c





a
c

 


aa 
 a
cuprinde
aproximativ 1.500 de cuvinte cunoscute şi utilizate de toţi vorbitorii de limbă română
şi este format din:
a) cuvinte foarte vechi (moştenite sau împrumutate din alte limbi);
b) cuvinte folosite frecvent în vorbire;
c) cuvinte cu mai multe sensuri (polisemantice);
d) cuvinte care intră în componenţa unor locuţiuni sau expresii specifice limbii
române.








 
!"
- părţi ale corpului omenesc: cap, ochi, gură, picior,braţ etc;
- alimente: apă, lapte, pâine, brânză, carne etc;
- obiecte de strictă necesitate şi acţiuni frecvente:casă, masă, a mânca, a merge, a
face, a respira, a sta, a locui etc.
- păsări şi animale (în special domestice): pui, găină,câine, pisică, porc, vacă, oaie,
cal etc;
- arbori şi fructe: castan, plop, stejar, măr, păr -pere,nuc - nucă, cais - caisă etc;
- grade de rudenie: mamă, tată, fiu, fiică, bunic etc;
- zilele săptămânii: luni, joi, duminică etc;
- momente ale zilei, anotimpuri, luni: dimineaţa,iarna, iunie etc;
- culori folosite des: alb, negru, roşu, verde etc;
- conjuncţii, prepoziţii, numerale: dar, şi, peste, trei,mie etc.

aa
c

uprinde restul cuvintelor (aproximativ 90% din totalul

cuvintelor) şi este compusă din:
- arhaisme;
- regionalisme;
- elemente de jargon şi de argou;
- neologisme;
- termeni tehnici şi ştiinţifici.


#!
sunt cuvinte, expresii, fonetisme, forme gramaticale şi construcţii

sintactice care au dispărut din limba comună şi sunt de mai multe feluri:

‡cuvinte vechi, ieşite din uz fie din cauză că obiectul sau

profesia nu mai există, fie că au fost înlocuite de alte cuvinte: ienicer, caimacam,
paharnic, logofăt, bejanie, opaiţ, colibă etc.
‡ - cuvinte cu forme vechi de pronunţare, ieşite din uzul actual:
pre, a îmbla, mezul etc;
‡  - forme gramaticale vechi şi structuri sintactice învechite:
* morfologice: aripe, inime, iernei, palaturi etc.;
* sintactice: Gazeta de Transilvania;

6

$! sunt cuvintele şi formele de limbă specifice vorbirii dintr-o
anumită regiune: barabulă (cartof), curechi (varză), dadă (soră mai mare), sămădău
(porcar), sabău (croitor), cucuruz (porumb);

Úforme cu circulaţie restrânsă a unor cuvinte de uz

general: bărbat (bărbat), deşte (degete), gios (jos), frace (frate) etc;
M



%$ sunt cuvinte sau expresii din alte limbi, întrebuinţate de
anumite persoane cu intenţia de a impresiona şi a-şi evidenţia o pretinsă
superioritate culturală: bonjour, madam', O.K., week-end, look.

Elementele de jargon au fost adesea satirizate de Alecsandri şi Caragiale pentru

ilustrarea snobismului personajelor.

&


$ sunt cuvinte sau expresii, folosite de vorbitorii unor

grupuri sociale restrânse, cu scopul de a nu fi înţeleşi: biştari (bani), curcan
(poliţist), a ciordi (a fura), pârnaie, mititica (închisoare), mişto (frumos sau
batjocură), naşpa (urat) etc.

'
$! sunt cuvinte împrumutate recent din alte limbi:

‡ limba latină savantă: colocviu, biblic, literă, fabulă, pictură etc;
‡ din limba franceză: monument, poezie, recamier etc;
‡ din limba italiană: capodoperă, spaghete, pizza etc;
‡ din limba germană: sortiment, ştachetă, tact etc;
‡ din limba engleză: star, derbi, penalii etc
Împrumuturile neologice au prilejuit formarea unor dublete sinonimice: cutremur -
seism; amănunt - detaliu; ceresc - celest; (a) bănui - (a) suspecta; moarte - deces;
prăpastie - abis etc

(


%
# cuprinde cuvinte şi expresii specifice unui domeniu al tehnicii:

bielă, bară de direcţie, cheie franceză;

)

%
*+ cuprinde cuvinte şi expresii folosite în diferite domenii ale

ştiinţei: bisturiu, catgut, adjectiv, fotosinteză, electron, polinom etc.

1. Cuvantul de baza si radacina

Se pot forma cuvinte noi pe baza celor existente in limba.

Cuvantul de baza serveste ca element fundamental pentru formarea altor

cuvinte.

Radacina este alcatuita din sunetele comune cuvantului de baza si tuturor

cuvintelor obtinute de la acesta.
Uneori, sunetele din radacina sunt diferite in raport cu cele din cuvantul de
baza:
Ex.: àÊ
ài à

6. Sufixele
Se pot obtine noi cuvinte prin adaugarea de sunete la sfarsitul unei
radacini. Aceste sunete sau grupuri de sunete adaugate la sfarsitul radacinii
pentru a forma un cuvant nou se numesc sufixe.

Exemplu de sufixe:
-oi; -araie; isoara; -uleana; -arime; - uca; -ica; -ita; -uta; -atura; -ulita; -et; -ar; -
oaie.

Observatie:- de la un cuvant de baza se pot forma si substantive proprii.

 Ex.: Frunzescu
Frunzeanu
Frunzila
Frunzoiu

3. Prefixele
Se pot obtine noi cuvinte prin adaugarea de sunete inainte de
radacina.Aceste sunete sau grupuri de sunete adaugate inaintea unei radacini
pentru a forma un cuvant nou se numesc prefixe.

Ex.: (a) desÆ i

Observatii:-se pot adauga in acelasi timp sunete inainte si dupa radacina.

