei firme este strans legata de modul in care conducerea gestioneaza capitalul de lucru.
Capitalul de lucru este reprezentat de stocurile de materii prime, materiale, produse finite si
diferenta dintre crente si datorii.
Capitalul de lucru net este reprezentat de diferenta intre active curente si datoriile curente.
Analiza capitalului de lucru trebuie sa tina cont si de domeniul de activitate in care opereaza firma .
Prin urmare, atunci cand doriti analizarea lichiditatii firmei si luarea de masuri de imbunatatire,
urmatoarele 3 elemente cheie trebuie avute in vedere :
1. Stocurile : ideal ar fi ca acestea sa fie rotate cat mai rapid;

2. Furnizorii : ideal este obtinerea unui credit commercial cat mai generos din punct de vedere al
termenului de plata
3. Clientii : acestia vor avea nevoie de un anumit timp pana la efectuarea platii. Ideal ar fi ca acesta sa
fie cat mai redus.
20. Să se calculeze marja comercială şi valoarea adăugată generate de societatea X despre care se
cunosc informaţiile financiare din tabelul de mai jos şi să se analizeze repartiţia valorii adăugate pe
destinaţii.
Indicator u.m.
Venituri din vânzarea mărfurilor 2000
Producţia vândută 30000
7
Producţia stocată 1000
Cheltuieli cu materii prime 10000
Costul mărfurilor vândute 1200
Cheltuieli salariale 7000
Cheltuieli cu amortizarea 3000
Cheltuieli cu chirii 1500
Cheltuieli cu dobânzi 1400
Impozit pe profit 1000
MARJA COMERCIALA = VANZARI MARFURI - COSTUL MARFII VANDUTE = 2.000-1.200= 800
PRODUCTIAEXERCITIULUI =PRODUCTIAVANDUTA +/-PRODUCTIASTOCATA + VENITURI DIN

PRODUCTIA DE IMOB = 30.000+1.000 = 31.000
VALOAREAADAUGATA =MARJACOMERCIALA +PRODUCTIAEXERCITIULUI - CONSUMURI DE LA TERTI

= 800+31.000-10.000-1.500 – 1.400 = 18.900
INDICATORI
MARJA COMERCIALA 800
PRODUCTIA 31.000
EXERCITIULUI
VALOAREA ADAUGATA 18.900
Valoarea adaugatã exprimã cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, în
special muncã si capital, peste valoarea materialelor, energiei, serviciilor cumparate de firmã de la
terti. Acestã valoare adãugatã reprezintã sursa de acumulãri bãnesti din care se face remunerarea
participantilor directi si indirecti la activitatea economicã a firmei: personal, stat, creditori, actionari
si firmã prin capacitatea de autofinantare.
II. Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor
10. Rolul cenzorilor în cadrul societăţii pe acţiuni.
Administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum

si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot. Adunarea
generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului
financiar.
In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea generala este obligata:
a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate
de consiliul de administratie, respectiv de directorat si de consiliul de supraveghere, de cenzori sau,
dupa caz, de auditorul financiar, si sa fixeze dividendul;
b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de
supraveghere,cenzorii;
b^1) in cazul societatilor ale caror situatii financiare sunt auditate, sa numeasca sau sa demita
auditorul financiar si sa fixeze durata minima a contractului de audit financiar;
c) sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs membrilor consiliului de administratie,
respectiv membrilor consiliului de supraveghere, si cenzorilor;
d) sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a directoratului;
e) sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate
f) sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale societatii.
8
Hotararile adunarilor generale se iau prin vot deschis.
Votul secret este obligatoriu pentru numirea sau revocarea membrilor consiliului de administratie,
respectiv a membrilor consiliului de supraveghere, pentru numirea, revocarea ori demiterea
cenzorilor sau auditorilor financiari si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea membrilor
organelor de administrare, de conducere si de control ale societatii.
Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 10% din capitalul social
vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite
operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata,
predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere,
precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune
masuri corespunzatoare.
In caz de deces sau de imposibilitate fizica de exercitare a functiei de administrator unic, numirea
provizorie se va face de catre cenzori, insa adunarea generala ordinara va fi convocata de urgenta
pentru numirea definitiva a administratorului.
In cazul in care societatea nu are cenzori, orice actionar se poate adresa instantei care autorizeaza
convocarea adunarii generale de catre actionarul care a formulat cererea sau de catre alt actionar.
Prin aceeasi hotarare, instanta aproba ordinea de zi, stabileste data de referinta prevazuta de art.
123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida.
Consiliul de administratie poate crea comitete consultative formate din cel putin 2 membri ai
consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentru
consiliu, in domenii precum auditul, remunerarea administratorilor, directorilor, cenzorilor si
personalului sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de conducere. Comitetele vor
inainta consiliului, in mod regulat, rapoarte asupra activitatii lor.
Directorii si cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni pot fi convocati la orice intrunire a consiliului de
administratie, intruniri la care acestia sunt obligati sa participe. Ei nu au drept de vot, cu exceptia
directorilor care sunt si administratori.
In societatile care au mai multi administratori raspunderea pentru actele savarsite sau pentru
omisiuni nu se intinde si la administratorii care au facut sa se consemneze, in registrul deciziilor
consiliului de administratie, impotrivirea lor si au incunostintat despre aceasta, in scris, pe cenzori
sau auditorii interni si auditorul financiar.
Administratorul care are intr-o anumita operatiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor
societatii trebuie sa ii instiinteze despre aceasta pe ceilalti administratori si pe cenzori sau auditori
interni si sa nu ia parte la nicio deliberare privitoare la aceasta operatiune.
Directorii unei societati pe actiuni, in sistemul unitar, si membrii directoratului, in sistemul dualist, nu
vor putea fi, fara autorizarea consiliului de administratie, respectiv a consiliului de supraveghere,
directori, administratori, membri ai directoratului ori ai consiliului de supraveghere, cenzori sau,
dupa caz, auditori interni ori asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand
acelasi obiect de activitate, nici nu pot exercita acelasi comert sau altul concurent, pe cont propriu
sau al altei persoane, sub pedeapsa revocarii si raspunderii pentru daune.
Daca consiliul de administratie, respectiv directoratul, constata ca, in urma unor pierderi, stabilite
prin situatiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societatii, determinat ca
diferenta intre totalul activelor si totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai putin de jumatate din
9
valoarea capitalului social subscris, va convoca de indata adunarea generala extraordinara pentru a
decide daca societatea trebuie sa fie dizolvata.
Prin actul constitutiv se poate stabili ca adunarea generala extraordinara sa fie convocata chiar si in
cazul unei diminuari a activului net mai putin semnificativa decat cea prevazuta la alin. (1), stabilindu-
se acest nivel minim al activului net prin raportare la capitalul social subscris.
Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va prezenta adunarii generale extraordinare

intrunite potrivit alin. (1) un raport cu privire la situatia patrimoniala a societatii, insotit de observatii
ale cenzorilor sau, dupa caz, ale auditorilor interni. Acest raport trebuie depus la sediul societatii cu
cel putin o saptamana inainte de data adunarii generale, pentru a putea fi consultat de orice actionar
interesat. In cadrul adunarii generale extraordinare, consiliul de administratie, respectiv directoratul,
ii va informa pe actionari cu privire la orice fapte relevante survenite dupa redactarea raportului
scris.
Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si un supleant, daca prin actul constitutiv nu se prevede un
numar mai mare. In toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar.
Cenzorii sunt alesi de adunarea generala a actionarilor. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi
realesi.
Cenzorii trebuie sa isi exercite personal mandatul.
La societatile pe actiuni cu capital majoritar de stat, unul dintre cenzori este, in mod obligatoriu,
reprezentant al Ministerului Economiei si Finantelor.
Situatiile financiare ale societatilor comerciale supuse obligatiei legale de auditare vor fi auditate de
catre auditori financiari persoane fizice sau persoane juridice -, in conditiile prevazute de lege.
(1^1) Societatile pe actiuni care opteaza, in temeiul art. 153, pentru sistemul dualist de administrare
sunt supuse auditului financiar.
(1^2) Societatile pe actiuni ale caror situatii financiare sunt supuse auditului financiar, potrivit legii
sau optiunii, in acest sens, a actionarilor pot sa nu aplice prevederile art. 159 alin. (1), hotararea in
acest sens fiind luata de adunarea generala a actionarilor.
(2) Societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale sunt supuse auditului financiar, potrivit
legii sau hotararii actionarilor, vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera
Auditorilor Financiari din Romania.
(3) La societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale nu sunt supuse, potrivit legii, auditului
financiar, adunarea generala ordinara a actionarilor va hotari contractarea auditului financiar sau
numirea cenzorilor, dupa caz.
Consiliul de administratie, respectiv directoratul, inregistreaza la registrul comertului orice schimbare

a cenzorilor, respectiv auditorilor financiari.
1) Cenzorii pot fi actionari, cu exceptia cenzorului expert contabil, care poate fi tert ce exercita
profesia individual ori in forme asociative.
10
(2) Nu pot fi cenzori, iar daca au fost alesi, decad din mandatul lor:
a) rudele sau afinii pana la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor;
b) persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte functii decat aceea de cenzor, un salariu sau
o remuneratie de la administratori sau de la societate sau ai caror angajatori sunt in raporturi
contractuale sau se afla in concurenta cu aceasta;
c) persoanele carora le este interzisa functia de membru al consiliului de administratie, respectiv al
consiliului de supraveghere si al directoratului, in temeiul art. 73^1;
d) persoanele care, pe durata exercitarii atributiilor conferite de aceasta calitate, au atributii de
control in cadrul Ministerului Finantelor Publice sau al altor institutii publice, cu exceptia situatiilor
prevazute expres de lege.
(3) Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa, determinata prin actul constitutiv ;
In caz de deces, impiedicare fizica sau legala, incetare ori renuntare la mandat a unui cenzor, acesta
va fi inlocuit de supleant.
(2) In situatia prevazuta la alin. (1), precum si in situatia in care numarul cenzorilor nu se poate
completa prin inlocuirea cu supleanti ori nu mai ramane in functie niciun cenzor, administratorii vor
convoca de urgenta adunarea generala in vederea desemnarii unui nou cenzor.
Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile financiare sunt
legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute regulat si daca
evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si
prezentarea situatiilor financiare.
Despre toate acestea, precum si asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la
situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunarii generale un raport
amanuntit. Modalitatea si procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor
elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania.
Adunarea generala poate aproba situatiile financiare anuale numai daca acestea sunt insotite de
raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorilor financiari.
Cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni vor aduce la cunostinta membrilor consiliului de
administratie neregulile in administratie si incalcarile dispozitiilor legale si ale prevederilor actului
constitutiv pe care le constata, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunostinta adunarii
generale.
Cenzorii au dreptul sa obtina in fiecare luna de la administratori o situatie despre mersul

operatiunilor.
Este interzis cenzorilor sa comunice actionarilor in particular sau tertilor datele referitoare la
operatiunile societatii, constatate cu ocazia exercitarii mandatului lor.
Pentru indeplinirea obligatiei prevazute la art. 163 alin. (2), cenzorii vor delibera impreuna; ei insa vor
putea face, in caz de neintelegere, rapoarte separate, care vor trebui sa fie prezentate adunarii
generale.
Pentru celelalte obligatii impuse de lege, cenzorii vor putea lucra separat.
11
Cenzorii vor trece intr-un registru special deliberarile lor, precum si constatarile facute in exercitiul
mandatului lor.
(1) Intinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului.
(2) Revocarea lor se va putea face numai de adunarea generala, cu votul cerut la adunarile
extraordinare.
(3) Dispozitiile art. 73, art. 153^16 se aplica si cenzorilor.
Consiliul de administratie, respectiv directoratul, trebuie sa prezinte cenzorilor, respectiv auditorilor

interni si auditorilor financiari, cu cel putin 30 de zile inainte de ziua stabilita pentru sedinta adunarii
generale situatia financiara anuala pentru exercitiul financiar precedent, insotita de raportul lor si de
documentele justificative.
Raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorului financiar ramane depus la sediul societatii si la cel al
sucursalelor in cele 15 zile care preced intrunirea adunarii generale, pentru a fi consultate de
actionari.
Consiliul de administratie, respectiv directoratul, este obligat ca, in termen de 15 zile de la data
adunarii generale, sa depuna la registrul comertului copii pe suport hartie si in forma electronica sau
numai in forma electronica, avand atasata o semnatura electronica extinsa, ale situatiilor financiare
anuale, insotite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum si de
procesul-verbal al adunarii generale, in conditiile prevazute de Legea contabilitatii nr. 82/1991,
republicata.
III. Categoria II - AUDIT

82. Explicaţi scopul şi obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit.
Scopul controlului calitatii este de a stabili standarde si de afurniza instructiuni privind:
- politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit in general

- proceduri referitoare la munca delegata asistentilor pentru un audit individual
Obiectivele politicilor de control al calitatii vor incorpora urmatoarele:
- cerintele profesioanle
- aptitudini si competente
- repartizare – actvitatea de audit este repartizata personalului cu grad de instruire tehnica si
experienta profesionala ceruta in circumstantele date
- delegare – indrumare, supraveghere si revizuire la toate nivelurile astfel incat sa se asigure
rezonabilitatea activitatii desfasurate
- consultare – consultanta ori de cate ori e necesar, in cadrul sau in afara firemei cu persoane
competente
- acceptarea si pastrarea clientilor – evaluarea potentialilor clienti si verificarea celor existentei
- monitorizare – se monitorizeaza gradul de adecvare continuu si eficacitatea operationala a
politicilor si procedurilor de control al calitatii
83. Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.

Controlul de calitate reprezintă un ansamblu de măsuri luate de organismele profesionale,
12
care vizează analiza modului de organizare şi funcţionare a unui cabinet şi aprecierea
modului de aplicare în cadrul cabinetului a standardelor internaţionale şi a normelor
profesionale emise de aceste organisme.
Obiective urmărite prin controlul de calitate se referă la:
- oferirea către public a unei bune percepţii despre calitatea serviciilor;
- armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;
- contribuirea la buna organizare a cabinetelor şi la perfecţionarea metodelor de lucru;
- aprecierea modului de aplicare a regulilor şi normelor profesionale;
- dezvoltarea solidarităţii în rândul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi,
apropierea şi respectul profesioniştilor faţă de organismul profesional.
Principiile fundamentale care stau la baza organizării controlului de calitate sunt:
universalitatea, confidenţialitatea, colegialitatea, adaptarea controlului şi urmărirea.
Activitatea de control al calităţii poate fi organizată şi exercitată în două metode: controale
colegiale şi controale prin personal angajat, ambele metode fiind echivalente.
84. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.

Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 220 stabileşte procedurile şi principiile
fundamentale precum şi modalităţile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate şi în
mod deosebit, la politicile şi procedurile folosite de unn cabinet în lucrările de audit şi la
procedurile referitoare la lucrările încredinţate unor colaboratori ai auditorului.
Natura, calendarul şi întinderea politicilor şi procedurilor de control de calitate ale unui
cabinet sau societate depind de numeroşi factori ca: felul şi importanţa activităţii sale,
dispersia geografica, nivelul de organizare, costuri etc.
Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de către un cabinet sau o societate
sunt urmatoarele:
- exigenţele profesionale: personalul cabinetului sau al societăţii trebuie să se conformeze
principiilor de independenţă, integritate, obiectivitate, confidenţialitate şi profesionalism,
înscrise în Codul etic;
- aptitudini şi competenţe: nivelul de instruire şi formare al personalului cabinetului sau
societăţii permite acestuia să se achite în mod corect şi complet de sarcinile pe care le
primeşte în cadrul unei misiuni de audit;
- repartizarea lucrărilor: lucrările de audit vor fi încredinţate personalului care dispune de
pregătirea şi experienţa necesară;
- delegarea : conducerea, supervizarea şi revederea lucrărilor realizate la toate
eşantioanele permit obţinerea unei asigurări rezonabile că lucrările efectuate răspund
normelor de calitate stabilite.
85. Rolul şi importanţa dosarului exerciţiului.

Dosarul exerciţiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a căror utilitate nu depăşeşte
exerciţiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrărilor, de la organizarea misiunii la
sinteză şi formularea raportului.
Dosarul exerciţiului este indispensabil pentru:
- mai buna organizare şi control ale misiunii;
- documentarea lucrărilor efectuate, deciziilor luate şi asigurarea că programul s-a derulat
fără omisiuni;
- înlesnirea muncii în echipă şi supervizarea lucrărilor date la colaboratori;
- justificarea opiniei emise şi redactarea raportului.
13
86. Rolul şi importanţa dosarului permanent.
Unele informaţii şi documente primite sau analizate în cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi
folosite pe toată durata mandatului. Ele nu au deci nevoie să fie cercetate în fiecare an. Clasarea lor
într-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioară după aducerea sa la zi.
Dosarul permanent permite deci evitarea repetării în fiecare an a unor lucrări şi
transmiterea de la un exerciţiu la altul a elementelor de recunoaştere a intreprinderii.
87. Structura dosarului exerciţiului.

Dosarul exerciţiului este bine să fie împărţit pe secţiuni (părţi) pentru a uşura utilizarea sa. În
general se foloseşte o împărţire în 10 secţiuni (părţi) simbolizate de la A la J, astfel:
- EA (dosarul exerciţiului, Secţiunea A) intitulată “Acceptarea misiunii”;
- EB (dosarul exerciţiului, Secţiunea B) intitulată “Sinteza misiunii şi rapoarte”;
- EC (dosarul exerciţiului, Secţiunea C) intitulată “Orientare şi planificare”;
- ED (dosarul exerciţiului, Secţiunea D) intitulată “Evaluarea riscului legat de control”;
- EE (dosarul exerciţiului, Secţiunea E) intitulată “Controale substantive”;
- EF (dosarul exerciţiului, Secţiunea F) intitulată “Utilizarea lucrărilor altor profesionişti”;
- EG (dosarul exerciţiului, Secţiunea G) intitulată “Verificări şi informaţii specifice”;
- EH (dosarul exerciţiului, Secţiunea H) intitulată “Lucrările de sfârşit de misiune”;
- EI (dosarul exerciţiului, Secţiunea I) intitulată “Intervenţii cerute prin reglementări
diverse”;
- EJ (dosarul exerciţiului, Secţiunea J) intitulată “Controlul conturilor consolidate”;
88. Structura dosarului permanent.

Dosarul permanent se organizează în secţiuni (părţi) care uşurează clasarea documentelor şi
consultarea lor. Fiecare secţiune poate fi materializată printr-un despărţitor comportând un
sumar al conţinutului. Ţinerea la zi se efectuează pe sumar, indicând data introducerii
documentului.
Dosarul permanent se subdivide în sapte secţiuni pentru a facilita lectura şi controlul din
partea organismului profesional, după cum urmează:
- PA (dosarul permanent, Secţiunea A) intitulată “Generalităţi”;
- PB (dosarul permanent, Secţiunea B) intitulată “Documente privind controlul intern”;
- PC (dosarul permanent, Secţiunea C) intitulată “Situaţii financiare şi rapoarte privind
exerciţiile precedente”;
- PD (dosarul permanent, Secţiunea D) intitulată “Analize permanente”;
- PE (dosarul permanent, Secţiunea E) intitulată “Fiscal şi social”;
- PF (dosarul permanent, Secţiunea F) intitulată “Juridice”;
- PG (dosarul permanent, Secţiunea G) intitulată “Intervenţii externi”;
89. Elementele de bază ale raportului de audit într-o misiune de audit statutar.
Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele
elemente de bază: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinzând natura şi
întinderea lucrărilor de audit, paragraful opiniei, semnătura, adresa şi data raportului.
90. Opinia defavorabilă: motive, mod de prezentare.
14
O astfel de opinie datorată de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile, se poate
prezenta astfel:
“Astfel, cum este explicat în nota “X”, nu s-au constatat amortismente în situaţiile financiare.
Această practică nu este, în opinia noastră, în acord cu Normele de amortizare a capitalului
imobilizat în active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear şi a unei
cote de …. pentru clădiri şi …. pentru utilaje, trebuia să se ridice la suma de …., pentru
exerciţiul încheiat la 31 decembrie 200… . În consecinţă, amortismentele cumulate trebuiau
să se ridice la …. mil. lei, iar pierderea exerciţiului şi pierderile cumulate la …. mil. lei.
După părerea noastră, datorită incidenţei faptelor menţionate în paragraful precedent,
situaţiile financiare nu dau o imagine fidelă situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie
200…, contului de profit şi pierdere, pentru exerciţiul încheiat la această dată, şi nu sunt
conforme cu prevederile legale şi statutare.”
IV. CONTABILITATE
91. Se consideră o vânzare în valoare de 30.000 lei, achitabilă după 60 de zile sau imediat, cu un
scont de decontare de 2%. Care este soluţia contabilă conform IAS 18 „Venituri", în situaţia în care
clientul plăteşte la scadenţă vânzarea obişnuită (fără a se beneficia de scont)?
Rezolvare:
Conform IAS 18, scontul de decontare oferit pentru plata imediata
poate fi considerat venitul operatiei de finantare. Astfel, solutia va fi:
411 Clienti=707 Venituri din vanzarea marfurilor 29.400
Si, dupa 60 de zile:
411 Clienti =766 Venituri din dobanzi 600

5121 Conturi la banci in lei = 411 Clienti 30.000
scont de decontare de 2%. Care este soluţia contabilă conform OMFP nr. 1.752/2005, în situaţia în
care clientul plăteşte la scadenţă vânzarea obişnuită (fără a se beneficia de scont)?
Rezolvare:
411 Clienti =707 Venituri din vanzarea marfurilor 29.400
scont de decontare de 2%. Care este soluţia contabilă, conform IAS 18 „Venituri", în situaţia în care
clientul plăteşte imediat (beneficiază de scont)?
Rezolvare:
In cazul in care se beneficiaza de scont, scontul acordat este dedus
din pretul de vanzare.
Daca intreprinderea plateste imediat, vanzarea se contabilizeaza astfel:
5121 Conturi la banci in lei = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 29.400
15
scont de decontare de 2%. Care este soluţia contabilă, conform OMFP nr. 1.752/2005, în situaţia în
care clientul plăteşte imediat (beneficiază de scont)?
Rezolvare:
Planul contabil din cadrul OMFP nr. 1.752/2005 mentine contul 667 "Cheltuieli privind

sconturile acordate", sugerand ca se pastreaza tratamentul contabil conform caruia se
considera scontul acordat o cheltuiala.
•
In aceste conditii, pentru exemplul prezentat mai sus, intreprinderea
care acorda scontul inregistreaza:
% = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 30.000

5121 Conturi la banci in lei 29.400
667 Cheltuieli privind sconturile acordate 600
95. Societatea ALFA vinde societăţii BETA un stoc de marfă în următoarele condiţii: preţul de
vânzare 150.000 lei achitabili după 60 de zile sau imediat, cu aplicarea unui scont de 2% dacă plata se
face pe loc. Care este tratamentul contabil la ALFA şi BETA dacă se aplică prevederile IAS 18?
Rezolvare:
Inregistrarile efectuate de ALF A sunt urmatoarele:
- daca incasarea se face pe loc:
5121 Conturi la banci in lei= 707 Venituri din vanzarea marfurilor 147.000
- daca incasarea are loc dupa 60 de zile:
411 Clienti = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 147.000

411 Clienti =766 Venituri din dobanzi 3.000
5121 Conturi la banci In lei = 411 Clienti 150.000
In contabilitatea societatii BETA se inregistreaza: •

- daca plata se efectueaza pe loc:
371 Marfuri = 5121 Conturi la banci In lei 147.000
16
- daca plata se face dupa 60 de zile:
371 Marfuri = 401 Fumizori 147.000
666 Cheltuieli cu dobanzi = 401 Furnizori 3.000
401 Fumizori = 5121 Conturi la banci in lei 150.000
96. Societatea ALFA vinde societăţii BETA un stoc de marfă în următoarele condiţii: preţul de
vânzare 150.000 lei achitabili după 60 de zile sau imediat, cu aplicarea unui scont de 2% dacă plata se
face pe loc. Care este tratamentul contabil la ALFA şi BETA dacă se aplică prevederile OMFP nr.
1.752/2005?
Rezolvare:
Inregistrarile efectuate de ALFA sunt urmatoarele:
- daca incasarea se face pe loc:
% = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 150.000

667 Cheltuieli privind sconturile acordate 3.000
- daca incasarea are loc dupa 60 de zile:
411 Clienti = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 150.000
5121 Conturi la banci in lei = 411 Clienti 150.000
In Contabilitatea societatii BETA se inregistreaza:
- daca plata se efectueaza pe loc:

371 Marfuri = % 157.000
767 Venituri din sconturi obtinute 3.000
- daca plata se face dupa 60 de zile:
371 Marfuri = 401 Furnizori 150.000
401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 150.000
17
97. La data de 1 aprilie N, societatea a achiziţionat 1.000 obligaţiuni la un preţ unitar de 50
lei/obligaţiune. La 1 august N, societatea încasează dobânda pentru obligaţiuni aferentă perioadei 1
august N-1 - 30 iulie N în valoare de 1 leu/obligaţiune. Să se contabilizeze achiziţia obligaţiunilor şi
încasarea dobânzii, conform IAS 18 „Venituri".
Rezolvare:
Conform IAS 18 veniturile din dobanzi sunt recunoscute in functie
de timpul scurs. Atunci cand dobanzile primite sunt aferente unei
perioade anterioare achizitiei investitiei purtatoare de dobanzi (de
exemplu, obligatiuni), doar dobanda ulterioara achizitiei este recu
noscuta ca venit.
Pentru aplicarea prevederilor normei, dobanda aferenta obligatiunilor
in valoare ~e 1.000 obligatiuni x l Ieu/obligatiune = 1.000 lei va fi
descompusa dupa cum urmeaza:
a. dobanda aferenta perioadei 1 august N-1 - 1 aprilie N (perioada
in care titlurile nu erau detinute) = 1.000 x 8/12 = 666,67 lei;
b. dobanda aferenta perioadei in care intreprinderea a detinut titlurile
= 1.000 x 4/12 = 333,33 lei.
Inregistrarile contabile aferente exercitiului N sunt urmatoarele:
La 1 aprilie N:
- achizitia obligatiunilor:
506 Obligatiuni = 5121 Conturi la banci in lei 50.000
La 1 august N:
- incasarea dobanzii:
5121 Conturi la banci in lei =% 1.000,00

506 Obligatiuni 666.67
766 Venituri din dobanzi 333.33
98. La 1 octombrie N sunt achiziţionate 1.000 acţiuni BETA la un preţ de 2 lei/acţiune. Pe 28

octombrie N s-au primit dividende pentru acţiunile BETA din rezultatul exerciţiului N-1, în valoare de
600 lei. Să se contabilizeze achiziţia acţiunilor şi încasarea dividendelor, conform IAS 18.
Rezolvare:
Inregistrarile contabile aferente exercitiului N sunt urmatoarele:
La 1 octombrie N:
- achizitia actiunilor BETA:
18
501 Actiuni detinute la entitati afiliate =5121 Conturi la banci in lei 2.000
La 28 octombrie N:
- incasarea dividendelor din rezultatul exercitiului N -1 (reprezinta

o recuperare a costului de achizitie):
5121 Conturi la banci in lei = 501 Actiuni detinute la entitati afiliate 600
99. Societatea comercială ALFA SA realizează din producţie proprie două sortimente de produse
finite, P1 şi P2. La începutul lunii martie situaţia stocurilor era următoarea:
- P1: 270 bucăţi, evaluate la costul standard de 10 u.m./buc.;
- P2: 1.000 bucăţi, evaluate la costul standard de 40 u.m./buc.
Diferenţa de preţ aferentă celor două stocuri este de 15.600 u.m. (nefavorabilă). În cursul lunii au loc
operaţiile:
1) Se obţin produse finite:
- P1: 100 bucăţi;
- P2: 600 bucăţi.
2) Se vând produse finite clientului C1. Factura cuprinde:
- P1: 50 buc., preţ de vânzare 15 u.m./buc.;
- P2: 200 buc., preţ de vânzare 46 u.m./buc.;
- TVA 19%.
3) Se exportă 400 bucăţi P2 clientului extern C2, la preţul de 30 $/ buc., curs de schimb 1 $ = 3,5 u.m.
4) La sfârşitul lunii martie se calculează costul efectiv al produselor finite: costul efectiv al produselor
P1 este de 12 u.m./buc., iar cel al produselor P2 este de 35 u.m./buc. Se înregistrează diferenţele
constatate.
Să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus, dacă evaluarea stocurilor de producţie se face
la cost standard.
19
Rezolvare:
D 345.01 C
Si 2.700 500 (2)
(1) 1.000
3.200 Sf
D 345.02 C
Si 40.000 8.000 (2)
(1) 24.000 16.000 (3)
40.000 Sf
D •. 3485 C
Si 15.600 4.630 (4b)
(4a) 200
(4a) (3.000)
8.170 Sf
1. Obtinerea de produse finite:

% = 711 25.000
345.01 Produse finite P1 Variatia stocurilor 1.000
345.02 Produse finite P2 24.000
2. Vanzarea de produse finite:
4111/Cl = % 118.405
Clienti 701
99.500
Venituri din vanzarea
produselor finite
4427 TVA colectata 18.905
711 = % 8.500
Variatia stocurilor 345.01 500
Produse finite PI
345.02 8.000
Produse finite P2
3. Exportul de produse finite:
20
4111/C2 = 701 42.000
Clienti Venituri din vanzarea
produselor finite
711 = 345.02 16.000

Variatia stocurilor Produse finite P2
4. La sfarsitul perioadei de gestiune:

a) Calculul si inregistrarea diferentelor de cost aferente intrarilor in stoc:
Diferenta aferenta produselor PI = 100 bue. x (10--12) = -200 u.m.

(nefavorabila):
3485 Diferente de pret produse finite = 711 Variatia stocurilor 200
Diferenta aferenta produselor P2 = 600 bue. x (40 - 35) = +3.000 u.m.

