M 14 Fiinta Umana Si Nursing1

SCOALA POSTLICEALA „HENRI COANDA”
TIMISOARA
SUPORT DE CURS
- UZ INTERN-
MODULUL 14
FIINTA UMANA SI NURSING-UL
Specializarea ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ANUL I
1
FIINTA UMANA SI NURSING-UL
NEVOILE FUNDAMENTALE
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea a 14 nevoi

fundamentale. Atingerea de către pacient a independenţei în satisfacerea acestor nevoi
este ţelul profesiei de asistentă medicală. După Virginia Henderson nevoia fundamentala.
este o necesitate vitală, esentială fiinţei umane pentru asigurarea stării de bine din
punct de vedere fizic şi mintal.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1. a respira;
2. a se alimenta şi hidrata;
3. a elimina;
4. a se mişca, a păstra o bună postură;
5. a dormi, a se odihni;
6. a se îmbrăca şi dezbrăca;
7. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale;
8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele;
9. a evita pericolele;
10. a comunica;
11. a acţiona după credinţele sale şi valorile sale;
12. a se realiza;
13. a se recreea;
14. a învăţa.
Scurtă prezentare a nevoilor
1. A respira
a. Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifestă în respiraţia
pulmonară şi tisulară;
b. Dimensiunea psiho-socio-culturală. este influenţată de următorii
factori: emoţii, furia, frica, exerciţiile fizice, fumat. Aceste nevoi
prezintă particularităţi funcţie de vârstă, antrenarnent, starea de
sănătate etc.
2. A bea şi mânca
a. Dimensiunea bio-fiziologică i-nteresează ritualul mâncatului (ducerea
alimentelor la gură, masticaţia, deglutiţia), digestia, necesarul de
calorii;
b. Dimensiunea psiho-socio-culturală se manifestă în obiceiurile legate de
rasă, religie, naţionalitate, cultură. Aceste nevoi se modifică odată cu
etapele vieţii:
2
3. A elimina: această nevoie cuprinde eliminarea renală,
intestinală, respiratorie, cutanată.
a. Aspectul bio-fiziologic variază mult cu vârsta şi starea de sănătate şi
este în acelaşi timp mecanic, chimic, hormonal, nervos;
b. Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase. Emoţiile de orice
fel modifică frecvenţa urinară, calitatea şi cantitatea scaunelor,
transpiraţia etc.
4. A te mişca, a te mentine într-o bună postură

a. Aspectul bio-fiziologic diferă funcţie de vârstă, starea de sănătate,
antrenament. Sistemul muscular, scheletic, cardiovascular, nervos,
influenţează mişcarea şi adaptarea cu evitarea anumitor posturi.
b. Din punct de vedere psiho-socio-cultural mişcarea şi poziţia corpului
reflectă conştient sau inconştient starea de spirit a individului. Mişcarea
este influenţată şi de nivelul cultural. Aceasta influenţează mersul,
gesturile, mimica etc. Probleme de sănătate pot duce la modificări în
domeniul motricităţii.
5. A dormi şi a te odihni
a. Din punct de vedere biologic şi fiziologic, somnul sau odihna variază
cu vârsta şi starea de sănătate. Calitatea somnului, ca şi repaosul mintal
şi fizic influenţează sistemele cardio vascular, digestiv, neuro-muscular.
O persoană privată de sornn manifestă tulburari fizice şi psihice.
b. Psiho-socio-cultural somnul şi repaosul sunt afectate de emoţii şi
obligaţii sociale (muncă). Există persoane care uzează de droguri pentru
a rămâne treji sau pentru a dormi.
6. A se îmbrăca şi a se dezbrăca
a. Bio-fiziologic, activităţile cotidiene necesare independenţei în acest
domeniu cer o anumită capacitate neuro-musculară, aceste nevoi fiind
diferite, funcţie de vârsta, starea de sănătate.
b. Psiho-socio-cultural se manifestă prin afirmarea personalităţii şi a
sexualităţii în alegerea veşmintelor, anumite grupuri socio-culturale şi
religioase au exigenţe particulare: voal, turban etc.
7. A mentine temperatura corpului în limita normale

a. Componenta bio-fiziologică este cea mai importantă. Odată cu
înaintarea în vârstă temperatura corpului este mai influenţată de cea a
mediului înconjurător. Temperatura corpului depinde de îmbrăcăminte,
hidratarea organismului, controlul hipotalamic.
b. Componenta psihică este influenţată de emoţii, anxietate, acestea
crescând temperatura corpului.
8. A fi curat şi a-ţi proteja tegumentele
3
a. Componenta bio-fiziologică se manifestă funcţie de capacitatea fizică
de a face gesturile şi mişcările necesare precum şi de factorii biologici
vârsta şi sexul.
b. Componenta psihică şi emotivă se reflectă în starea epidermei, în
atenţia acordată părului. Emoţiile afectează transpiraţia şi secreţiile,
normele de curăţenie diferă de la un grup social la altul. Curăţenia este
influenţată de cultura grupului
9. A evita pericolele. Pericolele pot proveni din mediul intern sau

extern.
a. Pe plan bio-fiziologic independenţa rezidă din a evita anumite alimente
şi medicamente şi de a se proteja în desfăşurarea anumitor activităţi
zilnice. Este nevoie de a analiza această nevoie funcţie de vârstă,
anumite afecţiuni (depresii).
b. Componenta psihică — simpla prezenţă a unei rude, a unei persoane
apropiate pacientului, ascultarea unui gen de muzică preferată, existenţa
unei persoane aparţinătoare aceleiaşi comunităţi, respectarea
obiceiurilor proprii, sunt elemente care dau impresia de siguranţă.
10. A comunica cu semenii. Este o nevoie fundamentală fiinţelor

umane.
a. Dimensiunea biologică se manifestă sub formă de comunicare verbală
sau non-verbală. Comunicarea yerbală cuprinde limbajul, în timp ce
comunicarea non-verbală cuprinde gesturile, mimica, poziţia corpului,
mersul etc.
b. Componentele psiho-socio-culturale se manifestă prin alegerea
conţinutului exprimat: sentimente, idei, emoţii. Comunicarea cuprinde
sexualitatea. Această componentă importanta a fiinţei umane se exprimă
din copilărie până la bătrâneţe prin afirmarea de sine, alegerea
veşmintelor, în relaţiile sociale. Când un pacient nu are posibilitatea de
comunicare, el trebuie să fie ajutat de asistentă.
11. A-ţi practica religia

a. Componenta bio-fiziologică se exprimă prin mişcări, gesturi, atitudini
specifice cultului: poziţia îngenunchiată, anumite posturi, interzise
anumite alimente, tratamente.
b. Componenta psiho-socio-culturală — evoluţia practicilor religioase este
în funcţie de fenomenele psiho-sociale şi relaţiile interpersonale.
Alterarea stării de sănătate poate antrena creşterea sau diminuarea
adeziunii la religie. În îngrijirea bolnavilor, respectarea acestei nevoi
cere asistentei o educaţie liberală.
12. A fi ocupat pentru a fi util.

De-a lungul etapelor vieţii fiinţa umană are nevoie să se realizeze, să
studieze, să muncească. Aceste activităţi pot fi legate de sex, dar cea mai mare
parte depind de capacitatea fiziologică şi dezvoltarea psihosocială a
4
individului. Normele culturale influenţează satisfacerea acestei nevoi. O
problemă de sănătate poate să diminueze temporar sau permanent posibilitatea
de a fi util prin diverse activităţi.
13. A se recrea. Este o nevoie comună tuturor fiinţelor umane.

a. Componenta bio-fiziologică persoanele se pot recrea specific vârstei şi
funcţie de starea de sănătate. Persoanele cu un anumit handicap (orbi,
surzi, membre amputate) au alte căi de recreere decât cei sănătoşi.
b. Fenomenele psihosociale, culturale pot influenţa nevoia de a se recrea.
Această nevoie poate fi satisfacută atât de familie cât şi de societate.
14. A învăţa. Nevoia de descoperire, de satisfacere a curiozităţii, de a adăuga

cunoştinţe noi este specifica tuturor, dar mai evidentă la copii.
a. Componenta biologică este reprezentată de inteligenţă
b. Apectul psiho-socio-cultural se manifestă prin dorinţa de a afla şi a
cunoaşte valoarea acordată educaţiei de grupul socio-cultural.
Problemele de sanătate fac să se ivească nevoi de învăţare variate: să
facă pansamente, să-şi administreze insulina, alte medicamente, regim
alimentar etc. Nevoia de a învăţa poate fi legată de dorinţa de a fi util,
de a se recrea, dar în acelaşi timp şi de a fi independent.
1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE
Respiratia corecta este la

fel de necesara ca si hrana
Proverb hindus
A. Respiratia
- reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediu inconjurator,
necesar proceselor de oxidare din organism, si de a elimina dioxidul de carbon
rezultat din arderile celulare
Independenta in satisfacerea nevoi de a respira
- este determinata de mentinerea integritatii calor respiratorii si a muschilor

respiratori, de functionarea lor eficienta
- etapele respiratiei sunt
o ventilatia
 reprezinta patrunderea aerului incarcat cu oxigen in plamini si
eliminarea aerului incarcat cu dioxid de carbon
 are doi timpi – inspiratia si expiratia
 este influientata de
 permeabilitatea cailor respiratorii
 concentratia oxigenului in aerul respirat
 maturitatea centrului respirator bulbar
 expasiunea cutiei toracice
 functionarea normala a centrilor care regleaza respiratia
5
o difuzarea gazelor
 este procesul prin care oxigenul din alveolele pulmonare trece in
capilarele perialveolare si CO2 din capilare trece in alveolele
pulmonare
 diferenta de presiune a O2 in aerul alveolar si concentratia
de O2 din singe
 starea peretelui alveolar
 marimea suprafetei alveolare
o etapa circulatorie
 consta in conducerea oxigenului prin vasele arteriale la tesuturi si a
dioxidului de carbon adus de la tesuturi, prin vasele venoase, la
plamin pentru a se elimina
 cantitatea de hemoglobina din singe
 debitul cardiac
 numarul de hematii
 permeabilitatea retelei periferice arteriale
o etapa tisulara
 reprezinta schimbul de gaze dintre singe si tesuturi, cu ajutorul
unui sistem enzimatic complex
Asistenta medicala face observatii privind etapa ventilatorie a respiratiei.
Factorii care influienteaza satisfacerea nevoii de a respira
- factori biologici
o virsta
 la copii numarul de respiratii pe minut este mai mare decit la adult
o sexul
 la femei se inregistreaza valori ale frecventei la limita maxima a
normalului, la barbati la limita minima
o statura
 la persoanele mai scunde , numarul de respiratii / minut este mai
mare decit la persoanele mai inalte
o somnul
 in timpul somnului, frecventa respiratiilor este mai scazuta decit in
timpul starii de veghe
o postura
 pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plaminului in
timpul respiratiei
 individul sanatos poate respira in ortostatism, sezind, culcat
 pozitia care favorizeaza respiratiaeste cea sezind si ortostatica, prin
contractia corespunzatoare a diafragmei
o alimentatia
6
 influienteaza mentinerea umiditatii cailor respiratorii si prin
aportul de glucoza , favorizeaza o buna functionare a diafragmei si
a celorlalti muschi respiratori
o exercitiul fizic
 influienteaza frecventa respiratiei
 persoanele neantrenate dau semne de oboseala la un efort mai mic
decit cele antrenate
- factori psihologici
o emotiile
 influienteaza frecventa si amplitudinea respiratiei
 aceeasi influienta o au plinsul si risul
- factori sociologici
o mediul ambiant
 procentajul adecvat de oxigen (21%) din aerul atmosferic
favorizeaza respiratia
 mediul poluat , incarcat cu particule microbiene, chimice
influienteaza negativ respiratia
 umiditatea aerului inspirat de 50-60% creeaza un mediu confortabil
o climatul
 influienteaza frecventa respiratiei
 caldura determina cresterea frecventei, frigul – scaderea frecventei
 vintul perturba respiratia
 altitudinea prin rarefierea aerului determina cresterea frecventei
o locul de munca
 prin poluare chimica sau microbiana devine un mediu nefavorabil
bunei respiratii
Manifestari de dependenta
- frecventa respiratiei
o reprezinta numarul de respiratii /minut
o este influientata de virsta si de sex
 la n n 30 – 50 r/min
 la 2 ani 25 -35 r/min
 la 12 ani 15 – 25 r/min
 adult 16 -18 r/min
 virstnic 15 -25 r/min
- amplitudinea
o este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plamin la
fiecare respiratie
o respiratia este profunda sau superficiala
- ritmul
o reprezinta pauzele dintre respiratii
o este ritmica
- zgomotele respiratorii
o este linistita – normal
o in somn devine mai zgomotoasa
7
- simetria miscarilor respiratorii
o ambele hemitorace prezinta aceeasi miscare de ridicare si coborire in
timpul inspiratiei si expiratiei
- tipul de respiratie
o sunt 3 ipuri de respiratie
 costal superior
 intilnit la femeie prin ridicarea partii superioare a cutiei
toracice, datorita maririi diametrului anteroposterior in
timpul inspiratiei
 costal inferior
 intilnit la barbat prin marirea diametrului lateral al cutiei
toracice
 abdominal
 intilnit la copii si virstnici prin marirea diametrului vertical
al cutiei toracice
- mucozitati
o mucoasa respiratorie este umeda, secretii reduse, transparente, dense
- tusea
o reprezinta o expiratie fortata prin care se elimina secretiile din caile
respiratorii
o este un fenomen de protectie al organismului
Interventiile asistentei in satisfacerea nevoii
- exploreaza deprinderile de respiratie ale pacientului

- invata pacientul
o sa faca exercitii respiratorii
o sa faca exercitii de mers, de relaxare
o sa aiba posturi adecvate, care sa favorizeze respratia
o sa inlature obiceiurile daunatoare – imbracaminte strimta, tabagism, mese
copioase
Dependenta in satisfacerea nevoii
- se manifesta prin
o alterarea vocii
o dispneea
o obstructia cailor respiratorii
Surse de dificultate care determina nesatisfacerea nevoii de a respira
- surse de ordin fizic

o alterarea mucoasei nazale, faringiene, bronsice, traheale sau parenchimului
pulmonar, tabagismul
8
o obstructia cailor respiratorii – obezitatea, bandaje toracice, dezechilibru
hidroelectrostatic, durere
- surse de ordin psihologic
o anxietate, stresul
o situatie de criza
- lipsa cunoasterii
o cunoasterea de sine
o cunoasterea mediului ambiant
o cunoasterea altor persoane
1. alterarea vocii
- poate fi cauzata de procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare –
nas, faringe, laringe, dar si de prezenta alergenilor din mediul inconjurator
- disfonie
o tulburari ale emisiunii voale, interesind inaltimea, intensitatea si timbrul
vocii
o se manifesta sub forma de raguseala, voce stinsa, voce aspra
- afonie
o imposibilitatea de a vorbi
- senzatie de sufocare
o lipsa de aer
2. dispneea
- se manifesta ca o respiratie anevoioasa
- este provocata de numeroase cauze
o boli ale inimii
o boli ale plaminului
o boli ale cailor respiratorii superioare
- aerul parunde cu greutate in plamin, avind drept consecinta oxigenarea defectuasa
a tesuturilor sii acumulara de dioxid de carbon in singe
- pacientul este anxios
- ortopnee
o pozitie fortata, cu bratele atirnate pe linga corp
o bolnavul stind sezind – pozitie in cre poate respira
- apnee
o oprirea respiratiei
- bradipnee
o reducerea frecventei respiratorii
- tahipnee
o cresterea frecventei respiratorii
- amplitudine modificata
o respiratie superficiala sau profunda
- hiperventilatie
9
o patrunderea unei cantitati mari de aer in plamin
- hipoventilatie
o patrunderea unei cantitati mici de aer in pamin
- tuse
o expiratie fortata , ce permite degajarea cailor respiratorii superioare de
secretii acumulate
- hemoptizie
o hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala, provenind de la nivelul
cailor respiratorii - plamini
- mucozitati(sputa)
o amestec de secretii din arborele traheo-bronsic, formate din mucus, puroi,
singe, celule descuamate
- dispnee Cheyne- Stokes
o respiratie din ce in ce mai frecventa ajunsa la un grad maxim, dupa care
frecvena scade treptat si este urmata de o perioada de apnee
o ciclul se reia
- dispnee Kusmaul
o inspiratie lunga urmata de o expiratie fortata, apnee
o ciclul se reia
- zgomote respiratorii
o sunt de diferite tipuri
 crepitante
 ronflante
 sibilante
- cianoza
o tegumente vinete la nivelul extremitatiilor: nas, buze, lobul urechii, unghii
3. obstructia cailor respiratorii

- poate fi produsa de procesele inflamatorii ale cailor respiratorii, dar si de prezenta
unor corpi straini, patrunsi accidental in caile respiratorii – indeosebi la copii – ca
si deformari ale nasului
- respiratie dificila pe nas
o bolnavul respira pe gura
- secretii abundente nazale
o secretii mucoase, purulente sau sangvinolente, care impiedica respiratia
- epistaxis
o hemoragie nazala
- deformari ale nasului
o deviatie de sept, traumatisme
- stranut
o expirare fortata
- aspiratie pe nas
o smiorcait
- cornaj
10
o zgomot inspirator cu caracter de suieratura, auzibil de la distanta
- tiraj
o depresiune inspiratorie a partilor moi ale toracelui suprasternal, epigastru,
intercostal
- tuse
o cu caracter de tuse uscata sau umeda, persistenta
Interventiile asistentei
- pacientul cu deficiente respiratorii
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI

AUTONOME SI DELEGATE
Pacientul sa respire liber, pe nas la nivelul nasului
- indeparteaza secretiile nazale
- umezeste aerul din incapere
- asigura un aport suficient de lichide
pe 24 ore
Pacientul sa nu devina sursa de infectie - educa pacientul pentru a folosi o
batista individuala, de unica
folosinta
- educa pacientul pentru a evita
imprastierea secretiilor nazale
Oprirea epistaxisului - aseaza pacientul in pozitie sezinda
- comprima cu policele, pe septul
nazal, nara care singereaza timp de
5 -10 min
- aplica comprese reci pe frunte, nas
sau ceafa
- recomanda pacientului sa nu isi
sufle nasul
Pacientul sa prezinte mucoase respiratorii la nivelul faringelui si laringelui
umede si integre - umezeste aerul din incapere
- recomanda pacientului repaus vocal
absolut
- favorizeaza modalitati de
comunicare nonverbala
Pacientul sa inghita fara dificultate - intrerupe alimentatia solida
- recomanda gargara cu solutii
antiseptice
- alimenteaza pacientul cu lichide
caldute
Pacientul sa fie echilibrat psihic - pregateste psihic pacientul, in
vederea aplicarii tehnicilor de
ingrijire si in vederea aspirarii
secretiilor bronsice
11
Pacientul sa prezinte rezistenta crescuta - invata pacientul sa evite schimbarile
fata de infectie bruste de temperatura si de asemena
aglomeratiile
Pacientul sa prezinte cai respiratorii la nivelul plaminului si bronhiilor
permeabile si o buna respiratie - invata pacientul sa tuseasca , sa
expectoreze si sa colecteze sputa
- umezeste aerul din incapere cu apa
alcolizata
- aspira secretiile brosice, daca e
cazul
- invata pacientul sa faca gimnastica
respiratorie
- asigura pozitia sezinda sau
semisezinda a pacientilor cu
dispnee
- invata pacientul sa renunte la
obiceiurile daunatoare – fumat
- administreaza tratamentul prescris
de medic – antitusive, expectorante,
bronhodilatatoare, decongestionante
ale mucoasei traheo-bronsice
Pacientul sa fie echilibrat psihic - asigura pozitie antalgica
- invata pacientul sa utilizeze tehnici
de relaxare
- pregateste psihic pacientul, in
vederea oricarei tehnici la care va fi
supus – punctii, examene
radiologice, endoscopice
Fiecare are virsta artelor sale

(cazali)
B. Circulatia
- este functia prin care se realizeaza miscarea singelui in interiorul vaselor
sanguine, care are drept scop transportul substantelor nutritive si a oxigenului la
tesuturi, dar si transportul produsilor de catabolism de la tesuturi la organele
excretoare
- un rol important il detin singele si limfa, cuprinse in sistemu circulator, si inima,
in conditii de integritate anatomica si functionala
- asistenta medicala supravegheaza plsul si tensiunea arteriala
1.Independenta in satisfacerea circulatiei

a. pulsul
o reprezinta expansiunea ritmica a arterelor , care se comprima pe un plan
osos si este sincrona cu sistola ventriculara
12
o pulsul ia nastere din conflictul dintre singele existent in sistemul arterial si
cel impins in timpul sistolei
Factorii care influienteaza pulsul