À. Cuvintele derivate
Cuvintele derivate sunt cuvintele formate cu ajutorul sufixelor si al
prefixelor.

Observatie:-unui cuvant derivate i se pot adauga alte sufixe sau prefixe pentru a
forma cuvinte noi.

Ex.: lapte
laptar
laptic
laptisor
laptareasa

5. Familia lexicala
Familia lexicala sau familia de cuvinte cuprinde toate cuvintele obtinute
prin derivare sau prin alte procedee de la un cuvant de baza. Aceste cuvinte sunt
inrudite ca sens.

Ex.: frunza
frunzos
infrunzit
nedesfrunzit
desfrunzit

Campul lexical

1. Campul lexical cuprinde toate cuvintele care apartin aceluiasi domeniu is

care au trasaturi de sens commune.
Ex.: tata
mama
sora
frate
bunic

6. Largirea campului lexical

In campul lexical intra, pe langa cuvintele care apartin aceluiasi domeniu
si au trasaturi de sens comune, si : - sinonimele lor;
- derivatele lor;
- expresiile care le cuprind.

3. Partile de vorbire din care este alcatuit un camp lexical

Campul lexical este alcatuit din aceleasi parti de vorbire (substantive,
adjective, verbe).
? ? ? ? ?
Ê??

?Ê?Ê
Ê
?
?
?
Vocabularul este format din totalitatea cuvintelor care exist` [n limb`, este
cel mai supus schimb`rii ]i el se mai nume]te ]i lexic.
El este alc`tuit din dou` p`r\i: >Vocabularul fundamental
Masa vocabularului.

1. Vocabularul fundamental cuprinde cuvintele cele mai importante, folosite ]i

care sunt cunoscute de to\i vorbitorii unei limbi.
[n cuprinsul lui se g`sesc aproximativ 1500 de
cuvinte
cuvintele au cea mai mare frecven\` [n
procesul comunic`rii; majoritatea sunt vechi ]i
r`m@n timp [ndelungat [n limb`
2. Masa vocabularului0cuprinde cuvinte care nu intr` [n vocabularul
fundamental
0cuvintele din masa vocabularului reprezint` 90% din
cuvintele limbii rom@ne.
0{n masa vocabularului intr` termenii ]tiin\ifici ]i tehnici, ai
limbajelor de specialitate, [n general arhaismele ]i regionalismele.

Mijloacele de [mbog`\ire a vocabularului sunt INTERNE

EXTERNE.
Mijloacele interne de [mbog`\ire a vocabularului sunt Derivarea
Compunerea
Schimbarea
valorii gramaticale.
 Derivarea0 mijlocu intern de [mbog`\ire al vocabularului prin care se
formeaz` cuvinte noi cu ajutorul afixelor. Afixele sunt0prefixe
0sufixe.
Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete ad`ugate [naintea r`d`cinii
pentru a forma un cuv@nt nou. Ele modific` sensul cuv@ntului de baz`
fiind0negative==>ne]ans`.
Privative(arat` o lips`)==>a descre\i, a de]ira.
Iterative(arat` o repetare)==>a r`suci, a reaminti.
Sufixele sunt sunetele sau grupul de sunete ad`ugate dup` r`d`cina
cuv@ntului. Ele sunt lexicale=>c@nd formeaz` cuvinte noi
Gramaticale=>c@nd formeaz` forme gramaticale
Lexico-gramaticale=>c@nd exprim`, simultan, un
sens nou ]i o categorie gramatical`.
Sufixele lexicale sunt folosite pentru denumirea:
0agentului:b`utor, fierar, gornist.
0[nsu]irii:auriu, fricos, iubitor
0colectivit`\ii: br`det, turcime, stufi].
0instrumentului:alfabetar, piperni\`.
0no\iunilor abstracte:cerin\`, domnie, gr`sime.
0modalit`\ii:b`rb`te]te.
0obiectelor sau [nsu]irilor mici:c`lu\, b`ie\el, copila].
0obiectelor sau [nsu]irilor mari: b`ie\oi, copilandru.
Derivatele parasintetice sunt cele formate prin ad`ugare de prefix ]i sufix [n
acela]i timp.

Compunerea0mijlocu intern de [mbog`\ire al vocabularului prin care se

formeaz` cuvinte noi, unind termeni diferi\i.
Procedee de compunere sunt al`turarea, juxtapunerea sau parataxa;
Subordonarea0gura-leului
Abrevierea sau prescurtarea0C.e.c

Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea0 mijlocul intern de

[mbog`\ire a vocabularului prin care se formeaz` cuvinte noi prin trecerea de la o
parte de vorbire la alta.
Prin conversiune se pot ob\ine:
SUBSTANTIVE din adjective=>Am intrat [n

[ntunecat al p`durii.
Verbe le participiu=> à
[n p`dure se sperie.
Verbe la supin=>prin p`dure [mi place.
Verbe la gerunziu=>Æ  privea trist sprefrunze
Adverbe=>{n\elegea suferin\a

s`u.
Pronume=>Nu-mi pierd vremea cu à 

Interjec\ii=>N-a ascultat Æmeu.
ADJECTIVE din Verbe la participiu=>Privem lumina Æà
à prin ramuri
Verbe la gerunziu=>{mi pl`ceau pletele Æà ale ei.
Pronume=>
àbrazi sunt mici.
Adverbe=>Mi-am luat haina 
à


ADVERBE din Adjective=>Vorbe]te Æ despre natur`.

Verbe la participiu=>C@nt`  
à
   Substantive(care denumesc elemente legate de timp)

PREPOZI|II din Adverbe=>

crengii s-a a]ezat o pas`re.

