Mijloacele de îmbogățire a vocabularului

Derivarea
Cuvântul de bază este elementul fundamental pentru formarea altor cuvinte. De exemplu:
copil
Rădăcina este alcătuită din sunetele comune cuvântului de bază și tuturor cuvintelor obținute
de la acesta.
Floare-floricică, florar, înflorire, florărie, reînflorit, reînflorire, înflorire, floricea, florișoară.
Cuvântul de bază-floare; rădăcina-flor
Sufixele=sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcină: copilaș.
Se pot forma substantive proprii cu ajutorul sufixelor. (Alexandrescu, Florescu, Popescu,
Pădureanu, Mândrilă)
Sufixele sunt -lexicale: -când formează cuvinte noi (gărduț, săculeț, copăcel)
-gramaticale-când creează forme gramaticale (frunze, cumpărasem)
Sufixele lexicale sunt: -diminutivale- obiecte, însușiri considerate de vorbitor mai mici decât
cele obișnuite. (coșuleț, castravecior, copilaș, săculeț, brăduț, cerceluș, pantofior)
-augmentative-obiecte, însușiri, considerate de vorbitor mai mari decât cele obișnuite. (căsoi,
măturoi, grăsan, lungan, prostovan, prostoi)
Sufixele mai pot fi: -de agent-cizmar, grădinar, poștaș, camionagiu.
-adjectivale-gălbui, auriu, fricos, osos, mâncăcios
-de colectivitate-frunziș, studențime, aluniș, porumbiște, brădet, fumăraie
-instrumentale-storcător, alfabetar, botniță, ștergător
-pentru noțiuni abstracte-mândrie, bunătate, siguranță, cerință, sclavie, istețime
-de modalitate-prietenește, pieptiș, chiorâș
-de origine-ploieștean, someșean, băcăuan
-de loc-frizerie mustărie
Prefixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate înaintea rădăcinii. Prefixele nu se
scriu separat decât în cazul prefixului ex- cu sensul de fost, de exemplu: ex-președinte.
Când un cuvânt de bază începe cu litera î, cuvintele derivate cu prefix de la acesta se scriu,
după prefix, tot cu această literă: neînceput, reînceput, reînființat.
Derivatele parasintetice-sunt cuvintele formate în același timp cu sufix și cu prefix.
(reînființare-dublu prefix-RE+ÎN+rădăcina (ființ)+sufixul RE
Se pot forma serii derivative când baza unui cuvânt derivat este un alt derivat. (grădină-
grădinar-grădinărie)
București-bucureștean, bucureșteancă, bucureșteni.
Olt-oltean, olteancă, oltenește
N.B: Diminutivele pot avea și alte valori în afară de sensul mai mic:
-exprimă simpatia, atitudinea pozitivă (E o fetiță tare cuminte!)
-indică o depreciere, o ironie (I-a dat un ineluș. Am văzut un profesoraș.)
-atenuează o cerere, o rugăminte, o poruncă. (Așteaptă un minuțel, o secundică).
Compunerea reprezintă procedeul prin care se obțin cuvinte noi prin alăturarea, unirea sau
abrevierea a două sau mai multe cuvinte existente deja în limbă. ex: înspre, dinspre, gura-
leului, Gara de Nord, S.T.B.
Procedeele de compunere sunt: -alăturarea când termenii din care este compus cuvântul nu
depind unul de altul, de exemplu: câine-lup, despre, după-amiază, anglo-român, pușcă-
mitralieră, Cluj-Napoca, de la, de pe lângă
-subordonarea când unul dintre termenii din care este compus cuvântul este în relație de
subordonare față de celălalt, de exemplu: coate-goale, capră-neagră, rea-voință, mătasea-
broaștei, stea-de-mare, Sighetul Marmației, Valea Călugărească, papă-lapte, pierde-vară,
zgârie-brânză Obs. toate numeralele compuse aparțin subordonării.(treisprezece, douăzeci și
șapte)
-abrevierea (prescurtarea) H.G. (Hotărâre de Guvern), C.F.R. (Căile Ferate Române).