- factori biologici
o virsta
 la copilul mic – frecventa este mai crescuta decit la adult, de
asemenea la virstnici
o inaltimea corporala
 persoanele mai scunde au frecventa pulsului mai mare decit a celor
inalte
o somnul
 frecventa pulsului in timpul somnului este mai redusa
o alimentatia
 in timpul digestiei, frecventa pulsului creste
o efortul fizic
 determina cresterea frecventei pulsului, care scade dupa incetarea
efortului
o produc cresterea frecventei pulsului
 emotiile
 plinsul
 minia
- factori sociali
o mediul ambiant
 prin concentratia de oxigen a aerului inspirat, influienteaza
frecventa pulsului
Manifestari de independenta
- frecventa
o reprezinta numarul de pulsatii/min
 la n n 130 -140 p/min
 la copilul mic 100 -120 p/min
 la 10 ani 90 – 100 p/min
 la adult 60 -80 p/min
 virstnic peste 80 -90 p/min
- ritm
o pauzele dintre pulsatii sunt egale
o pulsul este ritmic
- sfigmograma
o anacrota
o catacrota
o inflexiune discrota
- amplitudine (volum)
o este determinata de cantitarea de singe existenta in vase
13
o este mai mare cu cit vasele sunt mai aproape de inima
o la arterele simetrice, volulmulpulsului este egal
- tensiunea pulsului
o este determinata de forta necesara in comprimarea arterei, pentru ca unda
pulsatila sa dispara
- celeritatea
o reprezinta viteza de ridicare si coborire a undei pulsatile
- coloratia tegumentelor
o coloratie roz a tegumentelor inclusiv a extremitatilor
o tegumentele sunt calde
b. tensiunea arteriala
- reprezinta presiunea exercitata de singele circulant asupra peretilor arteriali
- factorii care determina tensiunea arteriala
o debitul cardiac
o forta de contractie a inimii
o elasticitatea si calibrul vaselor
o viscozitatea singelui
- tensiunea scade de la centru la periferie
Factorii care influienteaza tensiunea arteriala

- factori biologici
o virsta
 tensiunea este mai mica la copii si creste pe masura ce inainteaza
in virsta
 se stabileste la adult
 creste usor la persoana virstnica
o somnul
 T A in timpul somnului este mai mica decit in starea de veghe
o activitatea
 diurna produce o crestere a tensiunii arteriale
 efortul fizic produce cresterea tensiunii arteriale, cu revenirea la
valorile initiale dupa incetarea acestuia
o emotiile, bucuriile, anxietatea determina cresterea tensiunii arteriale
o climatul
 frigul produce vasoconstrictie, deci cresterea T A
 caldura produce vasodilatatie , deci scaderea T A
- tensiunea maxima se obtinein timpul sistolei ventriculare
- tensiunea minima se obtine in timpul diastolei
o intre 1 -3 ani 75-90/50-60 mmHg
o intre 4 -11 ani 90-110/60-65 mmHG
o intre 12- 15 ani 100-120/60-75 mmHg
14
o adult 11-140/75-90 mmHg
o virstnic peste 150/peste 90 mmHg
- tensiunea diferentiala reprezinta diferenta TA max TTA min
o TA dif = TA max 140 – TA min 80 = 60mmHG
- mentinerea raportului intre TA max si TA min
o TA min = TA max/2 + 1 sau 2
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei circulatiei sanguine

- educa pacientul
o pentru asigurarea conditiilor igienice din incapere – aerisire
o sa-si mentina tegumentele curate, integre
o sa aiba o alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi, de clorura de sodiu
o sa evite tutunul, consumul exagerat de alcool
o sa evite sedentarismul
o sa porte imbracaminte lejera, care sa nu stinjeneasca circulatia
2. Dependenta in satisfacerea nevoii
CIRCULATIA INADECVATA
- tegumente modificate
o reci, palide datorita irigarii insuficiente a pielii
o cianotice – coloratie violacee a unghilor, buzelor, lobului urechii
- modificari de frecventa a pulsului
o tahicardie – cresterea frecventei pulsulu
o bradicardie – scaderea frecventei pulsului
- modificari de volum ale pulsului
o puls filiform – cu volum foarte redus, abia perceptibil
o puls asimetric – volum diferit al pulsului la arterele simetrice
- modificarile de ritm ale pulsului
o puls aritmic – pauze inegale intre pulsatii
o puls discrot – se percep 2 pulsatii, una puternica si alta slaba, urmata de o
pauza
- modificari ale TA
o hipertensiune arteriala – cresterea TA peste valorile normale
o hipotensiune arteriala – scaderea TA sub valorile normale
o modificari ale TA diferentiale – variatile TA max si TA min nu se fac
paralel
o TA diferita la segmente simetrice – brat sting, drept
- hipoxemie
o scaderea cantitatii de oxigen din singe
- hipoxie
o diminuarea cantitatii de oxigen in tesuturi
15
Surse de dificultate
- de ordin fizic
o alterarea
 muschiului cardiac,
 a peretilor arteriali, venosi,
 obstructii arteriale,
 supraincarcarea inimii
- de ordin psihologic
o anxietatea
o stresul
o situatia de criza
- lipsa cunoasterii
o cunoastere insuficienta
 despre alimentatia echilibrata,
 despre sine,
 despre altii,
 despre obiceiurile daunatoare
- pacientul cu circulatie inadecvata
OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI

DELEGATE
Pacientul sa prezinte circulatie adecvata 1. invata pacientul
- sa intrerupa consumul de tutun,
alcool
- sa aiba alimentatie bogata in fructe,
zarzavaturi
- sa reduca grasimile si clorura de
sodiu din alimentatie
2. administreaza medicatia prescrisa
de medic
- tonice cardiace
- antiaritmice
- diuretice
- vasodilatatoare
- hipotensoare
- antianginoase
- anticoagulante
3. urmareste efectul medicamentelor
4. aplica tehnici de favorizare a
circulatiei
- exercitii active, pasive
16
- masaje
Pacientul sa fie echilibrat psihic informeaza pacientul asupra
- stadiului bolii sale
- gradului de efort pe care il poate
depune
- importanta continuarii tratamentului
medicamentos
2. Nevoia de a bea si minca
In esenta alimentatia rationala a bolnavuilui

nu se deosebeste de a unui om sanatos care se hraneste rational
I. Gontea
- definitie
o oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente de
buna calitate si in cantitate suficienta , pentru a-si asigura dezvoltarea,
intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispensabila unei
bune functionari
Independenta in satisfacerea nevoii

- pentru a se mentine sanatoasa , fiinta umana are nevoie de o cantitate adecvata de
alimente
- cantitatea si natura alimentelor nutritive sunt in functie de
o sex
o virsta
o greutate
o inaltime
o activitate depusa
o starea de sanatate
o starea de boala
- o alimentatie adecvata trebuie sa contina
o glucide
o proteine
o lipide
o vitamine
o apa si saruri minerale
Hidratii de carbon – glucide
- reprezinta sursa principala energetica
- este bine ca 50% din necesitatile calorice sa se asigure prin hidrati de carbon daca
nu exista o contraindicatie
o diabet zaharat
o colita de fermentatii
17
o obezitate
- la copii aportul de glucide trebuie marit in
o boli febrile
o casexie
o denutritie
o afectiuni hepatice
o afectiuni renale
- necesarul 4-6 g/kgcorp/24 h
Proteinele
- reprezinta materialele plastice ale organismului
- sunt o sursa importanta de energie
- constituie materia prima a fermentatiilor si a hormonilor
- aportul insuficient determina
o scaderea proteinelor plasmatice
o distrugerea perenchimului hepatic
o aparitia anemiei
o retentie de apa in organism
o formare de edeme
- cresterea cantitatii de proteine este indicata in
o sacina
o alaptare
o arsuri
o aneii
o evacuari peurale si abdominale
o postoperator
- scaderea cantitatii de proteine este indicata in
o boli renale
o afectiuni febrile
Lipidele
- au valoare calorica mare
- alimentele pe aceasta baza au calitati energetice mari intr-un volum mic
- au rol energetic
- intra in compozitia tesutului nervos si a stromei eritrocitare
- reprezinta rezervele de energie ale organismului
- ratia de grasimi se reduce in cazul
o tulburarilor de metabolism
o boli febrile
o insuficienta glandelor care intervin in gigestia si metabolizarea lor
 insuficienta pancreatica
 insuficienta hepatica
 nefroza lipoidica
 diabet zaharat
 obezitate
18
- ratia de grasimi se mareste in
- stari de subnutritie
- hipertiroidism
Vitaminele
- sunt necesare mentinerii metabolismului normal
- nevoia de vitamine creste in timpul activitatii celulare exagerate
- necesitatile normale de vitamine pot ajunge
o 150 mg vitamina C
o 25 mg vitamina B1
o 6 mg vitamina B6
o 8 mg vitamina PP
o 20 mg vitamina K
- acestea se asigura prin consumarea de
o fructe
o legume
o salate
o sucuri de fructe
Apa si sarurile minerale
- in apa se petrec toate reactiile biochimice din organism
- necesarul zilnic de apa la un organism sanatos este de 2500-3000 ml
- Odata cu nevoile de apa , se satisfac si nevoile de saruri minerale
- Organismul sanatos necesita in 24 h
o 4 g de sodiu
o 3-4 g de potasiu
o 2 g de calciu
o 0,15 g de magneziu
o 18 mg de fier
o 6 g de clor
Factorii care influienteaza satisfacerea nevoii
- biologici
o virsta si dezvoltarea
 nevoile alimentare sunt variabile in functie de perioada de crestere
si dezvoltare
o activitati fizice
 cu cit activitatea musculara este mai mare cu atit creste
metabolismul
o orarul si repartizarea meselor
 un program regulat al meselor este recomandat
 intervalul intre mese este in functie de virsta
- psihologici
o emotiile
 influienteaza consumul de hrana, astfel ca unii isi pierd apetitul, la
altii creste apetitul
o anxietatea
19
 hranirea este strins legata de satisfacerea unei nevoi de securitate,
dragoste si de bunastare
- sociologici
o climatul
 iarna necesarul caloric e mai crescut
 vara sunt preferabile mesele usoare si o cantitate crescuta de
lichide
o statutul socio-economic
 deprinderile alimentare bune se formeaza din copilarie
 pot fi influientate de apartenenta la un grup social, saracie
o religia
 in functie de apartenenta religioasa – indivizii au ritualuri si felul
de preparare
o cultura
 alimentatia este strins legata de traditiile si superstitiile fiecarei
culturi
- cavitate bucala
o dentitie buna
o proteza dentara adaptata si in stare buna
o mucoasa bucala roz si umeda
o limba roz
o gingii roz si aderente dintilor
- masticatie
o usoara , eficace
o gura inchisa
- reflex de deglutitie
o prezent
- digestie
o lenta
o nestingherita
- deprinderi alimentare
o programul meselor 3 mese si 2 gustari
o 10 ore repaus nocturn
- apetit
o pofta de mincare – senzatie agreabila, tradusa prin dorinta de hrana
- foame
o senzatie dezagreabila, tradusa prin nevoia de a minca
- satietate
o senzatie de plenitudne
- hidratare
o consum de lichide in functie de nevoi
- gust si valoare acordate mincarii
o alegerea alimentelor
o servirea mesei in grup sau singur
20
o traditii
o educatie
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoii

- calculeaza necesarul de calorii /24 h in functie de
o activitate
 in repaus 25 cal/kgcorp/24h
 activitate usoara 35-40 cal/kgcorp/24h
 activitate intensa 45-60 cal/kgcorp/24h
o virsta
 plus 20-30% pentru copii
 minus 10-15% pentru virstnici
- calculeaza ratia alimentara echilibrata
o numar de calorii in functie de virsta si activitate
 asigura echilibrul intre elementele energetice si cele neenergetice
 ratia alimentara sa cuprinda alimente din toate grupele ghidului
alimentar, cunoscind valoarea energetica a principiilor alimentare,
cunoscind valoarea energetica a principiilor alimentare
 glucide - 4,1 cal prin metabolizarea unui gr
 lipide - 9,3 cal prin metabolizarea unui gr
 proteine - 4,1 cal prin metabolizarea unui gr
- asigura echilibrul intre principiile nutririve fundamentale astfel
o 50-55% hidrati de carbon
o 10-11115% proteine
o 30-40% lipide
- asigura echlibru intre aciditate si alcalinitate
- calculeaza numarul de calorii/kg corp/24 h in stari fiziologice
o +30% la
 Spotivi
 Sarcina
 alaptare
- cerceteaza gusturile si deprinderile alimentare
- alege alimentele tinind seama de preferintele , deprinderile si nevoile bolnavului
- inlocuieste la nevoie un aliment cu altul conform echivalentelor cantitative si
calitative
Survin urmatoarele probleme
- alimentatie inadecvata prin deficit
- alimentatie inadevata prin surplus
- dificultate de a se alimenta si hidrata
- dificultate in a urma dieta
- greturi si varsaturi
- refuz de a se alimenta si hidrata
21
- de ordin fizic
o alterarea mucoaselor cailor digestive si a peristaltismului intestinal
o alterarea parenchimului hepatic si a cailor biliare
o obtructii
o tumori
o strngulari
o tubaj nazo-gastric
o supraincarcare
 intoxicatii alcoolice
 abuz de medicamente
o dezechilibre
 durere
 dezechilibre
 metabolice
 electrolitice
 endocine
 neurologice
o tulburari de gindire
 anxietate
 stres
 situatii de criza
- de ordin sociologic
o foame
o insalubritate
o malnutritie
- lipsa cunoasterii
o lipsa de cunostiinte
o insuficienta cunoastere de sine
Alimentatie inadecvata prin deficit
- deficitul este un aport insuficient de elemente nutritive – afecteaza starea

nutritionala
- factorii implicati
o proaste obiceiuri in legatura cu alimentatia
o boli organice
o boli psihice
o intoxicatii alcoolice
o intoxicatii medicamentoase
- anorexie
o lipsa poftei de mincare
- disfagie
o greutate la inghitire
22
- conditia cavitatii bucale
o absenta dintilor
o carii dentare
o gingivite
o ulceratii ale buzelor, ale mucoasei bucale
o limba incarcata
o depunere saburala
o glosite
o dificultate in masicatie
- starea tegumentelor
o tegumente uscate
o pierderea elasticitatii
o acnee
o dermatita
- digestie
o dificultate in digestia si absorbtia alimentelor
o greata
o varsaturi
o regurgitatii
o aerofagie
o pirozis
- deprinderi alimentare
o greseli in pregatirea alimentelor
o greseli in alegerea alimentelor
o orar nesatisfacator al meselor
o pierderea obisnuintei prin schimbarea conditiilor de mediu
- hidratare
o consum redus de lichide si saruri minerale
o pierdere in greutate
- semne de dezechilibru
o slabiciune
o tegumente si mucoase uscate
o urini concentrate
- gust si valoare acordate mincarii
o dezordonat
o maninca in picioare sau in pat
o obiceiuri gresite
 consum de un singur fel
 consum de hrana rece
OBIECTIVE INTERVENTII
pacientul sa aiba o stare de bine fara greturi - aseaza pacientul in pozitia
si varsaturi semisezind , sezind sau in decubit
23
dorsal cu capul intr-o parte
- protejeaza lenjeria cu musama si
aleza in functie de pozitia
pacientului
- ajuta pacientul in timppul
varsaturilor, sprijinindu-l
- il invata sa respire profund
- aplica tratamentul medicamentos –
antiemetice, vitamine, saruri
minerale
- incurajeaza pacientul
- reduce sau opreste aportul de
lichide si alimente
Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic - alimenteaza pacientul parenteral,
instituind perfuzii cu glucoza 5%,
10%,20%, 33%, 40%; hidrolizante
si amestecuri de aminoacizi,
vitamine si electroliti la indicatia
medicului
- calculeaza numarul de calorii in
functie de diferite stari patologice:
adauga 13 % pentru fiecare grad de
temperatura peste 370C, 20-30%
pentru agitatie, convulsii, distructii
celulare
- dupa incetarea varsaturilor
reidrateaza pacientul treptat, cu
cantitati mici de lichide reci oferite
cu lingurita
- exploreaza gusturile si obiceiurile
alimentare ale pacientului
- constientizeaza pacientul asupra
importantei regimului alientar in
mentinerea sanatatii
- face bilantul lichidelor ingerate si
eliminate
Pacientul sa fie echilibrat nutritional - exploreaza preferintele pacientului
asupra alimentelor permise si
interzise
- serveste pacientul cu alimente la o
temperatura moderata, la ore
reguleta si prezentate atragator
- invata pacientul categoriile de
alimente din ghidul alimentar si
echivalentele cantitative si calitative
ale principiilor alimentare, in
24
vederea inlocuirii unui aliment cu
altul
- 100 g de glucide sunt cuprinse in –
100 g zahar, 120 g orez, 135 g
taitei, 200 g piine, 450 g fructe
uscate, 200 g legume uscate, 500g
cartofi, 650 g fructe proaspete
- 100 g proteine sunt cuprinse in –
3000 ml lapte, 450 g carne alba ,
650 g peste, 400g brinza
- 100 g lipide sunt cuprinse in aceeasi
cantitate de ulei vegetal, unt, umtura
de porc
- Lasa pacientul sa aleaga alimentele
dupa gusturile sale , respectind
contraindicatia regimului
Pacientul sa fie echilibrat psihic - asigura un climat cald, confortabil
- ii explica scopul interventilor
Alimentatia inadecvata prin surplus
- surplusul este un aport alimentar exagerat canttativ si calitativ

- un individ poate ingera o cantitate mare de alimente din mai multe motive
o stres
o anxietate
o singuratate
o tulburari psihice
o dezechilibru endocrin
- indice pobderal peste 15-20%
o greutatea corporala cu 15-20% mai mare decit greutatea ideala
o greutatea ideala se calculeaza cu formula
 Gkg = 50 + 0,75(Tcm-150)+V-20/4x0,9
 Gkg greutate corporala exprimata in kg
 Tcm talia exprimata in cm
 V virsta exprimata in ani
 0,9 factor de corectie care se aplica numai la
femei
o ingrasare
- bulemie
o senzate exagerata de foame
o maninca fara control
- polifagie
o nevoie exagerata de a minca
25
o absenta sentimentului de satietate
- greturi si varsaturi
o eliminare pe gura , partial sau in totalitate, a continutului gastric
Interventii
OBIECTIVE INTERVENTII
pacientul sa aiba greutate corporala in - asistenta exploreaza gusturile
functie de inaltime, sex si virsta bolnavului la diferita categorii de
alimente
- invata bolnavul valoarea energetica
a alimentelor si necesarul in functie
de activitatile fizice si virsta
- alcatuieste un regim alimentar
hipocaloric
- urmareste bolnavul sa consume
numai alimente cuprinse in regim
- urmareste orarul si distributia
meselor
- urmareste periodic greutatea
corporala
Pacientul sa desfasoare activitate fizica - constientizeaza bolnavul de
crescuta importanta activitatilor fizice
moderate
- stabileste un program de
activitatifizice , in functie de gusturi
si capacitate, impreuna cu bolnavul
Pacientul echilibrat psihic - asistenta permite exprimarea
emotiilor, a sentimentelor
bolnavului
- il invata metode de relaxare
- la nevoie administreaza medicatie
sedativa la indicatia medicului
- manifestari de dependenta
o
- sursa de dificultate posibila
Probleme Manifestari Sursa de dificultate obiective

Dificultate de a se - dificultate de a - slabiciune - sa se alimenteze
hidrata si alimenta inghiti - oboseala utilizind ustansile
- dificultate de a - lipsa de cunostiinte - sa consume
digera in uitlizarea alimente care se
- dificultate de a ustensilelor maninca cu miinile
mesteca - diminuarea – fructe, piine – la
- incapacitatea de a mobilitatii fiecare masa
26
folosi ustensile - sa se alimenteze
pentru a se alimenta singur
- sa se hidrateze
Dificultate sau refuz - bautul lichidelor - obisnuinte - sa-si urmeze
de a urma dieta interzise alimentare culturale regimul in fiecare zi
- mincatul diferite - sa utilizeze
alimentelor interzise - lipsa de cunoastere substituientii
- omisiuni ale a alimentelor alimentari care
meselor permise sau intezise respecta regimul
- mese neechilibrate si inlocuitorii
regimului
- neacceptarea bolii
Greturi, varsaturi - efort pentru a - anxietate - sa-si diminueze
voma - obisnuinte greturile
- hematemeza alimentare deficitare Sa nu mai aiba
- regurgitatie freturi
- varsaturi Sa-si diminueze
alimentare biliare varsaturile
sau cu mucozitati Sa nu mai aibe
varsaturi
Refuzul de a se - nu vrea sa bea nici - stare depresiva -sa-si exprime
alimenta si a se un lichid - lipsa cunoasterii acceptul de a bea si
hidrata - nu vrea sa manince nevoilor de minca
nici o mincare alimentatie si Sa manince la
hidratarea fiecare masa
organismului necesarul caloric
- singuratate
3. Nevoia de a elimina
- reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele nefolositoare,

vatamatoare rezultate din metabolism
- excretia se realizeaza pe mai multe cai
o aparat renal – urina
o piele – transpiratie – perspiratie
o aparat respirator
o aparat digestiv – scaun
o aparat genital feminin – menstruatie
o in stari patologice apar eliminari pe cale digestiva, sub forma de varsaturi
si pe cale respiratorie – sputa
Generalitati
- mentinerea constanta a compozitiei mediului intern se realizeaza prin procesul de

homeostazie
27
- toate schimburile volumului extracelular antreneaza modificari in compozitia
lichidelor celulare
- rinichii sunt principalele organe ale homeostaziei care mentin compozitia chimica
a lichidelor din organism la un nivel normal
- substantele folositoare organismului sunt absorbite prin osmoza
- prin roul sau de exceptie pielea completeaza eliminarea renala
- un rol important il au plaminii care controleaza CO2 si O2
- organismul trebuie sa se debaraseze de deseurie rezultate din digestie
- si alte substante nefolositoare trebuie eliminate de exemplu la femei de la
pubertaye la menopauza se elimina o secretie sanguina menstruala ce se produce
la sfirsitul fiecarui cilu menstrual daca ovulul nu a fost fecundat