(favorabila):
3485 Diferente de pret la produse finite=711 Variatia stocurilor (3.000)
b) Calculul si inregistrarea diferentelor de cost aferente iesirilor din

stoc:
k = Si 3485 + Rd 3485 = 15.600-2.800 = 12.800 = 0.189
Si345+Rd345 42.700+ 25.000 67.700
Diferenta aferenta iesirilor = Re 345 x k = 24.500 x 0,189 = 4.630 u.m.
711 Variatia stocurilor = 3485 Diferente de pret la produse finite 4.630
100. Societatea comercială ALFA SA prezintă, la începutul lunii martie, următoarea
situaţie a stocului de marfă M1: Si371 = 70 buc. x 714 lei/buc. = 49.980 lei
Si378 = 7.000 lei
Si4428 = 7.980 lei
În cursul lunii martie au loc operaţiile:
1) Achiziţie de mărfuri 5 buc. M1 la costul de 600 lei/buc., TVA 19%;
2) Vânzare de mărfuri la preţul de vânzare cu amănuntul (inclusive TVA) de 27.560 lei. Adaosul
comercial practicat este de 20%. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus dacă
evaluarea stocului de mărfuri se face la preţul de vânzare cu amănuntul, inclusiv TVA.
21
Rezolvare:
1. Achizitia de marfuri:
371 Marfuri = % 4.284
401 Furnizori 3.000
378 Diferente de pret la marfuri 600
4428 TVA neexigibila 570
4426 TVA deductibila = 401 Furnizori 570
2. Vanzarea de marfuri:
5311 Casa = % 27.560
707 Venituri din vanzarea marfurilor 23.160
% = 371 Marfuri 27.560
607 Cheltuieli cu marfurile 19.299
378 Diferente de pret la marfuri 3.861
7.000+600
K = Si378+ Rc378 =
(Si371 + Rd371)-(Si4428+ Rc4428) (49.980+4.284)-
(7.980+684)
= 7.600 = 0.1666
45.600
Cota de adaos comercial aferenta iesirilor din stoc = Rc707 x k = 23.160 x
0.1666 = 3.859.456 lei
D 371 C
Si 49.980 27.560 (2)
(1) 4.284
26.704 Sf
D 378 C
7.000 Si
(2) 3.859,456 600 (1)
Sf 3.740,544
D 4428 C
22
(2) 4.400 7.980 Si
684 (1)
Sf 4.264
D 707 C
23.160 (2)
V. DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE
26. Despre respectarea standardelor şi normelor profesionale.
Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România stabileşte norme de conduita pentru
profesioniştii contabili şi formulează principiile fundamentale care trebuie respectate de către
profesioniştii contabili în vederea realizării obiectivelor comune. Profesioniştii contabili din România
acţionează în diferite entităţi şi ramuri ale economiei naţionale ca liber-profesionişti sau ca angajaţi;
scopul de baza al Codului, trebuie insa întotdeauna respectat.
Consiliul Superior al C.E.C.C.A.R. stabileşte cerinţele etice detaliate, pentru ca membrii săi sa asigure
cea mai înalta calitate prestării serviciilor profesionale şi sa menţină încrederea publicului în profesie.
Codul recunoaşte ca obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite sa îndeplinească cele mai înalte
standarde de profesionalism, sa atingă cele mai înalte nivele de performanta şi sa răspundă
cerinţelor interesului public. Realizarea acestor obiective presupune satisfacerea a patru cerinţe de
baza:
- Credibilitatea. În întreaga societate exista nevoia de credibilitate în informaţie şi în sistemele de
informaţii.
- Profesionalism. Exista o necesitate pentru clienţi, patroni şi alte părţi interesate de a putea fi clar
identificate persoanele profesioniste în domeniul contabil.
- Calitate a serviciilor. Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile obţinute din partea
profesionistului contabil, sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanta.
- Încredere. Utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili trebuie sa se poată simţi încredinţaţi ca
exista un cadru al eticii profesionale care guvernează prestarea acestor servicii.
Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independentei Corpului şi de a conferi lucrărilor
membrilor săi autoritate impune acestor profesionişti contabili sa aibă calităţi esenţiale, cum sunt:
- ştiinţă, competenta şi conştiinţa;
- independenta de spirit şi dezinteres material;
- moralitate, probitate şi demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului sa facă efortul necesar dezvoltării acestor calităţi şi
îndeosebi:
a) sa îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar şi cunoştinţele de cultura generala,
singurele capabile sa-i întărească discernământul;
b) sa acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toata atenţia şi timpul necesar pentru a-şi
fundamenta o opinie personala, înainte de a face propuneri;
c) sa îşi exprime opinia fără nici o reţinere fata de dorinţa, chiar ascunsa, a celui ce îl consulta şi sa se
pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, daca e nevoie, rezervele necesare asupra
valorii ipotezelor şi concluziilor formulate;
d) sa nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea sa îşi exercite libertatea de gândire
sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale;
e) sa considere ca independenta sa trebuie sa îşi găsească manifestarea deplina în exercitarea
profesiei şi în protejarea ei, cu respectarea integrala a dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite de Corp.
23
Un semn distinctiv al profesiei contabile îl constituie asumarea responsabilităţii de a acţiona în
interes public. Aşadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu constă exclusiv în a satisface
nevoile unui client sau unui angajator individual. Acţionând în interes public, un profesionist contabil
ar trebui să respecte şi să se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod.
Publicul profesiunii contabile este format din clienţi, donatori de credite, guvernanţi, angajatori,
angajaţi, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finanţatorilor şi alte persoane care se
bazează pe obiectivitatea şi integritatea profesioniştilor contabili pentru a menţine funcţionarea
corespunzătoare a economiei. Aceasta încredere impune profesiunii contabile o răspundere publica.
Interesul public este definit drept bunăstarea colectiva a comunităţii şi a instituţiilor deservite de
profesionistul contabil.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de exemplu;
- auditorii financiari independenţi ajuta la menţinerea integrităţii şi eficientei situaţiilor financiare
prezentate instituţiilor financiare ca suport parţial pentru împrumuturi şi acţionarilor pentru a obţine
capital;
- directorii financiari au atribuţii în diverse domenii de management financiar şi contribuie la
utilizarea eficienta şi efectiva a resurselor entităţii economice sau publice;
- auditorii interni furnizează asigurarea în privinţa existentei unui sistem de control intern corect,
care sporeşte încrederea în informaţiile financiare externe ale entităţii;
- experţii în impozite ajuta la stabilirea încrederii şi eficientei, precum şi la aplicarea corecta a
sistemului de impozitare;
- consultanţii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public în susţinerea luării unor decizii
manageriale corecte.
Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Investitorii, creditorii, patronii şi alte sectoare
ale comunităţii financiare, inclusiv guvernul şi publicul contează pe profesioniştii contabili pentru o
contabilitate financiara şi raportări corecte, pentru un management financiar eficient şi sfaturi
competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri şi impozite. Atitudinea şi
comportamentul profesioniştilor contabili atunci când prestează astfel de servicii au un impact
asupra bunăstării economice a comunităţii şi tarii lor.
Profesioniştii contabili pot rămâne în aceasta poziţie avantajoasa numai continuând sa ofere
publicului aceste servicii unice la un nivel care sa demonstreze ca încrederea publicului este bine
fundamentata. Este în interesul profesiunii contabile din România de a face cunoscut utilizatorilor
serviciilor oferite de profesioniştii contabili ca ele sunt executate la cel mai înalt nivel de performanta
şi în conformitate cu cerinţele etice asociate acestor servicii.
100.2 Acest cod este structurat în trei părţi. Partea A stabileşte principiile fundamentale ale eticii
profesionale pentru profesioniştii contabili şi oferă un cadru conceptual pentru aplicarea acestor
principii. Cadrul conceptual oferă îndrumări legate de principiile fundamentale de etică.
Profesioniştilor contabili li se cere să aplice acest cadru conceptual în identificarea ameninţărilor la
adresa conformităţii cu principiile fundamentale, în evaluarea importanţei lor şi, dacă aceste
ameninţări sunt altfel decât în mod clar nesemnificative să aplice măsuri de protecţie pentru a le
elimina sau reduce la un nivel acceptabil astfel încât să nu fie compromisă conformitatea cu
principiile fundamentale.
100.3 Părţile B şi C ilustrează modul în care Cadrul conceptual trebuie aplicat în situaţii specifice. Ele
oferă exemple de măsuri de protecţie care ar putea fi adecvate pentru a soluţiona ameninţările la
adresa conformităţii cu principiile fundamentale şi, de asemenea, oferă exemple de situaţii în care nu
sunt disponibile măsuri de protecţie pentru a soluţiona ameninţările şi, în consecinţă, activitatea sau
relaţia care generează ameninţările trebuie evitată. Partea B se adresează profesioniştilor contabili
independenţi. Partea C se aplică profesioniştilor contabili angajaţi. Profesioniştii contabili
independenţi pot, de asemenea, găsi îndrumări referitoare la situaţiile lor specifice, în partea C.
Secţiunea 290 din acest Cod stabileşte cadrul general conceptual pentru condiţiile privind
independenta profesionistului contabil în cazul misiunii de audit şi servicii conexe; nici unui organism
membru sau cabinet, societate, nu ii este permisa aplicarea unor standarde mai puţin riguroase
decât cele prevăzute în aceasta secţiune.
24
Codul se bazează pe aceea ca, daca nu se prevede în mod special o limitare, obiectivele şi principiile
fundamentale sunt valabile în mod egal pentru toţi profesioniştii contabili, indiferent daca ei practica
în calitate de liber-profesionişti sau ca angajaţi în industrie, comerţ, sectorul public, învăţământ, etc.
100.4 Un profesionist contabil trebuie să respecte următoarele principii fundamentale:
(a) Integritate. Un profesionist contabil trebuie să fie drept şi onest în toate relaţiile profesionale şi
de afaceri.
(b) Obiectivitate. Un profesionist contabil trebuie să fie imparţial şi nu trebuie să permită
prejudecăţilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influenţelor nedorite să intervină în
raţionamentele profesionale sau de afaceri.
(c) Competenţa profesională şi prudenţa. Un profesionist contabil are o datorie permanentă de a-şi
menţine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un client
sau un angajator primeşte servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evoluţii din practică,
legislaţie şi tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să acţioneze cu prudenţă şi în conformitate cu
standardele tehnice şi profesionale aplicabile în furnizarea de servicii profesionale.
(d) Confidenţialitate. Un profesionist contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor
dobândite ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de
informaţii unei terţe părţi fără o autorizaţie specifică, cu excepţia cazului în care există un drept sau o
obligaţie legală sau profesională de a dezvălui aceste informaţii.
Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie
utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi.
(e) Comportament profesional. Un profesionist contabil ar trebui să se conformeze legilor şi
normelor relevante şi ar trebui să evite orice acţiune ce poate discredita această profesie.
(f) Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale. Profesionistul contabil trebuie sa-şi
îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice şi profesionale relevante.
Profesioniştii contabili au datoria de a executa cu grija şi abilitate instrucţiunile clientului sau
patronului în măsura în care sunt compatibile cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, în cazul
liber-profesioniştilor contabili, cu independenta (după cum se va vedea în Secţiunea 290 de mai jos).
În plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale şi tehnice emise de: IFAC, IASB,
C.E.C.C.A.R., CAFR şi legislaţia relevanta.
100.5 Circumstanţele în care acţionează profesioniştii contabili pot permite apariţia unor ameninţări
la adresa conformităţii cu principiilor fundamentale. Este imposibil de definit fiecare situaţie care lasă
loc unor astfel de ameninţări şi de specificat măsurile care trebuie luate pentru a le diminua. Mai
mult, natura misiunilor şi sarcinile de serviciu pot varia, aşadar pot exista ameninţări diferite, care cer
aplicarea unor alte tipuri de măsuri de protecţie. Un cadru conceptual care îi cere profesionistului
contabil să identifice, să evalueze şi să răspundă acestor ameninţări conform principiilor
fundamentale, şi nu doar pentru a respecta un set de reguli specifice ce pot fi arbitrare, este aşadar,
în interesul publicului. Codul oferă un cadru general ce îl poate asista pe profesionistul contabil în
identificarea, evaluarea şi depăşirea acestor ameninţări în conformitate cu principiile fundamentale.
Dacă ameninţările identificate sunt altfel decât în mod clar nesemnificative, un profesionist contabil
ar trebui, dacă este cazul, să aplice măsuri de protecţie pentru a le elimina sau reduce la un nivel
acceptabil, astfel încât conformitatea cu principiile fundamentale să nu fie compromisă.
100.6 Un profesionist contabil are obligaţia de a evalua orice ameninţări la adresa conformităţii cu
principiile fundamentale atunci când are cunoştinţă sau se preconizează că are cunoştinţă de
circumstanţe sau relaţii ce pot compromite conformitatea cu principiile fundamentale.
100.7 Un profesionist contabil trebuie să ia în calcul atât factorii calitativi cât şi cantitativi atunci când
apreciază importanţa unei ameninţări. Dacă un profesionist contabil nu poate pune în practică
măsuri de protecţie adecvate, atunci profesionistul contabil va trebui să refuze să mai furnizeze
serviciul profesional respectiv, sau dacă este cazul să renunţe la clientul respectiv (în cazul unui
profesionist contabil independent) sau la organizaţia angajatoare (în cazul unui profesionist contabil
angajat).
100.8 Un profesionist contabil poate să nu respecte involuntar o prevedere a acestui Cod. O
asemenea violare a Codului, poate să nu compromită conformitatea cu principiile fundamentale
25
enunţate, dacă o dată ce încălcarea a fost descoperită ea a fost corectată prompt şi s-au luat
măsurile de protecţie necesare.
100.9 Părţile B şi C ale acestui Cod includ exemple menite să ilustreze modul de aplicare al acestui
cadru conceptual. Exemplele nu se doresc a fi, nici nu trebuie să fie interpretate ca fiind o listă
exhaustivă a tuturor circumstanţelor experimentate de un profesionist contabil ce pot constitui
ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale. În consecinţă, nu este suficient ca un
profesionist contabil să respecte exemplele prezentate; este mai indicată aplicarea cadrului general
situaţiilor specifice întâlnite de către un profesionist contabil.
100.10 Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi, teoretic, ameninţată de o mare varietate
de situaţii. Multe ameninţări se încadrează în următoarele categorii:
(a) Ameninţarea generată de interesul propriu apare atunci când profesionistul contabil sau un
membru al familiei acestuia are un interes financiar sau de alt gen;
(b) Ameninţarea generată de auto-examinare (auto-control) poate apărea atunci când un
raţionament anterior trebuie să fie re-evaluat de către profesionistul contabil responsabil de acel
raţionament;
(c) Ameninţarea generată de favorizare poate apărea atunci când un profesionist contabil
promovează o poziţie sau o opinie până la un punct în care obiectivitatea sa poate fi compromisă;
(d) Ameninţarea generată de familiaritate poate apărea atunci când, în virtutea unei relaţii strânse,
un profesionist contabil simpatizează prea mult cu interesele altor părţi; şi
(e) Ameninţarea generată de intimidare apare atunci când un profesionist contabil poate fi
împiedicat să acţioneze obiectiv prin intermediul unei ameninţări, reale sau presupuse.
Părţile B şi respectiv C ale acestui Cod, furnizează exemple ale situaţiilor ce pot genera astfel de clase
de ameninţări pentru profesioniştii contabili independenţi şi angajaţi. Profesioniştii contabili
independenţi pot, de asemenea, găsi îndrumări relevante pentru situaţiile specifice pe care le
întâlnesc, în Partea C.
100.11 Măsurile de protecţie ce pot elimina sau reduce la un nivel acceptabil acest gen de ameninţări
se împart în două mari categorii:
(a) măsuri de protecţie create de profesie, legislaţie sau reglementări;
(b) măsuri de protecţie în mediul de muncă.
100.12 Măsurile de protecţie create de profesie, legislaţie sau reglementări includ, dar nu sunt
limitate la:
• cerinţe educaţionale, de formare şi experienţă la intrarea în profesie;
• cerinţe de dezvoltare profesională continuă;
• reglementări de guvernare corporativă;
• standarde profesionale;
• proceduri disciplinare şi de monitorizare profesională sau reglementară;
• examinarea externă a rapoartelor, evaluărilor, comunicatelor sau informaţiilor unui profesionist
contabil de către o terţă parte împuternicită prin lege.
100.13 Părţile B şi respectiv C ale acestui Cod, prezintă măsurile de protecţie în mediul de muncă al
profesioniştilor contabili independenţi şi al celor angajaţi.
100.14 Unele măsuri de protecţie pot creşte probabilitatea de identificare sau de eliminare a
cmportamentului lipsit de etică. Astfel de măsuri de protecţie, care pot fi generate de profesia
contabilă, de legislaţie, reglementări sau de organizaţia angajatoare, includ dar nu sunt limitate la:
• sisteme de reclamaţii eficace, gestionate publice de către compania angajatoare, de către profesie
sau un organism de reglementare, care îi împuterniceşte pe colegi, angajatori sau reprezentanţi ai
marelui public să atragă atenţia asupra unui comportament ne-profesional sau lipsit de etică.
• o obligaţie explicită de a raporta încălcări ale prevederilor etice.
100.15 Natura măsurilor de protecţie care trebuie aplicate va varia în funcţie de situaţie. În
exercitarea unui raţionament profesional, un profesionist contabil ar trebui să ia în considerare ceea
ce consideră inacceptabil o terţă parte credibilă şi informată, care cunoaşte toate informaţiile
relevante, inclusiv importanţa unei ameninţări şi măsurile de protecţie aplicate.
26
100.16 În evaluarea conformităţii cu principiile fundamentale, unui profesionist contabil i se poate
cere să decidă asupra unui conflict privind aplicarea principiilor fundamentale.
100.17 În iniţierea unui proces de soluţionare fie formal, fie informal, un profesionist contabil trebuie
să ia în considerare următoarele, fie individual fie împreună, ca parte a unui proces de soluţionare:
- fapte relevante;
- chestiuni etice implicate;
- principii fundamentale legate de problema pusă în discuţie;
- procedurile interne implementate; şi
- modalităţi de acţiune alternative
Luând în considerare aceste chestiuni, un profesionist contabil trebuie să determine modalităţile

