Curs 13.

2 Boala cronica de rinichi -2-

Tratamentul BCR

Trebuie incetinita evolutia BCR + tratamentul acutizarilor.

Stadiile incipiente – screening si reducerea factorilor de risc (HTA, DZ etc). Pentru stadiul I -
pacientului cu sindrom nefrotic i se face biopsie renala pentru identificarea etiologiei si se incepe
tratamentul potrivit. Stadiul II – diagnostic + tratament. Stadiul III ( boala moderata) -> boala renala
este la mijlocul evolutiei, deci pacientul trebuie monitorizat si incep si complicatiile – se ia
hemograma, biochimie pentru identificarea complicatiilor. De exemplu este important sa tratam
anemia – anemia netratata determina hipoxie tisulara cu agravarea BCR.

Stadiile II, III- daca stim diagnosticul -> discutie evolutie si prognostic (nefropatia IgA – evolutie buna,
mezangio-capilara – prognostic foarte prost + pierderea grefei)

Stadiul IV – sunt prezentate pacientului cele 3 forme de supleere renala (HD, DP, transplantul renal).
Se vor face pregatiri – cateter pentru DP, fistula HD; pentru transplant – o luna inainte de transplant
se fac analizele in vederea potrivirii imunologice cu donatorul.

Tratamentul episoadelor de acutizare

a) Indepartarea factorilor obstructivi

b) Tratamentul infectiilor (de exemplu diverticulita, diverse stari septice care pot agrava BCR pana la
dializa)

c) Corectarea tulburarilor hidro-electrolitice si acido-bazice (hipoNa la nivel glomerular -> hipoNa

tubulara – scade rata de excretie a apei ->oligurie cu agravarea BCR; atentie diuretice!)

d) Interzicerea medicamentelor nefrotoxice

e) Corectarea valorilor TA si glicemiei

Regimul igieno-dietetic

a)Limitarea eforturilor fizice

-la efort fizic creste catabolismul proteic (cresc creatinina, ureea) si totodata creste nevoia unui aport
mai mare de proteine

b) Modularea administrarii medicamentelor

- de exemplu digoxina – cand scade eRFG nivelul digoxinemiei creste pana la aparitia fenomenelor de
intoxicatie (trebuie redusa doza), antibiotice - trebuie scazuta doza + hidratare foarte buna + N-
acetilcisteina + alcalinizare

1
c) Contraindicarea vaccinarilor (exceptie bolnavii dializati)

-nu se fac vaccinuri cu virusuri viu attenuate

*titrul Ac anti-VHB este de 10-100 pentru populatia generala, dar pentru persoanele aflate la risc (de
exemplu risc professional ) nivelul trebuie sa depaseasca 100

d) Evitarea interventiilor chirurgicale

e) Protejarea sistemului venos al bratelor

-de exemplu citostaticele au efect flebotoxic

f) Regim alimentar hipoproteic

-la cei cu DZ dializa se incepe mai devreme (eRFG = 15-20 ml/min) pentru ca un regim hipoproteic ar
trebui compensat prin aport mai mare de glucide si lipide (trebuie asigurat aportul corect de calorii),
ori glucidele in cantitati mai mari agraveaza DZ ; odata inceputa dializa pacientul poate consuma
proteine aproape

70 g proteine pe zi – 1g/kgcorp pe zi la pacientul ideal(1,70m, 70 kg)

50g/zi - restrictie

30g/zi - restrictie

1g/kgcorp la o creatinina sub 1,5 mg/dl

0,8g/kgcorp la creatinina 1,5-3mg/dl

0,5-0,6 g/kgcorp la creatinina >3 mg/dl

Regimul alimentar

Aport caloric:

- subnutriti 40 - 45 kcal/kg/zi

- normoponderali 35 kcal/kg/zi

- supraponderali 30 kcal/kg/zi

Aport glucidic:

- 350-450 g/zi

Aport lipidic:

- 80-90 g/zi

2
Aport proteic:

In functie de creatinina serica:

- 1,5 - 3 mg%→ 1 g/kgc/zi

- 3 – 6 mg% → 0,5 – 0,6 g/kgc/zi

- > 6 mg% → 0.3 – 0,4 g/kgc/zi

! RISC DE DENUTRITIE

Optim:

- albumina > 3,5 g%

-colesterol 150-180 mg/dl

-transferina sa nu fie scazuta

Malnutritia asociaza un risc crescut de deces cardiovascular si prin infectii. Risc mare de malnutritie il
au bolnavii cu insuficienta cronica hepatica si BCR / proteinurie. Sindroamele nefrotice stadiul V – se
prefera hemodializa deoarece prin dializa peritoneala se pierd si protein , iar transplantul renal se
face dupa nefrectomie bilaterala.