Abrevierea se face cu: inițiale (BCR, BRD), inițiale și fragmente de cuvinte sau cuvinte
(Tarom, aragaz), fragmente de cuvinte (Rompres)
Exemple de prefixoide: (false prefixe)
geo = pământ
bio = viață
avi = pasăre
api = albină
tele = la distanță
auto = proprie
pseudo = fals
filo = iubitor
orto = corect
bi = doi
mono = unul / o singură
pluri = mai multe
poli = mai multe
hiper = mare
hipo = mic
hidro = apă
Exemple de sufixoide: (false sufixe)
log = specialist
logie = știință
fob = temător de
fobie = teamă de
fug = care îndepărtează
cid = care ucide
fil = iubitor de
grafie = grafie
Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea este mijlocul intern de îmbogăţire a
vocabularului prin care se formează cuvinte noi prin trecerea de la o parte de vorbire la alta.
Trecerea aceasta se face fără a modifica forma cuvântului, adică fără a adăuga ceva, ca în
cazul derivării sau compunerii. Cuvântul format prin conversiune se comportă în comunicare
ca partea de vorbire la care a trecut. Ca substantiv primeşte articol hotărât sau nehotărât, este
determinat de un adjectiv şi îndeplineşte funcţiile sintactice de subiect, nume predicativ,
atribut şi complement. Ca adjectiv, se acordă cu substantivul determinat şi îndeplineşte
funcţiile sintactice de atribut adjectival şi nume predicativ. Ca adverb, devine invariabil şi
îndeplineşte, de obicei, funcţia sintactică de circumstanţial.
Substantive obţinute prin conversiune
Prin conversiune, se pot obţine substantive din:
– adjective: Am intrat în adâncul întunecat al pădurii. Îmi place albastrul.
– verbe la participiu: Rătăciţii în pădure se sperie. Îmi plac alintații.
– verbe la supin: Mersul prin pădure îmi place. Alergatul de dimineață mă obosește.
– verbe la gerunziu: Suferindul privea trist spre frunzele căzute. Tremurândul era în gară.
– adverbe: Înţelegea suferinţa aproapelui său.
– pronume: Nu-mi pierd vremea cu nişte nimicuri. Sinele lui impresionează.
– interjecţii: N-a ascultat oful meu.
Adjective obţinute prin conversiune
Prin conversiune, se pot obţine adjective din:
– verbe la participiu: Priveam lumina filtrată prin ramuri.
– verbe la gerunziu: Îmi plăceau pletele fluturânde ale fetei.
– pronume: Aceşti brazi sunt mici.
– adverbe: Mi-am luat haine gata. Mersul alene mă enervează.
Adverbe obţinute prin conversiune
Prin conversiune, se pot obţine adverbe din:
– adjective: Vorbeşte frumos despre natură. Se comportă urât.
– verbe la participiu: Cântă îngânat. Merge legănat.
– substantive care denumesc anotimpurile, părţile zilei, zilele săptămânii: Învaţă noaptea. Va
veni luni.
Prepoziţii obţinute prin conversiune Prin conversiune, se pot obţine prepoziţii din:
– adverbe: Deasupra crengii s-a aşezat o pasăre.
– substantive: Picta frumos graţie talentului.
– verbe la participiu: A terminat de recoltat mulţumită/datorită ajutorului.
Familia lexicală-cuvintele obținute prin derivare, compunere și conversiune de la un termen
de bază. În familia lexicală nu intră cuvintele luate din alte limbi, chiar dacă au sens legat de
cuvântul de bază. Familia lexicală cuprinde numai cuvinte formate în interiorul limbii.
