Sunteți pe pagina 1din 1

GLANDELE SUPRARENALE

Glandele suprarenale sunt in numar de doua si sunt situate deasupra rinichilor.Fiecare glanda
suprarenala este alcatuita din doua portiuni, diferite din punct de vedere anatomic si
functional: o portiune corticala (corticosuprarenala) si o portiune medulara
(medulosuprarenala).
I.Corticosuprarenala
Corticosuprarenala este dispusa la periferia glandei si produce urmatoarele grupe de hormoni:
hormoni glucocorticoizi, hormoni mineralocorticoizi si hormoni sexosteroizi.
a) Hormoni glucocorticoizi
Hormonii glucocorticoizi sunt reprezentati de cortizol.Sunt utilizati in tratarea unor afectiuni
deoarece au rol antiinflamator.Au urmatoarele actiuni:
- stimuleaza gluconeogeneza si hiperglicemie
- la nivelul metabolismului proteic determina cresterea eliminarilor de azot
- la nivelul metabolismului lipidic produc activarea lipolizei (descompunerea lipidelor)
b) Hormoni mineralocorticoizi
Hormonii mineralocorticoizi sunt reprezentati de aldosteron.Aldosteronul determina la nivelul
nefronilor o serie de actiuni; in acest fel determina diminuarea cantitatii de urina si cresterea
aciditatii acesteia:
- cresterea reabsortiei a apei si a sodiului
- cresterea eliminarilor de potasiu si hidrogen
c) Hormoni sexosteroizi
Hormonii sexosteroizi sunt reprezentati de hormonii androgeni (testosteron), hormoni
estrogeni si hormonul progesteron.Ei sunt secretati in cantitati foarte mici si impreuna cu
hormonii produsi de gonade (ovare si testicule) contribuie la aparitia si dezvoltarea caracterelor
sexuale secundare (dezvoltarea specifica a musculaturii, pilozitatea, timbrul vocii si depunerile
lipidice)
II.Medulosuprarenala
Medulosuprarenala este partea de mijloc a glandei; produce doi hormoni: adrenalina si
noradrenalina, se mai numesc si catecolamine si au efecte similare stimularii sistemului nervos
simpatic.
Adrenalina si noradrenalina au urmatoarele actiuni:
- la nivelul sistemului cardiovascular produce tahicardie (accelerarea batailor inimii);
vasoconstrictie (contractia vaselor de sange urmata de micsorarea diametrului acestora)
- la nivelul sistemului digestiv produce relaxarea musculaturii netede, contractia sfincterelor
(sfincterul este un muschi care regleaza inchiderea sau deschiderea unor orificii)
- produc glicogenoliza (descompunerea glicogenului) si hiperglicemie

S-ar putea să vă placă și