Din cauza gastroduodenitei uremice exista mai multe deficiente – absorbtia de Fe, acid folic, vit B12
este scazuta.

Suplimente:

- vitamine hidrosolubile - B12 1000 mcg/luna (inclusiv la pacientii dializati pentru ca vitaminele
hidrosolubile sunt pierdute in timpul DP/HD).

- acid folic – 1 mg/zi (10 zile pe luna/ zilnic)

- fier - 100 mg Fe/zi per os predialiaza, 1000 mg/luna iv la inceput apoi 200 mg iv/luna

Aportul de lichide-saruri:

Stadii incipiente de boala I-IV : pacientul isi pastreaza diureza, deci aportul de lichide este normal – in
jur de 2l lichide/zi (2,5-3l pe timp de vara, 1,5-2l pe timp de iarna). Daca diureza incepe sa scada,
aportul de lichide va fi restrictionat. La o diureza scazuta, de 500 ml de exemplu, aportul va fi format
din 500ml + pierderi insensibile (500-700ml) => aport de 1-1,2l. Atentie si alte pierderi –febra,
ileostoma!

- Faza poliurica – fara restrictie lichidiana

- Faza de reducere a diurezei

3
- aportul de lichide = diureza + 500 - 700 ml + alte pierderi (varsaturi, diaree)

- NaCl: in functie de natremie si eliminari urinare de Na

Restrictia de Na se impune in cazul bolilor glomerulare, HTA, DZ, la 3-6 g/zi. In cazul bolilor
tubulare(nefropatii tubulare, obstructii)/ boala polichistica renala nu se impune restrictie de sare( in
aceste patologii se pierd > 40mEq Na). Atentie sarea de K – este preferata in IC tratata cu diuretice
(apare hipoK), dar la bolnavul renal este contraindicata, mai ales incepand cu stadiul IV cand riscul de
hiperK este mare.

Hipertensiunea arteriala

• Diuretic

• IEC/Sartan

• Beta blocant

• Blocant canale Ca

• Blocant central

• Alfa blocant

• Dializa

TA TINTA - TA ≤ 130/85 mmHg

*Tinte TA:

Populatia generala - <140/90 mmHg

Populatia cu BCR <130/85 mmHg

Populatia cu HTA care asociaza proteinurie >1g/24 h sau DZ - <125/75 mmHg

Se incepe cu biterapie. Se prefera biterapia deoarece vor fi doze mici-moderate din doua
medicamente, in loc de doze mari dintr-un singur medicament –risc mai scazut de efecte adverse. Se
incepe cu sartan/IECA + diuretic/beta-blocant. Se considera ca sartanul este mai benefic (efecte
adverse mai mici decat IECA, dar costul sau este mai mare – se alege IECA).

Diureticul se alege in functie de boala de baza:

eRFG>60ml/min – orice diuretic este permis (mai putin furosemidul, care se considera a avea efecte
puternice, dar se prefera in caz de IC; spironolactona se prefera in cazul in care pacientul este cirotic;
in sindrom nefrotic se prefera asociere furosemid + spironolactona)

4
eRFG 30-60 ml/min – atentie spironolactona,eplerenona, triamteren, amilorid (risc crescut de hiperK)
-> se prefera Tertensif (indapamida), Nefrix (hidroclorotiazida), Furosemid. Atentie Nefrix - are risc
crescut de crestere a uricemiei mai mare decat indapamida si determina dislipidemie!

eRFG <30 mil/min – doar diuretice de ansa (furosemid) ; doar in sindrom nefrotic mai pot exista
asocieri!

Sartan / IECA – spre stadiul IV pot avea risc crescut de hiperK, dar acest risc scade daca se asociaza la
acestea furosemidul.

IECA noi – Fosinopril si Trandolapril – risc mai scazut de hiperK; in cazul Fosinoprilului chiar nu ar
exista risc de hiperK.

Candesartan – maxim 32 mg/zi (16 mg/zi in BCR)

Daca dubla terapie nu are efect – tripla terapie

Sartan/IECA + diuretic + beta-blocant(nu doza maximala beta-blocant – Metoprolol, Carvedilol,

Bisoprolol).

