ELEMENTE DE VOCABULAR

II. Mijloace de îmbogățire a vocabularului:

Definiție: sunt procedee utilizate în interiorul limbii pentru a obține cuvinte noi

Clasificare:

1. Derivarea
2. Compunerea
3. Conversiunea

A. DERIVAREA: procedeu de formare a unor cuvinte noi pornind de la un cuvânt

de bază cu ajutorul sufixelor și/sau prefixelor.

 Rădăcina = forma și baza sensului

 Cuvânt de bază =cuvîntul de la care pornește derivarea
 Cuvinte derivate = cuvinte formate prin derivare care fac parte din aceeași
familie lexicală

Exemplu: carte –cuvânt de bază

Cărt/cărț - rădăcina
Cărturar, cărțulie, cărțoi... – cuvinte derivate
 Forme acceptate în familia lexicală
- verbul doar la modul infintiv –a împăduri
- substantivul - nr. singular- copăcel
- adjectivul-gen masculin/singular- strămoșesc

 Diminutive: cuvinte derivate care exprimă un sens micșorat/afectiv față de

cuvântul de bază (ex. cărticică)
 Augumentative : cuvinte derivate care exprimă un sens mărit și adesea
neplăcut față de sensul de bază (ex. cărțoi)

Derivarea poate fi:

1. Derivare cu prefixe:

 Prefixele : sunete sau grupuri de sunete care se așeză înaintea rădăcinii

formând un cuvânt nou
 Exemple: ne+lipsit=nelipsit; des+prinde=desprinde
2. Derivare cu sufixe:
 Sufixele : sunete sau grupuri de sunete care se așează la finalul rădăcinii
formând un cuvânt nou
 Exemple: fier+ar=fierar; bun+ătate=bunătate

3. Derivare parasintetică: atașare cooncomitentă de sufix și prefix

Exemple: în+chip+ui=închipui; îm + bărbăt+a = îmbărbăta

Atenție: nu confunda derivarea cu conversiunea! Derivarea presupune atașare de

prefix/sufix iar conversiunea schimbarea valorii gramaticale prin
articulare/adjectivizare/adverbializare.

B. COMPUNEREA: formarea unor cuvinte noi prin unirea a 2 sau mai multe
cuvinte care își pierd astfel sensul dobândind un sens nou

1. Compunerea prin subordonare: un cuvânt din componența noului cuvânt se

subordonează sintactic celuilalt

Exemple:

 Untdelemn (ce fel de unt? De lemn)

 Vino-ncoace(unde să vii? Încoace)
 Roșu-închis (ce fel de roșu? Închis)
 Bine venit
 Numeralele: doisprezece, patruzeci și cinci, trei sute cincizeci

2. Compunerea prin juxtapunere: alăturarea a două cuvinte afalate în raport de

coordonare

Exemple: câine –lup, pușcă-mitralieră, locotenent-colonel,anglo-saxon, social-

politic, Târgu-Mureș, Lehliu Gară, fărădelege, iacătă, acasă, fiecare, ceva,
oricine, etc

3. Compunerea prin abreviere:

 Prin inițiale: SNCFR (Societatea Națională a Căilor Ferate Române)

 Prin tăierea primelor silabe: plafar (plante farmaceutice) aprozar
(aprovizionare zarzavat)
 Combinarea unor inițiale cu silabe: TAROM (Transporturile Aeriene
Române)
4. Compunerea cu elemente savante (prefixoide/sufixoide): diferă de prefixe
și sufixe prin faptul că au un sens de sine stătător:

Exemple de prefixoide: auto- (propriu), hemo- (referitor la sânge), bio-(referitor

la viață), geo-, pseudo- (fals), zoo-, hidro-, micro-, macro-,

 Geotermal, autoaccidentare, filogerman, hemodinamic, pseudopode,

zootehnie, hidrocentrală, macroeconomic, microcosmos, biosferă, monobloc,
etc.

Exemple de sufixoide: -fil (iubitor de...), -fob (care se teme de...), - cid (ucigător
de ) –cultor (care cultivă...), -log (specialist în...), -fug (care îndepărtează...)

 Fungicid, ignifug, agricultor, bibliofil, arahnofob,etc

C. CONVERSIUNEA: schimbarea valorii gramaticale a unui cuvânt (devine altă

parte de vorbire)

1. substantivizarea: se realizează prin articulare:

 Din adjectiv: copil frumos - frumosul este pe placul tuturor

 Din adverb: merge bine... – mi-a făcut un bine
 Din numeral: am 10 lei – zecele de la matematică m-a bucurat
 Din gerunziu: îl văd suferind – suferindul a ajuns la spital
 Din participiu: a fost rănit în luptă – rănitul era transportat cu salvarea
 Din interjecție: of, bine că ai venit! – mi-am spus și eu oful
 Din pronume: se cunoaște pe sine – în sinea lui știe adevărul; nu vreau nimic
–nu spune nimicuri.

2. adjectivizarea:

 Din adverb: gătește bine – era o doamnă bine

 Din gerunziu: vedeam fumegând focurile toamnei/ focurile fumegânde
aprindeau dealurile arămii.

3. adverbializarea:

 Din adjectiv: un prunc frumos / scrie frumos

 Din substantiv: mănânc un covrig / stă covrig; este o iarnă grea / iarna
merg la schi.
De reținut!

 Compunere parasintetică: este un cuvânt format și prin compunere și prin

derivare: camilpetrescian, newyorkez, înlătura (compunere/derivare)
 Cuvintele obținute prin abreviere se pot articula: CFR-ul
 Nu confunda familia lexicală cu câmpul lexical:
 Familia lexicală: toate cuvintele formate de la un cuvânt de bază prin
derivare, conversiune sau compunere
 Câmp lexical: cuvinte din aceeași clasă morfologică care se raportează
la aceeași idee. Exemplu: câmpul lexical al naturii: cer, pădure, lac,
lună, deal, șes. În acest câmp lexical nu pot fi: natural, primăvăratic,
înflorește.
 Limba română se îmbogățește prin:
 Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului: derivare, compunere,
conversiune
 Mijloace externe / împrumuturi din alte limbi:
 Împrumuturi vechi: babă, a îmdrăzni, simandicos, chef, hotar,
ciulama, iaurt, gingaș,etc
 Împrumuturi noi: golf, tenis, software, diesel, bormașină,
bacalaureat, certificat,etc.