adecvate de acţiune care respectă principiile fundamentale identificate. Profesionistul contabil
trebuie, de asemenea, să ia în calcul consecinţele fiecărei modalităţi posibile de acţiune în parte.
Dacă problema rămâne nerezolvată, profesionistul contabil trebuie să se consulte cu alte persoane
din cadrul firmei sau al organizaţiei angajatoare pentru a obţine sprijin în obţinerea unei soluţii.
100.18 Când o chestiune implică un conflict cu o organizaţie sau în cadrul unei organizaţii un
profesionist contabil trebuie, de asemenea, să ia în considerare consultarea cu persoanele
însărcinate cu guvernarea organizaţiei, precum consiliul de administraţie sau comitetul de audit.
100.19 Este în interesul profesionistului contabil să documenteze fondul economic al problemei şi
detaliile privitoare la discuţiile avute sau la deciziile luate, cu privire la respectiva problemă.
100.20 Dacă un conflict important nu poate fi rezolvat, un profesionist contabil poate dori să obţină
sprijin profesional de la organismul profesional relevant sau de la consilierii juridici, pentru a obţine
îndrumări pe probleme etice, fără a încălca clauza de confidenţialitate. De exemplu, un profesionist
contabil poate întâlni un caz de fraudă, prin raportarea căruia ar încălca clauza de confidenţialitate.
Profesionistul contabil trebuie atunci să ia în considerare consilierea juridică pentru a determina dacă
este obligat să raporteze acest lucru.
100.21 Dacă, după epuizarea tuturor posibilităţilor relevante, conflictul etic rămâne nerezolvat, un
profesionist contabil ar trebui, dacă acest lucru este posibil, să refuze să mai continue asocierea cu
problema care a generat conflictul. Profesionistul contabil poate determina că, în situaţia respectivă,
este mai indicat să se retragă din echipa misiunii sau dintr-o sarcină specifică, sau să renunţe la acea
misiune, companie sau organizaţie angajatoare.
100.22 Uneori profesioniştii contabili se întâlnesc cu situaţii care pot da naştere la conflicte de
interese. Asemenea conflicte pot apărea intr-o mare varietate de aspecte de la dilema relativ
neînsemnata, pana la cazul extrem de frauda şi activităţi ilegale similare. Nu este posibil sa se încerce
întocmirea unei liste detaliate cu potenţialele cazuri în care ar putea apărea conflicte de interese.
Profesionistul contabil trebuie sa fie în permanenta conştient de aceasta şi sa fie prudent în fata
factorilor care pot da naştere la conflicte de interese. Trebuie notat faptul ca, o diferenţa onesta de
opinie intre un profesionist contabil şi o alta parte nu constituie o problema etica în sine. Oricum,
faptele şi împrejurările fiecărui caz necesita o investigaţie din partea celor interesaţi.
Se recunoaşte, totuşi, ca pot exista factori specifici care intervin când responsabilităţile unui
profesionist contabil pot intra în conflict de interese cu cerinţele interne sau externe de un tip sau
altul. Prin urmare:
- poate exista pericolul presiunii din partea unei autorităţi superioare, director sau partener; sau
atunci când exista relaţii personale sau de familie care pot da naştere posibilităţii exercitării unei
presiuni asupra lor. Intr-adevăr, trebuie descurajate relaţiile sau interesele care ar putea influenta
sau ameninţa integritatea profesionistului contabil.
- unui profesionist contabil i se poate cere sa acţioneze contrar normelor profesionale şi/sau tehnice.
- poate apărea o problema legata de loialitate care trebuie sa se împartă intre superiorul
profesionistului contabil şi normele profesionale de comportament care ii sunt impuse.
- poate apărea un conflict când este publicata o informaţie înşelătoare, care poate fi în avantajul
angajatorului sau al clientului şi de care poate beneficia sau nu profesionistul contabil, ca rezultat a
acelei publicări.
27
La aplicarea normelor generale de comportament etic, profesioniştii contabili angajaţi pot întâlni
situaţii legate de identificarea unui comportament care nu este etic sau de rezolvarea unui conflict
etic. Când se confrunta cu probleme etice importante, pentru a rezolva acest conflict, profesioniştii
contabili trebuie sa respecte politicile stabilite de către organizaţia, (întreprinderea) la care este
angajat. Daca asemenea politici nu rezolva conflictul etic, trebuie sa se tina cont de următoarele:
- sa se analizeze problema conflictuală cu superiorul ierarhic imediat. Daca problema nu este
rezolvata cu superiorul ierarhic imediat şi profesionistul contabil se decide sa meargă la nivelul
superior următor de conducere, superiorul ierarhic imediat trebuie sa fie înştiinţat despre aceasta
decizie. Daca se descoperă ca şeful ierarhic superior este implicat în problema conflictuală,
profesionistul contabil trebuie sa prezinte problema la nivelul imediat superior din conducere. Când
şeful ierarhic superior este şeful compartimentului următoarele niveluri superioare care pot controla
activitatea urmează sa fie directorii de resort, Consiliul de administraţie, sau Adunarea generala
(după caz).
- sa se solicite consultanta sau consiliere, pe baza confidenţiala, de la un consilier independent sau de
la organismul profesional contabil, pentru a obţine o înţelegere a posibilelor evoluţii ale situaţiei.
- daca conflictul de etica mai exista încă după epuizarea completa a tuturor posibilităţilor de control
intern, în ultima instanţa profesionistul contabil nu poate avea alta soluţie la unele probleme
semnificative (de ex. frauda) decât sa-şi dea demisia şi sa prezinte un memorandum informativ unui
reprezentant corespunzător al acelei organizaţii (întreprinderi).
Orice profesionist contabil intr-un post superior de conducere trebuie sa încerce sa se asigure ca, în
cadrul organizaţiei (întreprinderii) pentru care lucrează, sunt stabilite anumite politici în vederea
rezolvării conflictelor.
Organismelor membre ale IFAC li se recomanda cu insistenta sa se asigure ca membrii lor care se
confrunta cu conflicte de etica au acces la activităţi confidenţiale de consiliere. În acest sens în cadrul
C.E.C.C.A.R. funcţionează Comisia de etica profesionala, comisiile de apel, Tribunalul arbitral şi
comisiile de disciplina.
100.23 Membrii Corpului au dreptul sa se grupeze pentru a constitui sindicate profesionale sau
asociaţii profesionale, potrivit prevederilor legale.
a) În vederea asigurării unei strânse legaturi cu Corpul, grupările profesionale au obligaţia sa trimită
consiliului filialei pe teritoriul căreia îşi au sediul, în termen de o luna de la data constituirii:
- declaraţie, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, cuprinzând numele, prenumele,
calitatea şi adresa fondatorilor, indicarea sediului social şi un exemplar al statutului;
- în acelaşi termen, forme şi detalii, modificările aduse celor prevăzute la alineatul precedent;
- declaraţia poate fi, de asemenea, depusa la sediul consiliului filialei respective, contra dovada de
primire.
b) Sindicatele sau asociaţiile profesionale trebuie sa respecte în mod deosebit:

- atribuţiile consiliilor Corpului şi ale celorlalte organe de pe lângă aceste consilii, prevăzute de
Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994;
- drepturile şi obligaţiile membrilor Corpului şi ale societăţilor comerciale recunoscute de Corp, care
rezulta din reglementările legale şi din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului şi din
prezentul Cod.
INTEGRITATE
110.1 Principiul integrităţii impune ca obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a fi drepţi şi oneşti
în relaţiile profesionale şi de afaceri. Integritatea implică, de asemenea, tranzacţii corecte şi
juste.
110.2 Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidenţele, comunicatele sau
alte informaţii când apreciază că acestea:
- conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare
- conţin declaraţii sau informaţii eronate;
28
- omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.
110.3 Nu se va considera că un profesionist contabil încalcă paragraful 110.2 dacă el furnizează un

raport modificat pentru a respecta cerinţele paragrafului 110.2.
OBIECTIVITATE
120.1 Principiul obiectivităţii impune o obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a nu îşi

compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenţei
nedorite a unor alte persoane.
120.2 Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care obiectivitatea îi este afectată. Este
imposibil ca toate aceste situaţii să fie definite şi descrise. Relaţiile care aduc un plus de
confuzii sau influenţează în mod negativ raţionamentele profesionale ale profesionistului
contabil ar trebui evitate.
Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe domenii diferite şi trebuie sa-şi demonstreze
obiectivitatea în împrejurări diferite. Liber-profesioniştii contabili realizează rapoarte de
certificare, prestează servicii fiscale şi alte servicii de consultanta manageriala. Alţi
profesionişti contabili angajaţi întocmesc situaţii financiare fiind subordonaţi altora, executa
serviciile de audit intern şi servesc în diferite funcţii financiare de conducere din industrie,
comerţ, sectorul public şi educaţie. De asemenea, unii profesionişti contabili pregătesc şi
instruiesc pe cei care aspira sa intre în profesie. Indiferent de poziţie sau serviciul prestat,
profesioniştii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale şi sa menţină
obiectivitatea în raţionamentul profesional.
COMPETENŢA PROFESIONALĂ ŞI PRUDENŢA
130.1 Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele obligaţii

profesioniştilor contabili:
(a) menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel încât clienţii sau
angajatorii săi să fie siguri că primesc servicii profesionale competente; şi
(b) să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale, atunci când
oferă servicii profesionale.
130.2 Servicii profesionale competente necesită un raţionament solid în aplicarea cunoştinţelor şi

aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de servicii. Competenţa profesională
poate fi împărţită în două faze separate:
(a) Obţinerea unui nivel de competenţă profesională;
(b) Menţinerea unui nivel de competenţă profesională.
CONFIDENŢIALITATEA
140.1 Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesioniştilor contabili, de a se abţine de la:

(a) Dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare ca urmare a
unei relaţii profesionale sau de afaceri, cu excepţia cazului în care a fost autorizat în mod
special să facă publică o anumită informaţie sau dacă există o obligaţie legală sau profesională
de a face publice acele informaţii.
(b) Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în
avantajul personal sau în avantajul unei terţe părţi.
COMPORTAMENT PROFESIONAL
150.1 Principiul comportamentului profesional impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se

conforma legilor şi reglementărilor relevante şi de a evita orice acţiuni care pot discredita
29
profesia contabilă. Acestea includ acţiuni pe baza cărora, o terţă parte raţională şi
informată, la curent cu toate informaţiile relevante, ar concluziona că este afectată în mod
negativ buna reputaţie a profesiei.
150.2 În cadrul strategiei de promovare şi de marketing a lor şi a activităţii pe care o efectuează,
profesioniştii contabili nu trebuie să furnizeze informaţii eronate despre profesia lor.
Profesioniştii contabili trebuie să fie cinstiţi şi loiali şi nu trebuie:
- să facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă, calificările pe care le posedă şi
experienţa pe care o deţin;
- să ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind munca
desfăşurată de alţii.
11. Explicaţi conceptul şi tipurile de independenţă.
Independenţa – principiul fundamental şi condiţia de exercitare a profesiei liberale de expert

contabil şi de contabil autorizat
Definirea independenţei
 Independenţa este o situaţie a unei persoane care judecă lucrurile şi acţionează neinfluenţat
de alţii.
 Independenţa trebuie înţeleasă în dublu sens:
 Independenţa de spirit (de drept) – o stare de spirit, de judecată profesională
care nu este afectată de influenţe exterioare pe de o parte;
 Independenţa în aparenţă (de fapt) – o stare care se manifestă în acţiune care
permite beneficiarilor de lucrări să nu pună la îndoială obiectivitatea
profesionistului contabil, pe de altă parte.
 Din practică, rezultă că, majoritatea circumstanţelor care afectează independenţa se
datorează relaţiilor de afaceri şi financiare, cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita
influenţă directă asupra profesionistului contabil.
 Regula de bază în cazul în care circumstanţele la adresa independenţei sunt semnificative
înainte de acceptarea misiunii, se procedează astfel:
 Se întreprind diligenţele necesare pentru eliminarea acelor circumstanţe sau,
dacă nu este posibil,
 Se refuză acceptarea sau continuarea misiunii ( abţinere ).
12. Ameninţări la adresa independenţei.

