1

NEVOIA DE A BEA SI A MANCA.

DEFINITIE : este necesitatea oricarui organism de a ingera si absorbi alimente de
buna calitate, in cantitate suficienta pentru a asigura cresterea, dezvoltarea, intretinerea
tesuturilor, si a mentine energia indispensabila functionarii organismului.
ALIMENTATIA este una dintre cele mai importante probleme ale ngrijire a
bolnavului. Asigurarea raportului caloric, stabilirea regimului alimentar adecvat si
administrarea alimentelor pe cale naturala sau artificiala constituie sarcini elementare ale
ngrijiri pacientului acas sau la domiciliu.
Alimentatia urmreste:
a) sa acopere cheltuielile energetice;
b) sa asigure aportul de vitamine si minerale necesare metabolismului, cresterii;
c) sa favorizeze procesul de vindecare, protejnd organele mbolnvite, asigurnd aportul de
substante necesare organismului normal, alimentatia devenind astfel un factor terapeutic;
d) sa mpiedice transformarea bolilor acute n cronice si apariia recidivelor.
Terminologie
- alimente, apetit = dorinta de a manca, foame = senzatia care traduce nevoia de a manca,
metabolism = totalitatea transformarilor chimice care au loc in tesuturile si celulele
organismului (anabolism, catabolism), elementele nutritive = substantele chimice continute
in alimente care pot fi asimilate de celulele organismului in urma digestiei alimentelor:
glucide, lipide, proteine, vitamine, saruri minerale, nutritia = procesul de asimilare care
mentine organismul intr-o stare buna, formand energia necesara. satietate = senzatia de
plenitudine resimtita de individ cand nevoia de a se hrani a fost satisfacuta.
Independena n satisfacerea nevoii.
O alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si
asigurarii tuturor functiilor organismului in conditii normale: glucide, proteine, lipide,
vitamine, apa, saruri minerale. Pentru a se menine sntoas fiina uman are nevoie de o
cantitate adecvat de alimente coninnd elementele nutritive indispensabile vieii. Calitatea
i natura alimentelor nutritive sunt n funcie de sex, vrst, greutate, nlime, activitatea
depus, starea de sntate sau de boal. varietate n alimentaie ! este expresia care
trebuie s caracterizeze dieta unei persoane care vrea s rmn sntoas.
Glucidele (hidranii de carbon).
Reprezint sursa principal energetic a organismului. Aportul de glucide trebuie s fie
mrit la copii, n bolile febrile, de nutriie, afeciuni hepatice i renale. Necesarul de glucide
este de 4-6 grame /kg corp pe 24 ore.
Proteinele- Protos = primordial ca nsemntate, cel nti, fundamental
(apox.17%din G corp.)
Sunt expresia genomului uman, structura lor fiind codificat pe ADN-ul celular, sunt
crmizile oricrei celule vii, nu poate exista via n afara lor. Sunt materia prima pentru
fermenti si hormoni , au rol in formarea anticorpilor, matricea osoas / dentina sunt tot de
natur proteic, ajut la coagularea sngelui : fibrinogenul + factorii de coagulare.
Constituie substratul memoriei (este i ea de natur proteic), bazndu-se pe capacitatea de
sintez a celulei nervoase. Unele proteine / enzime apar n snge cnd / dac exist alterri
 2

structurale / funcionale n unele organe, ceea ce permite ridicare unei suspiciuni de