Substantive=>Picta frumos 
 talentului.
Verbe la participiu=>A terminat de recoltat à lui

Mijloacele externe de [mbog`\ire a limbii rom@ne sunt [mprumuturile

Neologismele.

{n limba rom@na, unele cuvinte sunt mo]tenite din limba latin`, altele sunt
[mprumutate din diverse limbi iar altele sunt formate [n interiorul limbii.
{mprumuturile pot fi f`cute pe cale direct`
cale indirect`.
{mprumuturile pot fi vechi(din:slav`,turc`,greac`,maghiar`)
noi(din:francez`,englez`,italian`,german`,latin`)

Neologismele sunt cuvinte noi [mprumutate din alte limbi sau create [n interiorul
limbii prin derivare sau compunere av@nd obligatoriu un component neologic.

.
•
 

•

 

  

     

 


  

 



    !"#

   
 

 $

m S

%  
&'
 
   
  

  
m S

 
 %  
&(


    
   

 



   
$
 m S


  '
  
 
  ( 
  

 ( (  
(
 

     

 
 
 
   

   
$!)#

m  
*
m 

  *
m   

+


+

 


(
  
(  


'   $

m

$cald-rece(curajos-laş*
m


($corespunzător-necorespunzător, vizibil-invizibil, pur-
impur, tipic-atipic
m  $
m c$a intra-a ieşi
m  $noapte-zi
m ',
$mic-mare
m '$nainte-napoi

Paromine

? 
 
   
  
 

-   
   
$!.#

"


   (  

 $aerometrie-areometrie, antinomie-antonimie, barbiton-
barbotin, cardan-cadran, manej-menaj*
)

  

 
 

$abuz-obuz, adapta-
adopta, eminent-iminent, fard-fart, oral-orar*
.

     
$abac-abacă, calmar-
calemar, simula-stimula, spic-aspic

 

m anual% & anuar%

 &

 m trocar%  

& troacar% &
m atlas%

& atlaz% &
m opis% 
( & opus% / 
 ( 

 
 
(  
  (  

 

   

  &




ý  


     
   
 (
( 


(

 
 
  

ý   



  
 


 


(

  
 !"#

ý    
 
 $!)#

m

  

    
(  $
‘  
   (
  
*
‘  
   (
   
 

m

   
  (
 ( 
$
‘  ( ( 0(  *
‘  ( ( 000 ( 

m

    
    
(  $
‘    (
   *
‘  (
   
m Y

+



m 
Y
Y

?•


m   - frazeologia   
  sintaxă,

  
lexicologie,    
    
     

  

        
 
    


 

   

     frazeologice,
 % 

   
&  (  (

 lexicale     
 
 1 
(   
 (       
 (
 
   
 
 

     (
(   (
  

  
   
2 
'
 (
  
(

    

      ( 



$
m 2
     
 
 
   
    

    
   locuţiune %234( 0(.5&
m -
 


  
 



   
 
  

 
  
 ,
   
     
   
   
$ 
%a-şi
aduce aminte),       % a băga de seamă),    
%a-şi bate joc), 
   
  %a lua
( 
(a da n primire)
-
,
( $
   % a da peste cap),  
   % a scoate din
fire),      % a da la brazdă), 
    ÷ (

,6 % a ntoarce pe dos)   7 
  (   

     
( 

      
 -
 
   
   
  
 


      locuţiuni  imbinările libere de
cuvinte, locuţiuni %  &cuvintele compuse 
locuţiuni expresii %
   &
m ?
 
         
  

  (!8#9:34( 0(; ";&3  

 
   ÷

 
6 % $ examen de sfârşit de an, stăpânul casei  

  234( 0(  "<&(     
 
     


  



 
       (    consacrate de uzul
general sau cvasigeneral (
 (  


 
m ?     

   
  
     

 
  
 %
 

( 
  
 &( 
 
      
    



    

  

  
 
    
  
 ( (
%
    


   &
m 

!8#(  




     (  

 
m µ   
   
$0  
(pocuţiunile, 
34(c%"=<>&(>(5; <5*2? (pocuţiunile
adjectivale, 34(?00%"=>.&()(".. "5>- µ

(pocuţiunile substantivale n limba română, 34(?00%"=>.&(
<(<"5 <)>?   

,
   
((  (2µ-   

(Problema locuţiunilor ca obiect al analizei gramaticale, 34(
?00%"=>.&(>(>"; >)<4 
  


,
 ( ( 
(   
9: %     

  
(
   
  
 
 
&$
Observaţii asupra prepoziţiilor şi locuţiunilor prepoziţionale n limba
română,  2( 00(  =" "@5  Unele aspecte ale corespondenţei
dintre elementele prepoziţionale şi cele conjuncţionale, cu referire
specială la locuţiuni, 2(000(>A AA
m 6  '    
 %           &
( ( (
     

 

  
  9

 
   (    

 

  
     
  
 
  
(    
  
     

 

     %
 locuţiune  expresie) 
   - 
 
(     

  

 ' (   
  
   

$
m 2

(  ( ,
 
 
 
%
 &,
%0 : 
   ( ramatica de bază a limbii române, B
( 
÷' 6( "=;)(  ==&  
 
  
  
$úxpresii (locuţiuni) echivalente cu adverbul ()<<&(


  
   (  
(    

 ÷   6- (?
2      
   locuţiune     % 

   &( :      B    C    


     
   
  
grupurile de cuvinte libere 
 stabile %   frazeologice&.
 