- factori biologici
o alimentatia
 cantitatea si calitatea alimentelor ingerate de individ influienteaza
satisfarea nevoi de eliminare
 o buna hidratare si alimentatie bogata in reziduri faciliteaza
eliminarea intestinala si vezicularamesele luate la ore fixe
favorizeaza ritmul eliminarilor
o exercitile
 activitatea fizica amelireaza randamentul muscular
 fortifica musculatura abdominala si pelvina care au au rol
important in eliminarea intestinala
o virsta
 are rol important in satisfacerea nevoi daca tinem seama de
controlul sfincterelor
 la copii controlul se obtine la 2-3 ani
 la persoanele virstnice diminuarea tonusului musculaturii
abdominale poate provoca lipsa de control a eliminarii
 la barbati hipertrofia prostatei determina tulburari de mictiune
o programul de eliminare intestinala
 regularitatea programului de eliminare este un factor ce
influienteaza satisfacerea acestei nevoi
 memntul ales pentru defecare poate varia de la un individ la altul
o stresul
o anxietatea
o emotiile puternice – pot modifica frecventa , cantitatea si calitatea
eliminarilor urinare si intestinale
o normele sociale
 fiecare societate isi stabileste masuri de igiena astfel incit indivizii
sa respecte salubritatea locurilor publiice
o educatia
o cultura
28
I. Independenta in satisfacerea nevoii
- urina – solutie apoasa prin care sunt eliminate substantele rezultate din
metabolismul intermediar protidic inutile si toxice pentru organism
- in mecanismul de eliminare intervin alaturi de rinichi si tubul digestiv, ficatul,
glandele cu secretie interna, starea functionala a aparatului circulator – toate fiind
influientate de activitatea sistemului nevos
- terminologie
o mictiune – emisiune de urina, act fiziologic constient de eliminare
o diureza – cantitate de urina eliminata de organism timp de 24 ore
- cantitatea
o variaza in functie de virsta
 n n – 30-300ml/24h
 copii 500-1200ml/24h
 adult 1200 1400ml/24h 1800ml/24h
- frecventa miciunilor
o n n mictiuni frecvente
o copil 4-5/zi
o adult 5-6/zi
o virstnic 6-8/zi
- ritmul mictiunilor
o 2/3 din numarul mictiunilor in timpul zilei, 1/3 noaptea
- culoarea urinei
o galben deschis pina la galben inchis
o cu cit urina va fi mai diluata cu atit va fi mai deschisa
o modificare in functie de alimente
 culoare inchisa - in regim bogat in carne
 culoare deschisa - in regim vegetarian
o medicamentele schimba culoarea
 rosu, roz caramiziu – piramidon
 albastru – verde – albastru de metilen, mitoxantron, anumite
urodezinfectante
 cafeniu- rosu sau brun negru – chinina, acid salicilic
- mirosul urinei
o de bulion - urina proaspata
o amoniacal – dupa un timp din cauza fermentatiei alcaline
- reactia urinei
o normal – reactie acida pH=4,5-7
o in functie de alimentatie
 regim bogat in carne – acidifica urina
 regim vegetarian – scade aciditatea
29
- aspectul urinei
o normal – clar, transparenta la inceput
o dupa un timp poate deveni tulbure in mod normal
- densitatea urinei
o se determina imediat dupa emisia urinei, pentru ca prin racire se schimba
densitatea
o normal 1010-1025 la regim mixt, la temperatura de 150C
o temperatura mai mica sau mai mare modifica densitatea
- scaunul – resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din

organism prin actul defecatiei
- este alcatuit din
o reziduurile ramase in urma digestiei alimentelor
o celule descuamate de pe suprafata tubului digestiv si a glandelor digestive
o produsele de excretie a tubului digestiv si a glandelor anexe
o numar mare de microbi
- terminologie
o defecatie – eliminarea materilor fecale prin anus
- frecventa
o la adult 1-2/zi sau unul la 2 zile
o nn 1-2 scaune/zi
- orar
o ritmic la aceeasi ora, dimineata la trezire
- cantitate
o zilnic 150-200 gr
- consistenta
o pastoasa
o omogena
- forma
o cilindrica
o diametru de 3-5 cm
o lungime variabila
- culoare
o bruna la adult, data de stercobilina
o in functie de alimentatie
 deschis galben – lactate
 brun inchis – carne
 negru – alimente preparate care contin singe
 verde – legume verzi
 caracteristica alimentului – mure, ciocolata, afine
o in functie de medicamente
 brun inchis – bismut
 negru verzui – fier
30
 alb – bariu
 negru mat - carbune
- miros
o fecaloid – difera de la individ la individ
- la copilul mic
o culoare
 in primele 2-3 zile dupa nastere – verde brun inchis – meconiu
 aspectul si culoarea se modifica in functie de alimentatie
 galban auriu – sugar alimentat la sin, in contact cu aerul,
prin oxidarea bilirubinei devine verde
 galben deschis – sugar alimentat artificial
 brun – dupa introducerea fainii in alimentatie
o numar
 3-4/zi pina in luna VI-a cind se reduce la 2-3 /zi
 cel alimentat artificial – 1-2/zi
o miros
 usor acru, reactie acida – alimentat la sin
 fad, reactie alcalina sau neutra – alimentatie artificiala
- transpiratie – fenomen fiziologic prin care organismul isi intensifica pierderea de

caldura si functia de excretie prin intermidiul glandei sudoripare
- terminologie
o sudoare – solutie apoasa constituita din apa 990g% si 10 % reziduu uscat –
uree, urati, acizi grasi, saruri minerale
- reactia
o acida – 5,2 sau usor alcalina
- cantitatea
o minima pentru a mentine umiditatea pliurilor
- mirosul
o variaza in functie de alimentatie, climat si deprinderile igienice
- perspiratia
o pierderi insensibile de apa prin evaporare la nivelul pielii si prin expiratie
o compozitia aerului expirat
 oxigen16%
 dioxid de carbon 3%
 azot 74%
 apa 7%
- menstra – pierdere temporara sau periodica de singe, prin organele genitale –
apare la pubertate si dispare dupa menopauza si in timpul sarcinii
31
- ritm
o la 28-35 de zile
- durata
o 3-5 zile
- Aspect
o Mucos, amestecat cu singe si detrisuri celulare, nu coaguleaza
- Culoare
o Rosu negricios la inceput, apoi rosu deschis
- Cantitate
o 50-200 g
- Miros
o dezagreabil
- evolutia
o fara dureri
o usoara jena fiziologica

- cerceteaza deprinderile de eliminare ale pacientului
- planifica programul de eliminare, tinind cont de activitatile sale
- planifica exercitii fizice
- il invata tehnici de relaxare
- cerceteaza depriderile alimentare ale pacientului
- recomanda consumarea alimentelor si a lichidelor ce favorizeaza eliminarea
II. Dependenta in satisfacerea nevoi
- in conditii patologice exista mari pierderi de lichide prin
o poliurie
o diaree
o varsaturi
o drenaj
o diaforeza
32
o expectoratie abundenta
o stomii
- de ordin fizic
o alterarea mucoasei intestinale
 diaree
 constipatie
o diminuarea peristaltismului
 constipatie
o slabirea sau relaxarea sfincterelor
 incontinenta
 retentie
o lipsa de control al sfincterelor
o alterarea centrilor nervosi
o accidente cerebro-vasculare
o spasme vezicale
o anomalii ale cailor urinare
 eliminare urinara inadecvata
o alterarea cailor urinare
o alterarea parenchimului renal
o tumori
o intoxicatii alimentare si medicamente
o dezechilibru metabolic
o durere
o anxietate
 diaree
 constipatie
o stres
o situate de criza
33
 incontinenta urinara sai de fecale
o poluarea apei
o alimente alterate
o schimbul modului de viata
o program de lucru inadecvat
o insalubritatea mediului
o temperatura ambianta prea ridicata
- lipsa cunoasterii
o lipsa de cunoastere
o insuficienta cunoastere a sinelui, a mediului inconjurator
Cind nevoia de eliminare nu este satisfacuta , survin o serie de probleme de
depandenta
1. eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ
2. retentie urinara
3. incontinenta de urina si fecale
4. diaree
5. constipatie
6. varsaturi
7. eliminare mestruala inadecvata
8. diaforeza
9. expectoratie
10. deshidratare
1. eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ
manifestari de dependanta
Modificari patologice ale diurezei
Poliurie - eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500 ml/24h
- poate fi:
- trecatoare
- durabila
34
Trecatoare Apare
Durabila - in perioada de efervescenta a unor boli infectioase –
Permanenta pneumonie, hepatita epidemica
- dupa colici renale, accese de angina, de epilepsie si isterie
- in perioada de resorbtie a edemelor, transsudatelor si
exudatelor seroase
- in scleroza renala cind rinichiul si-a pierdut capacitatea de
concentrare, poate creste pina la 5-6 l/zi
- in diabetul – eliminarea cantitatii mari de de glucoza prin
urina, necesita o mare cantitate de apa
- in diabetul insipid – lipsa de secretie a hormonului antidiuretic
hipofizar, impiedica reabsorbtia tubulara a apei, cantitatea de
urina poate ajunge pina la 10-30 l/zi
- in pielite, pielonefrita, tuberculoza renala – reflex de aparare
al organismului
Oligurie - excretia urinei sub 800 ml/24 ore
- poate fi determinata de cauze renale siextrarenale
- apare in:
- afectiuni insotite de deshidratarea organismului prin -
transpiratii abundente, diaree accentuata, varsaturi incoercibile
- hemoragii abundente
- perioada de formare a colectiilor seroase
- insuficienta circulatorie cu formare de edeme
- perioada acuta a bolilor infectioase
- glomerulonefrite acute insotite de edeme
Anuria - lipsa urinei in vezica
- apare in :
- glomerulonefrita acuta
- nefroze toxice
- arsuri intinse
- stari de soc traumatic si chirurgical
35
- traumatisme lombare
- angajarea unui calcul intr-unul din uretere
Tulburari de emisiune urinara
Polakiuria - senzatie de mictiune foarte frecventa
- cantitatea emisa foarte mica
- cauze:
- actiuni iritative asupra mucoasei vezicale
- procese intravezicala si de vecinatate – cistita, tuberculoza
renala, neoplasm, calciloza, inflamatii
- hierexcitabilitatea mucoasei vezicale
Nicturia - inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea
de urina emisa in timpul zilei fata de cea emisa in timpul
noptii
- apare in insuficienta ventriculara stinga – in cursul zilei inima
nu a asigurat trecerea prin rinichi a unei cantitati necesare de
singe
Disuria - eliminarea urinii se face cu durere si cu mare greutate
- apare in :
- inflamatii acute ale uretrei
- stricturi uretrale
- edeme ale mucoasei urettale
- hipertrofie de prostata
Alte manifestari de dependenta
Hematuria - prezenta singelui in urina
- culoare - rosu deschis, rosu inchis, rosu brun
- uneori in caz de hematurie urina este tulbure asemanatoare cu
spalatura de carne
Albuminuria - prezenta proteinelor in urina
Glicozuria - prezenta glucozei un urina
Hiperstenuria - urina foarte concentrata
- densitate crescuta
Hipostenuria - urina foarte diluata
- densitate mica
- apare in bolile rinichiului
36
Izostenuria - urina cu densitate mica
- se mentine in permanenta la aceleasi valori indiferent de
regim
Atentie
- in poliurie culoare deschisa = densitate mica
- in ologurie culoare inchisa=densitate mare
- intre cantitate, culoare si densitate este o strinsa legatura
Edeme - acumulare de lichid seros in tesuturi
- se manifesta prin – cresterea in volum a regiunii edematiate,
sterera cutelor naturale, pierderea elasticitatii tesutului
edematiat, cu pastrarea urmalor presiunii digitale „semnul
godeului”, pielea este palida, lucioasa si stravezie
Urina tulbure - in mod patologic urina este tulbure din cauza sarurilor
minerale, puroiului, microbilor
Urina cu miros - in diabetul zaharat din cauza prezentei acetonei
de fructe coapte
sau cloroform
Durere lombara
Sete intensa
Greturi, varsaturi
Interventile asistentei
Obiective Interventila asistentei
Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic - face zilnic bilantul hidric
si acidobazic - cintarestepacientul
- corecteaza dezechilibrul hidric prin
hidratare sau reducerea aportului de
lichide si electroliti in functie de
ionograma serica si urinara
- corecteaza dezechilibrul acido-bazic
in functie de rezerva alcalina la
indicatia medicului
Pacientul sa nu prezinte complicatii - recolteaza urina pentru examen
cutanate, respiratorii, urinare chimic si bacteriologic
37
- administreaza antiseptice urinare ,
sulfamide, antibiotice conform
antibiogramei si la indicatia
medicului
- asigura igiena corporala
- serveste pacientul la pat cu urinar si
bezinet la nevoie
- schimba lenjeria de corp si pat oride
cite ori este nevoie
Pacientul sa fie echilibrat psihic - asigura atmosfera calda
- raspunde prompt si plina de
solicitudine la chemare
- incurajeaza pacientul sa-si expprime
gindurile si sentimentele in legatura
cu problema de dependenta
- comunicarea joaca un rol foarte
important
2. retentie urinara – ischiurie

- reprezinta incapacitatea vezicii urinare de a-si eacua continutul
- a nu se confunda cu anuria
- cauze
o obstacol in calea eliminarii uriniei
 calculi
 stricturi cicatriceale
 hipertofie de prostata
o paralizii a vezicii urinere sau a sfincterelor
o inmielita
o tabes
o polimielita
o traumatisme medulare
38
o pareze trecatoare
o coma
- determina o distensie extrema a vezicii, care va bomba , situatie ce va fi pusa in
evidenta prin palpare deasupra simfizei pubiene in timp ce in anurie vezica ramine
goala
-
- glob vezical
o distensia vezici urinare deasupra simfizei pubiene
- mictiuni
o absente
- polakiurie
o mictiuni frecvente
o in cantitati mici
Obiective Interventii
Pacientul sa aiba mictiuni spontane - verifica prezenta globului vezical
- incearca stimularea evacuarii:
- introduce bazinetul cald sub bolnav
- pune comprese calde pe regiunea
pubiana
- lasa robinetul deschis sa curga apa
- introduce miinile pacientului in apa
calda
- efectueaza sondaj vezical pentru
eliminarea urinii la indicatia
medicului
Pacientul sa aiba echilibru psihic - invata pacientul ca trebuie sa existe
o relatie intre nevoia de a bea, a
minca , a face exercitii fizice si a
elimina, pentru a stabili propriul
39
orar de ingestie si eliminare
- invata pacientul pozitia corecta
pentru usurarea mictiunii si golirea
completa a vezicii
- linisteste pacientul si il incurajeaza
sa-si exprime sentimentele in
legatura cu problema sa
- asigura un climat cald
3. incontinenta de urina si fecale

- poate rezulta in urma unor
o afectiuni,
o traumatisme ale maduvei spinarii,
o pierderea starii de constienta,
o deteriorarea activitatii sfincterelor,
o cresterea presiunii abdominale
- copii si persoanele virstnice sunt predispuse la incontinenta
- o forma particulara la copii este – enurezisul nocturn
- incontinenta urinara
o emisiuni urinare involuntare si inconstiente
o apare in :
o leziuni medulare
o sfirsitul accesului de epilepsie
o afectiuni neurologice
o slabirea functiei sfincterului
o traumatisme
- enurezis
o emisie de urina noaptea , involuntara si inconstienta
40
o se manifesta mai frecvent la copii cu tulburari nevrotice , dupa virsta de 3
ani
- incontinenta de fecale
o pierderi de materii fecale involuntar si inconstient
- iritarea tegumentelor regiunii anale
Obiectiva Interventii
Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase - sa schimbe lenjeria de corp si de pat
integre si curate dupa fiecare eliminare
- daca e posibil recomanda purtarea
chilotilor cu captuseli careabsorb
urina si nu produc miros neplacut si
iritatia tegumentelor
- asigura igiena locala riguroasa,
dupa fiecare eliminare
- aplica creme protectoare
- instaleaza sonda vezicala, la
indicatia medicului
Pacientul sa-si recapete controlul - asigura aport lichidian adecvat in
sfincterelor functie de bilantul hidric
- stabileste un orar de eliminare
- formeaza deprinderi de eliminare la
ore fixe
- trezeste pacientul din somn pentru a
urina
- invata pacientul pozitia adecvata ,
care favorizeaza golirea completa a
vezicii
- urmareste cresterea presiunii prin
masajul vezicii sau prin pozitia
asezat si aplecat inainte, care
41
contribuie la declansarea mictiunii
si la eliminarea urinei ramase
- invata pacientul exercitii de intarire
a musculaturii perineale
- contractia muschilor posteriori ai
planseului pelvin, ca si pentru a
impiedica defecarea
- contractii ale muschilor anteriori ai
planseului pelvin ca si pentru a opri
mictiunea
- contractia muschilor se face inainte
si dupa mictiune, timp de 4
secunde, apoi relaxarea lor se repeta
de 10 ori
- de 4 ori / zi sau mai des daca e util
- oprirea jetului urinar in timpul
mictiunii si reluarea eliminarii de
mai multe ori
- cresterea capacitatii vezicii urinare
prin asteptarea , timp de
aproximativ 5 minute de la senzatia
de mictiune pina la momentul
eliminarii
Pacientul sa fie echilibrat psihic - asigura o ambianta in care sa fie
respectata intimitatea pacientului
- incurajeaza bolnavul sa-si exprime
ceea ce simte in legatura cu aceasta
problema
- arata simpatie, toleranta, rabdare
- raspunde cu solicitudine
- administreaza medicatia
42
simptomatica la idicatia medicului
4. diareea
- tranzitul intestinal accelerat provoaca diaree