diagnostic : transaminazele hepatice, troponinele T i I, Mioglobina, CPK, proteina C
reactiv, globulinele...
Rol structural = celulele tuturor esuturilor sunt formate din proteine. Trebuie respectat un
nivel de aport, care s nu depeasc 0,6-0,9 g / kgcorp / zi la adultul sntos, la copiii mici
1,5-2,2 g / kgcorp / zi. Excesul este nociv, suprasolicitnd funcia renal i hepatic,
proteina vegetal este preferabil celei animale, datorit caracteristicilor sale (bio-chimice i
fiziologice. Necesarul scade in afectiunile renale si cele febrile.
Lipidele (grasimile).
Pe lng rolul lor energetic intr n compoziia esutului nervos i a stromei eritrocitare, rol
de transport pt. vitaminele liposolubile (A,D,E,K). Sub form depozitar reprezint
rezervele de energie ale organismului i esutului de susinere pentru organele interne.
Necesarul e de 1-2 g pe kgcorp pe zi. Nevoile cresc in malnutritie, hipertiroidism si scad in
obezitate, tulburari mentale, insuficienta hepatica si renala, diabet.
Vitaminele.
Sunt baza meninerii metabolismului normal al organismului. Nevoia de vitamine crete n
timpul activitii celulare exagerate. Necesarul de vitamine C este de 150 mg, vitamina B1
25 mg, B6 6 mg, vitamina K 20 mg. Nevoile cresc in toate tipurile de imbolnaviri.
Vitamine liposolubile: vit.A(asigura buna functionare a ochilor, influenteaza cresterea
organelor tinere si reproducerea, creste rezistenta la infectii; vit.D( rol in absorbtia Ca si
fosforului, functionarea glandei tiroide, paratiroidelor, hipofizei); vit.E(rol antiinflamator,
scaderea ei duce la tulburari de reproducere, sterilitate, tulb. menstruale, nervoase); vit.K(rol
hemostatic)
Apa i srurile minerale.
n ap se petrec toate reaciile biochimice din organism. Necesarul zilnic de ap al
organismului sntos este ntre 2500 3000 ml pe zi (70% din G corp.este apa). El se
acoper prin lichidele ingerate i arderea glucidelor i grsimilor. Odat cu nevoile de ap
se satisfac i nevoile de sruri minerale. Satisfacerea de ap i sruri minerale trebuie s se
fac n mod proporional, altfel organismul rmne n dezichilibru hidromineral.
Principalele minerale: Na, Cl,(in varsaturi, diare este necesar aport, in edeme eliminarea)
K(atat cresterea cit si scaderea lui sunt periculoase putind duce la moartea individului prin
oprirea inimii, Ca, Mg (rol in calmarea sistemului nervos, lipsa duce la convulsii), Fe(intra
in structura Hg, participa la transportul oxigenului)
Bilantul hidric al organismului (ingesta-excreta trebuie sa fie egal) I/E
Aport(ingesta)
Bauturi...................1200ml
Apa din alimente....1000ml
Apa metabolica......300ml
Total=2500ml
Eliminare(excreta)
Urina......................1300ml
Piele........................750ml
 3

Fecale......................150ml
Plaman....................300ml
Total=2500ml
FACTORII CARE INFLUENTEAZA INDEPENDENTA IN SATISFACEREA
NEVOII:
factorii biologici:
varsta si cresterea (dezvoltarea)
-copii si adolescentii au nevoi alimentare mai mari decat adultii (un plus de 20-30%)
- la adult nevoile variaza de la un individ la altul
- in timpul sarcinii nevoile alimentare cresc.
- la batrani cantitatea de alimente scade de asemenea.
activitatea fizica
- determina o crestere a cantitatii de alimente si apa, (cu ct activitatea muscular e mai
mare cu att crete metabolismul i implicit aportul alimentelor)
orarul meselor
- un program regulat al meselor e recomandat tuturor indivizilor, intervalul ntre mese este
n funcie de vrst, copii mananca mai des, adultii 3 mese / zi la interval de 5-6 ore,
batranii acorda importanta respectarii orarului, masa reprezinta un moment important al
zilei.
factorii psihologici: = emotiile si anxietatea
-la unii indivizi reduc / cresc pofta de mancare
-la copii mici, nou-nascuti, sugari, alimentatia este strans legata de nevoia de securitate, de
dragoste, de senzatia de bine, la inceput prin alaptare, si apoi cand sunt hraniti de cineva
drag.
-in timpul mesei, unii indivizi sunt obisnuiti sa comunice intre ei, la noi traditia cere sa nu
vorbesti in timpul mesei acum mai putin respectata.
factorii sociologici:
climatul
- iarna mese mai consistente(mai multe calorii)feluri servite calde vara mese mai lejere,
cantitatea de lichide crescute.
statutul socio-economic. Deprinderile alimentare bune se formeaz din fraged
copilrie. Srcia influeneaz negativ satisfacerea nevoii.
religia
-in funcie de apartenena lor religioas, indivizii au anumite ritualuri alimentare (postul, nu
mnnc carne de porc, nu beau buturi alcoolice).
cultura.
- alimentaia este strns legat de tradiiile i superstiiile fiecrei culturi, unele zile
importante sunt subliniate prin mese festive, sarbatoresti, obiceiurile alimentare depind si
de varietatile de alimente pe care le poseda tara respectiva.
 4