*Ciroza – beta blocante preferate : propranolol si carvedilol

Inceperea tratamentului cu IECA/ sartani – creatinina creste initial,chiar si la pacientul cu functie

renala normala, dar nu dau afectare renala pe termen lung (dilata a. aferenta si a. eferenta – scad
hipertensiunea intraglomerulara-scade presiunea de perfuzie a MB glomerulare – eRFG scade partial
in primele 2-4 saptamani, dar pe termen este normalizata tensiunea intraglomerulara si nu produce
scleroza glomerulara).

Blocantele de Ca dilata a. aferenta, nu si pe cea eferenta – mentin tensiunea glomerulara crescuta cu

afectare pe termen lung a glomerulilor (scleroza). Amlodipina – produce proteinurie, afectand tubul!

Dializa : IECA si sartanii se dau si la pacientul in dializa – rol in remodelarea cardiovasculara si

circulatia cerebrala, la restul medicamentelor se poate renunta daca se ajunge la un control bun al TA.

Daca tripla terapie nu este eficienta, se adauga si blocantele de Ca, dar nu oricare ! – Felodipina,
Emodipina, Manidipina (dilata si arteriola aferenta si pe cea eferenta – ofera nefroprotectie).

Daca nu sunt eficiente 4 medicamente, se adauga blocantul central : clonidina (risc de convulsii),
Moxonidina (reactii adverse mai mici), Dopegyt (se prefera in sarcina)

Daca nu sunt eficiente 5 medicamente, se adauga alfa blocantul : prazosin (25mg/zi), doxazosin

Daca nu sunt eficiente 6 medicamente , iar eRFG < 15ml/min -> dializa (elimina HTA dependenta de
volum, nu si pe cea dependenta de SRAA). Odata cu ameliorarea TA, se renunta la medicamente in
ordine inversa adaugarii lor pana cand se mentin doar IECA/sartanul +/- beta-blocant + furosemid.
Furosemidul ajuta in mentinerea diurezei reziduale, nu limiteaza aportul lichidian si controleaza
fenomenele de incarcare volemica ( EPA, pleurezie etc). Acesta se da zilnic in caz de DP, in zi alterna
in caz de HD.

5
Anemia

Hb = 11 – 12g/dl , chiar si 10,5 g/dl este bine tolerata. O Hb> 12g/dl aduce un risc crescut de
tromboza (IMA, AVC), iar in timpul dializei, aparitia trombozei de cateter/ fistula.

Epoetina - exista cu durata scurta de actiune, de 3-5 zile ( alfa, beta) si cu durata lunga de actiune
(Darbepoietina), de 2-4 saptamani. Exista si epoietina pegylata, cu durata de actiune de 4 saptamani.

Predializa, DP – calea de acces este subcutana si se prefera epoetine cu durata lunga de actiune.

Hemodializa – se prefera epoetine cu durata scurta de actiune care sunt introduse iv pe linie la
sfarsitul sedintei de dializa, de 2-3 ori pe saptamana.

Inainte se faceau transfuzii repetate ( 2-3/luna) cu MER, cu durata de actiune de 40 zile, dar aduceau
complicatii – cresterea transferinei, hemosiderinei cu aparitia de depozite in creier si ficat, infectii,
hemoliza.

Fe – in predializa/DP se da per os (asociat cu vitamina C), in hemodializa este administrat pe linie

Ac. Folic – per os

Vit B12 – per os/im (atentie- risc de hematom mai ales la cei dializati)

Dializa

Ureea, fiind o substanta osmotica, in cantitate mare (200-300 mg/dl) trage apa din hematii si le
lizeaza , astfel aparand o anemie hemolitica mecanica (spre stadiul IV) -> dializa poate ameliora
anemia. De asemenea, uremia inhiba maduva spinarii din a produce eritrocite.

Tratamentul hiperpotasemiei

Metode : cresterea eliminarii K (furosemid) / introducerea K in celula (insulina+glucoza pentru a evita

hipoglicemia). Cu cat scade eRFG, cu atat rata de eliminare a K creste, dar la eRFG <25 ml/min nu
mai functioneaza mecanismul. Daca se corecteaza acidoza cu bicarbonat, se corecteaza si nivelul K.

usoara: K+: 5,5 – 6,5 mEq/l (fara modificari EKG)

- reducerea aportului

- rasini schimbatoare de ioni (KAYEXALAT) 15 – 20 g x 3/zi - chelator de K prost tolerat gastric

- sorbitol 70% - 20 ml

6
medie: K+: 6,5 -7,5 mEq/l (EKG: T inalt,ascutit)