- factori determinanti
o exacerbarea peristaltismului intestinal
o cresterea secretiei intestinale
o scaderea resorbtiei
o greseli alimentare
o stres
- factori declansatori
o cauze nervoase
o cauze inflamatoare
o continut intestinal cu efect excitant
o
- frecventa
o numar mare in 24 ore
 3-6 scaun/zi – enterite, enterocolite
 20-30 scaune/zi – sindrom dezinteric
 80-100 scaune/zi - holera
- consistenta
o scazuta
o scaune moi, pastoase, semilichide
o apoase, dupa purgative saline
- cantitate
o marita in diareeile gastrogene de natura aclorhidrica
o scazuta , foarte redusa in dizenterie 10-15 g
- culoare
43
o galben aurie in diaree – in functie de viteza tranzitului intestinal, bilirubina
nu are timp sa se reduca
o verde cind bilirubina se oxideaza la nivelul intestinului gros
o albicios ca argila – icter mecanic din cauza pigmentilor biliari, pancreatite
cronice din cauza unor cantitati mari de grasimi nedigerate
o bruninchis – icter hemolitic
o negru ca pacura , moale, lucios – hemoragii in portiunea superioara a
tubului digestiv
o scaun amestecat cu singe proaspat – hemoragii in portiunea inferioara a
tubului digestiv
- miros
o in functie de procesele de fermentatie si putrefactie de la nivelul
intestinului gros
 acid – fermentatie exagerata
 putred – putrefactie exagerata
 rinced – grasimi nedigerate – steatoree
 foarte fetid – cancer al colonului si rectului
 de varza stricata – infectie cu colibacil
- aspect deosebit si cu elemente anormale
o aspect asemanator cu
 zeama de pepene sau supa de linte – febra tifoida
 zeama de orez – intoxicatii, lambilaza, holera
 balega de vaca – in colite
o cu continut de elemente patologice
 mucus, puroi, singe – colite ulceroase, cancer rectal, dizenterie
 tesut muscular nedigerat – creatoree – in achilie gastrica (absenta
in sucul gastric a acidului clorhidric si enzimelor gastrice,)
pancreatita cronica
 scaune cu paraziti intestinali sau oua de paraziti
- crampe
44
o contractii dureroase , involuntare si pasagere ale muschilor abdominali
- colica
o durere cauzata de miscari peristaltice exagerate
- durere locala
o durere la nivelul anusului si iritatia tegumentelor perineale
- semne de deshidratare
o tegumente si mucoase uscate
o oboseala
o slabiciune
o greata, varsaturi
5. constipatia
- se caracterizeaza prin scaune rare unul la 2-4 zile
- fecalele sunt de consistenta obisnuita , de volum redus, fara resturi alimentare
digerabile
- cauze
o functionale
 accidentale
 habituale
o mecanice
 stenoza intestinala
 cancer al colonului
o tulburari in activitatea sigmoidiana
o simptomatica
 afectiuni pelvine
 gastrointestinale
 esofagiene
 tulburari endocrine
- mai pot determina constipatia si
o modul de viata
45
o hidratare insuficienta
o alimentatia saraca in reziduuri
o unele medicamente
o emotii puternice
- frecventa
o scaun la 2-4 zile din cauza unui tranzit intirziat
o suprimarea completa a eliminarii fecalelor si a gazelor
- orarul
o pierderea orarului obisnuit de eliminare
- cantitatea
o redusa in constipatii
o mare in anomalii de dezvoltare a coloului
- consistenta
o uscata
o crescuta
- forma
o bile dure, de marimea maslinelor – in constipatia spastica
o masa fecaloida abundenta - in constipatia atoa
o bile conglomerate, multiglobale cind materile fecale au stagnat prea mult
in rect
- culoare
o inchisa
- crampe
o cotractii dureroase, involuntare, pasagere ale musculaturii abdominale
- meteorism
o acumulare de gaze in intestin, datorita absorbtiei lor insuficiente,
producerii in cantitati exagerate, in urma unei alimentatii bogate in
celuloza sau in urma aerofagiei
- flatulenta
46
o eliminare frecventa a gazelor din intestin
- tenesme
o senzatie dureroasa de defecare, fara eliminare de materii fecale
- fecalom
o acumulare de materii fecale in rect
- anorexie
- cefalee
- iritabilitate
Modificarile patologice la copilul mic pot fi:
- muco-grunjoase – consistenta neomogena semilichida cu particule solide
- lichide semilichide – au caracter spumos din cauza unor procese fermentative din
intestin
- muco purulente – se elimina puroi, scaunl este foarte fetid
- muco sangvinolent – contine singe
Pacientul sa aibe tranzit intestinal in limite - in constipatie determina acientul sa
fiziologice ingere o cantitate suficienta de
lichide
- recomanda alimente bogate in
reziduri
- stabileste mpreuna cu pacientul sa
faca exercitii fizice cu regularitate
- urmareste si noteaza in foaia de
observatie consistenta si frecventa
scaunelor
- efectueaza la nevoie clisma
evacuatorie la indicatia medicului
- administreaza la indicatie laxative
- in diaree pregateste bolnavul pentru
examinari endoscopice
47
- alimentatia este hidrica in primele
24 ore pina la 48 ore
- asistenta serveste pacientul cu ceai
neindulcit , supa de morcov, zeama
de orez
- treptat introduce mici cantitati de
carne slaba, fiarta, brinza de vaci,
piine alba prajita, supe strecurate,
din legume
- dupa 4-5 zile rece la o alimentatie
mai completa
- administreaza la indicatia medicului
simptomatice, spasmolitice,
antimicrobiene, fermenti digestivi,
sedative
Pacientul sa aiba tegumente si mucoase - curata si usuca regiunea anala, dupa
perianale curate si integre fiecare scaun
- aplica creme protectoare
- face toaleta anusului de mai multe
ori pe zi si dezinfecteaza cu acid
boric 2-3%
pacientul sa-si satisfaca celelalte nevoi - asigura repaus la pat, cind starea
fundamentale generala e alterata
- mentine constanta temperatura
corporala
- incalzeste bolnavul cu termofoare,
paturi, perne electrice
- protejeaza patul cu aleza si musama
- serveste pacientul cu bazinet
Pacientul sa fie echilibrat hidroelctrolitic - hidrateaza pacientul pe cale orala si
prin perfuzii, urmarind inlocuirea
pierderilor de apa si electroliti
48
- recolteaza singe pentru hemocultura
si scaun pentru coprocultura
- monitorizeaza functiile vitale si
vegetative si le noteaza in foaia de
observatie
- calculeaza cantitatea de lichide
ingerate si perfuzata si pe cea
eliminata
Pacientul sa fie echilibrat psihic - da dovada de intelegere si rabdare,
menajind pudoarea pacientului
- il linisteste si il incurajeaza sa-si
exprime emotiile si sentimentele in
legatura cu starea sa
6. varsaturile
- se intelege evacuarea pe gura a continutului stomacului
- este un act reflex , cu centrul in bulbul rahidian, reprezentind o modalitate de
aparare fata de un continut stomacal daunator organismului
- cauzele pot fi
o de origine centrala – cerebrala
 centrul bulbar este influientat direct prin cresterea presiunii
lichidului cefaorahidian – cresterea tensiunii intracraniene
 apar in
 meningite
 encefalita
 tumori
 se produc fara nici un efort
 nu sunt precedate de senzatii de greata si de stare generala alterata
o de origine periferica
 excitatia bulbului vine de la periferie
 este de origine
49
 digestiva
 urogenitala
 boli infectioase
 tulburari metabolice si endocrine
 agenti chimici si medicamentosi
- varsaturile de origine periferica prezinta simptome premergatoare
o greata
o saliva abundenta
o ameteli
o tahicardie
o dureri de cap
- frecventa
o ocazionale – intoxicatii alimentare sau boli infectioase acute
o frecvente – stenoza pilorica
o incoercibile – graviditate si boli psihice
- orar
o matinale – gravide si alcoolici
o postprandiale precoce – nevropatii
o postprandiale tardive – ulcer si cancer gastic
- cantitatea
o mare - stenoza pilorica – la alimentele consumate se adauga secretia
exagerata a glandelor gastrice si resturile ramase de la alimentatiile
anterioare
o mica – citiva zeci de ml
- continututul
o alimentare
o mucoase, apoase – etilici, gravide
o fecaloide – ocluzii intestinale
o biliare – colecistopatii
50
o purulente – gastrite flegmatoase
o sangvinolente
 singele poate proveni din
 stomac
o ulcer,
o cancer gastric,
o gastrita cronica,
o intoxicatii cu substante caustuce
 organele invecinate
o plamin
o esofag
o nas
o gingii
 singele fiind inghitit si apoi eliminat prin varsatura - hematemeza
 in stomac singele fiind digerat – apare varsatura de culoare bruna -
culoarea zatului de cafea – aceasta culoare se datoreste
clorhidratului de hematina - care ia nastere din hemoglobina sub
influienta acidului clorhidric din stomac
 daca hemoragia este abundenta – evacuarea continutului se face
mai repede , singele neavind timp sa fie digerat – atunci varsaturile
vor fi formate din singe proaspat rosu
- culoare
o galben verzuie – biliare
o rosie – hematemeza
o galben murdar – ocluzii
o bruna – aspect zat de cafea – cancer gastric
- miros
o fad, acru – hiperclorhidrii
o fecaloid – ileus
o rinced – fermentatie gastrica
51
- forta de proiectie
o brusc. In jet , fara efort, fere legatura cu alimentatia, fara greata – HIC
- simptome care insotesc varsaturile
o dureri abdominale
o greata – salivatie
o cefalee
o transpiratii reci
o tahicardie
o deshidratare
Pacientul sa fie manajat psihic si fizic in - in functie de starea pacientului il
aseaza aseaza in pozitia
timpul varsaturii
semisezind , sezind sau in decubit
dorsal cu capul intr-o parte aproape
de marginea patului
- linisteste pacientul din punct de
vedere psihic
- il ajuta in timpul varsaturii si
pastreaza produsul eliminat
- ii ofera un pahar de apa sa-si
clateasca gura dupa varsatura
- la indicatia medicului administreaza
medicatia simptomatica
- suprima alimentatia pe gura si
alimenteaza pacientul parenteral,
prin perfuzii
Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic - corecteaza tulburarile electrolitice si

rezerva alcalina
si acidobazic
- rehidratarea orala va incepe incet cu
cantitati mici de lichide reci, oferite
cu lingurita
- fece bilantul lichidelor intrate si
eliminate
- monitorizeaza functiile vitale si
vegetative
7. eliminare menstruala si vaginala inadecvata
52
- menstra este o pierdere de singe prin organele genitale, care apare la sfirsitul
fiecarui ciclu menstrual, daca ovulul nu a fost fecundat de la pubertate pina la
menopauza
- menarha este prima menstra , apare la 11-14 ani , este influientata de mediu,
clima, viata in aer liber
- glandele mucoasei genitale secreta o cantitate redusa de lichid, care contribuie la
procesul de autoaparare a aparatului genital fata de infectie – leucoree fiziologica
- cind aceasta secretie devine abundenta se exteriorizeaza sub forma unei scurgeri
iritante in cantitate variabila – leucoree patologica
- amenoree
o absenta menstruatiei – lipsa completa a mestrelor
- dismenoree
o menstruatie dureroasa
- metroragii
o hemoragii neregulate, aciclice, survenite intre doua menstre succesive
- menoragii
o hemoragii menstruale prelungite
- oligomenoree
o intervale lungi intre menstre
- polimenoree
o intervale scurte intre menstre
- hipomenoree
o cantitate redusa
- hipermenoree
o cantitate crescuta
- leucoree patologica
o de la citiva ml, cind se pateaza lenjeria, pina la 200-400 ml
- hidroree
- secretie vaginala abundenta 200-400 ml
53
- culoare si aspect al scurgerilor vaginale
o ala laptoasa – leucoreea femeilor tinere
o galben verzuie – gonococie
o rosie apoasa sau cafenie – tumori
o seroasa, mucoasa, mucopurulenta, purulenta
- ritmul scurgerilor
o continue sau sporadice, mai ales la oboseala
Pacienta sa aibe o stare de bine, de - asigura repausul la pat
confort,securitate - efectueaza spalaturi vaginale cu
solutii antiseptice dupa ce s-a
recoltat secretia vaginala pentru
examen bacteriologic si citologic
- aplica pansament absorbant si il
fixeaza in T
- schimba pansamentul des
- invata pacienta tehnici de relaxare
- protezeaza patul cu musama si aleza
la nevoie
- calmeaza durerea cu antialgice la
indicatia medicului
Pacienta sa aibe o stare de bine psihic - linisteste pacienta in legatura cu
problema sa
- ii explica scopul interventiilor –
examen genital, examenul secretiei
vaginale, examinari radiologice
- ii administreaza medicatie sedativa
la indicatia medicului
8. diaforeza, transpiratie in cantitate abundenta
54
- sudoarea contribuie la eliminarea apei si a unor deseuri, completind eliminarea
renala
- in cantitate excesiva poate fi patologica ducind la deshidratare
- producerea transpiratiei are loc in functie de o serie de factori
o temperatura mediului ambiant
o efort fizic si intelectual
o ingestie de lichide
o activitatea rinichilor
o starea fiziologica a organismului
- glandele sudoripare se afla sub controlul sistemului nervos vegetativ simpatic
- in sustinerea termoreglarii intervine evaporarea lichidelor de la suprafata pielii
ceea ce ajuta la pierderea de caldura
- prin evaporarea fiecarui ml de sudoare se pierd 0,58 cal
Manifesteri de dependenta
- orar
o mai mult sau mai putin regulat
- cantitate
o 600-1000 ml/24h , ajungind in cazuri extreme la 10 l/24h
- localizare
o generalizata cind temperatura mediului este crescuta
o localizata la palme si plante - boala Basedow, alcoolism cronic, rahitism,
SIDA, tulburari climax
o hiperhidroza –cantitate plantara crescuta , ce stagneaza interdigital si
determina aparitia de micoze si infectii
- miros
o puternic
o variaza in functie de
 alimentatie
 temperatura ambianta
55
 deprinderi igienice
Pacientul sa aibe o stare de bine si confort - ajuta sau mentine tegumentele
fizic curate si uscate
- spala tegumentele ori de cite ori
este necesar
- schimba lenjeria de corp si pat
- invata pacientul sa poarte sosete de
bumbac si sa le schimbe frecvent
- mentine igiena riguroasa a plicilor
si a spatiilor interdigitale
- asigura imbracamine usoara si
lejera
Pacientul sa prezinte echilibru psihic - cu tact si blinete va solicita
pacientului sa se spele
- il incurajeaza sa-si exprime
sentimentele in legatura cu
problemele sale
9. expectoratia
- eliminarea sputei din caile respiratorii
- reprezinta totalitatea substantelor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse
- fiziologic mucoasa cailor respiratorii secreta o cantitae mica de mucus necesara
rprotejarii organelor respiratorii, acesta nu se elimina si nu declanseaza tusea
- patologic –se aduna o cantitate variabila de sputa care actioneaza ca un corp strain
provocind tusea
- culoare
o rosie, sangvinolenta, aerata , spumoasa – hemoptizie
o hemoptoica – striata cu singe
o ruginie culoarea sucului de prune – pneumonie
56
o rosie bruna – cind singele stagneaza in plamini
o rosie gelatinoasa – cancer pulmonar
o roz – edem pulmonar
o galben verzui – supuratii pulmonare
o alba sau alba cenusie – inflamatia bronsica, astm bronsic
o neagra – infarct pulmonar
- miros
o fetid – dilatatia bronsica, caverne tuberculoase
o fetiditate penetranta – gangrena pulmonara
o mirosul pamintului sau al paiului umed – supuratii pulmonare
- consistenta
o spumoasa
o aerata
o gelatinoasa
o viscoasa
o lichida
- forma
o perlata – astm bronsic
o numulara – caverne pulmonare
o mase grunjoase izolate – in saliva
o mulaje bronsice
- aspect
o mucos – astm bronsic, inflamatia bronhiilor
o purulent – supuratii pulmonare
o muco purulent
o seros – edem pulmonar
o pseudomembranos – difteria laringiana
o sangvinolent – edem pulmonar, cancer pulmonar, infarct pulmonar
- cantitate
57
o 50 -100 ml/24h – bronsita, pneumonii, TBC
o pina la 1000ml/24h bronsiectazii, caverne, YBC, gangrena pulmonara si
edem pulmonar
o vomica – eliminarea unei cantitati masive de puroi sau exudat – abces
pulmonar, chist hidatic
Pacientul sa nu devina sursa de infectii - educa pacientul cum sa expectoreze,
nosocomiale sa tuseasca
- il invata sa nu inghita sputa, sa
colecteze sputa in scuipatoare
- sa nu stropesca in jur
- sa nu arunce corpuri straine in
scuipatoare
- curata mucoasa bucala si dintii cu
tampoane
- goleste si curata scuipatorile cu
prudenta, se spala si se
dezinfecteaza
10. deshidratarea
- dezorientare mentala
- letargie – inactivitate totala
- greturi
- oligurie – eliminare sub 800 ml /24h
- pierdere n greutate
- uscaciunea pielii si a mucoaselor
- tahicardie
- urina de culoarea chihlimbarului
- varsaturi
58
- sete
- diaree
- lipsa cunoasterii de hidratare ale organismului
- varsaturi
Obiective
- sa nu prezinte nici un semn de deshidratare
- sa aibe pielea supla si bine hidratata
- sa prezinte o piele fara pliuru cutanate
- sa aibe mucoasele si conjunctivele umede
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
- sunt o necesitate a fiintei umane vii de a fi in miscare, de a-si mobiliza toate

partile corpului prin miscari coordonate, de a pastra diferitele parti ale corpului
prin miscari coordonate, de a pastra diferitele perti ale corpului intr-o pozitie care
sa permita eficacitatea functiilor organismului
- circulatia singelui este favorizata de miscarile si activitatiile fizice
Independenta in satisfacerea nevoilor
- mentinerea independentei miscarii corpului si a bunei posturi este determinata de

integritatea alparatului locomotor, a sistemului nervos si a aparatului vestibular -
sistem care inregistreaza orice schimbare de pozitie, realizand functia de echilibru
a organismului - analizatorul vestibular (pentru poziţia corpului în repaus şi
mişcare) sunt situaţi în urechea internă.
- oasele actioneaza ca pirghii – avind rol fundamental in realizarea miscarilor
- muschii actioneaza prin propietatiile lor
o excitabilitate
o contractilitate
o elasticitate
- aparatul vestibular mentine echilibrul static si dinamic al corpului
- sistemul nervos – cerebelul – alaturi de aparatul vestibular contribuie la reglarea
echilibrului, dar regleaza totodata din tonusul muscular si miscarile sale
- factori biologici
o virsta si dezvoltarea
 copilul mic are miscarile mai putin coordonate , dobindidu-si
controlul pe masura ce iniainteaza in virsta
59
 copilul este foarte activ
 se mobilizeaza si ia tot felul de pozitii
 adultul este activ in deplinatatea puterii , da suplete miscarilor, le
coordoneaza
 virstnicul are forta fizica redusa, la fel agilitatea ramine totusi activ
in exercitii moderate
o constitutia si capacitatiile fizice
 influienteza intensitatea efortului fizic pe care il depune individul
o emotiile
 pot fi exprimate prin miscari ale corpului
 pulsul si tensiunea arteriala se modifica in raport cu emotiile,
stresul, teama
o personalitatea
 temperamentul determia ca individul sa fie mai activ , inflacarat
sau calm, grav
o cultura
 individul practica activitati fizice
 adopta diferite posturi in viata cotidiana, in functie de societatea in
care traieste
o rolurile sociale
 in societate individul poate indeplinii activitati ce impun un efort
fizic mai mare sau mai mic , pe care sa-l compenseze prin
rezistenta fizica si ore suficinte de repaus
o organizarea sociala
 fiecare societate are legi si regulamente pentru ca individul sa-si
mentina sanatatea chiar daca depune un efort deosebit
 societatea organizeaza activitati pentru petrecerea timpului liber in
miscare si agrement
o traditiile, religia
 individul poate lua posturi acceptate, legate de obiceiuri, traditii
sau obiceiuri religioase
- postura adecvata
o functia corpului omenesc bazata pe actiunea sinergica si coordonata a
elementelor aparatului locomotor si a sistemului nervos cu ajutorul carora
se mentine stabilitatea , echilibrul si raporturi constante intre corp si mediu
si intre diferite segmente ale corpului
o in picioare – ortostatism – capul drept inainte
 spatele drept
 bratele pe linga corp
 solduri, gambe drepte
 piciorul in unghi de 90 grade cu gamba
60
o sezind
 spatele drept, rezemat
 bratele sprijinite
 coapsele orizontale
 gambele verticale
 piciorul in unghi de 90 grade cu gamba , sprijinit de podea
o culcat – clinostatism
 decubit dorsal – pe spate
 decubit lateral sting sau drept – intr-o parte
 decubit ventral – pe abdomen
- miscari adecvate
o tipuri de miscari
 abductie
 miscare de indepartare fata de axul median al corpului
 adductie
 miscare de apropiere fata de axul median al corpului
 flexie/extensie
 miscari de apropiere sau indepartare a doua segmente
apropiate
 rotatie
 miscare realizata in jurul axului care trece prin lungul
segmantului care se deplaseaza
 pronatie/supinatie
 pronatia este miscarea de rotatie a miini prin carw palma
priveste in jos, iar supinatia este miscarea inversa, la picior
palma priveste lateral, cu marginea externa ridicata –
pronatie invers
 circumductie
 miscare complexa care totalizeaza flexia, extensia, abductia
si le asociaza cu circulatia
o exercitii fizice
 sunt activitati fizice efectuate cu scopul de a imbunatatii
randametul muschiular si circulatia
 active
 executate de catre individ
 pasive
 miscari ale articulatiilor, executate de catre o alta persoana
 izometrice
 contractii musculare in care lungimea muschiului ramine
neschimbata, crescind numai tensiune sa – contractia
muschilor pentru mentinerea pozitiei corpului
 de rezistenta
 exercitii fizice in care creste tonusul muscular
o caracteristicile exercitilor – coordonate, atmonioase, complete
61
o executie – a se scula, a merge, a alerga, a se aseza pe vine, a ingenunchia,
a ridica greutati, a apuca obiecte
- tensiune arteriala
o se modifica in raport cu intensitatea efortului depus
- puls
o creste frecventa si amplitudinea lui, in functie de intensitatea efortului
Interventile asistentei pentru mentinerea independentei miscarii
- stabileste impreuna cu pacientul nevoile de exercitiu fizic

- planifica un program de exercitii moderate, adaptat capacitatii fizice ale
pacientului
- invata pacientul sa foloseasca tehnici de destindere si relaxare
- educa pacientul sa evite tabagismul, mesele copioase, surplusul de greutate
- probleme de dependenta
o imobilitatea
o hiperactivitatea
o necoordonarea miscarilor
o postura inadecvata
o refuzul de a face activitati
o edeme ale membrelor
1 Imobilitatea
- diminuare sau o restrictie a miscarii

