UmApi

examen.umfiasi.ro/questionPreview

Total
Disciplina întrebări

HISTOLOGIE 151

INFORMATICĂ MEDICALĂ. BIOSTATISTICĂ 0

NURSING GENERAL 300

GENETICĂ 367

FIZIOLOGIE 300

MICROBIOLOGIE (BACTERIOLOGIE. VIRUSOLOGIE.

PARAZITOLOGIE) 300

1. Plămânii sunt organe parenchimatoase format din:

1. submucoasă
2. stromă conjunctivă
3. mucoasă
4. musculară
5. pleură – foiţa internă/viscerală
6. alveola
7. bronşiole
8. pleură – foiţa externă/parietală
9. stromă epitelială
10. cordoane celulare

2. Sistemele respiratorii includ:

1. prezența celulelor gliale

2. organizare în cordoane celulare
3. traheea
4. ansamblu de elemente ce asigură schimburile gazoase dintre sânge și mediu
exterior
5. alveolele pulmonare
6. bronhiile supralobulare
7. bronşiolele
8. prezența de țesut conjunctiv dens ordonat
9. organizare plexiformă
10. prezența celulelor endocrine

1/53
3. Traheea prezinta:

1. tunică internă (mucoasă) tapetată de epiteliu stratificat scuamos

2. tunică externă formată din ţesut muscular striat
3. tunică internă (mucoasă) tapetată de epiteliu simplu scuamos
4. tunică (mucoasă) ce prezintă sub epiteliu un țesut conjunctiv lax cu glande
tubulo-acinoase
5. un perete organizat pe cinci tunici
6. tunică externă de tip adventice
7. un perete organizat pe trei tunici
8. tunică internă (mucoasă) tapetată de epiteliu pseudostratificat prismatic înalt
ciliat cu celule caliciforme
9. tunică medie formată din ţesut conjunctiv lax
10. tunică medie fibro-musculo-cartilaginoasă

4. Alveolele pulmonare:

1. unitate unitatea morfo-funcțională a pulmonului

2. sunt structura sacciforme pline cu aer
3. sunt structura parenchimatoase, solide
4. sunt tapetate de un epiteliu simplu scuamos
5. au un perete format dintr-un ax conjunctivo-vascular tapetat pe ambele fețe de
epiteliu alveolar
6. sunt în continuitate cu bronşiola terminală
7. sunt în continuitate cu traheea
8. sunt tapetate de un epiteliu stratificat scuamos
9. nu participă la schimbul de gaze
10. sunt tapetate de un epiteliu pseudostratificat

5. Bariera aer-sânge:

1. includ surfactantul alveolar

2. este specifică traheei
3. includ membrana plasmatică și citoplasma pneumocitului de tip I
4. Este un ansamblu de structura la nivelul ȘI-ului are loc schimbul de gaze
5. includ membrana plasmatică și citoplasma pneumocitului de tip II
6. Este un ansamblu de structură a nivelului de sănătate are loc procesul de
filtrare a sângelui
7. este caracterizată prin fuzionarea dintre membrana bazală a pneumocitului de
tip I și membrana bazală a capilarelor din septul alveolar.
8. este specifică glomerulului renal
9. apare în zonele în care în epiteliul alveolar există pneumocite de tip I
10. apare în zonele în care în epiteliul alveolar există pneumocite de tip II

2/53
6. Epiteliul de tip respirator:

1. este localizat la nivelul pleurei

2. este localizat la nivelul alveolelor pulmonare
3. prezenta celule caliciforme
4. prezenta celule sintetizante de keratină
5. intra în structura barierei aer-sânge
6. este localizat la nivelul traheei
7. este un epiteliu de tip pseudostratificat
8. este localizat la nivelul bronhiilor mari
9. prezenta celule prismatice ciliate
10. prezenta celule parafoliculare

7. Portiunea respiratorie a sistemului respirator cuprinde:

1. bronhiolele respiratorii
2. bronhiile supralobulare
3. bronhiile primare
4. un ansamblu de structura la nivelul lor are loc schimbul de gaze
5. fosele nazale
6. bronhiolele intralobulare
7. sacii alveolari
8. canalele alveolare
9. traheea
10. alveolele pulmonare

8. Schimburile gazoase se realizează la nivelul:

1. bronhiilor supralobulare
2. traheei
3. bronhiolelor respiratorii
4. alveolelelor pulmonare
5. foselor nazale
6. sacilor alveolari
7. barierei aer-sânge
8. bronhiolelor intralobulare
9. canalelor alveolare
10. bronhiilor primare

3/53
 9. Alveolele pulmonare se caracterizează prin:

1. implicarea în realizarea barierei aer-sânge

2. perete tapetat de un epiteliu simplu prismatic înalt
3. perete tapetat de un epiteliu simplu scuamos
4. existenţa unor celule specializate în sinteza de surfactant
5. organizarea în insule celulare compacte
6. perete tapetat de un epiteliu simplu cubic
7. prezența unor celule specializate în sinteza de adrenalină și noradrenalina
8. perete tapetat de un epiteliu alcătuit din două tipuri de celule
9. existenţa unor celule specializate în transportul gazelor respiratorii
10. perete tapetat de un epiteliu pseudostratificat