     (  
     

 (   
  
 
     %
Traité de stylistique française,  0(>;&
m  


    

   
 9 
 - 
 % lucr. cit.,  >) >;&(  
       
 
        
 
 %

(  
&       



m 4
 
   ( 0  B    


 

( 


,  

$
m ÷:   expresii   

 

     (
 ( ( 
 %  

 (   &  
(
 
6
%33()/"=A5()5>&
m -    (


     
   
expresivă %
      

 
&(
 

    
     

 
(   
   
$a spăla putina, a tăia frunze la
câini, a-i lipsi o doagă, a-şi lua inima n dinţi, a face zile fripte
(cuiva), a se face luntre şi punte, a face (pe cineva) cu ou şi cu oţet
        
 %
  ÷

6& ((
 
 

m :
(  (     
 %  
  
 &     
   ÷ 6 

  
 %
  a băga de seamă, a-şi aduce aminte 
&( 
  
   
        
 

÷ 6(
   

  
 
  
:    


(

 
     
     ( 

(  
(     
   %
  
     

 
  

  
 
 

& - 
(    
      

 (  
      , 
% 
      $ Predicatul verbal
exprimat prin locuţiuni).? 
 

 
 
 

     
   


  (

  
 (   (      

   
 
   (   a-şi zbura creierii  
  
a se sinucide.
m ?      (  (      

  
  
(     
     

  




 

      
 
  
  


 
(     

 
( 


     
      (  
 (   
locuţiuni expresii   
 
 :

 
 

 
 
expresie %


& ((     
(
 
  
!8#
m ú
ú 
ú
m    
      
(  
  
    
(

  

 

         ' (  passer en revue 
 
a trece n revistă, ętre dans une mauvaise
passe   a fi ntr-o pasă proastă, payer les pots cassés
 a plăti oalele sparte         
    
(
  
  

 
     (   
% 

    (  (
    &
 (
  
(  
   ÷  6      

  

  ÷  D 6      
   
 
 tambour d¦instruction %tobă de
carte) laver le baril %a spăla putina) 

:c '

m 6        
 
       

 
 
  
        (
  
      



 
 

$a bate apa n piuă, a-
şi da arama pe faţă, a da sfară n ţară, a feşteli (cuiva) iacaua, a-şi
pune pirostriile pe cap, ÷ 
  6( a tăia frunze la câini, a nu
avea (pe cineva) la stomac, a-şi lua tălpăşiţa, a strica orzul pe gâşte,
a face pe cineva cu ou şi cu oţet, a-şi lua inima n dinţi, a-şi lua lumea
n cap, a-şi pune pofta-n cui   (
    
 
m M  :   

     ( idiotismele 
 
 ,  (

  
     
 4

 
 (   

   

 a fuma ca un
şarpe  fumer comme un serpent!
   
     
   
 %   
 &    

   
       

 

(  (      (
 

  (
 $ fumer comme une locomotive  fumer comme une
cheminée. :
 
        
(  

      

         
-(  
 ne pas ętre dans son assiette %$
÷     6( 
 ÷     6&   

  
  

$a nu-i fi boii
acasă  a nu se simţi n apele sale. ?
   (   
 
   
        ( 
 (
   
(        
 
  
(
      
 


   
-34(
  :
 (  

 
,  
             
(
(
 
(
 

 
  
  
m žú
úú ú  ú
m  µ     
 
  
   ÷   

E  6(
 
 
  %(('' F(ours
de lexicologie française, {("=<;("")(
 
 

 
 frazeologiei:  ;> ""5& - 
(  
  (
     
  (    
   
        " '  (  

       %
  stereotyped / conventional
expressions),    
 


 
   

 (


  








m 6  - ÷  6



    
%      
 
&(  


(   (    
   
    % le mal du
sičcle)  
    %   

( 
    ( 
,         tour ¦ivoire). 7   
   
 ÷ 
6 %   & ( 
  $    

   

 

  

  
x÷
 6( 
  
 
  
 
 
   x ÷

  
 6 (
 
 
   
m M  9      ÷
  6  
 

  % 
 &

% 
& 

(

 

  

 
       3
  
 
  ( 
   
      
(
  
  
 
 
$
m arca lui Noe %
. p¦arche de Noë&*
m călcâiul lui Ahile %
le talon d¦Achille&*
m firul Ariadnei %
le fil d¦Ariadne&*
m mărul lui Adam %
pomme d¦Adam&*
m mărul lui Newton %
pomme de Newton&*
m nasul leopatrei %
le nez de léopâtre&*
m oul lui olumb %
p¦oeuf de olomb&*
m patul lui Procust %
le lit de Proc(r)uste&*
m pânza Penolopei %
la toile de Pénélope&*
m sabia lui Damocles %
p¦épée de Damoclčs&*
m turnul (lui) Babel %
la tour de Babel& 

m ý

(

( 


   
  

        
   
 
(        

 ÷6 
           
 (      


     



   
  
      


  
  
  

   
            

   
 

   
 
 ÷  
   
6 %   


   7  '& 
   

 
 



m ?           
  



(
  
$B
1(Dicţionar de citate şi locuţiuni străine(B
(
 

 
 4
( "=A. 0B   ( Dicţionar de
cuvinte, expresii( citate celebre %  00    &(
B
(G
("=>=
m +Y

+



m   -    frazeologia 
  sintaxă(

   vocabular(
 


   ( 
 
         
(
    
     
 
 

   

 (   (
 
  
    

       
     
 % 
  &(    

 
 
   
 

  
   -
   
  (zicalele, proverbele, maximele, sentinţele 

   citate celebre %
(   (
   & 
 
            : 
 

 % 
     &    
 
     
 
     
  
   
  

  (     

  
 
   
  

 
   
(

 
 
m 6  :
  
      zicalelor, proverbelor 

          
    
    
  
    :    (
   
 
 

(
    ( (  (    frecvenţă %
       
 &    ( 

 
 (
   
expresivitate' (

  
  M. úminescu   autorul ÷puceafărului´(

 (( %  $÷    
 
(
  (  (

    
    
       6& -


   
          ( 

 ( (   
(
  
  
 
$ autorul ÷Baltagului´ %H 1  &( autorul
÷•crisorii pierdute´ %H 0 3 :&( autorul lui ÷aon´ %H 3
4&  
      (
    
 
 ÷
 
6-
( ( 

         
     

         ! 
 (  

 (  c '
(
   ÷6   
     
 (  
  (  
  
 ?
  ( 
(
 
%   frecvenţă, unitate de sens 
&(
  
 
       
 Bardul de la Mirceşti    
      
      (     
vechime
 


   
(

            
 % 


  & 

  ,!8#
m M  +       
( 
    ( 

 
 (

 ( 
 
?