Circumstanţele care afectează independenţa
 Interesul propriu.
 Autoexaminare (autocontrol).
 Favorizare.
 Familiaritate.
30
 Intimidare.
Interesul propriu
 Interes financiar în firma clientului sau deţinerea unui interes împreună cu un client
 Deţinerea de acţiuni într-o proporţie semnificativă la firma clientului;
 A primit un titlu de moştenire de părţi sociale ale unei firme care a fuzionat cu
clientul în cauză.
 Dependenţă faţă de onorariile primite de la un client.
 90 % din cifra de afaceri a cabinetului provien de la un singur client.
 Întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client.
 Profesionistul contabil este intr-o asociaţie în participaţie cu clientul.
 Interesul de a nu pierde un client.
 Pierderea clientului respectiv ar însemna intrarea în faliment a cebinetului.
 Onorarii neprevăzute.
 Acceptarea pe parcursul executării lucrarilor a unor onorarii neprevăzute în
contract.
 Împrumut către, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaţii acestuia.
 Dacă cientul este o bancă, împrumutul nu generează o ameninţare la adresa
independenţei, în condiţiile ca împrumutul să fie acordat conform normelor
procedurale valabile pentru ceilalţi clienţi.
Autoexaminare
 Descoperirea unei erori semnificative în cursul unei lucrări de reevaluare.
 Reportarea asupra situţiei financiare a unei firme de către acceaşi persoană implicată în
elaborarea situaţiei financiare respective.
 Pregătirea documentelor primare pentru înregistrarea în contabilitate, care fac obiectul unei
misiuni de certificare.
 Un membru al echipei de certificare care ocupă sau a ocupat funcţia de director sau a fost
angajat al clientului.
 Prestarea unor servicii pentru un client care afectează direct subiectul în cauză.
Favorizare
 Promovarea acţiunilor într-o unitate cotată atunci când aceasta este un client de audit al
situaţiilor financiare.
 Apărarerea uni client în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terţii.
31
 Un membru al echipei de audit are o rudă de gradul I sau un afin care ocupă funcţia de
director sau angajat al clientului.
 Acceptarea unor cadouri din partea clientului.
 Asocierea de lungă durată a unui membru important al echipei cu clientul.
Intimidare
 Ameninţarea înlocuirii sau concedierii făcută de client.
 Ameninţarea în litigiu.
 Exercitarea unei presiuni în vederea reducerii volumului de muncă pretins aferent execuţiei
unei misiuni şi respectiv a onorariilor.
13. Măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa independenţei.
Măsuri de protecţie
Măsuri de protecţie generate de exercitarea profesiei
 Cerinţe educaţionale, de formare şi experienţă la intrarea în profesie.
 Condiţii la examenul de acces la profesie;
 Efectuarea stagiului;
 Susţinerea examenului de aptitudini.
 Dezvoltarea profesională continuă.
 Reglementări privind incompatibilităţi şi interdicţii în exercitarea profesiei .
 Reglementări profesionale;
 Reglementări de drept comercial;
 Reglementări procedurale.
 Monitorizarea misiunilor (auditul de calitate).
 Raportarea activităţii desfăşurate.
Măsuri de protecţie în mediul de lucru

 Poziţia de conducător al firmei, care subliniază importanţa respectării principiilor
fundamentale.
 Idem, că membrii echipei acţionează în interes public.
 Politici şi proceduri pentru reglementarea şi monitorizarea contrului calităţii misiunilor.
 Documentarea situaţiilor care pot afecta conformitatea cu principiile fundamentale şi la
adresa independenţei.
 Comunicarea la timp a polticilor şi procedurilor, şi instruire a personalului şi a partenerilor.
32
 Desemnarea unui membru cu experienţă al conducerii drept responsabil pentru
supravegherea funcţionării adecvate a sistemului de control al calităţii.
 Implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru monitorizarea şi consilierea misiunii.
 Consultarea unei terţe persoane (organism profesional – CECCAR, CAFR, CCF, ANEVAR,
UNPRL, sau normalizator – MFP, Consiliul concurenţei, etc.), sau alt profesionist contabil membru al
Corpului.
 Prezentarea naturii serviciilor prestate şi a mărimii onorariilor percepute către organele
tutelare ale clientului.
 Implicarea altui profesionist contabil (persoană fizică sau societate de profil) pentru a realiza
din nou o parte din misiune.
Măsuri de protecţie din partea clientului

 Ratificarea sau aprobarea de către persoane din afara clientului a alegerii profesionistului
contabil pentru realizarea misiunii.
 Alegerea profesionistului contabil şi atribuirea misiunii prin licitaţie.
 Clientul are angajaţi aompetenţi care pot lua decizii manageriale.
 Clientul a implementat proceduri interne – organizarea contabilităţii, auditul intern, sistemul
informatic etc. – care asigură alegeri obiective în mandatarea misiunilor.
VI. Categoria - IV - Evaluarea întreprinderilor
46. Următorii factori trebuie avuti în vedere, atunci când se reevaluează bunurile
dintr-o întreprindere, unul din ei fiind eronat:
a) evolutia preturilor;
b) raportul de schimb leu/dolar;
c) modul de contabilizare a costurilor.
Raspuns c);
47. Care este valoarea activului net corijat al unei întreprinderi care, după
reevaluarea bunurilor, prezintă următoarea situatie patrimonială: capital social
3.000.000; imobilizări 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve
500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilităti
500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000:
a) 43.500.000;
33
b) 18.500.000;
c) 28.500.000.
ANC=Capitaluriproprii±Diferentedinevaluare=
=(3.000.000+500.000+1.000.000)+(14.000.000)=
Raspuns B)
48. Care este valoarea substantială brută a unei întreprinderi care, după reevaluarea
bunurilor, prezintă următoarea situatie patrimonială: capital social 3.000.000;
imobilizări 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000;
profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilităti 500.000; obligatii nefinanciare
25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000:
a) 53.500.000;
b) 28.500.000;
c) 18.500.000.
Val. substantiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de
intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in
patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.
Ea semnifica valoarea bunrilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza
intreprinderea la un moment dat, prezentand valoarea activului pe baza principiului prevalentei
economicului asupra juridicului.
Valoarea substantiala = 8.000.000+20.000.000+15.000.000+500.000+10.000.000= 53.500.000

Raspuns a)
49. Metoda de evaluare „la termen" este recomandabil să fie folosită în cazul:
a) întreprinderilor aflate în dificultate;
b) întreprinderilor aflate în dificultate, neredresabile;
c) întreprinderilor aflate în dificultate, redresabile.
Raspuns c)
50. Dacă se poate determina valoarea patrimonială a unei întreprinderi, care este
aceasta, dispunând de următoarele informatii: capital social 3.000.000; rezerve
10.000.000; alte fonduri proprii 15.000.000; imobilizări necorporale (cheltuieli de
înfiintare) 5.000.000:
a) da, 23.000.000;
b) da, 33.000.000;
c) nu.
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si
datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activl net corijat se calculeaza prin doua metode:
34
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE = 3.000.000+10.000.000+15.000.000-5.000.000 =
23.000.000
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUTE – DATORII
Raspuns a)
VII. Categoria III - Expertize contabile
28. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii.
Relatiile expertilor contabili, contabililor autorizati si societatilor comerciale de profil cu clientii

se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de ambele parti.
29. Care sunt răspunderile experţilor contabili?
In exercitarea profesiei, expertii contabili si contabilii autorizati, raspund disciplinar,

administrative, civil su penal, dupa caz, potrivit legii.
30. Enumeraţi faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?
a) comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Finanţelor

Publice sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale
Corpului;
b) absenţa nemotivată de la întrunirea adunării generale a filialei sau de la Conferinţa Naţională;
c) nerespectarea dispoziţiilor Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili
şi contabililor autorizaţi din România referitoare la publicitate;
d) absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională reglementate
prin normele emise de Corp;
e) prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui
contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil sau
contabil autorizat;
f) nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;
g) nedeclararea sau declararea parţială al veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei
prevăzute în prezentul regulament;
h) fapta membrului Corpului de a nu depune, în termenul stabilit, la filiala de care aparţine, fişa
pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui
consiliului de administraţie sau administratorului unic, după caz;
i) încălcarea dispoziţiilor pct. 98;
j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului documente privind activitatea
profesională;
k) declaraţii neconforme realităţii, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, în vederea producerii de
consecinţe juridice, precum şi orice alte încălcări ale conduitei etice şi profesionale.
VIII. FISCALITATE
27. A, înregistrată în scop de TVA în România (art 153) livrează bunuri către B, înregistrată în scop de
TVA în Franţa (art 153) (nestabilită şi neînregistrată în scop de TVA în România), care la rândul său
livrează bunuri către C, persoană impozabilă (sau juridică neimpozabilă) din România. Transportul
35
este realizat de B (sau în contul lui B) de la sediul lui A din România la sediul lui C din România.
Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi
obligaţiile ce revin celor trei plătitori de TVA.
Rezolvare:
Livrare intre A si B
1. Operatiune efectuata de o persoana impozabila - (A)
2. Operatiune in sfera de aplicare a TVA - (livrare de bunuri)
3. Locul operatiunii - in Romania (locul unde bunurile sunt puse la dispozitia lui B)
Livrare intre B si C
1. Operatiune efectuata de o persoana impozabila - (B)
3. Locul operatiunii - In Romania (locul inceperii transportului)
4. Nu exista scutiri - (bunurile nu sunt transportate in afara Romaniei)
5. Persoana obligata la plata TVA:
1) B: In cazul in care clientul nu este persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila stabilita
in Romania (B trebuie sa se inregistreze in Romania pentru scopuri de TVA)
2) Clientul C: In cazul in care este stabilit in Romania si este persoana impozabila sau persoana
juridica neimpozabila si B nu este stabilit in Romania si nu este inregistrat conform prevederilor
Codului Fiscal.
3) B: In cazul in care B este inregistrat conform prevederilor Codului Fiscal (art. 153 CF).
28. A, înregistrată în scop de TVA în România (art 153) livrează (cu transport) bunuri către B,
înregistrată în scop de TVA în Germania (furnizează lui A un cod de înregistrare în scop de TVA din
Germania), care la rândul său livrează bunuri către C din Germania. Transportul este realizat de B
(sau în contul lui B) de la sediul lui A din România la sediul (domiciliul) lui C din Germania. Analizaţi
speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce
revin plătitorilor de TVA.
Rezolvare:
Livrare intre A si B
1. Operatiune efectuata de o persoana impozabila - (A)
36
3. Locul operatiunii - in Romania (locul unde bunurile sunt puse la dispozitia lui B)
4..Persoane obligate la plata taxei: Atat A cat si B sunt inregistrate in scopuri de T.V.A in Romania
respectiv Germania.Se aplica taxarea inversa.
29.A, înregistrată în scop de TVA în doar în Franţa (art 153) livrează bunuri către B, înregistrată în
scop de TVA doar în Germania (art 153), care la rândul său livrează bunurile către C, înregistrată în
scop de TVA doar în România. Se mai cunosc următoarele date:
- B nu este stabilit în România

- B nu este înregistrat în scop de TVA în Franţa
Rezolvare:
Transportul este realizat pe relaţia A/B de la sediul lui A din Franţa la sediul lui C din România.
Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi
obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA.
Operatiune impozabila in Romania.

In aceasta situatie Romania este al treilea stat membru al beneficiarului livrarii si achizitia
intracomunitara de bunuri efectuata de cumparatorul revanzator, care ar avea loc in Romania nu
este o operatie impozabila in Romania daca C este obligat la plata taxei pentru livrarea efectuata de
B.
C inscrie achizitia efectuata in rubrica „Achizitii intracomunitare” din decontul de taxa precum si in
Declaratia recapitulativa.
Locul achizitiei intracomunitare de bunuri se considera a fi locul unde se gasesc bunurile in momentul
in care se incheie expedierea.In acest caz, locul este Romania.
Persoana obligata la plata taxei este C .
IX. Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii
28. Inventarierea patrimoniului. Proceduri . Studiu de caz.
I. Formele inventarierii
Functiile, rolul si obiectivele inventarierii au determinat utilizarea diferitelor forme de

inventariere in practica contabila. De aceea, se impune si o clasificare a inventarierii, care poate fi
facuta folosind diferite criterii:
A. Dupa natura si continutul economic al elementelor supuse inventarierii se pot distinge:
1. Inventarierea mijloacelor economice materiale si banesti aflate in întreprindere : mijloace

fixe, materiale, marfuri
2. Inventarierea mijloacelor circulante aflate in miscare – decontare (clienti-debitori). Ea se
face pe baza de documente si, de aceea, normele legale prevad ca in vederea stabilirii drepturilor si
obligatiilor reciproce, unitatilor economice trebuie ca cel putin o data pe an sa faca schimb de extrase
sau punctaje cu clientii, furnizorii si cu ceilalti debitori si creditori. Extrasele cuprind de regula numai
pozitiile privind obligatiile si se prezinta comisiei de inventariere pentru confirmarea realitatii soldului
(datoriei sau creantei). Extrasele se trimit de catre unitatile creditoare celor debitoare si tin loc de
37
conciliere conform procedurii arbitrare.
3. Inventarierea mijloacelor circulante in miscare – transformare (productie neterminata,
cheltuieli anticipate, investitiile neterminate), se face prin constatarea faptica la finele perioadei fie
prin metoda contabila care presupune inventarierea obligatorie.
4. Inventarierea obligatiilor fata de stat, de furnizori si creditori consta in verificarea
minutioasa a sumelor care constituie soldul conturilor respective, astfel incat aceste solduri sa
exprime realitatea.
B. Din punct de vedere al sferei de cuprindere se disting:
1. Inventarierea generala cuprinde intregul patrimoniu al unitatii, precum si bunurile ce

apartin altor unitati, dar care se afla temporar in unitate. Agentii economici mici sunt obligati sa
efectueze inventarierea generala a patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin o data pe an, si in
cazul fuzionarii sau incetarii activitatii.
2. Inventarierea partiala cuprinde numai o parte din patrimoniu, o anumita categorie, sau
anumite feluri de mijloace economice din unitati.
C. In functie de perioada la care se executa, sau periodicitate, se pot distinge:
1. Inventarierea anuala, avand ca scop reflectarea in bilant a situatiei reale a patrimoniului,

este obligatorie pentru toate unitatile. Fiind o lucrare premergatoare intocmirii bilantului, aceasta
cuprinde mijloacele economice proprii si cele apartinand altor unitati dar care se gasesc in unitatea
respectiva in pastrare, inchiriere, concesionare, prelucrare, drepturile si obligatiile intreprinderii, deci
este o inventariere generala si completa.
2. Inventarierea periodica sau de gestiune se efectueaza la anumite perioade: trimestre,
luna, decada. Ea poate fi partiala, avand ca obiect constatarea existentei anumitor mijloace sau
surse.
3. Inventarierea ocazionala este determinata de predarea-primirea gestiunilor, de calamitati,
de comasari a unitatilor, putand fi generala sau partiala.
4. Inventarierea inopinata este efectuarea fara anuntare prealabila a gestionarului, dar in
prezenta lui, la datele stabilite de cenzori in planul de control, cand sunt indicii de existenta a
plusurilor si a minusurilor in gestiune. De regula, este inventariere partiala.
D. Dupa procedeul folosit, inventarierea poate fi:

1. Inventarierea totala – consta in numararea, masurarea, cantarirea mijloacelor
patrimoniale cuprinse in inventariere.
2. Inventarierea prin sondaj – consta in numararea, cantarirea, masurarea anumitor feluri de
mijloace economice.
E. Dupa scop, inventarierea poate fi:

1. Inventariere de constatare a existentei elementelor patrimoniale, urmarindu-se existenta
mijloacelor economice si a surselor agentilor economici
2. Inventarierea pentru determinarea valorii de utilitate a elementelor patrimoniale pentru
stabilirea importantei, a gradului de folosire a mijloacelor economice.
In cazul Romaniei, Legea contabilitatii (82/1991) prevede (art. 8) ca persoanele juridice si

fizice care organizeaza contabilitate proprie, au obligatia sa efectueze inventarierea generala a
patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii sale, in cazul
fuzionarii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege.
Ministerul Finantelor poate aproba exceptii de la regula inventarierii anuale pentru unele
bunuri cu caracter special la propunerea ministerelor de resort.
38
V. APLICATIE PRACTICA
Pentru centralizarea si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta
de verificare inainte de inventarierea patrimoniului. Discutata din acest punct de vedere, balanta
pregateste datele de referinta necesare compararii soldurilor din inventarul contabil si inventarul
faptic. Balanta conturilor inainte de inventariere poate fi abordata ca un inventar contabil.
Situatia de referinta a inventarului faptic o reprezinta soldurile finale calculate in balanta. De
aceea, balanta poate fi interpretata si ca un inventar contabil. Astfel,pe data de 30 noiembrie 2004 se
intocmeste o balanta de verificare a conturilor a societatii SC STELLA S.A. dupa cum urmeaza:
SIMBOL
DENUMIRE CONT SOLDURI FINALE
CONT
D C
1012 Capital subscris varsat 300,000,000
106 Rezerve 9,100,000
131 Subventii pentru investitii 142,000,000
212 Constructii 745,095,000
2131 Echipamente tehnologice 75,000,000
2133 Mijloace de transport 297,447,000
214 Mobilier, aparatura birotica 25,000,000
263 Imobilizari financiare 164,231,000
2812 Amortizarea constructiilor 658,000,000
2813 Amortizarea mijloacelor de transport 140,000,000
301 Materii prime 10,000,000
3012 Materiale auxiliare 890,000
303 Obiecte de inventar 748,000
341 Semifabricate 12,450,000
345 Produse finite 24,620,000
371 Marfuri 18,650,000
401 Furnizori 35,000,000
411 Clienti 5,210,000
5121 Conturi curente la banci 21,000,000
5311 Casa 1,423,000
601 Cheltuieli cu materiile prime 700,000
607 Cheltuieli privind marfurile 254,000
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe 1,420,000
641 Cheltuieli cu salariile personalului 32,500,000
658 Alte cheltuieli din exploatare 470,000
671 Cheltuieli privind calamitatile 684,000
701 Venituri din vanzarea produselor finite 5,892,000
704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 24,800,000
707 Venituri din vanzarea marfurilor 36,000,000
711 Variatia stocurilor 87,000,000
TOTAL 1,437,792,000 1,437,792,000
In urma inventarierii, in patrimoniul societatii S.C. STELLA S.A. au avut loc urmatoarele operatii
contabile:
39
1. N.O. constatare de minus la materii prime, in cadrul normelor legale de scazamant:

601”Cheltuieli privind materiile = 301”Materii prime” 5.000.000 lei
prime”
2. N.O. constatare de minus la produse finite,imputabil:

711”Variatia stocurilor” = 345 ”Produse finite” 3.000.000 lei
3. N.O. imputarea minusului constatat la produse finite, angajatului societatii, la valoarea

constatata,TVA 19%:
4282 ”Alte creante si datorii in = % 3.570.000 lei
legatura cu personalul” 758”Alte venituri din
exploatare” 3.000.000 lei
4427”TVA colectata” 570.000 lei
4. N.O. retinerea din salariul angajatului vinovat de minusul constatat la produse finite, a imputatiei:
421”Personal-remuneratii datorate” = 4282”Alte datorii si 3.570.000 lei
creante in legatura
cu personalul”
5. N.O. constatare de plus la marfuri:

371”Marfuri” = 607”Cheltuieli privind 4.500.000 lei
marfurile”
6. N.O. constatare, in urma inventarierii, de plus in casierie:
5311”Casa in lei” = 758”Alte venituri din 2.500.000 lei

exploatare”
7. N.O. constatare de minus la inventariere, la semifabricate, imputabil:
711”Variatia stocurilor” = 341”Semifabricate” 1.000.000 lei
8. N.O. imputarea prejudiciului referitor la semifabricate”

461”Debitori diversi” = % 1.190.000 lei
758”Alte venituri din
40
9. N.O. constatare de plus la inventariere la aparatura birotica”

214”Aparatura birotica” = 131”Subventii pentru 1.500.000 lei
investitii”
10. N.O. constatare de minus la materiale auxiliare, pentru care la data inventarierii nu se poate
determina faptul generator”
473”Decontari din operatii in curs = 3012”Materiale auxiliare” 500.000 lei
de clarificare”
11. N.O. solutionarea ulterioara a cazului: minus generat de calamitati naturale”

671”Cheltuieli privind calamitatile = 473”Decontari din 500.000 lei
si alte evenimente extraordinare” operatii in curs
de clarificare”
12. N.O. constatare de minus la marfuri, imputabil:

607”Cheltuieli privind marfurile” = 371”Marfuri” 4.000.000 lei
13. N.O. imputarea prejudiciului referitor la marfuri, persoanei vinovate, la valoarea de inventar, TVA
19%:
758”Alte venituri din
14. N.O. minus constatat la un mijloc de transport in stare noua, neamortizat, imputabil:
658”Alte cheltuieli de exploatare” = 2133”Mijloace de 20.000.000 lei
transport”
15. N.O. imputarea minusului la mijloace de transport la valoarea de 30.000.000 lei, TVA 19%:
758” Alte venituri
din exploatare” 30.000.000 lei
41
4427”TVA colectata” 5.700.000 lei
16. N.O. constatare de plus la echipamente tehnologice:

2131”Echipamente tehnologice” = 131”Subventii pentru 7.000.000 lei
investitii”
17. N.O. constatare de minus la obiecte de inventar pentru care, pana la data inventarierii, nu se
poate determina faptul generator:
473”Decontari din operatii in curs = 303”Obiecte de inventar 500.000 lei
de clarificare”
18. N.O. solutionarea ulterioara a cazului, minus generat de calamitati naturale:

671”Cheltuieli privind calamitati = 473”Decontari din 500.000 lei
si alte evenimente extraordinare” operatii in curs
de clarificare”
19. N.O. - se constata o depreciere a marfurilor stocate, stoc scriptic 2.500 buc., cost achizitie
6.000lei/buc; stoc faptic 2.500 buc., valoarea de piata a marfurilor in momentul inventarierii 5.000
lei/buc.
Se inregistreaza o depreciere de: (6.000 lei-5.000lei)x2.500buc. pentru care se constituie un
provizion in valoare de 2.500.000 lei.
6814 „Cheltuieli de exploatare = 397 „Provizioane pentru 2.500.000lei

privind provizioanele pentru deprecierea marfurilor”
deprecierea activelor circulante”
20. N.O. inchiderea conturilor de TVA:

TVA deductibila = 0
TVA colectata = 7220000
4427”TVA colectata” = 4423”TVA plata” 7.220.000 lei
21. N.O. inchiderea conturilor de cheltuieli:

121”Profit si pierdere” = % 29.000.000 lei
601”Cheltuieli privind
materiile prime” 5.000.000 lei
42
658”Alte cheltuieli de
calamitatile si alte
evenimente extr.” 1.000.000 lei
marfurile” 500.000 lei
6814”Cheltuieli de exploatare
privind provizioanele pentru
deprecierea marfurilor” 2.500.000 lei
22. N.O. inchiderea conturilor de venituri:
758”Alte venituri din exploatare” = 121”Profit si pierdere” 40.500.000 lei
23. N.O. inchiderea contului 711”Variatia stocurilor”:
121”Profit si pierdere” = 711”Variatia stocurilor” 4.000.000 lei
Dupa efectuarea inventarierii si contabilizarii regularizarilor de inventar, se intocmeste o noua

balanta a conturilor. Functia acesteia se manifesta cu precadere pentru pregatirea informatiei
necesare determinarii rezultatului exercitiului si asigurarea suportului informational necesar
redactarii bilantului contabil.
Balanta se redacteaza inainte de stabilirea rezultatului exercitiului si nu dupa
determinarea acestuia. Ea se delimiteaza si ca suport informational pentru inchiderea conturilor
de venituri si cheltuieli. In urma inregistrarii operatiilor determinate de lucrarile de inchidere a
exercitiului financiar, se presupune urmatoarea balanta a soldurilor conturilor la 31.XII.2004:
SIMBOL
CONT DENUMIRE CONT SOLDURI FINALE
D C
1012 Capital subscris varsat 300,000,000
106 Rezerve 9,100,000
121 Profit si pierdere 7,500,000
131 Subventii pentru investitii 150,500,000
212 Constructii 745,095,000
2131 Echipamente tehnologice 82,000,000
2133 Mijloace de transport 277,447,000
214 Mobilier, aparatura birotica 26,500,000
263 Imobilizari financiare 164,231,000
43
2812 Amortizarea constructiilor 659,000,000
2813 Amortizarea mijloacelor de transport 140,000,000
301 Materii prime 5,000,000
3012 Materiale auxiliare 390,000
303 Obiecte de inventar 248,000
341 Semifabricate 11,450,000
345 Produse finite 21,620,000
371 Marfuri 19,150,000
397 Provizioane pentru deprecierea marfurilor 2,500,000
401 Furnizori 35,000,000
411 Clienti 5,210,000
421 Personal salarii datorate 3,570,000
4423 TVA de plata 7,220,000
461 Debitori diversi 41,650,000
5121 Conturi curente la banci 21,000,000
5311 Casa 3,923,000
601 Cheltuieli cu materiile prime 700,000
607 Cheltuieli privind marfurile 254,000
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe 1,420,000
641 Cheltuieli cu salariile personalului 32,500,000
658 Alte cheltuieli din exploatare 470,000
671 Cheltuieli privind calamitatile 684,000
701 Venituri din vanzarea produselor finite 5,892,000
704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 24,800,000
707 Venituri din vanzarea marfurilor 36,000,000
711 Variatia stocurilor 87,000,000
TOTAL 1,464,512,000 1,464,512,000
29. Organizarea contabilitatii pe bugete. Studiu de caz: Societate de productie.

INFORMAŢII GENERALE PRIVIND SOCIETATEA COMERCIALĂ " CARPATINA " S.A.
1. Obiectul de activitate şi statutul juridic

Societatea Comercială Carpatina S.A s-a înfiinţat în 1991, conform H.G 1200/12.11.1990 şi a cererii
de înmatriculare înregistrată cu nr. J/38/469/1991 în Registrul Comerţului de pe lângă Camera de
Comerţ şi Industrie a Judeţului Vâlcea. S.C. Carpatina S.A. are ca obiect de activitate conform
statutului, producerea şi comercializarea cu ridicata şi cu amănuntul a următoarelor: placaj,
lemn stratificat, densificat, furnire estetice, plăci din aşchii de lemn, diverse tipuri de mobilier -
inclusiv scaune, fotolii din elemente mulate, panouri pentru construcţii, ambalaje, etc. De
asemenea, în cadrul societăţii se efectuează şi lucrări pentru întreţinerea şi repararea utilajelor,
precum şi confecţionarea şi recondiţionarea pieselor de schimb pentru consum propriu. S.C.
Carpatina S.A. se află în oraşul Râmnicu Vâlcea pe strada Spiru Haret nr. 10 şi are în componenţa
sa mai multe secţii de producţie :
Secţia Mobilă
Secţia Scaune
Secţia Furnire tehnice
Contabilitatea şianaliza stocurilor

44
> Secţia Furnire estetice brute
> Secţia Furnire estetice îmbinate
> Secţia Placaj
> Secţia Mecano- energetică
> Precum şi o serie de obiecte de folosinţă anexă şi auxiliară (spaţii de depozitare, atelier mecanic,
uscătorii, surse de utilităţi etc.)

Suprafeţele de producţie totalizează cea. 176418.7 mp şi sunt amenajate corespunzător
profilului de activitate. Societatea este dotată cu construcţii şi instalaţii necesare asigurării producţiei (energie
termică, reţea de distibuţie a energiei electrice, apă şi canalizare).
Principalele categorii de produse ce se realizează la S.C. Carpatina S.A. sunt :
• produse de mobilier
• produse stratificate
Principalele produse realizate în cadrul societăţii sunt:
o Mobilier din lemn pentru export şi intern o Scaune tâmplăreşti şi din elemente mulate pentru export şi
intern o Elemente mulate din furnire
o Furnire estetice şi îmbinate din fag, stejar, răşinoase şi alte specii o Panel din fag cu grosimi de 16mm,
18mm, 22mm, pentru export şi intern
Prezentarea principalelor metode de organizare analitică a

contabilităţii stocurilor.
a) Metoda cantitativ-valorică
Constă în evidenţa cantitativă a bunurilor deţinute la locul de depozitare, iar în contabilitate
evidenţă se realizează cantitativ-valoric. în cazul acestei metode, contabilitatea stocurilor se desfăşoară pe
gestiuni, iar în cadrul acestora pe feluri de bunuri.
Metoda prezintă următoarele caracteristici: o documentele de intrare-ieşire se înregistrează mai
întâi cantitativ în
fişele de magazie, care se ţin la locul de depozitare. o aceleaşi documente grupate pe operaţii
de intrare şi ieşire se
îmborderează separat şi împreună cu acestea se predau la biroul
contabilităţii stocurilor materiale. o la biroul contabilităţii materialelor aceste documente se
prelucrează
conform necesităţilor, pe grupe sau subgrupe de materiale şi pe locuri
de consum, se evaluează cantităţile la preţul de înregistrare şi se
stabilesc conturile în care urmează să se înscrie operaţiile respective. o după prelucrarea datelor din
aceste documente, materialele se
înregistrează cantitativ şi valoric în fisele conturilor analitice, deschise
pe feluri de materiale şi pe locuri de depozitare. o odată cu consemnarea în fişele contabile a
intrărilor şi ieşirilor se obţine
şi centralizatorul de materiale, zilnic pentru intrări şi lunar pentru ieşiri. o verificarea concordantei dintre
datele înregistrate în conturile sintetice
şi cele analitice se realizează la sfârşitul lunii prin întocmirea balanţelor
de verificare ale conturilor analitice.
b)Metoda operativ-contabilă.
Această metodă constă în evidenţa cantitativă a bunurilor materiale (pe fişele de magazie) pe feluri,
la locurile de gestionare, iar la contabilitate a evidenţei valorice organizate pe gestiuni şi în cadrul gestiunilor
pe grupe sau subgrupe de bunuri.
Controlul dintre înregistrările loturilor depozitate şi cel din contabilitate din fişele de magazie în
45
registrul stocurilor.
Contabilitatea şianaliza stocurilor________________________________________________________