- recomandata adesea ca metoda terapeutica
- poate fi cauzata de traumatisme si boli organice sau functionale
Surse de dificultate care determina imobilitatea
- de ordin fizic
o alterarea centrilor nervosi AVC
o alterarea integritatii aparatului locomotor – fracturi, entorse, luxatii
o piedici ale miscarii – pansamente, aparat gipsat, extensie continua
o dezechilibre – durere
o esecul
o izolarea
62
- lipsa cunoasterii
o cunoasterea de sine, despre altii si despre mediul inconjurator
- dificultate de deplasare
o a se ridica
o a se aseza
o a merge
- diminuarea sau absenta miscarii
o prezenta parezelor
 mono
 para
 tetrapareze
o prezenta paraliziilor
- atonie musculara
o scaderea tonusului muscular
- atrofie musculara
o diminuarea volumului muschiului, a contractibilitatii sale
- hipertrofie musculara
o marirea volumului unui muschi
- contractura musculara
o contractie involuntara si permanenta a unuia sau mai multor muschi care
determina o pozitie inadecvata
- ris sardonic – tetanos
o contractia muschilor masticatori determina trismus si risul sardonic
- anchiloza
o diminuarea sau imposibilitatea miscarii unei articulatii
- crampa
o contractie spasmodica involuntara si dureroasa a unuia sau a mai multor
muschi – molet, picior – cauzata de o pozitie incomoda de compresiune a
unui nerv sau de deficitul de calciu
- escara de decubit
o ulceratii ale pielii
- diminuarea interesului
o tulburarile psihice pot determina lipsa interesului pentru miscare,
mentinerea timp indelungat a unei stari de imobilitate
63
Pacient cu imobilitate
Pacientul sa aibe tonusul - planifica un program de exercitii, in functie de cauza
muscular si forta imobilizarii si de capacitatea pacientului
musculara pastrata
Pacientul sa-si mentina - schimba pozitia pacientului la fiecare 2 ore
integritatea tegumentelor - maseaza regiunile predispuse la escare, pudreaza cu
si a activitatii articulare talc
- efectueaza exercitii pasive la fiecare 2 ore
- invata pacientul care este postura adecvata si cum sa
efectueze exercitii musculare active
Pacientul sa-si mentina - invata pacientul sa faca exercitii de respiratie
functia respiratorie profunde, sa tuseasca si sa indeparteze secretiile
- administreaza medicatia prescrisa de medic
Pacientul sa fie echilibrat - pregateste psihic pacientul, in vederea oricarei
psihic tehnici de ingrijire
- reda increderea pacientului ca imobilitatea sa este o
stare trecatoare si ca va putea relua mersul
Pacientul sa-si mentina - suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor sale, il
satisfacute celelalte nevoi servste la pat cu cele necesare
fundamentale
2 Hiperactivitatea
- cresterea ritmului miscarilor si a activitatiilor individului, determinata de

instabilitatea emotionala si de pierderea ideilor
- surse de ordin fizic

o dezechilibre endocrine
o reactii medicamentoase
o alcoolism
- surse de ordin psihologic
o senilitate
o separatie
o criza
o pierdere
- lipsa cunoasterii
64
o lipsa cunoasterii de sine
- vorbire caracteristica
o vorbeste mult
o precipitat
- pacientul reactioneaza la stimuli
o stimuli luminosi, auditivi, din mediul extern
o stimuli interni – determina reactii din partea bolnavului
- miscari caracteristice
o rapide
o frecvente
- spasme
o contractie involuntara a unuia sau mai multor muschi
- ticuri
o miscari convulsive, involuntare ale ochilor , ale gurii, ale unui brat sau
unui picior
- manie
o psihoza caracterizata printr-o stare de excitatie, in special in sfera
activitatii cunoasterii si activitatii, bolnavul este nelinistit, tulburent,
datorita ritmului rapid de desfasurare a activitatii sale, nu duce nimic la
indeplinire din ceea ce planuieste
- euforie
o buna dispozitie, de obicei nemotivata
Pacient cu hiperactivitate
Pacientul sa prezinte - inlatura stimuli din mediu inconjurator – asigura
mobilitate normala semiobscuritatea incaperii, izolare fonica, reducerea
numarului de vizitatori
- asigura conditii ca bolnavul sa faca bai caldute, sa
consume lichide la temperatura moderate
Pacientul sa-si mentina - supravegheaza permanent pacientulpentru a nu se rani
integritatea fizica - inlatura obiectele contondente
- aplica constringeri fizice daca este cazul – chingi,
camasi de protectie
- administreaza tratamentul tranchilizant prescris de
medic
65
3 Necoordonarea miscarilor
- dificultatea sau incapacitatea individului de a-si coordona miscarile diferitelor

grupe musculare
- de ordin fizic
o deficit senzorial
o leziuni ale sistemului nervos central
o boala Parkinson
o tubuari de gindire
o anxietate
o stres
o mediu necunoscut
- lipsa cunoasterii
o insuficienta cunoastere de sine si a mediului inconjurator
- akinezie
o lipsa sau diminuarea miscarilor normale
- ataxie
o tulburari de coordonare a miscarilor active voluntare
- convulsii
o contractii repetate , involuntare, ale unui muschi sau grupe de muschi,
urmate de relaxare
o contractia este instantanee
- tremuraturi
o secuse repetate, involuntare ale unei parti a corpului
- tulburari ale mersului
o mers tirsiit, propulsiv
- dificultate de a trece din ortostatism in pozitie sezind
- expresie faciala caracteristica
o fata rigida
Pacient cu necoordonarea miscarilor
Obiective Intervetii
Pacientul sa fie echilibrat psihic - pregateste psihic pacientul in vederea
oricarei tehnici de ingrijire
66
Pacientul sa aibe tonusul muscular adecvat - planifica un program de exercitii si
activitatii depuse de mers in functie de capacitatea
pacientului
- invata pacientul sa utilizeze anumite
aparate de sustinere pentru
activitatile cotidiene
- ajuta pacientul sa faca bai calde,
exercitii fizice
- ii face masaje la extremitati
- administreaza medicatie
antiparkinsoniana la indicatia
medicului
Pacientul sa-si satisfaca toate nevoile - pacientul va fi ajutat sa-si satisfaca
organsmului nevoile organismului
4 Poastura inadecvata
- reprezentata de orice pozitie care nu respecta principiile pozitiei anatomice a

corpului si care predispune individul la diferite deformari
- pozitiile inadecvate se intilnesc
o oboseli
o slabiciuni musculare
o anxietate
o dureri in cursul unor boli
o pacient imobilizat a pat nu-si poate schimba pozitia
o tetanos
o in meningita
o terapii necesare vindecarii
o masuri de prim ajutor
o diferite examinari
- oboseala musculara
o reducerea temporara a capacitatii functionale a muschiului consecinta a
activitatii excesive , prelungite
- deformari ale coloanei
o cifoza – deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioara
o lordoza – accentuarea curburii lombare a coloanei vertebrale
o scolioza – deviatie laterala a coloanei vertebrale
- deformari ale membrelor inferioare
o genuvalgum – deformari in care genunchii sunt apropiati, iar picioarele
departate
67
o genu varum- deformari in care genunchii sunt departati si picioarele
apropiate
o picior strimb
 sprijinit pe antepicior – ecvin
 sprijinit pe calcii – talus
 sprijinit pe partea externa – varus
 sprijinit pe partea interna – valgus
 picior plat- bolta plantara prabusita

- deformari ale soldurilor
68
o luxatie – iesirea capului femural din articulatia coxofemurala
- pozitii inadecvate
o pentru examiare
 ginecologica – pacienta sta pe spate, cu genunchii flectati,
departati, iar coapsele flectate pe abdomen
 genu-pectorala – pieptul pe plan orizontal, pacientul sprijinindu-se
pe genunchi, pozitie utilizata pentru examen rectoscopic
 trendelenburg – trunchiul, membrele inferioare mai sus decit capul
– pozitia asigura circulatia singelui la creier
- pozitii patognomonice
o specifice unei boli – in tetanos
 opistotonus
 pleurostotonus
o in meningita pozitia de cocs de pusca – capul in hiperextensie, iar

membrele inferioare flectate atit din articulatia coxofemurala cit si din cea
a genunchiului
- dificultate de schimbare a pozitiei
o semisezind in pat – pacienti cu dispnee
o decubit ventral – pozitie inadecvata cind pacientul nu isi poate schimba
singur pozitia
- torticois
o inclinarea gitului intr-o parte, datorita contracturii musculaturii gitului
- batatura – clavus
o hiperkeratoza usor reliefata, neteda
- de ordin fizic
o lezari ale oaselor si muschilor
o defecte de structura osoasa
o durere
o dispnee
o orice impiedica mobilizarea
o anxietate
o stress
69
o situatie de criza
o conditii de munca inadecvate
- lipsa de cunoastere
Pacient cu postura inadecvata
Pacientul sa aiba o - instaleaza pacientul in pat, respectind pozitiile
postura adecvata anatomice ale diferitelor segmente ale corpului
- foloseste utilajele auxiliare si de confort, pentru
entinerea pozitiei anatomica
Pacientull sa aiba o - instaleaza de urgenta pacientul cu tulburari respiratorii
pozitie care sa in pozitie semisezinda – dispnee
favorizeze respiratia, - instaleaza de urgenta pacientul cu anemie acuta
circulatia singelui, posthemoragica in pozitie trendelenburg
drnajul secretiilor - instaleaza pacientul cu secretie bronsica in pozitie de
bronsice drenaj postural
- foloseste utilaje pentru confortul pacientului in aceste
pozitii
Pacientul sa nu prezinta - schimba pozitia pacientului la interval de 2 ore
complicatii ca escare de - verifca pielea in regiunile cu proeminente osoase,
decubit, anchiloze, odata cu schimbarea pozitiei
contracturi - maseaza punctele de presiune la fiecare schimbare de
pozitie
- asigura igiena tegumentelor si a lenjeriei de pat si de
corp
- efectueaza exercitii pasive si active
- invata pacientul care e pozitia adecvata
Refuzul de a face activitati

o nu participa la nici o activitate
o nu vrea sa faca nici un exercitiu
o reticenta in a incerca sa efectueze miscari
- surse de dificultate
o durere
o oboseala
o slabiciune
o intoleranta la efort
o lipsa de interes
70
- obiective
o sa-si exprime acceptul de a indeplinii anumite activitati
o sa indeplineasca activitati singur
o sa se ridice singur
o sa se ridice cu ajutor
Edeme ale membrelor

o circulatie neadecvata
o lipsa cunoasterii a mijloacelor de diminuare a edemelor
- obiective
o sa-si diminueze edemele
o sa nu mai prezinte edeme
Somnul......este o baie dupa a zilei munca istovitoare

Un balsam al mintii noastre obosite...
Un nutritor de capetenie la ospatul vietii....
W. Shakespeare
NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
- este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si de a se odihni in bune

conditii, timp suficient, astfel in cit sa-i permita organismului sa obtina
randamentul maxim
- odihna – este perioada in care se refac structurile alterate ale organismului, se

completeaza resursele energetice folosite, se transporta produsii formati in timpul
efortului, fie in ficat, fie in rinichi
- somnul – este forma particulara de odihna prin absenta starii de veghe
o elibereaza individul din tensiuni psihologice si fizice, permite sa gaseasca
energia necesara activitatii cotidiene
o se cunosc 2 tipuri de somn
 lent
 reprezinta o veritabila perioada de odihna pentru organism
 are rol reparator
 restaurator
 fortifiant
71
 cu functie in cresterea si reinnoirea tesuturilor corporale
 paradoxal
 este rapid
 important in refacerea creierului
 aici se produc visele
 cei treziti din somnul paradoxal isi amintesc precis continul
visului, in alte faza isi amintesc greu sau deloc
o ciclul de somn este constituit din perioade de somn lent , care pe masura
inaintarii in noapte isi pierde din calitatea de somn profund si din perioada
de somn rapid
o variatiile sunt diferite de la individ la individ
o pentru a mentine starea de independenta este necesara respectarea ritmului
somn-veghe
Factorii care influienteaza satisfacerea nevoii de somn
- biologici
o virsta
 copilul in timpul cresterii are nevoie de mai multe ore de somn,
care se diminueaza progresiv pina la virsta adulta cind se
stabilizeaza
 la virstnici nevoia orelor de somn ramine nemodificata
 se modifica calitatea somnului
 superficial
 dificultati de adormire
 frecventa trezirilor nocturne
 facilitatea atipirilor diurne
o necesitati proprii organismului
 exista persoane care dorm putin, pastrindu-si vioiciunea si puterea
de munca
 altele necesita un numar mare de ore de odihna si somn
o activitatea
 o activitate fizica adecvata predispune individul la un somn
regenerator
o deprinderi legate de somn
 somnul isi are regulile sale de care este necesar sa se tina seama
 culcare la aceeasi ora
 somnul nocturn
 confortul
 unele deprinderi inainte sau la culcare
 lectura placuta
 baie calda
 bautura calda sau rece
72
 la copii
 povesti
 joc cu jucaria preferata
o ritmul veghe-somn
 functia de somn reprezinta un proces biologic a carei periodicitate
este legata de alternanta zi noapte
 somnul nocturn este cel mai odihnitor
o capacitatea de a te destinde
 eliberarea de tensiuni nervoase, preocuparile zilnice, relaxarea
fizica si psihica favorizeaza instalarea somnului
- psihologici
o anxietatea, teama, nelinistea
- sociologici
o programul de activitate
o locul de munca
- somnul
o durata
 in functie de virsta
 nn 16-20 ore
 1 an 14-16 ore
 3 ani 10-14 ore
 5-11ani 9-13 ore
 Adolescent 12-14 ore
 Adult 7-9 ore
 Virstnic 6-8 ore
o Calitatea
 Regenerator
 Calm
 Fara cosmaruri
 Fara intreruperi
 Adoarme cu usurinta
 Se trezeste odihnit
 La copilul mic somnul nocturn continuu este instalat dupa luna 3-a
 La sfirsitul lunii a 10-a organizareaeste ca la adult
 Vise agreabile, placute
- periade de repaus
o pentru evitarea suprasolicitarii fizice si psihice perioadele de activitate
trebuie intercalate cu perioade de repaus
o durata acestor periade , intervalul la care se succed, programarea
judicioasa in raport cu activitatea depusa si necesitatiile organismului –
exemplu – pauza dupa ora de curs
- perioade de relaxare si timp liber
73
o este necesara activitatea bine organizata si judicios alternata cu perioade
de relaxare si timp liber – vacanta elevilor
- modalitati folosite pentru odihna si relaxare
o sunt evitate modalitatiile care nu ofera posibilitatea destinderii
o cea mai eficienta odihna este cea activa
- mentine conditiile necesare somnului, respectind dorintele si deprinderile

persoanei
- observa daca perioadele de relaxare , de odihna sunt in raport cu necesitatiile
organismului si munca depusa
- ii explica necesitarea mentinerii unei vieti ordonate cu un program stabilit
- il invata tehnici de relaxare si modalitati care sa-i favorizeze somnul prin discutii,
demonstratii, material documentar
- daca aceasta nevoie nu este satisfacuta apar urmatoarele probleme

o insomnie
o hipersomnie
o incomoditate – discomfort
o oboseala
o dificultate si incapacitate in a se odihni
o fizice
 afectiuni organice
 cerebrale
 endocrine
 constringeri fizice
 dezechilibre
 durere
 surmenaj
o psihice
 afectarea gindirii
 anxietate
 frustrare
 stres
 situatie de criza
 pierdere
 separare
74
o sociale si lipsa cunoasterii
 esecul functiei
 lipsa cunostiintelor
 anturaj inadecvat
 temperatura
 ambianta inadecvata
 lipsa cunoasterii de sine
Insomnie – dificultate de a dormi sau a te odihni
- manifestari
o somn perturbat
 numarul de ore de somn
 ore insuficiente de somn
 insomnii initiale
 pacientul adoarme foarte greu dupa care doarme pina
dimineata
 insomnii terminale
 dupa o adormire normala, se trezeste si nu mai poate
adormi
 calitatea somnului
 pacientii nu sunt satisfacuti de somnul lor intrerupt, agitat,
superficial
 insomnii dormitionale
 aparitia multiplelor perioade de veghe, care survin in
timpul noptii, farimitind somnul nocturn
 trezirile sunt da lunga durata, chinuitoare
 pot fi dupa vise urite sau cosmaruri
 insomnii predormitionale
 stare de veghe prelungita pina la instalarea somnului
 insomnii postdormitionale
 survin la virstnici si mai ales la cei care se culca la ore
timpurii
o atipiri in timpul zilei
 pacientul atipeste pentru durate scurte de timp
 in functie de durata si numarul lor , ele pot completa sau nu lipsa
orelor de somn nocturn
o cosmaruri
 vis penibil, dominant
 pacientul se trezeste brusc din somn, nelinistit, agitat, adoarme din
nou cu greutate
o somnambulism
 tulburare paroxistica de somn
 pacientul se da jos din pat si incepe sa umble prin camera, strazi,
locuri periculoase
75
 are privirea ratacita, miscari dezordonate, nu vorbeste, nu raspunde
la intrebari
 dupa un timp se intoarce , se culca, adoarme
o apatie
 lipsa de interes fata de ambianta si propria persoana
 ramine in pat timp indelungat in cautarea somnului
o pavor nocturn
 stare de spaima intensa, apare in timpul somnului, mai frecvent la
copii
 se trezeste brusc din somn, se ridica in sezut, tipa, gesticuleaza are
privirea ratacita incearca sa figa dupa citeva minute aceasta stare
dispare, pacientul adoarme
o neliniste
 teama nejustificata care apare pe fondul de instabilitate
emotionala , tulburind odihna pacientului
 tulburari de gindire manifestate prin aparitia in constiinta
pacientului contrar vointei , a unor reprezentari, idei, sentimente pa
care se straduie sa le indeparteze
o confuzie
 pacientul prezinta perceptii false, fiind convins de realitatea lor,
aceste stari il impiedica sa se odihneasca
o iritabilitate
 pacientul prezinta o stare de tensiune psihica continua, manifestata
prin neliniste, framintare, adoarme greu, somn intrerupt, superficial
o sentiment de depresie-tristete
 pacientii nesatisfacuti uneori de repausl lor, sunt convinsi ca nu au
dormit toata noaptea
o diminuarea puterii de concentrare
 pacientul nu se poate concentra asupra unei activitati, atentia este
diminuata are gesturi nesigure
o oboseala
 pacientul se simte obosit, mai obosit ca la culcare, facies subru,
ochi incercanati, vorbire tremurata, tremuratura extremitatiilor
- interventiile asistentei
o pacient cu insomnie
Obiectiv Interventii
Pacientul sa beneficieze de somn -invata pacientul sa practice tehnici de
corespunzator cantitativ si calitativ relaxare, exercitii respiratorii citeva minute
inainte de culcare
-ofera pacientului o cana cu lapte cald
inainte de culcare, o baie calda
-invata pacientul cum se trezeste devreme,
sa se ridice din pat citeva minute, sa
citeasca, sa asculte muzica apoi sa se culce
din nou
76
-identifica nivelul si cauza anxietatii la
pacientii cu insomnie
-observa si noteaza colitatea , orarul
somnului, fradul de satisfacere a celorlalte
nevoi
-intocmeste un program de odhna
corespunzator
-observa efectul asupra organismului
Hipersomnie – ore excesive de somn, prelungirea duratei si intensificarea profunzimii

somnului
o somn modificat
 numarul de ore de somn noaptea
 peste 10 ore la adult si 12 la copil
 calitatea somnului
 se diferentiaza de somnul normal de profunzime, durata,
bruschetea aparitiei
o somnolenta
 atipiri – pacientul aude cuvintela rostite tari, poate rapunde ci
oarecare brutalitate, laconic
 fara un stimul adoarme
 poate dura zile, saptamini, poate fi urmata de inversari ale ritmului
nictemeral (termen care descrie un eveniment ciclic ce apare atat
noaptea cat si ziua.)
o letargie
 hipersomnie continua, mai profunda
 pa
 oate fi trezit pentru scurta vreme prin excitatii violente, pastrind un
grad de obnubilare
 durata lunga
 functiile vitale diminuate
o narcolepsia
 necesitatea subita de somn, precedata de pierderea to
o comportament verbal si non verbal
 lent, greoi, pacientul raspunde cu greutate la intrebari
o oboseala
 stare de epuizare musculara si nervoasa, pe care bolnavul o acuza
o inactivitate
 stare permanenta de somn, pe care o resimte pacientul, diminueaza
posibilitatea efectuarii unor activitati fizice
- interventile asistentei
o pacient cu hipersomnie
77
Pacientul sa beneficieze de un numar de -identifica prin discutiile cu pacientul sau
ore de somn corespuzator virstei familia, cauza heipersomniei
-identifica cu pacientul metodele de
diminuare a factorilor cauzatori
-creeaza un climat de incredere ,
incurajeaza si linisteste pacientul pentru a-
si recapata echilibrul psihic
-observa si noteaza toate schimbarile care
survin in starea pacientului
-administreaza tratamentul medicamentos
prescris de medic
Pacientul sa fie activ si cooperant -identifica care sunt activitatile agreate de
pacient
-elaboreaza impreuna un program de
acivitate care sa corespuda starii
pacientului si posibilitatii organismului
-observa somnul, calitatea acestuia,
raportul intre starea de veghe si somn
Discomfort – senzatie de jena, de neplacere fizica si psihica
o iritabilitate
 imposibilitatea pacientului de a se mentine calm si a se comporta
linistit si adecvat situatiei
o indispozitie, jena
 stare de lipsa de voie buna, de mihnire
o stare de disconfort
 stare neplacuta de incomoditate
o diaforeza
 transpiratie abundenta care determina starea de discomfort
o dureri musculare
 pozitia incomoda determina contracturi musculare prelungite,
dureroase pentru pacient
o pacient cu disconfort
Pacientul sa beneficieze de confort fizic si - discuta cu pacientul pentru a
psihic identifica cauzele discomfortului –
teama
- favorizeaza odihna pacientului, prin
suprimarea surselor care-i pot
determina discomfortul si
iritabilitatea
- creeaza senzatie de bine pacientului,
78
prin discutiile purtate
- faciliteaza contactul cu alti pacienti,
cu membrii familiei
- aplica tehnici de ingrijire curenta,
necesare obtinerii starii de
satisfactie
- observa si noteaza schimbarile
Oboseala – senzatie penibila, insotita de inactivitate, stare de epuizare nervoasa si

musculara
o fata
 palida
 exprima tristete
o ochii
 incercanati
 privirea incetosata
o pulsul
 rar
 lent
 slab batut
o tensiunea arteriala
 tendinta de scadere a valorii normale
o somnul
 somnolenta diurna
o aspectul tegumentelor
 palide
 transpiratii reci
o starea psihica
 plictiseala
 apatie
o greutatea corpului
 scaderea
o astenie
 scaderea fortei
o pacientul cu oboseala
Pacientul sa fie odihnit cu tonusul fizic si - identifica cauza bolii
psihic bun in decurs de .... zile - ajuta pacientul sa-si planifice
activitatiile cotidiene
- observa daca perioadele de odihna
corespund necesitatiilor
79
organismului
- stimuleaza increderea pacientului in
fortele proprii si in cei cere ii
ingrijesc
- invata pacientul cum sa execute
tehnici de relaxare
- ajuta la aplicarea corecta a acestora
- observa si noteaza functiile vitale si
vegetative, perioada de somn-
odihna, comportamentul pacientului
- administreaza medicatia prescrisa
de medic
- observa efectul acestuia
Imbracamintea este cel mai evident indicator

al apartenentei la diferite subculturi
I. Chelcea
NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA
- necesitate propi a individului de a purta imbracaminte adecvata dupa circimstante,

temperatura zilei, activitate pentru a-si proteja corpul de rigorile climei,
permitindu-i libertate in miscari
- vesmintele asigura o buna exigenta si protectie a intimitatii sexuale si au o
semnificatie aparte pentru un grup, o ideologie sau un statut social
- vesmintele pot deveni un element de prelungire a personalitatii exprimind
individualitatea, sentimentul de demnitate si autorespect
- lipsa de imbracaminte poate reprezenta o pierdere a libertatii – cind este obligat sa
poarte ceea ce nu-i place si un mijloc de pedepsire
- din punct de vedere al psihiatrilor vestimentatia este un semn de sanatate
- omul contrar animalelorare nevoie de haine cu care sa se imbrace pentru a se