   )(0 B  
 
  ÷

    ( 
 

   $ngheţat bocnă, ndrăgostit lulea,
gol puşcă, singur cuc, beat turtă 
6%33()/"=A5()5<&-
 

  
         ÷
6
 
 
 ( 
 ngheţat bocnă    ÷ 
6(singur cuc 

÷  6 -


 (  bocnă, cuc, lulea 
 
 

    %
       9 
 - 
  op.
cit., >5 ><&(     

foarte.
- 
 
 
 
   


(

     
m ý   
      +"   "
 
 
 #   "   !8#(    


 (  


$ a se ţine scai, a dormi buştean %  butuc&, a lega cobză
% fedeleş& (
 (
  (
 
   
   ÷
6   (
 
( 
 $ ieftin ca braga, galben ca ceara, simplu ca
bună ziua 
 0  B     comparaţii cu caracter
stereotip (ibid., )5<&( ( 

 

 (  
   
                    G 
  (
        
(
    

  
 
  


 %÷
  
 6&(

  $
blanc comme neige, sourd comme un pot, plein comme un oeuf, lourd
comme du plomb, trembler comme une feuille, courir comme un ličvre
aller comme un gant %$÷ 
  6(
÷ 
   6 ÷ 6x  
  

   &?
 

     
       
  
(
 
 ('' F(op. cit.,
"@" 
m À     
 
      
  
(   
  
  ( 
 % 

 &(  (  
    
 ( 
  
 
(  
(         1  

    
   33( "/"=;5 % A&  
   
  

  
 (

   
    ,          


 4 ( 
 (           (

   
 

  paremiologiei,    
  

 (( 
%unités
phrastiques)(
÷6
( 
 

 
(    , 
  
  
 
  
(
%
    

  &   


m  
   
    
 
  
%
       
 &(  
 
 

 
 
(      
(  

:
 (     
   
 
   (((  (
   

'   

  
   
  -34(
   
 
 (
  $um ţi vei aşterne aşa vei dormi %);&(Până nu
faci foc nu iese fum % "<"&( ine umblă (fuge) după doi iepuri nu
prinde nici unul % ";>&  ( 
    
 
 
     (  
(
 ÷  8

      expresii  locuţiuni 
 %nu şi
proverbe&

      
86

?  

 

%

IJKLMNOPQRpleonasmos(
 & 

     

 
 ( 
  

       


     S


   S(  (
 

 


Greşeală de exprimare

:    
 
  

  (


      $

m M-am ntors napoi.

m că rugăm să avansaţi nainte.
m oboară jos!
 m Moş bătrn!

'
    ( 

napoi(nainte(jos

 
  
,  

 
 (  
 
 ,  (
  

 $

m a dăinui permanent
m contrabandă ilegală
m acelaşi numitor comun
m atac agresiv
m dect numai
m dar nsă

'  
 
 

   
 (,
 


µ  


â 

+    

  
( (
    ,


$
•
+ 
   


â 


%
+

Y
$
+
â 0
$
+Y•+Y+•Y &
Y Y$' (

  ) 
  *
â 0&
YY$
•Y
•
+!?Y (
 ( (
# 
( # 
( 
 # * 
â 0Y Y$' •Y,Y +! 


+( (

(
(# 

  *
â 0Y +! 
+,Y Y$' •Y(
â 
 
 
 
 

 
*
0Y +! 
+,Y +! 


+( (  
 ( 

 



   


  
  


'
   

  

 (
    

  
 

â   %H  &//  %,
T  &*
â %H &//%,
T  &*
â  H% T   & H%
(  (,
(
&*
â H% T   &--H%
  &*
â  H% T  &-- H%  &*
â # H% T  &//# H%&*
â
 %  &//
 %T&* %  &// %
&
â  
" %  &// 
" %
T  &*
â   //  U* 
// 
.* -- .*
â  # % &// # %&* -- *# --# * --
 


"  "
â c
%  

 
&$a, ă, , (â), e, i, o, u,

    

   
 


â : V W
  V6


(
  
(

 

 


(
 $ai, ia, ăi, i, ei, ie, oi, io, iu, ui,

$
rai, iar, măi, mâine, mei, ied, doi, iod, iute, cui,


 (



vii, 


   

 i,  
     
 (  
 
   
 
â + Vu´
(
  
(   

$ua, au, uă, ău, eu, iu, u, ou,

$ziua, dau, rouă, zău, seu,
ştiu, molâu, nou.
â c
Ve´  
 

Va´Vo´  
 
  $ea, eo,

$rea şi vreo,
Vo´

 
 

  
Va´: oa,


$doar.
â ?   
  
(
      

 

$e, i, o, u 
 ( 
 

Va´.