MANIFESTARI ALE INDEPENDENTEI

Cavitatea bucala: dentitie buna; (dinti curati, numar suficient), proteza dentara
adecvata, mucoasa bucala roz si umeda, limba roz, gingii roz si aderente la dinti
masticatie lenta, gura inchisa
prezenta reflexului de deglutitie
digestie normala, de aproximativ patru ore in stomac, fara tulburari
obisnuinte alimentare: orarul meselor : 3 mese / zi, la interval de 8 ore, durata mesei
de 30-45 min., gustari intre mese, 10 ore repaus nocturn
apetit, foame, satietate prezente
utilizarea in componenta meniului a tuturor grupelor de alimente
hidratarea- ingestia cotidiana de lichide, apa, pentru adult variaza intre 1000-1500 ml,
in functie de lichidele eliminate, particularitatile in functie de grupa varsta
alegerea personala de alimente preferate si existenta unor alimente neagreate
restrictii alimentare datorate religiei, culturii sau statutului social.
servirea mesei singur sau cu altii, acasa, la locul de munca, la restaurant
semnificatia personala a alimentatiei: dragoste, pedeapsa, reconfort sau relaxare.
Interveniile asistentei pentru meninerea independenei n satisfacerea nevoii.
explorarea gusturilor si obiceiurilor alimentare ale pacientului
planificarea alegerii alimentelor in functie de preferintele si obisnuintele alimentare
ale pacientului si nevoilor sale.
controlul greutatii, calcularea indicelui de masa corporala(IMC), ce reprezinta
raportul Ga(kg)/T(m).
educatia pacientului: nevoile alimentare in functie de varsta, inaltime, greutate,
activitate fizica, conditiile de pastrare, conservare si de preparare a alimentelor.
calculeaz raia alimentar tot n funcie de vrst i activitate.
asigur echilibrul ntre principiile nutritive fundamentale.
asigur echilibrul ntre produsele de origine animal i vegetal.
asigur echilibrul ntre aciditate i alcalinitate.
calculeaz nr. de calorii pe Kg corp pe 24 de ore n stri fiziologice. La sportivi, n
sarcin i alptare crete cu 30%.
nlocuiete la nevoie un element cu altul conform echivalenelor cantitative i
calitative ale diferitelor principii alimentare.
Calcularea ratiei alimentare
-ratia alimentara se calculeaza in functie de : varsta, sex, greutate corporala, munca
prestata, stare de sanatate sau boala
-Conditii : ratia alimentara trebuie sa corespunda cantitativ si calitativ; sa asigure necesarul
potrivit nevoilor organismului
 5

-se masoara in calorii: ratia minima medie pentru organusmul in repaus este 1600calorii,
pentru un individ sanatos in perioada de activitate normala este de 2500-3000 calorii,
ajunge pina la 6000 de calorii in munci grele si activitate intensa;