proteja de rigorile climei
- vesmintele atesta integritatea si protejeaza intimitatea sexuala
- imbracamintea din punct de vedere estetic contribuie la expresia corporala si
participa in mod semnificativ la comunicare
- biologici
o virsta
 teperatura corpului variaza in functie de virsta
o copii mici si persoanele in virsta
 au temperatura corporala mai coborita decit persoanele adulte
80
o talie, statura
 in vederea asigurarii de bine, indivizii isi aleg vesmintele in functie
de talie si statura
o activitate
 pentru confort si libertate in miscare
- psihologici
o credinta
 indivizii cere adera la o religie sau la ideologie poarta vesminte sau
obiecte care sunt semnificative pentru acestia
o emotiile
 ifluienteaza alegerea si purtatrea vesmintelor care permit
exprimarea unor sentimente si a unor stari de confort
- sociologici si culturali
o clima
 cea calda obliga indivizii sa-si aleaga vesminte care sa le permita
mentinerea temperaturii corpului pentru a impiedica acumularea de
caldura si umiditate vor purta vesminte albe
 in timp ce vesmintele inchise la culoare si groase mentin
temperaura corpului in limite normale, impiedicind pierderea
caldurii
o statutul social
 societatea prin normele sale impune indiviziilor un statut care ii
obliga sa se imbrace si sa poarte obiecte prin care sa dovedeasca
rangul lor social
o munca
 conditiile de munca pot influinta alegerea si purtarea hainelor
o cultura
 prin vesminte se poate contribui la conservarea traditiilor
- semnificatia vesmintelor
o vesminte – tot ceea ce acopera corpul uman, il ascunde si il protejeaza
- alegerea personala
o vesminte alese cu gust si circumstante
- sortarea vesmintelor
o adecvate functiilor psihologice
o in concordanta cu importanta acordata imbracamintei si tinutei personale
- calitatea vesmintelor
o adecvate clmatolui, statutului socio-cultural
- propietatea vasmintelor
o reliefeaza nivelul socio-economic, ststutul social
- purtarea de obiecte semnificative
o pune in evidenta rangul social, insemnatatea personala, functia religioasa,
secta religioasa
81
- exigente in intimitate
o moda
o norme sociale
o ordonat
o curat tot timpul
o estetica
- capacitatea fizica de imbracare si dezbracare
o mobilitate articulara
o tonus muscular
o maturitate psiho-motorie
- talie si statura
o virsta
o sarcina
o grad de dezvoltare a tesutului adipos
Probleme de dependenta
- didficultate in a se imbraca
- dezinteres pentru tinuta vestimentara
- neindeminarea in a-si alege hainele portivite
- de ordin fizic
o incapacitate intrinseca
 lezare fizica
 fracturi
 arsuri
 plagi
 diminuarea motricitatii membrelor superioare
 slabiciune
 paralizie
 hipotonie
 pareze
 absenta unui membru superior sau a uni portiuni din membru
o incapacitate extrinseca
 obstacole ca impiedica mobilizarea membrelor superioare
 aparate gipsate
 sisteme de imobilizare
o dezechilibre
 durere
 slabire
82
 fatigabilitate (Tendinţă spre oboseală; coeficient de oboseală.)
o anxietate
o stres
o pierderea imaginii de sine
o pierderea/separatia
o situatie de criza
- de ordin socio – economic
o esecuri
o conflicte
o saracie
o pierderea cunostiintei
- lipsa cunoasterii
- dificultatea/incapacitatea de a se imbraca si dezbraca

o dificultate in
 a-si incheia nasturii si descheia
 de a-si misca membrele superioare
 de a se incalta si descalta
- dezinteresul fata de tinuta sa
o apatie in a se imbraca
o acces de melancolie
- refuzul de a se imbraca si dezbraca
- alegere inadecvata de vesminte
o imbracaminte exagerata, caraghioasa
o coafuri bizare
- vesminte inconfortabile
o neadecvate taliei, masei corporale
- dezbracare continua
Pacientul cu dificultate de a se imbraca si dezbraca
Pacientul sa cunoasca importanta - educa pacientul privind importanta
satisfacerii de a se imbraca si dezbraca in vestimentatiei in identificarea
termen de ... personalitatii
- noteaza zilnic interesul pacintului
pentru a se imbraca si dezbraca
- supravegheaza cu ce se imbraca
83
- explica legaturile dintre tinuta
vestimentara, imgine si stima de
sine
Pacientul sa se poata imbraca si dezbraca - identifica capacitatea si limitele
singur in termen de ... fizice ale persoanei ingrijite
- ii acorda timp pentru a se imbraca si
dezbraca, recomanda, daca ameteste
, sase imbrace in fotoliu sezind
- sugereaza apartinatorilor sa-i
procure pacientului haine largi, usor
de imbracat cu mod de imbracare
usor, incaltaminte fara siret
- face zilnic exrcitii de motricitate
fina cu pacientul descriindu-i
gestica necesara imbracarii
- asistenta imbraca si dezbraca
pacientul in caz de paralizii ale
membrelor, sustinind membrul
paralizat in timpul imbracarii,
incepe imbracarea cu membrul
paralizat si apoi cu cel sanaos si
dezbraca in mod invers
Pacientul cu tulburari psihice recistiga - evalueaza gradul de confuzie si
independenta de a se imbraca si dezbraca in observa schimbarile de
termen de ... comportament, orientindu-l in timp
si spatiu
- solicita persoanei sa se imbrace,
vorbindu-i clar , distinct, cu respect
si rabdare, respectind ritmul
acestuia
- expliica gesturile pe care trebuie sa
le faca pentru a se imbraca, in libaj
inteligibil
- aseaza obiectele in camera in
aceeasi ordine tot timpul, iar hainele
in ordinea folosirii lor si solicita
pacientului la dezbracare sa le puna
in ordine inversa
Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale
- mentinerea temperaturii in limite normale este necesitatea organismului de a

conserva o temperatura la un grad aproximativ constant pentru a-si mentine starea
de bine
84
Independenta de a mentine temperatura corpului in limite normale
- temperatura corpului se mentine constanta datorita echilibrului dintre

termogeneza si termoliza
- mentinerea echilibrului este asigurata de functionarea centrilor termoreglatori
situati in hipotalamus
- termogeneza – producerea de caldura – intervin procesele biochimice, caldura
fiind rezultataul proceselor oxidate din organism, mai ales prin activitatea
musculara si glandulara
- termoliza – pierderea de caldura – intervin mecanisme fizice, caldura piezindu-se
prin piele, plamini, rinichi
- pierderile se realizeaza prin
o evaporare
 reprezinta pierderea caldurii datorita eliminarii traspiratiei si
evaporarii ei prin piele
 respiratia antreneaza o pierdere de caldura si astfel racirea corpului
o radiatie
 reprezinta pierderea caldurii sub forma de unde electromagnetice,
atunci cind temperatura mediului inconjurator este mai mica decit
temperatura corpului
o conductie
 reprezinta pierderea caldurii prin contactul direct al corpului ci
obiecte reci – bai reci, cuburi de gheata
o convectie
 reprezinta pierderea caldurii printr-o circulatie de aer in jurul
corpului – evantai, vint rece
- temperatura mediului inconjurator influienteaza termogeneza astfel
o cind temperatura mediului inconjurator scade pe cale reflexa se produce o
crestere a activitatii musculare – tremuraturi - si deci se intensifica
procesele oxidative
o cind temperatura mediului inconjurator creste se produce pe cale reflexa o
diminuare a proceselor oxidative
- in pierderile de caldura intervin mecanisme fizice
o vasoconstrictie
 in caz de frig – deci pierderi reduse de caldura
o vasodilatatie
 in caz de temperatura crescuta a mediului – deci pierderi mai mari
de caldura
- echilibrul dintre termogenaza si termoliza se numeste HOMEOTERMIE

- biologici
o virsta
85
 n.n. si copilul mic au termoreglarea fragila, datorita imaturitatii
centrului reglator, de aceea temperatura lor cororala este usor
influientata de cea a mediului ambiant, ea este cuprinsa intre 36,1
si 37,80C
 adultul isi mentine temperatura intre 36-370C
 virstnicul prin diminuarea proceselor nervoase este dispus la
temperaturi in jur de 35-360C prin diminuarea proceselor oxidative
o exercitiul
 in timpul activitatii musculare foarte intense, temperatura corpului
poate creste cu 2,2-2,70C peste velorile normale, dar revine cind
activitatea inceteaza
 scade in timpul inactivitatii
o alimentatia
 ingestia de alimente, in special proteinele ridica temperatura
corpului
o variatia diurna
 temperatura corpului variaza in functie de ora zilei astfel la 3-4
dimuneata este minima, la 18-23 este maxima – exacerbare
vesperala
 valorile matinale sunt cu 0,5 grade mai mici decit seara
o sexul
 la femei temperatura corporala inregistreaza valori peste 370 C in a
doua jumatate a ciclului menstrual, in timpul ovulatiei
- psihologici
o anxietate
o emotiile puternice
- sociologici
o locul de munca
 cu conditii de crestere sau scadere a temperaturii mediului ambiant
pot determina dereglari ale temperaturii corpului
o climatul
 umed si cald determina cresterea temperaturii corporale, climatul
rece si umed determina scaderea temperaturii
o locuinta
 temperatura incaperii influienteaza temperatura corpului
 camera supraincalzita produce cresterea temperaturii corpului prin
radiatia aerului catre individ
- temperatura corporala
o n.n. si copilul mic 36,1-37,80C
o adult 36-370C obtinuta prin masurare in cavitatea axilara
o virstnic 35-360C
o prin masurarea temperaturii in cavitatile inchise – rect, vagin, cavitatea
bucala – valorile sunt cu 0,3-0,50C mai mari decit cele axilare
86
- piele
o culoare roz, temperatura calduta
o transpiratie minima
o senzatie placuta fata de frig sau caldura
- temperatura mediului ambiant
o 18-250C

- cind temperatura mediului ambiant este crescuta
o sa reduca din alimentatie , alimentele cu valoare calorica mare – grasimile
o sa consume alimente si lichide reci
o sa aibe o buna ventilatie in incapere, la locul de munca
o sa aiba imbracaminte lejera , ampla, de culoare alba
- cind temperatura mediului ambiant este scazuta
o sa creasca cantitatea de alimente
o sa ingereze alimente si lichide calde
o sa aiba in incapere 18-25 0C
o sa poarte imbracaminte calduroasa
Dependenta in satisfacerea nevoii de a mentine constanta temperatura corpului
o hipertemia
o hipotermia
- sursele de dificultate ale acestor probleme de dependenta
o surse de ordin
 fizic
 dereglari functionale ale hipotalamusului, provocate de
anomalii cerebrale, de substante toxice pirogene – bacterii,
droguri
 imaturitatea sistemului de termoreglare
 supraincarcarea - caldura sau frigul excesiv la care este
expus corpul
 dereglari homonale – hipo sau hiperfunctia tiroidiana
 psihologic
 anxietatea
 minia
 sociologic
 umiditatea si temperatura ridicata din mediu
 umiditatea si temperatura scazuta din mediu
 calitatea necorespunzatoare a vesmintelor
 lipsa cunoasterii
 cunostiinte insuficiente despre mediul inconjurator
87
Hipertermia
- problema de dependenta consta in ridicarea temperaturii corporale deasupra

limitelor normale
- hipertemia poate constitui un mecanism de aparare a organismului, pentru ca in
momentul invaziei microbiene, determina producerea de anticorpi pritr-o crestere
a metabolismului
o subfebrilitate
 mentinerea temperaturii corporale intre 37-380C
o febra moderata
o febra ridicata
o hiperpirexie
 mentinerea temperaturii corporale peste 400C
o frisoane
 contractii musculare puternice
o piele rosie, calda, umeda
 pielea la inceput este palida, apoi rosie, calda, transpirata
o piloerectie
 piele de gaina, senzatie de frig
o sindrom febril
 grup de semne
 cefalee
 curbatura
 tahicardie
 tahipnee
 inapetenta
 sete
 ologurie
 urini concentrate
 convulsii
 halucinatii
 dezorientare
o eruptii cutanate
 macule
 papule
 vezicule
 apar in bolile infectioase
o febra continua
o mentinerea temperaturii corporale in perioada de stare a bolii peste 370C
cu diferenta sub 10 intre valorile inregistrate dimineata si seara
o febra intermitenta
88
 diferenta de citeva grade intre voalorile inregistrate dimineata si
seara in perioada de stare a bolii, cele mai mici valori nu scad sub
370C
o febra remitenta
 diferenta de citeva grade intre valorile inregistrate dimineata si
seara in perioada de stare a bolii dar cele mai mici valori nu scad
sub 370C
o febra recurenta
 perioade febrile de 3-4 zile ce alterneaza cu perioade de afebrilitate
de 4-6 zile trecerile facindu-se brusc
o febra ondulanta
 perioade febrile, ce alterneaza cu perioade de afebrilitate trecerea
facindu-se lent
- in evolutia oricarei febre – hipertermii – se disting trei perioade
o perioada initiala de debut
 poate fi de citeva ore – brusc
 citeva zile - lent
o perioada de stare
 poate sa dureze zile, saptamini aspectul curbei febrile fiind diferit
in functie de boala
o perioada de declin
 poate fi scurta – declin in criza
 citeva zile – declin in liza
o pacientul cu hipertermie
0biective Interventii
Pacientul sa-si mentina temperatura - aeriseste incaperea
corpului in limite fiziologice - asigura imbracaminte lejera
- aplica comprese reci, impachetari
reci, punga cu gheata, frictiuni
- incalzeste pacientul in caz de frison
recomandata de medic –
antitermice, antibiotice
Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic - calculeaza ingesta – excreta pe 24
ore
- servaste pacientul cu cantitati mari
de lichide
Pacientul sa aibe o stare de bine fizic si - schimba lenjeria de corp si pat
psihic - mentine igiena tegumentelor
- pregateste psihic pacientul, inaintea
tehnicilor de recoltare si examinare
Hipotermia
89
- reprezinta scaderea temperaturii corpului sub limitele normale, cauzate de un
dezechilibru intre termogeneza si termoliza
- este mai putin nociva decit hipertermia
- in copilarie este cauzata de lipsa de maturitate a mecanismelor de termoreglare
- la adult de expunere prelungita la frig, de dereglari endocrine, de abuzul de
sedative si alcool
- la virstnic cauza este incetinirea activitatii sistemului nervos
- manifestati de dependenta
o hipotermie
 valori ale temperaturii sub limita normala
o hipotensiune arteriala
 scade
o cianoza
 coloratie vinetie a buzelor, unghiilor, urechilor
o eritem
 roseata fetei, urechilor, miinilor
o edem generalizat
 tumefierea intregului corp
o durere
 la nivelul regiunii expuse la frig
o oboseala
 stare de epuizare musculara
o tulburari de vorbire
 vorbire lenta
o somnolenta
 nevoie crescuta de somn
o degeraturi
 leziuni de necroza la nivelul pielii, determinate de temperatura
scazuta
o apatie
 indiferenta
o parestezii
 senzatie de amorteli si furnicaturi in regiunea expusa la frig
o pacient cu hipertermie
Pacientul sa aiba temperatura corpului in - incalzeste lent pacientul cu paturi,
limite fiziologice termofoare
- creste treptat temperatura mediului
ambiant
- recolteaza singe pentru cercetarea
glicemiei, hemogramei,
hematocritului
90
- pregateste pacientul pentru EKG
Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic - administreaza lichide usor caldute,
in cantitati mici, la intervale
regulate de timp
- calculeaza raportul ingesta-excreta
pe 24h
Pacientul sa-si pastreze integritatea - pune extremitatiile pacientului in
tegumentelor apa calduta de 370C
- maseaza extremitatiile
- administreaza tratamentul prescris –
antibiotice, corticoizi, analgezice
Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele
- a fi curat, ingrijit si a-si proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru

a-ti mentine o tinuta decenta si piele sanatoasa
- functiile pielii
o apara organismul impotriva agentilor patogeni, impiedica patrunderea lor
o apara impotriva unor radiatii, prin pigmentii pe care ii contine
o receptioneaza excitatiile termice, tactile si dureroase
o participa la excretia substantelor rezultate din metabolism prin glandele
sudoripare elimina apa, clorura de sodiu, uree, glucoza, corpi cetonici
o participa la termoreglare prin termoliza, cit si prin mentinerea
temperaturii, prin stratul adipos ce are rol izotermic
o participa la absorbtie – unele medicamente pot fi absorbite prin piele,
intrind apoi in circulatia generala
o participa la respiratie, o cantitate mica de oxigen poate intra prin piele la
fel se elimina o cantitate mica de dioxid de carbon
- pentru a indeplini aceste roluri trebuie ca pielea sa fie curata, sanatoasa si ingrijita
- pielea se prelungeste prin mucoase care acopera orificiile – nas, ochi, urechi,
vagin, rect care la rindul lor trebuie sa fie curate si ingrijite
- factorii care influienteaza satisfacerea nevoii
o biologici
 virsta
 la copii si virstnici pielea este mai sensibila, mai putin
rezistenta la microbi si la infectii
 in urma imbatrinirii dintii pot sa slabeasca in rezistenta si
cad, parul devine mai putin rezistent si la fel unghile
 temperatura
 datorita variatiilor de temperatura pielea se usuca, se
deshidrateaza
91
 cind temperatura este prea ridicata pielea participa la
termoreglare prin glandele sudoripare, eliminind o cantitate
de sudoare - transpiratie
 exercitiile fizice
 acestea amelioreaza circulatia si faciliteaza eliminarea
deseaurilor din organism prin piele
 alimentatia
 absorbtia unei cantitati suficiente de lichide da elasticitate
pielii
o psihologici
 emotiile
 pot creste sudoratia
 pielea este acoperita de transpiratie si necesita masuri
specifice de igiena
 educatia
 in functie de educatie indivizii au deprinderi igienice
diferite
o sociologici
 cultura
 importanta curateniei difera dupa nivelul de cultura
 indivizii au obiceiuri de igiena si curatenie care variaza ca
frecventa si manifestare
 curentul social
 apar obiceiuri de igiena si curatenie dupa moda
 organizare sociala
 oboceiuri de igiena in functie de conditiile fizice, materiale
sau de promiscuitate
- manifestari de independenta
o par
 lungime
 suplete
 stralucire
o urechi
 configuratie normala
 curatenie
o nas
 mucoasa umeda
 fose nazala libere
o cavitate bucala
 dentitie alba, completa fara carii
 mucoasa bucala umeda si roz
 gingiile aderente dintiilor si roz
o unghii
 curate
 taiate scurt
92
 culoare roz
o piele
 curata
 neteda
 catifelata
 elastica
 pigmentata normal
o deprinderi igienice
 baie, dis – frecventa, durata
 spalarea dintilor – frecventa, periaj corect, produse folosite
 spalarea parului – frecventa, produse folosite
o exploreaza obiceiurile pacientului
o planifica un plan de igiena cu pacientul in functie de activitatiile sale
o il invata masuri de igiena corporala
o carenta de igiena
o alterarea tegumentelor si a fanerelor
o dezinteres fata de masurile de igiena
o dificultate de a urma prescriptiile de igiena
o alterarea mucoaselor
o de ordin fizic
 insuficienta intrinsenca
 slabiciune sau paralizia membrelor superioare
 lezare fizica
 circulatie inadecvata
 insuficienta extrinseca
 orice piedica a miscarii
 imobilitate
 puncte de presiune
 dezechilibru
 durere
 slabiciune
 dezechilibru endocrin
o de ordin psihologic
 tulburari de gindire
 anxietate
 stres
 pierderea imaginii corporale
 situatie de criza
o de ordin sociologic
93
 saracie
 esec
 conflict
o lipsa cunoasterii
 lipsa de cunoastere
 insuficienta cunoastere de sine
Carente in igiena
- neglijenta in masurile de igiena sau incapacitatea de a se pastra curat fie din cauza
bolii sau a slabiciunii, fie prin refuzul de a se spala are drept consecinta aparenta
de neingrijit
- tegumentele sunt murdare si lasa poarta deschisa infectiilor
o parul
 murdar si gras in dezordine
 pediculoza
o urechile
 murdarie acumulata in conductul auditiv extern
 pavilioane murdare
 murdarie retroauriculare
o nasul
 rinoree
 cruste
o cavitatea bucala
 absenta dintiilor
 carii dentare
 culoare galbena a dintiilor
 proteze dentare neingrijite
 prezenta tartrului pe dinti
 halena fetida
 limba incarcata
 fisuri ale buzelor
o unghile
 netaiate
 murdarie acumulata la capatul unghilor
o pielea
 gri sau neagra in anumite locuri
 barba murdara
 aspra
o deprinderi igienice
 nu se spala
 nu se piaptana
 dezinteres fata de masurile igienice
 degaja miros dezagreabil
94
o pacient cu carente igienice
Pacientul sa prezinte tegumentele si - ajuta pacientul in functie de starea
mucoasele curate lui generala sa isi faca baie sau dus
sau sa ii efectueze toaleta pe regiuni
- pregateste materialele necesare
pentru dus
- pregateste cada
- asigura temperatura camerei 20-22
gede si a apei 37-38 grade
- ajuta pacientul sa se imbrace, sa se
pieptene sa-si faca toaleta cavitatii
bucale, sa-si taie unghiile
- pentru efectuarea toaletei pe regiuni
pregateste salonul si materialele,
protejeaza pacientul cu paravan si il
convinge cu tact si blindete sa
accepte
- efectueaza toaleta cavitatii bucale a
bolnaviilor inconstienti
Bolnavul sa isi redobindeasca stima de sine - identifica impreuna cu pacientul
cauzele si motivatia preocuparii
pentru aspectul fizic si ingrijiri
igienice
- ajuta pacientul sa-si schimbe
atitudinea fata de aspectul sau fizic
si fata de ingrijirile igienice
- constientizeaza pacientul in legatura
cu importanta mentinerii curate a
tegumentelor pentru prevenirea
imbolnavirilor
Alterarea tegumentelor si fanerelor
- leziunile la nivelul tegumentelor pot fi cauzate de diminuarea circulatiei sanguine