- 
  
$)" *•) " *)


â XcS:cY$  *  *  
â XcScY$  *  *
â XS:cY$ 
*

* 
â XcSY$*, *
â Xc:S:cY$* * 
â XcS:%(&cY$ * *  
â Xc:S::cY$
 *

* 
â Xc::S:cY$,  *
*6  
â "&' 
 (( 6 ((6 
 $




/



"($ H    * H  *
 H
  *' H' 
   * H  *
 H
  * H  *
" H
 
 " *
H
 *H *H * H    
*/H / *
 H
     *H *
 "
H  "
(

   $
H
*
 
H
* H  *H* H   *
  H   *
H

â )&-  
  
 $
â  

#



#



"

"
 
 
(((
#

,(
 

"


  
 

, #%& 
"
6
â .&3((6
 
   

 
  (      (
 

 
  $ !F #*  !  #* !F #* 
!F  #
&•?
+Y$


!?Y•+ •
+%
â  H  *  
â   H    *  
â H   * 
â 
H  
  
â  H     
â  H   *  
â   H    *  
â  H     
 
H   x

â X "  Y$H  *
â  H   *
â   H    *
â    H   
â   
H  
 
â X " Y$ 


 $
â  

H    *
â 
 
H
  
*
â  
 H
  *
â 
+ Y
%+Y$


â XSZ[ZY$%+3701'& (
((( (( (

 (

(
 ( ( ( 
( 
 (  ( (
*
â 
â XSZ[ZSY$%?µ+3701'& ( (
(( (
(
 ( ( (
(, 
(
( (  (

*
â 
â XSZ[ZSSY$%'µ7?µ+3701'&(,
(
(

 ( 
(((( 
(,(
 *
â 
â XSZ[ZSSSY$%'µ7'µ7?µ+3701'&(
 ( (
 ( (( *% 
&
â 
 â SZ[ZSSSSY$ 
( 
(%& 
*%< &
'



 
     
 

 

 
 


+ Y
%+Y$


?


Y!


!Y
?


Y!


!Y
â  /010 )  / *
â 010  )   *
â  010 )   *
â   /010)   / *
â 
010 ) 
  



 
"
 
   
 
   
â %?1?3$+   

 ( 
 ý" 
 "  &
⠃
(
* ( *( *( *( * ( *(
 *
(
 *
(

 *
(
  *
  (
*
(
 *
(

 *
 (
  *
(
 *
 (
 *
 (
 *
( *(  *(*(  *( *( 
*( *( *  ( *  (  * ( *
(  * 
(

* (  * (  * ( *  (
  * ,(
, *( *( * (  *
 (

 *(*(  * (  *

(

*
 H

  * (  *
(
 * 
( 
*  (  * (   
* (   *  (   * 
( 
*( * (
  * ( * ( * (  * ( * (
  *(  

!

•
++

? 

? # "      

 $

m ,

m 

m  
m   
m  
m 


" 
 $%Y  # 



#
 
#

c
 



c 

%  


 &
 




  '  $

@  - (a ploua


 

 
$W?  W
"- (
 a alerga
  
( 
 
$W: 

W
)- (a bea 
 




 
$W0   
W
. bitranzitive- (a spune 

(
 

 
$WB
 
   
 W

c 




c
 

,   
  

,   $

4
$

  (  
$\C 
] ]^   FU%
  

  ^ U&
9
$3 E  E,_E (  , 
E
%0 ,(
   
&
^ $J

 %-  
F ( 
   &

c 



:

      
(



  
  copulă  
 

 
( 
  verb copulativ- (  W!#
!#WWW  

Flexiune în limba română

 
     
  
 (
   
-  (
,( 

   
 (
  ( ( 
 

 ( 
(
 
, 
(  

    
 
 
 

  


$

m c WWSa lucra, a cânta, a dansa, a fotografia, a vâna, a

căra
m c WWSa face, a crede, a cere, a merge, a scrie, a duce
m c WWSa avea, a vedea, a cădea, a veghea
m c WWSa citi, a fugi, a dormi
m c WWSa pâr, a ur

ã 

ã



 
 

  '
     



  "

m ?$×nvăţ, nveţi, nvaţă, nvăţăm, nvăţaţi, nvaţă

m 7


m ?

   
  
/ 
  


 

Am nvăţat, ai..., a..., am..., aţi..., au nvăţat

m 0 
  
  
 
 

 

×nvăţam, nvăţai, nvăţa, nvăţam, nvăţaţi, nvăţau

m 1 

  
  
/ 


 



×nvăţasem, nvăţaseşi, nvăţase, nvăţaserăm, nvăţaserăţi, nvăţaseră

m ?
    
  
/ 

 

   

×nvăţai, nvăţaşi, nvăţă, nvăţarăm, nvăţarăţi, nvăţară

m c $coi nvăţa, vei..., va..., vom..., veţi..., vor nvăţa



 # 

 "

m ?$

m Aceste scânduri ar fi cam greu de ridicat.

m M-aş duce dar n-am chef.
m hestiile astea nu v-ar ajuta cu nimic.
m Õi-aş da-o dar am pierdut-o.

m ?
$

m Aceste scânduri ar fi fost cam greu de ridicat.

m M-aş fi dus dar n-aveam chef.
m hestiile astea nu v-ar fi ajutat cu nimic.
m Õi-aş fi dat-o dar am pierdut-o.



  "

m Pleacă!
m •coală-te!
m Urmăreşte-i!
m Povestiţi-ne!




 "

m ?$

m Mi-aş dori să pot.

m crem ca tu să ne arăţi.
m Majoritatea copiilor nu vor decât să se joace.

m ?
$

m Mi-aş dori să fi putut.

m coiam ca tu să ne fi arătat.
m Mai bine ar fi fost să ne fi dus altundeva.

?  "
 m rezi că o fi acolo?
m Ne-or vedea dacă-l facem aici?
m •-or duce fără noi?
m p-o fi mâncat deja?

ž  



9      
   

 (

(
    
(   



( 
    
   
  '
  



 "

m Õi-am dat-o pentru a te ghida.

m A se păstra n loc răcoros şi uscat.
m A nvăţa bine o limbă străină poate dura ani.
m Au luat-o fără a şti ce să facă cu ea.

?    

m Pariul a fost mărit.

m ăsătoria ne va fi binecuvântată.
m Ooţii erau nconjuraţi.
m ămăşile au fost şifonate.