- glucoza hipertona 10% + insulina bicarbonat de Na

severa: K+ > 7,5 mEq/l (EKG: absenta P, QRS largit, aritmii) ! DIALIZA

Tratamentul acidozei metabolice

- reducerea aportului de echivalenti acizi (reducerea consumului de carne)

- rezerva alcalina < 15 mEq/l → corectie p.o. – citrat / carbonat de Ca – 1-2 g/zi

- bicarbonat de Na – 1,5 – 2,5 g/zi (e iritant digestiv)

(clinica - ph <7,35 + deficit de baze 15mEq/l -> bicarbonat de Na iv, dar aduce Na- atentie pacient cu
HTA)

-terapii noi – chelatori de ioni de H din tubul digestiv

Corectare prealabila a:

- calcemiei

- anemiei

Tratamentul osteodistrofiei renale

Hipocalcemie

Hiperfosfatemie

a) mentinerea fosfatemiei intre 4,5 – 5,5 mg%

- regim hipoproteic, hipofosfatic

- chelatori de fosfati:

- saruri de Al – Al se depune in ficat, creier, provoaca boala adinamica a osului, da

anemie hemolitica

- saruri de Ca (carbonat, acetat) - 1 g de Ca (la 2 g Ca exista risc crescut de depunere

extraosos)

Saruri de Ca - corecteaza hipocalcemia, cheleaza fosforul si mai corecteaza si din acidoza metabolica.

7
Sarurile de Ca pe termen lung pot duce la hipercalcemie, cu depunere extraosoasa. Ca este mic si
fosforul mare la inceput, daca se da Ca, se mentine un produs fosfocalcic > 50 -> risc calcificare
extraosoasa. Produsul fosfocalcic trebuie sa fie <50.

Ca – normal, spre limita de sus nu se pot da saruri de Ca pentru chelarea fosfatului, deoarece creste
produsul fosfocalcic, cu risc de depunere. Asadar -> chelatori de fosfor, fara Ca

- Sevelamer (Renagel) – chelator fosfat din tubul digestiv

b) cresterea aportului de Ca

- carbonat, lactat, citrat, acetat de Ca

! Fosfatemie > 6 mg% → ↑ Ca x PO4

→ risc de calcificari extraosoase

Obiectiv: calcemie 9 – 10 mg

c) tratamentul cu derivati de vit. D (1,25-dihidroxi- D3 este cel mai activ)

Indicatii:

- BRC st IV/V, IRC in program de dializa

- osteomalacie

- HPT manifest

- miopatoa proximala

- hipocalcemie severa

Alfa D3, Calcitriol - 0,25 – 0,5 µg/zi

Alfa D3 - hidroxilat in pozitia 1(pozitia renala) – per os

Calcitriol – hidroxilat in ambele pozitii – per os

Paricalcitol (Zemplar) 1-2mg/zi - analog selectiv receptor vitamina D3 – per os, iv

*DP, predializa – per os

HD, pacient cu afectare severa - iv

Cinacalcet, AMG 416

Paratiroidectomie

PTH >800 sub medicatie (PTH secundar necontrolat)

8
Hiperparatiroidism tertiar – una dintre cele 4 glande paratiroide stimulate in exces se transforma
autonom benign sau malign si va sintetiza PTH in plus, independent de nivelul calciului/fosforului
(indicatie de paratiroidectomie)

• Hipercalcemia persistenta dupa TR (hiperparatiroidism tertiar)

• Hipercalcemii persistente

• Prurit neresponsiv la alte terapii

• Calcificari cutanate, ulcere ischemice

• Dureri osoase, fracturi spontane

• Hiperparatiroidism clinic si paraclinic evident

Uneori se insoteste de tiroidectomie care va necesita tratament cu Euthyrox.

Dupa paratiroidectomie e nevoie de un necesar mai mare de Ca si vit D (pacientii face hipocalcemii
severe, atentie tetanie!)

Boala renala in stadiul final

*Conform NKF –K/DOQI 2002: la clearence sub 15 ml/min se indica supleere renala.

Hemodializa (HD) foloseşte procesele de difuziune şi convecţie printr-o membrană semipermeabilă

pentru a îndepărta din organism compuşii toxici şi suprasarcina de volum acumulată datorită scăderii
funcţiei renale.

Sistemul de dializă constă în trei componente principale: sistemul de furnizare a sângelui, dializatorul
şi sistemul de furnizare a soluţiei dializate.