in punctele de presiune, prin iritatia produsa de vesminte si prin acumulare de
murdarie
- murdaria acumulata la nivelul pielii produce cruste ce pot degenera in ulceratii
- orice leziune a pielii este o poarta de intrare a germenilor patogeni
o eritem
 pata congestiva datorata vasoconstrictiei
o excoriatii
95
 pierdere de substanta superficiala, aparuta in urma unui traumatism
– dupa prurit
o cruste
 leziune elementara secundara, datorita uscarii unei serozitati
provenite dintr-o ulceratie
 se prezinta ca mici, pline cu lichid clar si de cele mai multe ori
insotite de prurit si durere
o vezicule
 ridicaturi ale epidermului rotunde, de dimensiuni mici, pline cu
lichid clar si de cele mai multe ori insotite de pririt si durere
o pustule
 abces minuscul la suprafata tegumentului, localizat la radacina
firului de par, constituind asa numitele leziuni de foliculita – cosuri
–
 pot fi primitive sau secundare prin infectarea veziculelor care se
pustuleaza
o papule
 leziuni caracterizate printr-o ridicatura circumscrisa si solida la
suprafata pielii
 se datoreste fie unei ingrosari a pielii, fie unei infiltratii apoase
o fisuri
 intreruperi liniare ale continiuitatii tegumentului
o descuamatie
 desprinderea celulelor comoase , superficiale din epiderma –
furfuracee, pitiriazica, lamelara sau in lambour
o acnee
 pustula determinata de un agent patogen specific
o furuncule
 infectie specifica foliculului pilosebaceu, produsa de stafilococul
auriu
o intertrigo
 micoza cutanata situata la nivelul plicilor si interdigital
 caracterizata prin eritem pruriginos, apoi decolorare eidermica ,
secretie si depozit albicios, prin macerarea epidermei comoase ci
fisurarea fundului pliului
o vitiligo
 leuco-melano-dermie de natura neuroendocrina, caracterizata prin
pete acromice, marginita de o zona hiperpigmentata
o ulceratii
 pierdere de substanta rezultind dintr-un proces patologic ce
actioneaza asupra pielii, poate fi superficiala – eroziune- sau
profunda – exulceratie si ulceratie propiu zisa
o escare
 distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala – de
obicei prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua
96
 se pot produce si prin actiunea directa a unor factori infectiosi sau
prin toxinele lor
 sau sub actiunea unor substante chimice custice
o edeme
 acumulare de lichid seros in tesuturi
o varice
 dilatari permenente ale venelor superficiale, insotita de insuficienta
valvulelor peretelui venos
 sensul circulatiei venoase este inversat in ortostatism
o hemoroizi
 afectiuni ale plexurilor venoase anale si din partea terminala a
rectului constind in dilatarea acestor vene, cu aparitia de procese
inflamatorii si trombotice
o ulcere varicoase
 erodare a tesutului pe teren varicos
o alopecie
 lipsa partiala sau totala a parului
o pacient cu alterarea tegumentelor si fanerelor
Pacientul sa nu devina sursa de infectii - ia masuri de prevenire a infectiilor
nosocomiale nosocomiale
- leziunile care s-au suprainfectat vor
fi protejate cu pansament efetuat in
conditii de perfecta asepsie, atit a
tegumentelor, materialeor cit si a
miinilor persoanei care executa
- pansamentul se va face cu blindete,
pentru a nu distruge tesuturile nou
formate prin procesul de vindecare
- desfacerea pansamentelor se va face
cu blindete, umezindu-le la nevoie
- supravegheaza ca pansamentele sa
nu fie prea strinse, pentru a nu
impiedica circulatia sanguina
Pacientul sa fie echilibrat nutritional, - multe dintre leziuni sunt
pentru favorizarea cicatrizarii leziunilor determinate de hipersensibilitatea
cutanate organismului fata de unele alimente,
asistenta indruma pacientul sa
consume alimente neiritatnte si
neexitante
- controleaza alimentele provenite de
la apartinatori
- invata pacientul sa consume
97
legume, fainoase, fructe si
zarzavaturi
- constientizeaza pacientul si familia
in legatura cu rolul nociv al
alcoolului, cafelei, condimentelor,
alimentelor prajite, conservelor,
afumaturilor
Pacientul sa aibe o stare de bine fizic si - incurajeaza pacientul in permanenta
psihic – leziunile sunt suparatoare prin
pruritul lor pe care il produc, prin
aspectul lor dizgratios prin
posibilitatea de a lasa cicatrici
- ii explica necesitatea interventiilor
- preleveaza produse specifice pentru
investigatii de laborator – cruste,
puroi, fire de par, unghii
Viata omului este un razboi impotriva rautatii omului

Gracian
Nevoia de a evita pericolele
- este o necesitate a fiintei umane pentru a fi protejata contra tuturor agresiunilor

interne si externe pentru mentinerea integritatii sale fizice si psihice

- viata oricarui individ poate fi amenintata la un moment dat de o suferinta brusca,
care il va duce intr0o situatie critica
- factorii care influienteaza satisfacerea nevoii
o biologici
 virsta
 persoana adulta are abilitatea de a se apara si proteja
 copilul percepe sensul pericolului in functie de ritmul
dezvoltarii sale mintale
 persoanele in virta prezinta diminuarea functiilor senzoriale
si motorii
 mecanismul de autoaparare
 individul poseda mecanisme de autoaparare innascute –
termoreglarea
 rezistena la imbolnaviri este data de anticorpi specifici
o psihologici
 emotiile si anxietatea
 pot provoca utilizarea mecanismelor de aparare
 stresul
o sociologici
98
 salubritatea mediului
 sunt necesare urmatoarele conditii
o temperatura ambianta 18,3-25 grade C
o umiditate intre 30-60%
o lumina nici prea intunecoasa nici prea luminoasa
o zgomot a carui intensitate sa nu depaseasca 120
decibeli
o mediul ambiant sa contine un minim de
microorganisme, fum
o conditii de securitate
 rol social
 in functie de exigentele locului de munca si ale muncii
 organizarea sociala
 societatea prevede masuri legale care trebuie luate pentru
protectia individului contra pericolelor
 vizeaza prevenirea imbolnavirilor si mentinerea starii de
sanatate
 clima
 in functie de clima individul utilizeaza metode de
autoaparare
 religia
 practicarea unor religii este o preocupare ideologica ce
permit individului sa-si mentina securitatea psihologica
 cultura
 masurile de protectie contra pericolelor sunt variate
infunctie de cultura
 educatia
 parintii informeaza copilul in ceea ce priveste mesurile de
securitate ce trebuie luate
- manifestari de depndenta
o securitatea fizica
 masuri de prevenire a
 accidentelor
 infectiilor
 bolilor
 agresiunilor
o securitatea psihologica
 stare de liniste a individului
 masuri
 metode de destindere, relaxare si de control al emotiilor
 utilizare de mecanisme de aparare in anumite situatii
 raspuns eficace si adaptat la agent stresant
 practicarea unui obicei, crez, religie
o securitatea sociologica
 mediu sanatos
99
 salubritatea mediului
 calitatea si umiditatea aerului
 temperatura ambianta
 fara poluare fonica, chimica, microbiana
 mediu de siguranta
 masuri de protectie sociala
- interventiile asistentei pentru mentinerea independentei
o pentru mentinerea uni mediu sanatos
 educa pacientul pentru evitarea poluarii atmosferei
 indeparteaza sursele cu miros dezagreabil
 participa la programe de propaganda si control
o pentru prevenirea accidentelor
 face educatie pentru prevenirea accidentelor
 verifica daca sunt respectate normele de securitate a muncii
 exploreaza pericolele reale si potentiale la locul de munca si la
domiciliu
o pentru prevenirea infectiilor
 supravegheaza daca sunt respectate normele de igiena
 asigura implicarea populatiei in aplicarea programelor pentru
mentinerea si promovarea sanatatii
 supravegheaza starea de sanatate a populatiei
 organizeaza – efectueaza imunizarile obligatorii

- pot surveni mai multe probleme
o vulnerabilitatea fata de pericole
o afectare fizica si psihica
o anxietate
o durere
o stare depresiva
o pierderea stimei de sine
o pierderea imaginii de sine
o pierdere, separare
o frica
o de ordin
 fizic
 insuficienta intrinseca
o deficit senzorial
o lipsa de sensibilitate
o afectare psihica
 dezechilibru
o durere
o dezechilibru metabolic
o dezechilibru electrolitic
100
 surmenaj
o saturatie senzoro-perceptuala
 psihic
 tulburari de gindire
 anxietate
 stres
 pierdere – separatie
 pierderea imaginii corporale
 situatie de criza
 sociologic
 insalubritatea aerului
 poluare
 conditii deficitare de munca
 lipsa amenajarilor sanitare
 saracie - promiscuitate
 lipsa cunoasterii
 insuficienta cunoastere de sine
- vulnerabilitate fata de pericole
o susceptibilitatea individului de a fi afectata integritatea sa fizica si psihica
o pericol de infectii, accidente
o manifestari de dependenta
 predispozitie la accidente, raniri, caderi
 neatentia
 pot fi lezate tegumentele prin contact prelungit cu substante
iritante
 aparitia de leziuni la nivelul spatiilor interdigitale
 dezhidratarea
 edematierea
 predispozitie la infectii, gripa
 neingrijirea corespunzatoare a infectiilor poate da
complicatii
 predispozitie la imbolnaviri frecvente
 imbolnavirile frecvente favorizeaza scaderea rezistentei
organismului de autoaparare
 fatigabilitate – slabire fizica, adinamie, lipsa de forta
 surmenaj – fatigabilitate excesiva care influienteaza
organismul
 comportament depresiv si agresiv
 comportamentul poate fi modificat cu tendinta spre
depresie sau agresivitate in foarte multe boli psihice
 poate avea tentativa de sinucidere sau poate deveni agresiv
fata de ceilalti
 pot ajunge la crime, automutilari, sinucideri
o interventiile asistentei
101
 pacient cu vulnerabilitate fata de pericole
Pacientul sa beneficieze de - asigura conditiile de mediu adecvate
un mediu de siguranta fara - amplaseaza pacientul in salon in functie de starea ,
accidente si infectii afectiunea si receptivitatea sa
- ia masuri de evitare a transmiterii infectiilor – prin
izolare, respectarea circuitelor, masuri de igiena
spitaliceasca
- urmareste si apreciaza potentialul infectios al
pacientului
- alege procedurile de investigatii si tratament cu risc
minim de infectie
- informeaza si stabileste impreuna cu pacientul
planul de recuperarea a sanatatii as.princ.tamas
Pacientul sa fie echilibrat - favorizeaza adaptarea persoanei la noul mediu
psihic - creaza mediu optim
- ajuta pacientul sa-si recunoasca anxietatea
- furnizeaza mijloace de comunicare adecvate starii
pacientului
- furnizeaza explicatii clare
- invata pacientul tehnici de relaxare
- face masaj al spatelui, miinilor si picioarelor
- incurajeaza pacientul la lectura, activitati
- asigura legatura pacientului cu familia
- invata familia pentru a ingriji pacientul cu boli
psihice, degenerative
- alterarea integritatii fizice sau psihice – efectul unei boli, stres,la nivel fizic sai
psihic
o manifestari de depndenta
 semne inflamatorii
 durere
 roseata locala a regiunii respective
 tumefactie – crestere in volum
 limitarea miscarilor segmentului afectat
 caldura locala
 semne de insecuritate psihologica
 agitatie
 iritatie
 agresivitate
 neincredere
 frica
 idei de sinucidere
o interventile asistentei
102
 pacient cu alterarea integritatii fizice si psihice
Pacientul sa-si satisfaca nevoia in functie - ajuta pacientul
de starea de sanatate si gradul de - determina pacientul sa participe la
depndenta luarea deciziilor
- administreaza tratamentul prescris
- aplica masurile de prevenire a
complicatiilor
- foloseste metode de relaxare pasiva
Pacientul sa beneficieze de siguranta - asigura mediu de protectie psihica
psihologica, pentru inlaturarea starii de adecvat
anxietate - asigura conditii de mediu adecvate
- incurajeaza pacientul sa comunice
cu cei din jur
- inavata pacientul sa foloseasca
mijloacele de autoaparare
LISTA CU PROBLEME SI OBIECTIVE
PROBLEME SURSA DE DIFICULTATE OBIECTIVE

POSIBILA
Anxietate moderata Lipsa de cunoastere Sa exprime diminuarea
Amenintarea integritatii anxietatii
fizice si psihice Sa exprime disparitia
Neaccesibilitate la anxietatii
informatii Sa diminueze semnele
anxietatii
Sa demonstreze absenta
semnelor de anxietate
Anxietate severa extrema Lipsa de cunoastere Sa exprime diminuarea
Neacceptarea doliului anxietatii
Sa demonstreze o diminuare
a semnelor de anxietate
Sa diminueze anxietatea la
un nivel usor si moderat
Doliul Reactia la pierderea unei Sa exprime sentimentele
conditii, care facea placere legat de pierdere
persoanei Sa utilizeze anumite
Reactie la pierderea unei mijloace pentru a trece de
fiinte dragi fazele doliluliu
Sa exprime intelegerea
reactiilor de doliu
Sa exprime acceptarea
doliului
103
Dificultate/incapacitate de Lipsa de cunoastere Sa exprime intelegerea fata
a-si pastra sanatatea de ingrijirile de sanatate
Sa exprime acceptarea
tratamentului
Sa ia el decizii legate de
sanatate
Sa demonstreze capacitatea
psihomotorie in a executa
un tratament
Sa exprime interesul in
ameliorarea sanatatii
Durere acuta Consecintele unui Sa exprime diminuarea
traumatism chirurgical sau durerii
accidental Sa diminueze semnele
Proces infectios/inflamator durerii
Sa demonstreze absenta
semnelor durerilor
Sa exprime absenta durerii
as princ tamas
Durere cronica Consecintele unui Sa exprime diminuarea
traumatism chirurgical sau durerii
accidental Sa diminueze semnele
Lipsa cunoasterii durerii
Proces infectios/inflamator Sa demonstreze absenta
semnelor durerilor
Sa exprime absenta durerii
Stare depresiva Pierderea stimei de sine Sa demonstreze absenta
Pierderea imaginii de sine semnelor starii depresive
Reactia de doliu Sa exprime diminuarea
starii depresiva
Sa exprime interesul pentru
a indeplini activitati
Sa demonstreze diminuarea
semnelor starii depresive
Perturbarea stimei de sine Dificultate in asumarea Sa exprime cresterea stimei
rolului de sine
Neadaptarea la o criza Sa exprime sentimente
existentiala sau situationala pozitive
Sentiment de dependenta Sa exprime capacitatea de a
face fata dificultatilor
Perturbarea imaginii de sine Dificultate de adaptare la o Sa exprime sentimente
modificare corporala pozitive legat de noua
imagine
Sa exprimeacceptul de a-si
atinge partea mutilata
Sa atinga partea mutilata
104
fara repulsie
Frica Incapacitatea de a face fata Sa exprime diminuarea
realitatii tratamentului fricii
Amenintarea integritatii Sa exprime disparitia fricii
fizice si psihice Sa diminueze semnele fricii
Tulburari de memorie Sa demonstreze absenta
semnelor de frica as. princ
tamas
Risc de accident Confuzie Sa aibă mereu pielea intacta
Lipsa de cunoastere Sa nu se raneasca
Sa exprime intelegere
masurilor de securitate
Sa utilizeze corect aparatele
care il ajuta
Riscul violentei fata de altii Dificultatea in asumarea Sa se abtine de la gesturi
rolului violente fata de altii
Tulburari de memorie Sa se abtine de la un limbaj
agresiv
Sa exprime diminuarea
agresivitatii
Riscul violentei de sine Stare depresiva Sa exprime absenta ideii de
insusi Tulburari de memorie suicid
Sa se abtina de la gesturi de
violenta fata de sine insusi
Sa fie calm
Sa exprime starea de
destindere
Nevoia de a comunica
- este o necesitate a fiintei umane de a schimba informatii cu semenii sai

- omul are nevoie de alte persoane pentru a raspunde ansamblului necesitatiilor sale
vitale
- comunicarea se realizeaza
o nonverbal
 limbajul corpului – expresia ochilor, a figurii, gesturile, postura,
mersul – este o forma arhaica de transmitere a trairilor noastre
interioare
o verbal
 este vehicul al gindirii
 permite o exprimare clara, precisa
 limbajul scris este mai cizelat, este insotit de semnele de punctuatie
105
- independenta in satisfaerea nevoii de comunicare presupune integritatea
individului, a organelor de simt, o dezvoltare intelectuala suficienta pentru a
intelege semnificatia mesajelor schimbate
Factorii care influienteaza satisfacerea nevoii de comunicare
- biologici
o integritatea organelor de simt
 stare optima de functionare a vazului, auzului, mirosului, gustului,
pipaitului
o auzul, vazul permit comunicarea cu lumea exterioara
o integritatea organelor fonatiei – permit comunicarea verbala
o integritatea aparatului locomotor – face posibila comunicarea nonverbala –
gesturi, miscari
o raspunsul erogen – reactia susceptibila de a provoca o excitatie sexuala
- psihologici
o inteligenta
 este influientata de gradul de inteligenta a individului
o perceptia
 reflectarea personala a unui fenomen
 functia perceptibila este educabila
o emotiile
 sunt exprimate prin expresia fetei , prin debitul verbal
 bucurie – tristete
 ris - plins
- sociologici
o anturajul
 determinant
 climat armonios in anturaj, familie
o cultura si statutul social
 educatia, cultura
o personalitatea
 influientata de stadiul de dezvoltare a personalitatii umane
 personalitatea determina individul sa fie increzator in capacitatile
sale
Manifestarile de independenta
- de ordin biologigic
o functionarea adecvata a organelor de simt
 aciutate vizuala
 acuitate auditiva
 finete gustativa si a mirosului
 sensibilitate tactila
o debit verbal
 usor
 ritm moderat
 limbaj clar, precis
o expresie nonverbala
106
 miscari
 posturi si gesturi ale miini
 facies expresiv
 privire semnificativa
 mecanisme senzori-perceptuale adecvate
o exprimare usoara
 a nevoilor, dorintelor, ideilor, emotiilor
 exprimare clara a gindurilor
o imagine pozitiva de sine
 cunoasterea sinelui material, spiritual si social
o perceptia obiectiva a mesajului primit si capacitatea de verificare a
perceptiilor sale
o exprimarea sentimentelor prin pipait
o utilizarea adecvata a mecanismelor de aparare
o atitudine receptiva si de incredere in altii
o capacitatea de a angaja si mentune o relatie stabila cu semenii
o apartenenta la grupuri de diverse interese
o stabilirea de relatii armonioase in familie, la locul de munca, in grupuri de
prieteni
- exploreaza impreuna cu pacientul mijloacele de comunicare
- invata pacientul
o sa mentina integritatea simturilor
o sa utilizeze mijloacele specifice de exprimare a sentimentelor, emotiilor
o sa aibă o atitudine de receptivitate si de incredere in alte persoane
o sa mentina legaturi cu persoane apropiate
Dependenta in satisfacerea nevoii de comunicare
- comunicere ineficienta la nivel senzorial si motor
- comunicare ineficienta la nivel intelectual
- comunicare ineficienta la nivel afectiv
- confuzie
- singuratate
- atingerea integritatii functiei si rolului sexual
- izolare socaiala
- perturbarea comunicarii familiale
- de ordin fizic
o atingere cerebrala sau nervoasa
o tulburari circulatorii cerebrale AVC
o degenerescenta, traumatisme, oboseala
o deficit senzoriala, surmenaj
o obstacole in functionarea simturilor si a limbajului
107
o durere, dezechilibru hidroelectrolitic
o droguri, medicamente, alcoolism
- de ordin psihic
o pierdere, separare, stare de criza
o anxietate, stres
o poluare
o mediu inadecvat
o climat
o conflicte
o esec
o statut social si economic defavorabil
- lipsa cunoasterii
1. Comunicare ineficace la nivel senzorial si motor
- este dificultatea individului de a capta prin intermediul simturilor salemesaje care

vin din anturaj
o tulburari senzoriale
 cecitate – pierderea vederii
 diminuarea vederii – scaderea acuitatii vizuale
 surditate – pierderea functiei auditive
 hipoacuzie – diminuarea auzului
 pierderea sau diminuarea gustului
 anosmie – pierderea mirosului
 hipoestezie – scaderea sensibilitatii cutanate
 hiperestezie – cresterea sensibilitatii cutanate
o tulburari motorii
 paralizia – disparitia totala a functiei motorii musculare
 pareza- scaderea functiei motorii musculare
 paalizii periferice – scade tonusul muscular
 paralizii centrale – tonusul muscular este pastrat sau chiar exagerar
 se disting
 monoplegia – paralizia unui singur membru
 hemiplegia – paralizia ½ din corp
 paraplegia – paralizia membrelor inferioare
 tetraplegia – paralizia celor patru membre
o tulburari de limbaj
 afazie – incapacitatea de a pronunta anumite cuvinnte sau de a le
folosi
 dizartrie – dificultatea de a articula cuvintele, pronuntie
neiteligibila
108
 bilbiiala – greutate in pronuntarea unor cuvinte,repetarea sau
omisiunea de silabe
 mutism – bolnavul nu raspunde
 dislalia – imposibilitatea de a pronunta anumite sunete care
compun cuvinte
o reactii afective in insuficiente sau exces senzorial
 neliniste – lipsa de liniste sufleteasca
 inactivitate – lipsa activitatii fizice sau intelectuale
 anxietate – sentiment profund de discomfort sau de tensiune
 incetinirea dezvoltarii gindirii
 halucinatii – perceptii fara obiect
 izolare – singuratate, starea individului de a fi singur, retras
Pacientul sa fie echilibrat psihic - linisteste bolnavul cu priviere la
starea sa, explicind scopul si natura
interventiilor
- familiarizeaza bolnavul cu mediul
ambiant
- asigura un mediu de securitate,
linistit
recomandata de medic
Pacientul sa foloseasca mijloace de - -cerceteaza posibilitatiile de
comunicare adecvate starii sale comunicare ale bolnavului
- furnizeaza mijloace de comunicare
- invata bolnavul sa utilizeze
mijloacele de comunicare conform
posibilitatiior sale
Pacientul sa fie compensat senzorial - asigura ingrijiri relative la
perturbarea senzoriala sau motrice a
bolnavului
recomandata
- efectueaza exercitii pasive si active
- pregateste bolnavul pentru diverse
examinari si il ingrijeste dupa
examinare
2. Comunicare ineficienta la nivel intelectual
- dificultatea individului de a intelege stimulii primiti si de a-si utiliza judecata,

imaginatia, memoria
109
o dificultatea de a-si aminti evenimentele trecute
 amnezie – tulburare de memorie caracterizata prin
 amnezie de fixare, de retinere a faptelor noi
 amnezie de evocare, lipsa capacitatii de reproducere sau
recunoastere a unor fapte anterioare
 dificultate de a intelege, de a face o judecata
o vorbire incoerenta
 comunicare verbala fara legatura cu situatia data
o comportament neadecvat
 manifestari neadecvate situatiei date
o confuzie, obnubilare
 dezorientare in timp, spatiu si referitoare la propia persoana
Pacientul sa fie orientat in timp si spatiu si - ajuta bolnavul sa se orienteze in
la propia persoana timp , spatiu si referitor la propia
persoana
- sugereaza pacientului sa tina un
jurnal
- ajuta pacientul sa completeze
jurnalul
- lasa bolnavul sa faca tot ceea ce
poate cu propriile sale mijloace
3. Comunicare ineficienta la nivel afectiv