-Necesar caloric/24h
-In functie de activitate: in repaus absolut-25 calorii/kg corp; in activitate minima-35-
40cal/kg corp; in activitate medie-40-45 cal/kg corp ;In activitate activitate intensa-45-
60cal/kg corp
In functie de varsta: plus 20-30%pentru copii; minus 10-15%pentru varstnici
-Numarul de calorii/kgcorp in stari fiziologice:sportivi ,sarcina si alaptare+30%; Un bolnav
cu stare febrile necesarul de calorii este cu13% in plus pentru fiecare grad de
temperatura: 25xG+13%(pentru T=38grade)
In arsuri se cresc cu 40-100% in functie de gradul arsurii
Un bolnav in repaus absolut la pat necesita 25cal/kg corp(de exemplu un bolnav cu
greutatea de 60kg necesita 1500cal/24h
Valoarea calorica a principiilor alimentare in urma metabolizarii lor:
1g glucide=4,1calorii
1g proteine=4,1 calorii
1g lipide=9,3 calorii
Continutul ratiei echilibrate:
400g glucide-6g/kgcorp
70g lipide-1g/kg corp
70g proteine-1g/kgcorp
Echilibrul intre principiile nutritive
50-55% hidrati de carbon
10-15% proteine
30-40% lipide
Se asigura echilibrul intre produsele de origine vegetala si animala
40% proteine de origine animala
60% proteine de origine vegetala
35% lipide de origine animala
65% lipide de origine vegetala
Ratia echilibrata la adult va cuprinde: 400g glucide/24h(6g/kg corp/24h);70g
lipide/24h(1g/kg corp/24h);70g protein in 24h(1g/kg corp/24h)
 6

DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII DE A MANCA SI A BEA

PROBLEME :
1. alimentatie inadecvata prin deficit
2. alimentatie inadecvata prin surplus
3. dificultate, incapacitate in a se alimenta si hidrata(varsatura, greata,
constringeri fizice, sociale)
4. dificultate sau refuz in a urma dieta
5. regim alimentar impus
6. hidratare inadecvata
7. exces de volum licidian
SURSELE DE DIFICULTATE (ETIOLOGIA):
fizice: insuficienta intrinseca: alterarea mucoasei tubului digestiv; modificari ale
peristaltismului intestinal; alterarea parenchimului hepatic si a cailor biliare;
reducerea ingestiei in starile infectioase; alterarea gustului si mirosului (deficit
olfactiv); diminuarea motricitatii, mobilitatii; insuficienta extrinseca obstructii prin
tumori, ocluzii, sonda endogastrica (interventii chirurgicale); abuzuri intoxicatie
alcoolice, abuz de medicamente, durerea; dezechilibre - metabolice; electrolitice;
endocriniene; neurologice; ingestia de alimente fermentate sau fierbinti; ingestia prea
rapida de lichide sau alimente;
psihologice: tulburari neuropsihice, anxietate, stress, pierderea cuiva drag , separarea,
situatia de criza
sociologice: foamete, insalubritate, proasta nutritie, saracie publicitate neadecvata,
esec sau conflict de rol
lipsa de cunostinte insuficienta cunoastere de sine, a celorlalti si a mediului
1.ALIMENTAIE I HIDRATARE INADECVATA PRIN DEFICIT =
subalimentatia /dezhidratarea- este un aport insuficient de elemente nutritive,ap,
atat in cantitate cat si in calitate.
Cauzele majore :
-reducerea ingestiei din diverse cauze (stari infectioase, alcoolism, tabagism, afectiuni
gasto-intestinale, hepatice, anorexie, probleme socio- economice)
-cresterea nevoilor nutritive (febra, hipertiroidie, sarcina, activitate fizica intensa);
-cresterea pierderilor de elemente nutrititive pe diferite cai: diaree, varsaturi, arsuri,
supuratii cronice, pirderi urinare(albuminurie, glicozurie)
-obiceiuri proaste alimentare, saracia
Manifestari ale dependentei:
 7