Această metodă contribuie la reducerea lucrărilor de evidenţă analitică a stocurilor deoarece nu se mai
folosesc fişele de contabilitate analitice pe feluri de materiale, întăreşte controlul exercitat de către
serviciul contabilităţii asupra gestionarilor prin punctajul pe fişele de magazie a tuturor documentelor
înregistrate. Tehnica de lucru este următoarea: documentele justificative sunt înregistrate de gestionar în
fişele de magazie, stabilind stocul după fiecare operaţie.
Periodic serviciul contabilitate verifică înregistrările făcute în fişele de magazie şi preia documentele
respective împreună cu borderourile întocmite de către gestionar, separat pentru materialele intrate şi
materialele ieşite. Totodată, serviciul contabilitate centralizează documentele preluate de la magazie şi le
însumează în cadrul fiecărui borderou pe grupe de materiale şi pe conturi corespondente.
La sfârşitul lunii stocurile din fisele de magazie se înscriu în registrul stocurilor şi se înmulţesc cu preţul
lor. Soldurile stabilite se înscriu în registrul stocurilor care se întocmeşte pe grupe de materiale. Existenţele
fizice înscrise în acest registru trebuie să concorde cu stocul stabilit în fişele de magazie, iar soldurile pe grupe
şi gestiuni cu valorile din situaţia de mişcări lunare.
în cadrul societăţii S.C. CARPATINA S.A. evidenţa operativă a mărfurilor din depozitele cu ridicate
se realizează prin intermediul fişelor de magazie.
c)Metoda global-valorica
Asigură evidenţa valorică atât la locurile de depozitare cât şi în contabilitate. Controlul între
concordanţa înregistrărilor din evidenţa depozitului cu cea din contabilitate se realizează periodic. Această
metodă se aplică pentru evidenţa mărfurilor şi ambalajelor gestionate.
Contabilitatea analitica şi controlul stocurilor de mărfuri în cadrul S.C. CARPATINA S.A. se ţine după
metoda global-valorică, în cadrul serviciului contabilitate cu ajutorul calculatorului electronic.
Mărfurile aprovizionate se pot urmări în contabilitatea analitică prin una din următoarele modalităţi:
- global valoric, pe total de mărfuri şi pe total de furnizori
- global valoric, pe lotul de mărfuri şi pe fiecare furnizor în parte.
Pentru ambele modalităţi se foloseşte ca document de evidenţă "Fişa de cont pentru operaţiuni
diverse". Ea se deschide fie pe total de furnizori, pentru primul caz, fîe pe fiecare furnizor în parte, în
cel de-al doilea caz.
Societatea S.C. CARPATINA S.A. foloseşte metoda global valoric, pe lotul de mărfuri şi pe fiecare
furnizor în parte pentru a urmări mărfurile aprovizionate de la furnizori.
Potrivit metodei global valoric, evidenţa operativă a fiecărei gestiuni nu se mai întocmeşte şi
înregistrează mişcările de stocuri în fişa de magazie, cantitativ pe fiecare fel de stocuri.
Fişele de magazie sunt înlocuite cu registrul de gestiune în care zilnic sunt înregistrate valoric
intrările şi ieşirile pe baza documentelor justificative şi se stabileşte la sfârşitul zilei. Raportul de gestiune
zilnic împreună cu documentele justificative este transmis la compartimentul de contabilitate. La serviciul de
contabilitate se verifică legalitatea şi realitatea documentelor înscrise în raportul de gestiune, preţurile
precum şi evaluarea împreună cu celelalte calcule, astfel că după ce se constată corecta şi legala lor
alcătuire, aceste documente sunt vizate şi înregistrate în fişa contabilă analitică ţinută pe fiecare gestiune în
parte.
d) Metode specifice de evidenţa analitică a materialelor.
Folosirea tehnicii moderne de calcul a impus metode noi de evidenţa analitică a stocurilor. Astfel în
cazul folosirii calculatoarelor electronice sunt adaptate metode clasice pentru evidenţa operativă a
depozitelor cât şi pentru contabilitatea analitică.
Descrierea metodologiei de realizare a diferitelor metode clasice de contabilitate analitică a
stocurilor poate folosi şi la analizele pentru organizarea sistemului informaţional şi elaborarea programelor
informatice de contabilitatea stocurilor.
Documentele primare sunt adaptate pentru prelucrarea pe echipamente moderne de calcul şi
evidenţă, ele conţinând o serie de coduri pentru mărfuri, ambalaje furnizori, beneficiari, gestiuni de mărfuri.
Astfel zilnic fişele de recepţie, avizele de expediţie, facturile sunt sortate pe fiecare gestiune separat pentru
46
intrări şi ieşiri, si sunt totalizate. Pentru evidenţa analitică, zilnic se listează o situaţie cu intrările şi ieşirile
de mărfuri, pe gestiunile fiecărui depozit, în expresie valorică.
La sfârşit de lună se obţin la imprimantă următoarele situaţii:
S situaţia rulajelor pe unitate
S situaţia rulajelor pe depozite
S fişa rulajelor pe unitate
S fişa rulajelor pe depozite
S fişa rulajelor pe gestiuni Situaţia rulajelor pe unitate prezintă mişcarea mărfurilor la nivel de depozit
şi pe total unitate, inclusiv situaţia ambalajelor şi a mărfurilor primite în custodie.
Situaţia rulajelor pe depozite prezintă intrările şi ieşirile din decursul unei luni, pe fiecare
gestiune din cadrul unui depozit, precum şi valoarea totală pe depozit.
3.4. Organizarea contabilităţii sintetice a stocurilor

în ţara noastră, deci şi la SC CARPATINA SA, forma de organizare a contabilităţii curente se
caracterizează prin incorporarea printr-o singură prelucrare şi prezentare a datelor din sistemul conturilor
atât a celor referitoare la situaţia patrimoniului şi rezultatului exploatării, cât şi a celor care privesc calculul
costurilor.
Ca forma de contabilitate S.C. CARPATINA S.A. foloseşte forma şah sau pe conturi corespondente.
Forma de contabilitate şah se caracterizează prin dezvoltarea pe conturi corespondente atât a rulajului
debitor cât şi a celui creditor a conturilor sintetice.
Formularele de înregistrare şi redare a datelor în cadrul acestei forme de contabilitate sunt:
documentele justificative, notele de contabilitate, jurnalul de înregistrare sau fişa rulajelor, fişa sintetică
de şah sau cu conturi corespondente, fişa sau situaţii pentru evidenţa analitică, balanţe de verificare, liste
de inventariere, bilanţul contabil şi anexe la bilanţ. Contabilitatea sintetică a aprovizionării şi vânzării
mărfurilor urmăreşte existenţa şi mişcarea mărfurilor aflate în patrimoniul societăţii, mişcarea lor în cadrul
proceselor economice, contribuind astfel la stabilirea rezultatului final.
Conturile de stocuri şi producţie în curs de execuţie sunt clasate în clasa 3 a planului de conturi. în
această clasă se asigură condiţiile pentru organizarea contabilităţii activelor circulante de natura materială,
pe structură, categorii de stocuri prevăzute în regulamentul privind aplicarea Legii contabilităţii,
realizarea normelor specifice de gestiunea stocurilor, promovarea principiului prudenţei Ia
inventarierea şi evaluarea în bilanţ a activelor circulante.
în cadrul clasei a 3-a „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie" conturile sunt
organizate în 9 grupe de conturi. Grupele de conturi sunt ordonate conform principiului general de ordonare
a activelor în structura Planului de conturi şi bilanţul contabil, adică în ordinea crescătoare a lichidităţii
stocurilor.
Grupa 30 cuprinde totalitatea valorilor materiale care se consuma la prima utilizare. Tot în această
grupă intră şi contul 348 - Diferenţe de preţ la produse.
In vederea asigurării condiţiilor necesare urmăririi şi controlului pe categorii a activelor circulante
proprii existe la alte unităţi patrimoniale în păstrare, custodie, consignaţie, prelucrare sau alte scopuri, în
grupa 35 au fost înscrise conturi sintetice de gradul I pentru flecare categorie de stocuri.
Grupa 37 - Mărfuri cuprinde doar 2 conturi sintetice de gradul I şi anume: perfecţionarea
concepţiei de caracterizare a stării şi evaluării patrimoniului, precum şi de stabilire a rezultatelor prin
determinarea la inventariere a stocurilor şi a eventualelor deprecieri reversibile a extins obiectul
contabilităţii la calculul şi înregistrarea provizioanelor, în acest scop, în ultima grupă a acestei clase de
conturi, grupa 39, sunt înscrise conturi de provizioane pentru fiecare categorie de stocuri.
In afara conturilor din clasa 3, care au ca obiect de înregistrare stocurile şi producţia în curs de
execuţie, contabilitatea formarii şi utilizării acestora necesită stabilirea unor corespondente cu conturi din
alte clase11: clasa 4 „Conturi de terţi", clasa 6 „Conturi de cheltuieli" pentru înregistrarea pe cheltuieli a
stocurilor utilizate în activitatea de exploatare, de comercializare, în structura lor, după natura lor, respectiv
după conţinutul economic; clasa 7 „Conturi de venituri" pentru stocurile obţinute din activitatea de
exploatare şi înregistrare a operaţiilor de deducere, anulare a provizioanelor aferente stocurilor
47
consumate sau ieşite din patrimoniu. S.C. CARPATINA S.A. s-a conformat prevederii art.7 din Legea
contabilităţii numărul 82/1991 precum şi Regulamentului de aplicare a acestei legi cu privire la contabilitatea
valorilor materiale.
în cadrul S.C. CARPATINA S.A. organizarea contabilităţii are la baza metoda inventarului
permanent.
Contabilitatea stocurilor prin metoda inventarului permanent.

Această metodă constă în înregistrarea tuturor operaţiilor de intrare şi ieşire din conturile sintetice
de stocuri, asigurându-se stabilirea şi cunoaşterea în orice moment al stocurilor cantitativ şi valoric.
Sf=Si + I-E
unde,
Sf - sold final Sj - sold iniţial I - valoarea intrărilor E - valoarea ieşirilor
Contabilitatea sintetică a stocurilor prin metoda inventarului permanent se poate ţine atât la valoarea de
origine cât şi la preţuri prestabilite. Contabilitatea sintetică a stocurilor va reflecta:
• stocul iniţial, la începutul lunii, care va fi cel din luna precedentă şi care nu poate fi decât debitor;
• intrările în cursul lunii, pe baza documentelor de intrare a stocurilor se vor înregistra în debitul conturilor
corespunzătoare;
• ieşirile din cursul lunii, în baza documentelor de ieşire a stocurilor care
vor forma rulajul creditor al conturilor de stocuri.
In baza elementelor menţionate: stoc iniţial, intrări, ieşiri, se va stabili în permanenţă stocul
scriptic al bunurilor. Ele vor fi comparate Ia perioadele de inventariere cu stocurile faptice din a căror12
comparare se pot stabili plusuri sau minusuri de inventar. Cu acestea vor fi corectate stocurile scriptice pentru
a se pune de acord situaţia scriptica din contabilitate cu situaţia faptică, determinată prin inventar. Folosirea
acestor metode presupune:
• utilizarea fiecăruia dintre preţurile de înregistrare a stocurilor menţionate la paragrafele
precedente;
• conducerea unei contabilităţii analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre metodele de
contabilitatea analitică descrise.
Metoda inventarului permanent, deşi presupune un volum mai mare de munca, asigură o mai riguroasă
creştere, în orice moment a mărimii stocurilor şi un mai bun control al integrităţii lor.
Pentru stocurile provenite din producţia proprie se parcurg următoarele

etape:
- se stornează stocurile iniţiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a anula veniturile cu acestea la finele
perioadei precedente;
- bunurile obţinute din producţie proprie nu se înregistrează în contabilitatea sintetici, ci numai în evidenţa
operativă de la locurile de depozitare;
- pe măsura ieşirii lor se vor înregistra asupra conturilor de venituri fără să fie necesară stocarea lor;
- la finele perioadei se inventariază bunurile obţinute din producţie proprie, inclusiv cele provenite din
perioada precedenta dar nevândute şi se înregistrează asupra conturilor de venituri din producţia stocată.
Soldurile conturilor de venituri reflectă bunurile produse în unitate (stocate sau vândute) în timpul
perioadei, calculate după relaţia:
Intrări = Stoc iniţial + Vânzări - Stoc final
In perioada următoare operaţiile descrise mai sus se repetă.
Pentru producţia în curs de execuţie
Determinarea ei se face numai la sfârşitul perioadei prin metode diferite şi se înregistrează în contabilitate ca
stocuri la conturile corespunzătoare, dar la începutul perioadei următoare operaţia respectivă se stornează
în „roşu".
Folosirea acestei metode presupune:
- utilizarea la preţuri de înregistrare în contabilitate a stocurilor, a costului de achiziţie pentru bunurile
achiziţionate din afara unităţii şi respectiv a preţurilor de producţie pentru bunurile obţinute din producţia
48
proprie;
- nu trebuie utilizate conturi de diferenţe de preţ aferente stocurilor;
- nu este necesară organizarea unei contabilităţii analitice a stocurilor.
Metoda inventarului intermitent ar aduce simplificări în munca de contabilitate, dacă inventarierile

faptice ar fi efectuate anual şi nu lunar. Ea nu permite însă un control riguros al gestionarii stocurilor şi al
asigurării integrităţii lor.
31. Reguli de evaluare alternative a elementelor de bilant in conformitate cu Reglementarile