Pentru a înlocui funcţia excretorie a rinichiului, sângele şi dializatul circulă în contracurent pe părţile
opuse ale membranei semipermebile a dializatorului ce permite solviţilor nedoriţi (potasiu, uree,
fosfor etc.) să difuzeze în dializat şi anumitor compuşi să treacă în sânge (bicarbonat, calciu etc.).

Eliminarea volumului de apă în exces se face prin controlarea gradientului presiunii hidrostatice

9
10
Hemodializa : sange + efluent

Hemodiafiltrare : difuziune + convectie; sange + efluent + infuzat

Ambele proceduri – in compartimentul vis a vis de sange avem lichidul de dializa

In filtru se afla capilarele (sute) cu perete care functioneaza ca o membrana semipermeabila. Lichidul
de dializa in cronici este format din apa trecuta prin statia de filtrare si solviti. Dializa cronica se face
pe cartus de bicarbonat. De 3 ori pe saptamana toata viata/pana la transplant/ pana la DP 4 h, maxim
5 la pacientul anuric.

Indicatiile hemodializei

Cl Creatinina < 15ml/min

In practica curenta medicala:

- Bolnav fara HTA sau boala sistemica: - Cl Creatinina < 6 ml/min (pacientii devin simptomatici)

- Bolnav cu HTA: TAD > 100 mmHg

- Cl creatinina 6 – 10 ml/min

Indicatii speciale: clearance <15 ml/min +

- pericardita

- acidoza (pH < 7,2)

- hiperpotasemie > 7 MEq/l

- HTA necontrolabila

- retentie hidrosalina necontrolabila

- alterarea starii generale sau decompensarea unei boli

- neuropatie periferica sau tulburari ale SNC

- IR rapid progresiva

Contraindicatiile hemodializei

Absolute:

- alergia la heparina (poate fi inlocuita cu citrat de sodiu)

- imposibilitatea unui abord vascular (de exemplu, copilul foarte mic)

11
Relative:

- neoplasme (se permite in mielom multiplu cu afectare renala, nu si in tumori stadiul IV cu

metastaze)

- boli psihice majore (singura contraindicatie – boala Alzheimer in forme severe; HD mai
degraba, pentru a putea fi monitorizati)

- sdr. hemoragipare genetice sau dobandite

- boli sistemice decompensate

- ICC clasa IV

- hemoragia cerebrala recenta

- ciroza hepatica cu encefalopatie sau sdr. hepato-renal

Dializa peritoneală (DP) utilizează membrana peritoneală ca suprafaţă de schimb pentru solviţi şi apă
între vasele capilare şi limfatice ale peritoneului şi soluţia de purificare (dializat).

Metoda are la bază anumite principii fizice: difuziunea, osmoza şi convecţia. Deplasarea solviţilor
(uree, creatinină etc.) se face dinspre capilarele peritoneale spre cavitatea peritoneală prin difuziune,
datorită gradientului dintre cele două compartimente şi convecţie, urmând pasajul apei.

Soluţiile folosite ca dializat folosesc glucoza ca agent osmotic pentru a favoriza ultrafiltrarea. Volumul
ultrafiltratului depinde de concentraţia de glucoză a soluţiei folosite, durata de timp a schimbului şi
caracteristicile individuale ale membranei peritoneale. Odată cu creşterea duratei schimbului,
gradientul osmotic scade ca urmare a trecerii glucozei în capilare, gradientul pentru solviţi scade şi
eficacitatea metodei este redusă. Prin membrana peritoneala se pierd proteine!

În funcţie de nevoile fizice, dar şi sociale ale pacientului au fost dezvoltate mai multe tehnici de DP

Dializa peritoneala este o modalitate foarte eficienta de a inlatura produsi toxici si metaboliti din
organism, in conditiile in care aceste functii nu mai pot fi indeplinite de catre rinichi.

Aceasta procedura foloseste peritoneul pe post de membrana de filtrare, de-a lungul careia fluidele si
substantele dizolvate (uree, creatinina, glucoza, albumina, electroliti) sunt filtrate din sange si astfel
nivelul electrolitilor este readus la normal. Exista risc de hipoalbuminemie.

Fluidul este introdus printr-un tub montat permanent in abdomen si este eliminat apoi la interval de
6 – 8h din organism sau in fiecare noapte, timp de 8-10h.

DP se realizeaza in 3-4 schimburi pe zi (1-2 l). Trebuie > 1L de ultrafiltrare pe zi. Daca ultrafiltrarea
<1L- dializa peritoneala devine ineficienta si pacientul se hiperhidrateaza.