 
 

m M-am ncălţat n grabă, uitând să mă leg la şireturi.

m a-a enervat pe toţi, netăcând din gură.
m M-am trezit, nemaiputând dormi.
m Ne-am dus la piaţă gândindu-ne la ce să cumpărăm.

•
      


 
 $

m Mersul pe jos este sănătos.

m Nu mă deranjează lătratul câinilor.
m A răcit după atâta aşteptat n ploaie.
m žrigul nu mai este de suportat.


•
 "
•
 "  
 ( 
(  (
(
     

Clasificarea substantivelor
 

  
 


  
 

 %  &    

  


    


 ,
$žranţa(aon puca aragiale(Pământ%

 &

 
 
 
 







 

 ,
 
 
 

   


 

  
  


  
  



 
   

 
 
 (
se pot

număra:    
 
(
( 


 
     (  
% (,
&
 
$trei purceluşi(o mulţime de
probleme(câteva minute

   
 
  
 
  (
     
'
 
     %      &(
   %     

  & $

m 
%singularia tantum&$oxigen(nisip(fericire(sete(unt(lapte*

m 
 %pluralia tantum&$zori(tărâţe(plete(viscere(mezi(memorii

 

  




 

 
  
     

 $

m    % &$hoardă(herghelie(stol(turmă(trib(grup(mulţime

m  $aluniş(frunziş(ţărănime(stejăriş(tineret(armată

 

  



  
  

     %carte(floare
& 
 %bunătate(
geamgiu(ndoială
&

 
        

  
 $

m 

 $cal-de-mare(argint-viu(

m 

$Mihai citeazul(Ştefan cel Mare
 m 
   $binefacere(bunăstare(bunăvoinţă
m $žMa(OP(OZN

[modifică] Substantive masive

 

  
 
  
  

m  

 
 
   
   
$

telefon(pantof(lampă(tablou
m   
 
 
$noroc(idee(fericire(atitudine(
pace(linişte

 

  



 
 
  
 
(
  
     $peşte(veveriţă(elefant

[modifică] Substantivul în limba română

[modifică] Categorii gramaticale
 


  

 
(    


 
 enclitic(

  







 ' 


 


(    

 
 


 




 

  
     
 

     
   
  
 (

  '
  
 
 

  
 (
 
 
 

 

,


  
(


   $măr
galben%& nasture galben% &*mere galbene%& jucării galbene%&

m  
   
     

 $cămilă(cioară(maimuţă(şobolan(gândac(ţânţar(fluture(elefant
m      % &
   

 $prinţxprinţesă(gâscăxgâscan(unchixmătuşă

 

 


  

 
  
 3 
 
  
 
 
 $
 m  
   
  / /% 

 &
  
*

m  
 // (



     


  
  


2 
(
   
3 4 
 

03  
   
 
 

 %  (

&(
(
 
(
 

 
    %-i(-e(-uri(-le& 
 
 

 $ 
 
( 

 
  $om - oameni(roată - roţi(fată - fete(steag - steaguri(pijama - pijamale

+  


?
 



   
   
    
    
 
 

1.Clasificarea articolului

  articol hotarat

 
         

 
 

   
  


articol nehotarat
        

   

 
 

articol posesiv       

  

 

articol demonstrativ          


   -articol enclitic  

    
 

-articol proclitic
  
    
    
 

%Atentie! 
  


  
  
  ! "


!
        # $ 

     



   

  


    
 

"
       
  
 


  


     
 ! 
À
 


   
 


 
   
  
  

 %   %  &
 


6.Articolul hotarat

'       
    
   

       
  
 
 

(

 


)  #    (   *

 ' 
?
 ' 
?
 ' 
?

*       
+,    
  
  

- 
 
 

)  #    (   *

 ' 
?
 ' 
?
 ' 
?

*  elevul elevii eleva elevele scaunul scaunele
+, elevului elevilor elevei elevelor scaunului scaunelor
- elvule! elevilor! elevo! elevelor! scaunule! scaunelor!

%Atentie! 
 $
 
  
   
 


     


     

6?

 
 
     
 



  
      
   
       
 

"'  
  


  $ 
     ./
   $

   
 #
 0  
 
 
 
   $

   
  1  )


À'  
  $

            $   
 


      
  
 


2) 
  
      
   
    

   

   

     

M.Articolul nehotarat

0  
     
   

     
 
 

(

 


)  #    (   *

 ' 
?
 ' 
?
 ' 
?

*  un elev niste elevi o eleva niste eleve un scaun niste scaune
+, unui elev unor elevi unei eleve unor eleve unui scaun unor scaune

3
  

(
4* 3 
  $
    
 
        


  $
'   4* 3


   
*0'56
% 
 


  
 

%  

   
  $
  
 
  
    
%
 

6)   
 


 $




     % 

"
 $
 



 

  7
%$


À(
 
 
  $
*0'56 


    

  
 
  


  % %  
 

  

2) niste  .   /. /
     
  $


4.Articolul posesiv (genitival)

'          
 +           

   
          
 & 
    
 
      
  
    

   

(

 


)  ' 
 ?

 #   (   #   (  
*  al elevului/ meu/ doilea a elevei/ mea/ doua  ai elevilor/mei ale elevelor/mele
+, - - alor mei

3
  (
 +,alor 
  
 

   +,?

  
 

68 

  al,a      
  
 $
   

  % 
 

 (

   al,a,ai,ale
    
 
  * 

   
   


    
  a9

      , i % i 


  a 9le 

  ,  


  

5.Articolul demonstrativ (adjectival

8       
&      
       
   
   

     


 
   
    

(

 


)  ' 
 ?