contabile in vigoare. Studiu de caz.
Reguli de evaluare si reguli alternative de evaluare
A.Reguli de evaluare
În bilanţ elementele de activ şi datorii sunt grupate după natură şi lichiditate, respectiv natură
şi exigibilitate.
Potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice
Europene:
a) un activ reprezintă o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor evenimente
trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate şi al cărui
cost poate fi evaluat în mod credibil;
b) o datorie reprezintă o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin
decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii
economice;
c) capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei entităţi după
deducerea tuturor datoriilor sale.
În înţelesul Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor
Economice Europene, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) veniturile constituie - creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se
concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale
acţionarilor;
b) cheltuielile constituie - diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor,
care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea
acestora către acţionari.
Pentru evaluarea elementelor din situaţiile financiare anuale sunt utilizate reguli de bază şi
reguli alternative în conformitate cu prevederile reglementărilor contabile.
A. Reguli de bază
Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează, în general, pe baza
principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie.
Există patru momente când are loc evaluarea elementelor de activ şi datorii din bilanţ, şi
anume:
1. Evaluarea la data intrării în entitate
La data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la
valoarea de intrare, determinată astfel:
a) la cost de achiziţie – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de producţie – pentru bunurile produse în entitate;
c) la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării – pentru bunurile reprezentând aport la
capitalul social;
d) la valoarea justă – pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit.
49
2. Evaluarea cu ocazia inventarierii
Evaluarea elementelor de activ şi de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit prevederilor
Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi de pasiv, aprobate
prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.753/20043. Punctul 44 din aceste norme a fost
abrogat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea Reglementărilor
contabile conforme cu directivele europene, cu modificările şi completările ulterioare.
3. Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar
La încheierea exerciţiului financiar, elementele de natura activelor şi datoriilor se evaluează
şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusă de acord cu rezultatele
inventarierii.
În acest scop, valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii,
denumită valoare de inventar.
Pentru elementele de activ, diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi
valoarea contabilă netă a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate:
- pe seama unei amortizări suplimentare, în cazul activelor amortizabile pentru care
deprecierea este ireversibilă; sau
- se efectuează o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci când
deprecierea este reversibilă.
Elementele de activ se menţin la valoarea lor de intrare.
Conform regulilor de evaluare aplicabile la încheierea exerciţiului financiar, în bilanţ
principalele elemente se prezintă astfel:
􀀗 Imobilizările necorporale
Imobilizările necorporale trebuie prezentate în bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin
ajustările cumulate de valoare. Prin ajustări cumulate de valoare se înţeleg amortismentele
calculate şi ajustările pentru deprecierea imobilizărilor necorporale, determinate ca diferenţa între
valoarea de inventar şi valoarea contabilă netă.
􀀗 Imobilizările corporale
Imobilizările corporale trebuie prezentate în bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin ajustările
cumulate de valoare.
􀀗 Imobilizările financiare
Imobilizările financiare se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările
cumulate pentru pierdere de valoare.
􀀗 Stocuri
Activele de natura stocurilor trebuie reflectate în bilanţ la o valoare care să nu fie mai mare
decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor, denumită valoare realizabilă
netă. În acest scop, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin
reflectarea unei ajustări pentru depreciere.
􀀗 Creanţe
Exprimate în lei
Creanţele se evidenţiază în contabilitate la valoarea lor probabilă de încasare.
Exprimate în lei cu decontare în funcţie de cursul unei valute
Pentru creanţele exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute,
eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora, se
înregistrează la venituri sau cheltuieli financiare, la data bilanţului, după caz.
Exprimate în valută
Creanţele în valută trebuie evaluate şi raportate utilizând cursul de schimb comunicat de
Banca Naţională a României şi valabil la data încheierii exerciţiului financiar. Diferenţele de curs
valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de la data înregistrării creanţelor în valută sau
cursul la care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare şi cursul de schimb de la data
încheierii exerciţiului financiar, se înregistrează la venituri sau cheltuieli financiare, după caz.
Pentru sumele incerte se evidenţiază ajustări pentru pierderea de valoare a creanţelor faţă
de clienţi/debitori.
􀀗 Disponibilităţi în valută şi asimilate
50
Disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie, acreditivele şi depozitele pe termen scurt
în valută trebuie evaluate şi raportate utilizând cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a
României, valabil la data bilanţului.
La încheierea exerciţiului financiar, diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea
disponibilităţilor în valută, acreditivelor şi depozitelor la cursul de schimb comunicat de Banca
Naţională a României, valabil la data bilanţului, se înregistrează în conturile de venituri sau
cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.
􀀗 Investiţii financiare pe termen scurt
Valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată se
evaluează la valoarea de cotaţie din ultima zi de tranzacţionare. Cele netranzacţionate se
evaluează la cost istoric, mai puţin eventualele ajustări pentru pierdere de valoare.
􀀗 Datorii
Diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare a elementelor de
natura datoriilor se înregistrează în contabilitate pe seama elementelor corespunzătoare de datorii.
Exprimate în lei cu decontare în funcţie de cursul unei valute
Pentru datoriile exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute,
eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile care rezultă din evaluarea acestora se
înregistrează la venituri sau cheltuieli financiare, după caz.
Exprimate în valută
La închiderea exerciţiului financiar, datoriile se evaluează şi raportează utilizând cursul de
schimb comunicat de Banca Naţională a României valabil la data încheierii exerciţiului financiar.
Diferenţele de curs valutar se determină şi se înregistrează similar creanţelor în valută.
􀀗 Provizioane
Valoarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai bună estimare la data
bilanţului a costurilor necesare stingerii obligaţiei curente, generată de evenimente anterioare.
Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanţ şi ajustate pentru a reflecta cea mai
bună estimare curentă. În cazul în care pentru stingerea unei obligaţii nu mai este probabilă o
ieşire de resurse, provizionul trebuie redus sau anulat prin reluare la venituri.
4. Evaluarea la data ieşirii din entitate

La data ieşirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se scad din
gestiune la valoarea lor de intrare.
B. Reguli alternative
Regulile de evaluare alternative ce pot fi aplicate sunt cele referitoare la reevaluarea

imobilizărilor corporale şi cele referitoare la evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare.
1. Reevaluarea imobilizărilor corporale
Entităţile pot proceda la reevaluarea imobilizărilor corporale existente la sfârşitul exerciţiului

financiar, astfel încât acestea să fie prezentate în contabilitate la valoarea justă, cu reflectarea
rezultatelor acestei reevaluări în situaţiile financiare întocmite pentru acel exerciţiu.
Amortizarea calculată pentru imobilizările corporale astfel reevaluate se înregistrează în
contabilitate începând cu data de 1 ianuarie anul următor celui pentru care s-a efectuat
reevaluarea.
Evaluările efectuate cu ocazia reorganizărilor de întreprinderi (fuziuni, divizări) nu constituie
reevaluare în sensul reglementări contabile, aceste evaluări efectuându-se în scopul stabilirii
raportului de schimb, pentru toate elementele de bilanţ.
În cazul efectuării reevaluării imobilizărilor corporale, acest lucru trebuie prezentat în notele
explicative, împreună cu elementele supuse reevaluării, metoda prin care s-au calculat valorile
prezentate, precum şi elementul afectat din contul de profit şi pierdere.
51
Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă de la data bilanţului. Valoarea
justă se determină pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de profesionişti calificaţi în
evaluare, membri ai unui organism profesional în domeniu, recunoscut naţional şi internaţional.
La reevaluarea unei imobilizări corporale, amortizarea cumulată la data reevaluării este
tratată în unul din următoarele moduri:
a) recalculată proporţional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel încât
valoarea contabilă a activului, după reevaluare, să fie egală cu valoarea sa reevaluată. Această
metodă este folosită, deseori, în cazul în care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau
b) eliminată din valoarea contabilă brută a activului şi valoarea netă, determinată în urma
corectării cu ajustările de valoare, este recalculată la valoarea reevaluată a activului. Această
metodă este folosită, deseori, pentru clădirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piaţă.
Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate, astfel încât valoarea contabilă să nu
difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă de la data bilanţului.
Dacă un activ dintr-o grupă de active nu poate fi reevaluat din cauză că nu există o piaţă activă
pentru acel activ, activul trebuie prezentat în bilanţ la cost, minus ajustările cumulate de valoare.
În cazul în care se efectuează reevaluarea imobilizărilor corporale, diferenţa dintre valoarea
rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare,
ca un subelement distinct în ”Capital şi rezerve”.
Tratamentul în scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat în notele explicative.
2. Evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare
Evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare se poate efectua în situaţiile

financiare consolidate.
Un instrument financiar reprezintă orice contract ce generează simultan un activ financiar
pentru o entitate şi o datorie financiară sau un instrument de capitaluri proprii pentru o altă entitate.
􀀗 Un activ financiar este orice activ care reprezintă:
a) trezorerie;
b) un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi;
c) un drept contractual:
- de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o altă entitate; sau
- de a schimba active sau datorii financiare cu altă entitate în condiţii care sunt potenţial
favorabile entităţii; sau
d) un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de capitaluri proprii şi este:
- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligată să
primească un număr variabil al propriilor instrumente de capitaluri proprii; sau
- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat în alt fel decât prin schimbul
unei sume fixe de numerar sau al unui alt activ financiar pentru un număr fix din instrumentele de
capital propriu ale entităţii. În acest scop, instrumentele de capital ale entităţii nu includ instrumente
care sunt ele însele contracte pentru primirea sau livrarea propriilor instrumente de capitaluri
proprii ale entităţii.
􀀗 O datorie financiară este orice datorie care reprezintă:
a) o obligaţie contractuală:
- de a ceda lichidităţi sau alt activ financiar unei alte entităţi; sau
- de a schimba active sau datorii financiare cu altă entitate în condiţii care sunt potenţial
nefavorabile pentru entitate;
b) un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de capitaluri proprii ale
entităţii şi este:
- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligată să livreze
un număr variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii; sau
- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel decât prin schimbul
unei sume fixe de numerar, sau alt activ financiar în schimbul unui număr fix din propriile
instrumente de capitaluri proprii ale entităţii. În acest scop, propriile instrumente de capitaluri
52
proprii ale entităţii nu includ instrumente care pot fi ele însele contracte pentru primirea sau livrarea
viitoare a propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entităţii.
Valoarea justă se determină prin referire la:
a) valoarea de piaţă, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identifica cu
uşurinţă o piaţă credibilă. Dacă valoarea de piaţă nu se poate identifica cu uşurinţă pentru un
instrument, dar poate fi identificată pentru componentele sale sau pentru un instrument similar,
valoarea de piaţă poate fi derivată din cea a componentelor sale sau a instrumentului similar; sau
b) o valoare determinată cu ajutorul unor modele şi tehnici de evaluare general acceptate,
pentru instrumentele pentru care nu se poate identifica cu uşurinţă o piaţă credibilă. Astfel de
modele şi tehnici asigură o aproximare rezonabilă a valorii de piaţă.
Atunci când un instrument financiar se evaluează la valoarea justă, modificarea valorii se

include în contul de profit şi pierdere. Totuşi, o astfel de modificare se include direct în capitalul
propriu, într-o rezervă de valoare justă, dacă:
a) instrumentul contabilizat este un instrument de acoperire împotriva riscurilor conform unui

sistem de contabilizare a acoperirii riscului care permite ca unele sau toate modificările de valoare
să nu fie înregistrate în contul de profit şi pierdere; sau
b) modificarea de valoare se referă la o diferenţă de schimb valutar apărută la un element
monetar care face parte dintr-o investiţie netă a entităţii într-o entitate străină.
Modificarea valorii unui activ financiar disponibil pentru vânzare, altul decât un instrument
financiar derivat, poate fi inclusă direct în capitalul propriu, în rezerva de valoare justă.
Dacă, în situaţiile financiare consolidate a fost efectuată evaluarea la valoarea justă a

instrumentelor financiare, notele explicative prezintă:
a) ipotezele semnificative care stau la baza modelelor şi tehnicilor de evaluare;

b) pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justă, modificările de valoare
incluse direct în contul de profit şi pierdere, precum şi modificările incluse în rezerva de valoare justă;
c) pentru fiecare clasă de instrumente financiare derivate, informaţii privind aria şi natura
instrumentelor, inclusiv termenii şi condiţiile semnificative care pot afecta valoarea, momentul şi
certitudinea fluxurilor viitoare de trezorerie; şi
d)un tabel care să prezinte modificările rezervei de valoare justă în cursul exerciţiului financiar.
Cerinţe de prezentare a valorii juste în situaţii financiare anuale individuale

Deşi evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare nu se înregistrează în
contabilitate, iar rezultatele acesteia nu sunt cuprinse în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere, în
notele explicative la situaţiile financiare anuale individuale trebuie prezentate următoarele
informaţii:
a) pentru fiecare clasă de instrumente financiare derivate:
- valoarea justă a instrumentelor, dacă o astfel de valoare poate fi determinată;
- informaţii privind aria şi natura instrumentelor financiare; şi
b) pentru imobilizările financiare înregistrate la o valoare mai mare decât valoarea lor justă şi
fără a se fi utilizat opţiunea de a face o ajustare de valoare:
- valoarea contabilă şi valoarea justă ale fiecăruia dintre activele individuale sau ale grupărilor
corespunzătoare ale acelor active individuale;
- motivele pentru care nu a fost redusă valoarea contabilă, inclusiv natura dovezilor pe care
se întemeiază opinia că valoarea contabilă va fi recuperată.
53
54

Tema Ceccar Stagiu An II1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema Ceccar Stagiu An II1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stagiar Popa Adriana - Expert contabil anul II

Lect.univ.dr. Caloian Florentin

1. Tema fiscalitate – Reprezentantul fiscal..................................................................pag. 2-6

2. Analiza diagnostic a intreprinderii............................................................................pag. 7-8

3. Administrarea si lichidarea Intreprinderilor............................................................pag. 8-12

6. Doctrina si Deontologia Profesiei cobntabile........................................................pag. 23-33

7. Evaluarea intreprinderilor....................................................................................pag. 33-35

10. Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii..........................pag. 37-53

TEMA 22 – Reprezentantul fiscal

De asemenea, reprezentantul fiscal nu trebuie confundat cu reprezentanta unei firme straine in

 realizarea reclamei firmei straine in Romania;

Reprezentantul fiscal este numit numai de catre firme nestabilite in Romania.

 are in Romania un sediu central, o sucursala, o fabrica, un atelier, o agentie, un birou, un

Procedura de desemnare a unui reprezentant fiscal

La cerere, firma nestabilita in Romania anexeaza:

Obligatiile unui reprezentant fiscal

 unul pentru activitatea proprie;

Limitarea atributiilor reprezentantului fiscal

I. Analiza diagnostic a întreprinderii

19. Să se calculeze pentru societatea comercială ACI S.A. indicatorii de lichiditate şi să se

2. Lichiditatea imediata = (active curente – stocuri )/datorii curente

1. Stocurile : ideal ar fi ca acestea sa fie rotate cat mai rapid;

MARJA COMERCIALA = VANZARI MARFURI - COSTUL MARFII VANDUTE = 2.000-1.200= 800

PRODUCTIAEXERCITIULUI =PRODUCTIAVANDUTA +/-PRODUCTIASTOCATA + VENITURI DIN

VALOAREAADAUGATA =MARJACOMERCIALA +PRODUCTIAEXERCITIULUI - CONSUMURI DE LA TERTI

II. Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor

10. Rolul cenzorilor în cadrul societăţii pe acţiuni.

Administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum

Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va prezenta adunarii generale extraordinare

Cenzorii trebuie sa isi exercite personal mandatul.

Consiliul de administratie, respectiv directoratul, inregistreaza la registrul comertului orice schimbare

Cenzorii au dreptul sa obtina in fiecare luna de la administratori o situatie despre mersul

(1) Intinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului.

(3) Dispozitiile art. 73, art. 153^16 se aplica si cenzorilor.

Consiliul de administratie, respectiv directoratul, trebuie sa prezinte cenzorilor, respectiv auditorilor

III. Categoria II - AUDIT

- politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit in general

Obiectivele politicilor de control al calitatii vor incorpora urmatoarele:

83. Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.

84. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.

85. Rolul şi importanţa dosarului exerciţiului.

87. Structura dosarului exerciţiului.

88. Structura dosarului permanent.

90. Opinia defavorabilă: motive, mod de prezentare.

411 Clienti=707 Venituri din vanzarea marfurilor 29.400

Si, dupa 60 de zile:

411 Clienti =766 Venituri din dobanzi 600

411 Clienti =707 Venituri din vanzarea marfurilor 29.400

5121 Conturi la banci in lei = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 29.400

Planul contabil din cadrul OMFP nr. 1.752/2005 mentine contul 667 "Cheltuieli privind

% = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 30.000

5121 Conturi la banci in lei= 707 Venituri din vanzarea marfurilor 147.000

- daca incasarea are loc dupa 60 de zile:

411 Clienti = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 147.000

Si, dupa 60 de zile:

5121 Conturi la banci In lei = 411 Clienti 150.000

In contabilitatea societatii BETA se inregistreaza: •

371 Marfuri = 5121 Conturi la banci In lei 147.000

371 Marfuri = 401 Fumizori 147.000

Si, dupa 60 de zile:

666 Cheltuieli cu dobanzi = 401 Furnizori 3.000

401 Fumizori = 5121 Conturi la banci in lei 150.000

% = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 150.000