12
! Dializa peritoneala automata (DPA) – se realizeaza noaptea, lichidul fiind introdus cu ajutorul unei
pompe, in 5-6 schimburi, schimb de 1-2 h. De dimineata sunt lasati 2l de lichi in pacient – altfel
pacientul are dureri. Seara cei 2 L ramasi vor fi scosi la inceputul dializei de catre pompa.

Dializa peritoneala se efectueaza de catre pacient acasa, la locul de munca sau in timpul calatoriilor.
Pacientul necesita dexteritate manuala (sau un insotitor adecvat instruit) si abilitatea de a se ingriji
singur acasa.

Fata de hemodializa necesarul de medicatie scade si se poate utiliza o dieta mai putin restrictiva.

Dializa peritoneala prezerva functia renala reziduala si se asociaza cu mortalitate si morbiditate

scazuta pe termen scurt (primii 2 ani), dar si pe termen lung (peste 2 ani).

Dializa peritoneala automata este indicata la:

- bolnavi la care tintele de eficientă a DPCA nu pot fi atinse 3 luni consecutive;

- copii prescolari la care HD si DPCA sunt dificil de aplicat din punct de vedere tehnic si cu
multiple posibile accidente si complicatii;

- bolnavi cu hernii sau eventratii abdominale care nu suportă presiunea intraabdominală

crescută din DPCA;

- bolnavi dializati care pot si vor să urmeze studiile scolare si universitare;

- bolnavi dializati care pot si vor să presteze activitate profesională;

- bolnavi cu dizabilităti care nu îsi pot efectua schimburile manuale de dializă peritoneală
continuă ambulatorie si la care familia sau asistenta la domiciliu poate efectua conectarea si
deconectarea de la aparatul de dializă peritoneală automată.

Indicatii:

- IRC la varste extreme: copii sau varstnici >60 ani

- IRC la bonavi cu capital vascular precar

- DZ

- alergie la heparina

- sangerare intracerebrala sau gastrointestinala recenta

- bolnavi cu IRC pana la transplant sau pana la maturarea fistulei arterio-venoase

13
Contraindicatii:

1. Absolute:

- peritonita, carcinomatoza peritoneala, ascita, fibroza peritoneala

- interventii chirurgicale sau traumatisme abdominale recente

- boli inflamatorii intestinale

2. Relative:

- infectii ale peretelui abdominal

- malformatii intraabdominale

- boli c-v si respiratorii severe

- colostomie

- nefrostomie

- rinichi polichistici

- handicapuri fizice si psihice mari

“Abordarea DP ca prima optiune de substitutie renala trebuie prezentata pacientului ca alegerea cea
mai logica, dar nu sunt dovezi suficient de puternice care sa ia in considerare ca initierea in DP sa fie
obligatorie”

“Prin urmare, preferinta pacientului ar trebui sa fie luata in considerare ca factor principal, deoarece
satisfactia pacientului, complianta la tratament si calitatea vietii sunt mai bune daca pacientul a avut
posibilitatea de face propria alegere”

Este important ca un centru sa ofere toate cele trei modalitati de supleere renala incluzand:

hemodializa,

dializa peritoneala,

transplantul renal.

DP are trebui sa fie metoda de initiere(pastreaza diureza, necesarul de anti-HTA, eritropoetina este
mai mic, deoarece este continua, este mai fiziologica). Post HD mai exista perioade de anurie – vor
fi afectati glomerulii si in jur de un an se ajunge la anurie.

14
Transplantul renal reprezintă metoda optimă de supleere a funcţiei renale, dar este limitat de
numărul de donatori. Transplantul renal este o procedură chirurgicală care presupune o tehnică
minuţioasă pentru a crea anastomoze cu vasele de sânge şi tractul urinar al primitorului. Tipic pentru
grefarea vasculară sunt folosite artera şi vena iliacă externă, iar pentru grefarea urinară se realizează
o ureteroneocistostomie. Grefa poate proveni de la donator în moarte cerebrală, sau de la donator
voluntar viu, care de obicei este un membru al familiei pacientului. Rinichii pot fi prelevati de la
donatorii cu cord batand (TA > 80 mmmHg)/ cord nebatand (in 30 minute trebuie sa se faca
recoltarea, altfel se pierde grefa). Timpul de ischemie este in jur de 12h (in prezent timpul de
ischemie a mai crescut prin aplicarea unor metode speciale). Se indica donarea pe varsta. Durata
medie a supravietuirii pacientilor transplantati este 24 ani.

15