-la nivelul cavitatii bucale: leziuni, ulceratii, fisuri ale buzelor, gingivite, carii, dentitie
incompleta, limba edematiata, saburala( glostita), depapilata, dificultati de masticatie,
anorexia(lipsa apetitului)
-la nivelul esofagului: disfagie ( dificultate in inghitire); odinofagia (deglutitie dureroasa);
regurgitatia (revenirea alimentelor sau a unor cantitati de lichid in acavitatea bucala,
fara efortul de varsatura; eructatiile (evacuarea prin gura a gazelor din stomac); pirozis
(senzatie de arsura retrosternala)
-la nivelul stomacului gastralgii (dureri la nivelul stomacului), dificultati in digestie si
absorbtie alimentelor; aerofagie (acumulare de aer in stomac odata cu alimentele);
greata (senzatie subiectiva cu repulsie fata de alimente), varsaturi (expulzia violenta a
continutului stomacului); senzatie de plenitudine posprandiala;
-la nivelul intestinelor- meteorism abdominal (cresterea continutului gazos al intestinului),
flatulenta (eliminarea frecventa de gaze prin anus), alternare diaree-constipatie
-la nivelul tegumentelor: paloare, prezenta semnelor dezhidratarii(piele uscata, disparitia
elasticitati, scaderea diurezei, scaderea in greutate, , slabiciune, casexia (slabire pina la
piele si os, reprezinta stadiul avansat al denutritiei), tulburari ale starii de cunostinta,
apatie;
-alte manifestari: imposibilitatea de a se alimenta singur, refuzul de a se alimenta,
aversiune fata de alimente, aport insuficient de alimente/ lichide
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE
O1. Pacientul sa prezinta o stare de bine, fara greturi si varsaturi, diminuarea
greturilor
diminuarea anxietatii: bolnavului i se va explica scopul actiunilor asistentei
medicale, se va obtine colaborare;
reducerea aportului alimentar si lichidian, repaos alimentar
realizarea unei atmosfere calme si odihnitoare in jurul bolnavului, (eventual sa
doarma)
instruirea bolnavului pentru a inspira profund
captarea, analiza (cantitate, frecventa, orar, miros, continut) si notarea
varsaturii, realizarea ingrijirilor igienice ale bolnavului (igiena gurii, a lenjeriei de
corp si de pat, aerisire)
administarea de medicamente(antiemetice, antivomitive, calmante, sedative) pe cale
orala sau parenterala
O2.Pacientul sa fie echilibrat nutritional
explorarea gusturilor si obiceiurilor alimentare ale bolnavului
informarea bolnavului asupra valorii nutritive a alimentelor care ii sunt servite.
obtinerea acceptului si colaborarii bolnavlului pentru urmarea regimului alimentar
prescris in vederea insanatotirii si pastrarii starii de sanatate.
se vor servi bolnavului mesele la ore regulate, prezentate atractiv si la o temperatura
adecvata.
 8

bolnavul va fi informat despre alimentele care ii sunt prescrise si cele interzise =

regimul alimentar
bolnavul va fi lasat sa aleaga meniul conform cu gusturile sale si regimul alimentar
prescris.
monitorizarea greutatii corporale si IMC-ului
IMC sub 18(subponderal); IMC 18,5-24,9(normoponderal); IMC 25-29,9(supraponderal);
IMC 30-34,9(obezitate grI); IMC peste 35-39,9(obezitate gr II); 40 sau mai mult(obezitate
morbida) Formula: Greutatea actuala(kg)/[inlimea(m)]2
O3.Pacientul sa fie echilibrat hidro-electrolitic
calcularea bilantului hidric I/E
stabilirea necesitatilor hidrice si minerale se face prin: stabilirea felului deshidratarii;
simptomatologia deshidratarii; investigatii de laborator necesare;
rehidrateaza pacientul per os(pe gura) dupa incetarea varsaturii, in cantitati mici, cu
lichide la temperatura camerei, cu paiul sau cu lingurita;
aministreaza parenteral solutii izotone, hipertone, hipotone, in functie de tipul de
dezhidratare -deshidratare izotona cand aportul insuficient sau pierderile intereseaza
in aceeasi proportie apa si electrolitii, se pot pierde 2-3 litri sau 5-10 litri/24
h., deshidratare hipertona cand se elimina apa in proportie mai mare prin polipnee :
1 1,5 l/ 24h, prin transpiratie exagerata : 2-3-5 l/ 24h deshidratare hipotona cand
se elimina saruri in proportie mai mare in poliuriile patologice, sau diuretice.
recolteaza sange pentru ionograma,urina pentru ex.macroscopic si microscopic
daca nu se poate stabili cu certitudine felul deshidratarii se administreaza in parti egale
glucoza si solutii izotonice de saruri minerale.
interactiunile intre aceasta problema si nesatisfacerea celorlalte nevoi
a respira: mucoasa respiratorie, uscata, hidratare incorecta
a elimina: diaree, urina in cantitate redusa
a se misca si a-si mentine o buna postura: slabiciune, imobilitate, circulatie
inadecvata
a dormi si a se odihni- oboseala, senzatie de disconfort
a fi curat ingrijit si a-si pastra tegumentele si mucoasele
integre: alterarea tegumentelor si a mucoaselor(uscaciuneaa limbii, tegumentelor
ragade)
a evita pericolele :predispozitie la imbolnaviri, accidente
a comunica: comunicare ineficienta la nivel senzorio-motor, afectiv, intelectual
a se ocupa, a fi util: sentiment de neputinta
a invata: cunostinte insuficiente, limite cognitive
2.ALIMENTATIE I HIDRATARE INADECVATA PRIN SURPLUS =
supraalimentare /exces de volum lichidian
Un individ care nu tine cont de nevoile reale alimentare ale organismului sau si
mananca mai mult decat are nevoie, poate sa se ingrase pana la a deveni obez. Se produce
 9