- reprezinta dificultatea individului de a se afirma
o agresivitate
 manifestare impulsiva de a se certa, bate, ataca pe cei din jur
o alienare mentala
 incapacitatea individului de a detine controlul asupra propriilor
acte
o devalorizare
 perceptie negativa pe care individul o are fata de valoarea
personala si compententa sa
o apatie
 indiferenta fata de sine si ceea ce se petrece in jurul sau
o egocentrism
 preocupare exagerata a individului fata de sine insusi
o fobie
 frica obsedanta directionata spre ceva de care bolnavul nu poate
scapa
 agorafobie – teama de spatiu deschis
 claustrofobie – teama de a sta inchis in camera
110
 nazofobie – teama de boala
o euforie
 stare de buna dispozitie, dar fara obiect
o delir
 tulburare de gindire prin prezenta nemotivata, neconformata cu
realitatea
o idei de sinucidere, halucinatii
 perceptii fara obiect, auditive, vizuale
o percepere inadecvata de sine
 perceptia negativa a individului fata de aparenta sa fizica
o dificultatea de a se afirma
Pacientul sa se poata afirma, sa aiba - pune in valoare capacitatiile ,
perceptie pozitiva de sine talentele si realizarile anterioare ale
bolnavului
- da posibilitatea pacientului sa-si
exprime nevoile
- da posibilitate pacientului sa ia
decizii
- invata bolnavul
Tehnici de afirmare de sine
Tehnici de comunicare
Tehnici de relaxare
- ajuta bolnavul sa identifice
posibilitatile sale de a asculta, de a
schimba idei cu altii
- antreneaza bolnavul in diferite
activitati, care sa ii dea sentimentul
de utilitate
Pacientul sa fie ferit de pericole interne - supravegheaza in permanenta
sau externe bolnavul
- administreaza medicatia prescrisa de
medic – anxiolitice, antidepresive,
tanchilizante
- utilizeaza unele mijloace fizice de
imobilizare – chingi, camasa de
protectie
Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori,

de a practica religia
111
- este o necesitate a individului de a face/exprima gesturi, acte conforme formatiei
sale, de bine si de rau, de dreptate, de urmare a unei ideologii
- nu exista fiinta umana izolata
- conceptiile despre lume difera
- conceptia despre lume este necesara ca un ghid al gindirii
- o lume plina de lucruri la care ne putem gindi si in care se afla o multime de idei
si teorii cu privire la tot ce exista sub soare ne obliga sa fim selectivi
- este necesara o conceptie despre lume pentru a clasifica activitatiile posibile si
pentru a stabili prioritati pentru anumite actiuni
- nici o societate nu poate trai fara un set de standarde asupra carora s-a cazut de
acord – dragostea, grija, integritatea, increderea, iertarea, libertatea alegerii
- biologici
o gesturile si atitudinile corporale
 permit pacientului sa isi satisfaca aceasta nevoie in functie de
convingerile proprii, de apartenenta religioasa
- psihologici
o cautare, cercetarea sensului vietii si mortii
 urmarierea acestui obiectiv face individul sa realizeze gesturile si
credintele
o dorinta de a comunica cu Fiinta suprema sau cu cosmosul
 fiinta umana se simte legata de Fiinta superioara
o emotiile
 determina sa realizeze activitati umanitare, religioase
- sociologici
o cultura
o apartenenta religioasa
 influienteaza in mare masura actiunile pe care le infaptuieste
individul
 astzi in lume sunt cunoscute
 crestinismul
 islamisul
 budismul
 hinduismul
 mozaismul – iudaismul
- credinta
o convingeri personale ale individului fata de realitate
- religie
o forma a cunoasterii sociale, caracterizata prin credinta in fiinte, forte
supranaturale
- ritual, rit
o ansamblu de ceremonii relifioase proprii unei religii
o apartenenta la grupuri religioase sau umanitare
112
- spiritualitate
o ansamblul de credinte si practici proprii sufletului
- morala
o ansamblul de reguli de conduita si valori considerate valabile intr-o
societate
 participarea la fapte de caritate
 participarea la fapte de umanitate
 angajarea intr-o actiune sociala
- valori
o ansamblul de credinte si aptitudini care reflecta nu numai ceea ce este
dorit
- libertatea
o posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte sau dorinte
- determina pacientul sa-si exprime propriile convingeri si valori
- planifica imprena cu pacientul, activitati religioase
- il informeaza pe pacient despre serviciile oferite de comunotate
- mijloceste desfasurarea unor activitati conforme cu dorintele si credintele
bolnavului
- culpabilitate
- frustrare
- dificultatea de a actiona dupa credintele si valorile sale
- dificultatea de a participa la activitati religioase
- neliniste fata de semnificatia propiei existente
- codul etic al profesiei medicale prevede
o ingrijirea bolnavului fara preferinte de rasa, credinta, ideologie, culoare
o pastrarea secretului profesional si a confidentelor facute de bolnav
- de ordin fizic
o lezare fizica
o dezechilibre
o supraincarcare
o durere
o surmenaj
o anxietate
o stres
o pierdere, separare – divort, doliu
o situatie de criza – anestezie, bariere lungvistice, spitalizare
o pierderea imagini de sine, pensionare
o conflicte sociale
113
o esecuri
o contrdictii cu familia si societatea
- lipsa cunoasterii
Culpabilitatea
- sentiment dureros , resimtit ca urmare a contrazicerii propriilor convingeru si

valori, motiv pentru care se simte vinovat
- este un sentiment fundamental si nemotivat, care se manifesta in surdina, in afara
cunoasterii adevaratei sale semnificatii
- mai multe situatii pot cauza sentimente de culpabilitate – boala, pierderea stimei
si a respectului, anxietatea, conflictele sociale
- sentiment de culpabilitate
o amaraciune
o autopedepsire
o autoacuzare
o mania de a se scuza inutil
o intelegerea bolii ca pe o pedeapsa
o sentiment de a fi nedemn
o pozitie curbata
o miscari lente
- manifestari de depresie
o manifestari de furie impotriva lui Dumnezeu
o plins
o insomnie
o bilbiiala
- manifestari de anxietate
o tahicardie
o tegumente reci, umede
o hiperventilatie
o furie
o minie
Pacientul sa-si pastreze imaginea pozitiva - incurajeaza bolnavul sa-si exprime
de sine sentimetele in legatura cu problema
sa
- faciliteaza satisfacerea convingerilor
sale
- actioneaza pentru recistigarea stimei
114
de sine a bolnavului
- planifica impreuna cu bolnavul
activitati care sa-i dea sentimentul
utilitatii
Pacientul sa fie echilibrat psihic - il pune in legatura cu persoane
dorite, apropiate
- administreaza la nevoie medicatie
antidepresiva la indicatia medicului
Frustrare
- conditia individului care se simte refuzat sau isi refuza satisfacerea unei nevoi
- senzatie de pierdere a libertatii de actiune
o activitati oferite de normele sociale, ce nu pot fi insa folosite de individ,
datorita nivelului cultural scazut, a carentelor educative
o actiuni contrare dorintelor individului
- sentiment de inutilitate
o amaraciune, tristete
o plins
- supunere la un regim
o tratament nedorit
o medicatie
o alaptare
- incapacitatea de a exercita practici religioase
o incapacitatea de a citi documente religioase
o absenta locurilor sau a modalitatiilor de practicare
o caderea la pat
o constringeri fizice
o deficit audio-vizual
o efecte secundare ale unei medicatii
- tulburari de gindire
o confuzie
o dezorientare
o halucinatii
- ingrijrare fata de sensul propiei sale existente
o grija fata de semnificatia suferintei sale
o grija fata de sensul vietii si al mortii
o preocuparea pentru credinte si valoarea lor
115
Pacientul sa-si recapete increderea in sine - ajuta bolnavul sa-si identifice cauza
frustrarii
- il incurajeaza sa-si exprime
semtimentele si nevoile
- il asigura de confidentialitate si ii
pastreaza secretele
Pacientul sa aibă o stare psihica buna - comunica des cu bolnavul
- cauta modalitati de practicare a
religiei
- administreaza la nevoie medicatie
sedativa la indicatia medicului
Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii
Daca descoperim ca viata nu are nici un inteles,

nu ne ramine altceva de facut
decit sa-i dam un inteles.
- este o necesitate a oricarui individ de a infaptui activitati care ii permit

satisfacerea nevoiilor sau sa fie util celorlalti
- actiunile pe care le intreprinde ii permite sa foloseasca potentialul la maxim
- fiinta umana simte dorinta de a infaptui lucruri care corespund idealurilor sale
- capacitatea individului de a se realiza este unica pe tot parcursul vietii
- munca trebuie sa corespunda nivelului de pricepere si pregatire a omului pentru a
nu deveni o povara, ci o placere
- biologici
o virsta si cresterea
 activitatea dominanta a copilului este jocul
 acesta ii permite sa se dezvolte
o preadolescenta
 este virsta cind insemnate sunt relatiile lui cu societatea
 activitatea dominanta este invatatura
 specifica virstei este imaginatia creatoare ca forma de afirmare a
personalitatii proprii
o adolescenta
116
 experienta, nivelul intelectual si experienta sociala permit o mai
mare independenta in atingerea si conducerea unor activitati
 este virsta formarii unui ideal in viata, este capabil sa lupte pentru
realizarea lor
o maturitatea
 adultul joaca mai multe roluri in societate
o persoanele in virsta
 folosesc experienta acumulata
 este unul din cei mai importanti factori ai longevitatii
o constitutia si capacitatiile fizice
 indivizii trebuie sa-si aleaga activitatiile care le permite sa se
realizeze
- psihologici
o emotiile – apar in cadrul activitatiilor pe care le desfasoara individul si
presupun evaluarea , acordarea de semnificatie valorica activitatiilor
desfasurate
- sociologici
o cultura
o rolurile sociale
- integritate fizica si psihica
o dezvoltarea armonioasa , integritatea fizica si psihica permit optarea
pentru orice gen de activitate si indeplinirea rolurilor sociale
- manifestari de bucurie si fericire
o activitatea pozitiva este de obicei creatoare
- autocritica
o tendinta de a lua hotariri pe baza chibzuintei proprii
- luarea deciziei
o rapiditatea cu care persoana delibereaza intr-o situatie complexa si urgenta
si adopta hotarirea cea mai potrivita
- stima de sine
o aprecirea obiectiva a capacitatilor
o demnitatea inseamna constiinta propriei valori in conditiile respectului fata
de altii
- imaginea de sine
o sa-i placa infatisarea sa
- comportamentul
o copilul – multumire fata de un succes scolar
o adultii si persoanele in virsta – dragoste fata de munca
o aprecierea muncii – munca trebuie sa corespunda nivelului de pricepere si
pregatire
- ambitia
o dorinta arzatoare de a realiza cit mai mult in activitatea depusa
- motivatia
117
o totalitatea motivelor care-l determina sa efectueze activitati prin care sa se
realizeze
- roluri sociale
o stapinirea , punerea in valoare a acestor roluri
- folosirea timpului liber
o apartenenta la o grupare sociala
- se informeaza asupra dorintelor si posibilitatiilor intelectuale si fizice ale
persoanei
- il ajuta sa-si faca un plan zilnic
- orienteaza persoana spre acele activitati corespunzatoare capacitatii sale
- incurajeaza orice activitate care intereseaza
- il stimuleaza si sustine pentru a obtine performanta dorita
- devalorizarea
- neputinta
- dificultatea in a se realiza
- dificultatea de a-si asuma rolurile sociale
- de ordin fizic
o diminuarea unei functii , handicap, lipsa de control a sfincterelor, neajuns
fizic, obstacol pentru miscari, durere
o tulburari de gindire, anxietate, stres, pierderea imaginii de sine, pierdere-
separare, situatie de criza
o esec profesional, conflict personal,
Devalorizare
- perceptia negativa pe care individul o are fata de valoarea personala si competenta

sa
o sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine
 pacientul nu poate accepta noua stare in care se gaseste, modul in
care arata
o dificultatea in a participa la activitati obisnuite sau noi
 starea de dependenta in care se afla nu-i permite participarea la
activitati
o descurajare, depresie
 stare sufleteasca de tristete asociata cu nemultumire
o sentimente de izolare, de inutilitate, de respingere
 indepartarea din colectiv, nefolosirea in diverse activitati
o incapacitate de a trece peste dificultati
118
 nu poate depasi anumite momente critice care i-au diminuat
increderea in sine
o somnolenta, pasivitate
 senzatie de somn, indiferenta la ce se intimpla in jurul sau
o agresivitate
 comporatment provocator pus mereu pe cearta
o diminuarea motivatiei, interesului, concentrarii
 pacientul nu considera necesar sa efectueze activitati, este
dezinteresat, neatent
o disperare
 stare de deznadejde, dezolare, suferinta deosebita
o obsedare de problemele sale
 pacientul este preocupat in permanenta de problemele sale, care au
prioritate fata de activitatea depusa, in vederea realizarii
o incapacitate de a face ceea ce prefera sa faca
 starea de dependenta fizica, psihica sau sociala nu-i permite
pacientului efectuarea activitatiilor preferate
Pacientul sa fie constient de propia sa - asculta activ pacientul pentru a-i
valoare si competenta permite sa-si exprime sentimentele
privind dificultatea de a se realiza
- ajuta pacientul sa identifice motivele
comportamentului sau, apreciaza
posibilitatiile fizice si intelectuale
- seszeaza orice forma de interes
- indruma spre acele activitati care
sunt atractive
- observa si noteaza orice schimbare
in comportament
- aplica tehnicile de ingrijire adaptate
nevoilor pacientului
- identifica cu pacientul factorii care o
impiedica sa se realizeze
Pacientul sa-si recapete interesul fata de - cunoaste aspiratiile, sentimentele,
sine si de altii interesele si capacitatiile pacientului
- il ajuta in reevaluarea capacitatiilor
si aspiratiilor
- il sustine in stabilirea unor proiecte
- ajuta pacientul sa se adapteze la
noul rol pe care il are
- il ajuta sa realizeze o percepere justa
a realitatii
- observa reactiile de satisfactie sau
119
de multumire ale pacientului
- explica necesitatea cunoasterii
mediului in care traieste
Neputinta
- perceptia individului asupra lipsei de control a evenimentelor intr-o situatie data

o conflict personal
 incapacitatea pacientului de a da dovada de comportamente
adecvate
o esec profesional
 nu realizeaza sarcinile obligatorii impuse care sunt legate de rolul
profesional
o dificultatea de a lua decizii si a controla evenimente
 pacientul nu poate lua deciziile cele mai potrivite in timp util
 nu poate cunoaste si corela evenimentele
o apatie
 prezinta lipsa de interes fata de activitatea impusa sau aleasa
o retragere, resemnare
 renunta la activitatea sau functia pe care o detine si se complace in
aceasta situatie
o docilitate
 se supune cu usurinta unor decizii care nu-i apartin
o agresivitate
 cauta prilej de cearta in permanenta, este provocator fata de
colectiv
o fatalitate
 considera ca mersul lucrurilor in viata au fost influientate in mod
prestabilit de o forta suprema
o lipsa de ambitie
 nu mai doreste sa-si atinga scopul, sa realizeze ceva anume
o agasare
 stare de enervare, de iritare pe care pacientul o are in permanenta
sau periodic
o tristete
 stare sufleteasca apasatoare, insotita de mihnire, amaraciune
o sentiment de inferioritate
 stare de dezavantaj pe care pacientul o percepe in comparatie cu
ceilalti
Pacientul sa-si recapete increderea si stima - identifica prin observatie si
de sine conversatie cu pacientul
120
- cistiga increderea pacientului
- il ajuta in cunoasterea si reevaluarea
capacitatiilor sale
- il consulta in planificarea
activitatiilor propuse
- informeaza pacientul asupra
dreptului sau de a lua decizii care il
privesc
- observa reactiile pacientului la
luarea deciziilor
- il convinge de importanta lor si de
responsabilitatea ce-i revine
Pacientul sa poata realiza si aprecia - orienteaza pacientulspre alte
obiectiv activitatiile sale activitati decit cele anterioare in
raport cu capacitatiile sale
- ajuta pacientul in recuperarea fizica,
psihica pentru reducerea
handicapului
- ajuta pacientul sa cunoasca si sa-si
insuseasca criteriile de control
- observa obiectivitatea aprecierilor
pacientului
- noteaza orice modificare in
comportamentul pacientului
121

M 14 Fiinta Umana Si Nursing1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

M 14 Fiinta Umana Si Nursing1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SCOALA POSTLICEALA „HENRI COANDA”

Specializarea ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea a 14 nevoi

Scurtă prezentare a nevoilor

4. A te mişca, a te mentine într-o bună postură

7. A mentine temperatura corpului în limita normale

8. A fi curat şi a-ţi proteja tegumentele

9. A evita pericolele. Pericolele pot proveni din mediul intern sau

10. A comunica cu semenii. Este o nevoie fundamentală fiinţelor

11. A-ţi practica religia

12. A fi ocupat pentru a fi util.

13. A se recrea. Este o nevoie comună tuturor fiinţelor umane.

14. A învăţa. Nevoia de descoperire, de satisfacere a curiozităţii, de a adăuga

1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

Respiratia corecta este la

Independenta in satisfacerea nevoi de a respira

- este determinata de mentinerea integritatii calor respiratorii si a muschilor

Factorii care influienteaza satisfacerea nevoii de a respira

Interventiile asistentei in satisfacerea nevoii

- exploreaza deprinderile de respiratie ale pacientului

Dependenta in satisfacerea nevoii

Surse de dificultate care determina nesatisfacerea nevoii de a respira

- surse de ordin fizic

3. obstructia cailor respiratorii

- pacientul cu deficiente respiratorii

OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI

Fiecare are virsta artelor sale

1.Independenta in satisfacerea circulatiei

Factorii care influienteaza pulsul

Factorii care influienteaza tensiunea arteriala

Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei circulatiei sanguine

2. Dependenta in satisfacerea nevoii

- pacientul cu circulatie inadecvata

OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI

2. Nevoia de a bea si minca

In esenta alimentatia rationala a bolnavuilui

Independenta in satisfacerea nevoii

Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoii

Alimentatie inadecvata prin deficit

- deficitul este un aport insuficient de elemente nutritive – afecteaza starea

Alimentatia inadecvata prin surplus

- surplusul este un aport alimentar exagerat canttativ si calitativ

Probleme Manifestari Sursa de dificultate obiective

- reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele nefolositoare,

- mentinerea constanta a compozitiei mediului intern se realizeaza prin procesul de

Factorii care influienteaza satisfacerea nevoii

- scaunul – resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din

- transpiratie – fenomen fiziologic prin care organismul isi intensifica pierderea de

Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoii

2. retentie urinara – ischiurie

3. incontinenta de urina si fecale

- tranzitul intestinal accelerat provoaca diaree

Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic - corecteaza tulburarile electrolitice si

7. eliminare menstruala si vaginala inadecvata

8. diaforeza, transpiratie in cantitate abundenta

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

- sunt o necesitate a fiintei umane vii de a fi in miscare, de a-si mobiliza toate

Independenta in satisfacerea nevoilor

- mentinerea independentei miscarii corpului si a bunei posturi este determinata de

Factorii care influienteaza satisfacerea nevoii

Interventile asistentei pentru mentinerea independentei miscarii

- stabileste impreuna cu pacientul nevoile de exercitiu fizic

Dependenta in satisfacerea nevoii