 #   (   #   (  
*  Cel Cea Cei Cele
+, Celui Celei Celor

3
  
 
       
  
 


 
6Cel 


  

  
    
      cel

 
 
   ) %   

"(

  
 
    
   
    

 
  
  ce9
   ,   
 :%   :


ce9le
  ,    %  

À
 
     


 
     
  
 

 

acela

          
 a

Pronume

? 
   ( ,   (


  


 

 


   
 ?    
 
 *
          
$ 

  ( 
 
(  



 
   
 

  

  

  


?    eu(voi(el(dnsul

?     dumneavoastră(dumneata(dumnealui

?   se(sine(şi

?     (ai) mei((al) său((a) sa

?   nsumi(nşivă

   


?     acesta(ăsta(aceea(acelaşi

?    cine(ce(care(ct

?   care(ceea ce(cine

?    unul(unii(cineva(altul(oricare(vreunul

?   nimeni(nimic

ý 

(  
 
 
   (  
 - V
6 
    (V
6   %  &

,
(
,
( ,


'   
 
   (

     


 -  %
 & 

   ( % , &  
  
   

 
 

      (

  
 
 ,
   

,
 (
     -   V7 (  
 6
două  V  6(

   
 mere( 
  
  * %
&   
două 
   

[modifică] Pronumele personal de politeţe

 
 (    % & 

 
    
    

 
       00 000  
,
  7 ,   
    ( 

0
V 6V6   
  *
 
( (dumneavoastră
 



  


 ? 


 •
  ? 

µ (
 dumneata(dumneavoastră dumneavoastră

-( dumitale(dumneavoastră dumneavoastră

•
  ? 

? 




!
 

 !
 



µ (
(( dumnealui dumneaei dumnealor dumnealor

ý 

m  ,      
 $mata(matale(mătălică(mătăluţă(tălică(tăluţă
m ?   dnsul(dnsa(dnşii(dnsele(   
    ( 
  
  
 
  ( , 
 

   7 ( % 1  &(

        (
 
(

  
 '
    
     
   xnsul(nsa(nşii(
nsele
m 9    
 $Domnia ta(Măria ta(×nălţimea ta(úxcelenţa sa(
puminăţia voastră(Preasfinţia sa(Majestatea sa
   
 ,
 ( 
 
 
  

m ?     
 $ ( ( ( (   (
  ( ( (  

:    (    



$

m 
$Dumnealui a sosit din Bucureşti.

m µ 
$Următorul candidat sunteţi dumneavoastră.
m '  $artea dumneaei este pe birou.
m :  
$p-am chemat pe dumnealui.
m :  
$că ofer dumneavoastră acest premiu.
m :  $úxpoziţia este organizată de dumneaei.
m :  

  $úl scrie poezii ca şi dumneata.
 m :  

 
$Nu stau mult la dumneata.

µ
eral 

 vorbităscrisă,
    %substantiv 

adjectiv&
 %   
&un număr, o determinare numerică a
obiectelor ordinea obiectelor prin numărare( (se referă la numere  

  "
 $
  "
 
cardinal, ordinal, distributiv, colectiv(
 fracţionariterativ "

 multiplicativ

Clasificare

+    


m ?       
   
?   

%zero(unu(doi(trei(sută(mie(milion(miliard& 
 %unsprezece(
treisprezece(patruzeci&
m  "   ( $amândoi(tustrei
m !   " 

 
 
    

 $ndoit(ntreit(nzecit
m &   "   
 
  $
câte unul(câte patru
m +"    # 
   " 


   

 $o dată(de două ori
m  # 
 x $doime(zecime(sutime(miime

%    
     
  
  
 $ntâiul(primul(secundul(al treilea

Procedee de compunere
m 
 $unsprezece(douăzeci(treizeci(tustrei
m +   
$două mii(o sută zece
m è
# 
$treizeci şi cinci

Categorii gramaticale
m 
x  $unu(doi(amândoi(câte unul(tustrei
m       $sută(mie(milion
*unu
  (doi(trei
   
m   (
$cei doi*($celor doi*
 
a$caietele a doi dintre ei*
 la$am dat la trei dintre ei
Funcţii sintactice
m 
 inci au sosit mai devreme.
m :  
 p-am ales pe primul.
m :  
 Am vorbit despre primul.;;
m :  

   A fost răsplatit nsutit.

+ "
 
( "   

 


% 
(( 
&  
    

   %
  
&,
  


 
Clasificare
 

   

m  $(((*
m
 $  (
  *
m 
$ 
*
  (


(*

 

   

 

m $ (
(
(
( ,(FF((((

(
 (,(
C
*
m
    $
( (*
m
   $ 
( ((  ( 
 (  *
m
   $ ((



[modifică] Categorii gramaticale

m  
m 
m

m 


[modifică] Gradul de comparaţie

:  

   *

" ?  @$ 

) : 
‘  $ 
‘ $
‘   $ 
 . x$
‘  $
 *
‘   $
 *
‘  $  
$ 
‘  
$ (


ý $   
      $

m $  (  /  (   *

m 
%
 
&$ 
(/
 /
(
(
 
m 
$
m  $ 

(
(
 /
(

( 



 


ý )$µ ,

 


m

     $  (  (  ( (


( 
( ( (
(  (
( 
(
  (  ( 
 
m

 
 $

((  (  ( ((

(
(


[modifică] Funcţii sintactice

µ$ µ$:    ',$:     '
$ ',$3  

  :
 $- 
  :$- 

  

 :
$-     

 :

$G

  
 
2$ ',$
      
-$ ',$' ,
(  
c$ ',$:  
(

 `

ý $3
 ,
  
 
$

m 

 $    

m  
  $ 
 %


 &

ý $
 ,
   $

m ,
   $ (
( 

m 
,
$ ((
(
 
m ,
$( 


m  
 ,

m ,
   $,
    (
 
(  (( ((
m ,
 $( ((*
m ,
  $  ( ( (  (
(