acumularea de rezerve in exces. Surplusul de greutate are repercursiuni asupra

functionarii sistemelor, organelor si a organismului omenesc in totalitate.
Factorii care pot determina o alimentatie mai bogata decat are nevoie organismul
sunt: aport crescut; factorii fizici dezechilibru endocrin; dezechilibre organice;
psihologici: , stressul, anxietatea, singuratatea, esec de rol, conflict de rol;
sociologici:publicitate neadecvata facuta alimentelor.
Manifestari ale dependentei:
bulimie = senzatie de foame excesiva si nevoia de a manca o cantitate mai mare de
alimente.
ingrasare = starea individului a carui greutate depaseste greutatea normala cu 5-8 %.
polifagia= nevoie excesiva de a manca si lipsa senzatiei de satietate.
greutate mai mare cu 15-20 % fata de greutatea normala pentru varsta si constitutie;
indice de masa corporala cu 15-20% mai mare
obezitate = greutatea individului depaseste cu 15-20 % greutatea normala (raportata la
varsta si constitutie)
comportament neadecvat: ingerarea unei catitati de lichide si alimente mai mare decat
are nevoie organismul, numarul meselor si al gustarilor exagerat, nerespectarea
proportiilor nutrientilor, greturi si varsaturi.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE
O1 Pacientul sa aiba o greutate corporala normala in functie de inaltime, varsta, sex
- diminuarea greutatii corporale: explorarea cu bolnavul a gusturilor sau preferintelor sale
alimentare, informarea bolnavului despre nevoile nutritionale conform cu varsta si
activitatea fizica, elaborarea imreuna cu bolnavul a unui regim alimentar hipocaloric
explorarea impreuna cu bolnavul a modalitatilor care il ajuta sa respecte regimul, urmareste
bolnavul saa consume numai alimentele cuprinse in regim, urmarese orarul si distributia
meselor,cantareste bolnavul, calculeaza IMC-ul;
O2.Pacientul sa desfasoare activitate fizica crescuta
- informarea bolnavului despre importanta exercitiilor fizice
- stabilirea impreuna cu bolnavul a unui program de exercitii fizice conform cu gusturile sale
si capacitatile sale fizice.
- cresterea activitatii fizice conform cu varsta
O3.Pacientul sa fie echilibrat psihic
- diminuarea anxietatii
- determinarea bolnavului sa-si exprime sentimentele si emotiile
- informarea bolnavului asupra modalitatilor de relaxare.
- la nevoie administreaza medicatie sedativa
SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIRILE unui bolnav obez:
-notarea schimbarilor
- obisnuintelor alimentare
- scaderea greutatii (cantarirea)
- regimul alimentar urmat de bolnav
 10

Excesul de volum lichidian

Cauze: Na n exces, ingestie excesiv i scdrea excreiei renale
Manifestri: cretere acut n greutate, edeme periferice, edeme palpebrale, HTA, dispnee,
turgecena jugularelor, scderea densitii urinare
Intervenii: educ pac. n legtur cu apariia acestor semene, reducerea aportului de Na i
lichide, calculeay raportul hidric, cntrete bolnavul, msoara funciile vitale, educ pac
n ceea ce privete alimentaia diuretic