Aplicație
1.Lacul este ADÂNC. (adjectiv)
Am intrat în ADÂNCUL întunecat al pădurii. (substantiv)
M-am RĂTĂCIT în pădure. (verb)
RĂTĂCIȚII în pădure se sperie. (substantiv)
Este plăcut DE MERS în pădure. (verb la supin)
MERSUL prin pădure este plăcut. (substantiv)
M-am înfiorat, INTRÂND în pădure. (verb la gerunziu)
Am pășit într-un INTRÂND al pădurii. (substantiv)
Nu se teme de NIMENI. (pronume negativ)
Dan este un NIMENI. (substantiv comun)
Poiana este APROAPE. (adverb)
Înțeleg emoțiile APROAPELUI meu. (substantiv)
OF, ce lungă e poteca!(interjecție) Am un OF mare. (substantiv)
Aș fi FILTRAT apa. (verb)
Priveam lumina FILTRATĂ prin ramuri. (adjectiv)
TREMURÂND, Ana și-a pus o jachetă.(verb la ger.) ,
Văd frunzele TREMURÂNDE ale copacilor. (adjectiv)
Cunoaște BINE orașul. (adverb)
Vecinul său este un om BINE. (adjectiv)
Copacul este FRUMOS. (adjectiv) Vorbește FRUMOS despre cărți. (adverb) Dan i-a
ȘOPTIT ceva. (verb) Ea vorbește ȘOPTIT. (adverb) ZIUA este senină. (substantiv) Merg la
film ZIUA. (adverb) ÎMPREJUR este liniște. (adverb) ÎMPREJURUL poienii sunt copaci.
(prepoziție) Irina avea o GRAȚIE desăvârșită. (substantiv) Ea picta frumos GRAȚIE
talentului. (prepoziție) I-am MULȚUMIT pentru ajutor. (verb) A reușit MULȚUMITĂ
ajutorului său. (prepoziție)
2. Băiatul TIMID s-a înroșit. (adjectiv) Ana s-a apărat TIMID de acuzații. (adverb)
TIMIDUL n-a prea vorbit. (substantiv) Serialul de joi este un film PREFERAT de toată
familia. (adjectiv) PREFERATUL florilor dovedește sensibilitate. (substantiv) Dintre toate
animalele din curte, Tom este PREFERATUL fratelui meu. (substantiv) Doina vorbește
SILABISIT. (adverb) SILABISITUL textului este neplăcut. (substantiv) Cuvântul
SILABISIT i-a atras atenția. (adjectiv) CE mai faci? (adverb) Fata avea un CE atrăgător!
(substantiv) AH, m-am lovit! (interjecție) La muzeu se auzeau AHURI entuziaste
(substantiv). Dan locuiește DEDESUBT. (adverb) Caietul este DEDESUBTUL cărții.
(prepoziție)
3. Mâța blândă zgârie RĂU. (adverb, provenit din adjectiv) La pomul LĂUDAT să nu te duci
cu sacul. (adjectiv, provenit din verb la participiu) TOAMNA se numără bobocii. (adverb,
provenit din substantiv) LACOMUL se plânge de gură, că n-are măsură. (substantiv, provenit
din adjectiv) NEMULȚUMITULUI i se ia darul.(substantiv, provenit din verb la participiu)
Sacul ZGÂRCITULUI gură n-are și al RISIPITORULUI fund n-are. (substantiv, provenit din
verb la participiu); (substantiv, provenit din verb la participiu) NOAPTEA și hâdele-s
frumoase. (adverb, provenit din substantiv) RĂUL vine iute, BINELE , încet. (substantiv,
provenit din adverbe), (substantiv, provenit adverb) DEȘTEPTUL învață din greșelile altora,
dar PROSTUL nici măcar din greșelile lui. (substantive, provenite din adjective)
4. ,,Te uiți cum mușcă toamna din verdele pădurii, (verdele-substantiv, provenit din adjectiv)
Cum fiecare frunză e-o inimă bolnavă? (fiecare-adjectiv provenit din pronume nehotărât)
Iar eu, cu mâini pătate de toamna-nsângerată, (pătate, nsângerată-adjective, provenite din
verb la participiu.)
Beau sufletul pădurii…’’
,,Toamna frunzele colindă, (toamna-adverb, provenit din substantiv)
Sun-un grier sub o grindă,
Vântul jalnic bate-n geamuri
Cu o mână tremurândă.(tremurândă-adjectiv, provenit din verb la gerunziu)
Fetița din pictura lui Nicolae T. are părul NEGRU. (adjectiv)
Ochii fetei sunt de un NEGRU intens și captează imaginația privitorului. (substantiv comun)
Fetița are GRAȚIE. (substantiv)
Pictorul a combinat culorile contrastante în mod armonios, GRAȚIE talentului său.
(prepoziție specifică dativului)
Copacul este ÎNALT.(adjectiv, N.P.)
M-am uitat spre ÎNALTUL cerului. (subst.circ.de loc)
Ei s-au RĂTĂCIT în pădure. (Verb, P.V.)
RĂTĂCIȚII au sunat după ajutor. (substantiv, subiect)
M-am săturat DE CÂNTAT. (verb la supin, compl.prep)
CÂNTATUL îmi face bine. (substantiv, Subiect)
L-am văzut SUFERIND. (verb la gerunziu, circ.de mod)
SUFERINDUL ne-a impresionat. (substantiv subiect)

A ajuns APROAPE de casă. (adverb, circ. de loc)

Să nu-i faci rău APROAPELUI tău. (substantiv, complement indirect)
Nu-i place NIMENI de aici. (pronume negativ, subiect)
Era un NIMENI când l-am cunoscut. (substantiv comun, nume predicativ)
OF, ce rău îmi pare! (interjecție)
Are un OF, pentru că nu s-au întâlnit. (substantiv comun, complement direct)
Soarele s-a STRECURAT printre nori. (verb la participiu, predicat verbal)
Soarele STRECURAT printre nori luminează vesel pădurea. (adjectiv participial, atribut
adjectival
Furtuna s-a LINIȘTIT. (verb la participiu, predicat verbal)
Pădurea este LINIȘTITĂ acum. (adjectiv participial, nume predicativ)
Ea privea SURÂZÂND. (verb la gerunziu, circ.de mod)
La geam au apărut chipurile SURÂZÂNDE ale copiilor. (adjectiv, atribut adjectival)
A cântat ASEMENEA unui artist. (adverb de mod, circ. de mod)
ASEMENEA fapte sunt de lăudat. (prepoziție)
Are un chip FRUMOS. (adjectiv, atribut adjectival)
A pictat FRUMOS. (adverb, circumstanțial de mod)
A ȘOPTIT ceva, dar nu am auzit.(verb, P.V.)
A vorbit ȘOPTIT. (adverb de mod, circ. de mod)
SEARA se lasă încet. (substantiv, subiect)
El a ajuns SEARA. (adverb de timp, circumstanțial de timp)
Totul este liniștit ÎMPREJUR. (adverb de loc, circ. de loc)
ÎMPREJURUL grădinii este un gard alb. (prepoziție specifică genitivului)
Balerina are multă GRAȚIE. (substantiv comun, complement direct)
A câștigat concursul GRAȚIE efortului făcut. (prepoziție)
I-a MULȚUMIT pentru tot. (verb la participiu, P.V.)
A terminat tema MULȚUMITĂ ajutorului primit de la prietenul său. (prepoziție)
Mov, galben, alb (din adjective în substantive)-Movul, galbenul și albul mă fascinează.
Nimeni (din pronume în substantiv)-Este un nimeni în societate.
Necioplit (din verb la participiu în substantiv)-Necioplitul m-a deranjat.
Noapte ( din substantiv în adverb)-Am alergat noaptea pe teren.
Enigmatic (din adjectiv în adverb)- Se comportă enigmatic.
Aplicație
Îmi place ROȘUL. (substantiv, provenit din adjectiv)
Nu-mi plac ALINTAȚII. (substantiv, provenit din verb la participiu)
ALERGATUL mă enervează. (substantiv provenit din verb la supin)
TREMURÂNDUL stă la pat. (substantiv, provenit din verb la gerunziu)
EUL liric este aici. (substantiv, provenit din pronume personal)
Am făcut UN RĂU. (substantiv, provenit din adverb)
Se aude UN OF. (substantiv, provenit din interjecție)
Frunzele USCATE au fost strânse. (adjectiv, provenit din verb la participiu)
Văd mâinile TREMURÂNDE. (adjectiv, provenit din verb la gerunziu)
Îmi plac ASEMENEA rochii. (adjectiv, provenit din adverb)
Vorbește ÎNCET. (adverb, provenit din adjectiv)
Vorbește BÂLBÂIT. (adverb, provenit din verb la participiu)
Învăț și ZIUA.(adverb, provenit din substantiv)
Pasărea stă DEASUPRA casei. (prepoziție, provenită din adverb)
A reținut GRAȚIE talentului. (prepoziție, provenită din substantiv)
A terminat DATORITĂ efortului. (prepoziție, provenită din verb la participiu)