10. În structura septurilor interalveolare intra:

1. pneumocitele de tip I
2. epiteliu simplu scuam constituit din celule specializate denumite generic
pneumocite
3. epiteliul pseudostratificat de tip respirator
4. ţesut conjunctiv dens semiordonat
5. pneumocitele de tip II
6. celule prismatice cu microvilozități apicale
7. ţesut conjunctiv lax
8. celule caliciforme
9. celule prismatice ciliate
10. componenta vasculară

11. Structura richiului include:

1. coloanele Bertin
2. seroasă
3. o tunică mucoasă
4. cortex cortical
5. zonele labirintice
6. adventice
7. o tunică musculară
8. pseudolobuli
9. piramidele Malpighi
10. piramidele Ferrein

4/53
12. Structura corpusculului renal include:

1. celule Paneth
2. celule sintetizante de keratină
3. celule gliale
4. semiluna lui Gianuzzi
5. celule endoteliale
6. capsula Bowman – foița internă
7. celule mezangiale
8. ghem de anse capilare
9. celule caliciforme
10. capsula Bowman – foița externă

13. Rinichiul are rol în:

1. excreția unor produse finale de detoxifiere

2. reglarea osmolarității corpului
3. formarea hormonilor tiroidieni
4. secretia de adrenalina
5. absorbția unor produse finale de detoxifiere
6. formarea secretă prostatică
7. reglarea presiunii sangvine
8. secretia de noradrenalina
9. secreția de renină
10. formarea urinii

14. Rinichiul prezinta:

1. parenchim format din pseudolobuli

2. stromă epitelială
3. o zonă internă denumită corticale
4. o zonă externă denumită corticale
5. o zonă externă denumită medulară
6. capsulă formată din țesut muscular striat
7. parenchim format din nefroni și tubi colectori
8. stromă formată din țesut conjunctiv lax
9. capsulă formată din țesut conjunctiv dens semiordonat
10. o zonă internă denumită medulară

5/53
15. În structura rinichiului există:

1. anse Henle – segment subțire

2. anse Henle – segment gros
3. microganglioni vegetativi din plexul nervos mienteric Auerbach
4. microganglioni vegetativi din plexul nervos mienteric Meissner
5. canale Pflüger
6. tubi contorți proximali
7. țesut conjunctiv dens ordonat
8. tubi contorți distali
9. tubi colectori
10. canale Boll

16. Corticala renală este formată din:

1. tubi colectori
2. coloane Bertin
3. zona labirintice
4. capsula renală
5. tubi contorți proximali și distali
6. piramide Ferrein
7. papilele renale
8. piramide Malpighi
9. cortex cortical
10. corpusculi renali

17. Piramidele Ferrein sunt:

1. orientate cu vârful spre papila renală

2. în număr de 10-12 pentru fiecare rinichi
3. expansiuni ale medularei în corticale, orientate spre capsula renală
4. teritorii cu organizare plexiformă
5. alcătuite din tubi colectori și anse Henle
6. parte componentă a corticalei renale
7. teritorii cu aspect triunghiular
8. în număr de 400-500 pe suprafața fiecărei piramide Malpighi
9. intercalate de zonele labirintice ale corticalei renale
10. alcătuite exclusiv din corpusculi renali

6/53
18. Țesutul epitelial de tapetare al vezicii urinare:

1. asigură permeabilitatea peretelui vezical

2. prezenta aspect variabil în funcție de starea de plenitudine sau de golire a
acesteia
3. prezenta celule cu cili la polul apical
4. prezenta celule bazale
5. asigură impermeabilitatea peretelui vezical
6. se mai numește epiderm
7. prezenta celule superficiale „în umbrelă”
8. prezenta celule „în rachetă de tenis”
9. prezenta celule caliciforme
10. prezenta celule cu microvilozități la polul apical

19. Căile urinare sunt reprezentate de:

1. uretere
2. tubii contorți proximali
3. calicele minore
4. spaţiul Bowman
5. uretră
6. ansele Henle
7. corpusculii renali
8. vezică urinară
9. calicele majore
10. tubii contorți distali

20. Structura vezicii urinare includ:

1. un epiteliu de tapetare denumit uroteliu

2. o lamina propria bogată în adipocite
3. o tunică externă (adventice sau seroasă)
4. o capsulă externă
5. arii limitate de cartilagiu elastic
6. un epiteliu de tapetare de tip secreto-absorbtiv
7. o tunică mucoasă
8. o lamina proprie bogată în fibre elastice
9. o tunică musculară formată din țesut muscular neted
10. o tunică musculară formată din țesut muscular striat

7/53
21. Testiculul:

1. este format din tubi drepți la nivelul lora se găsesc celulele liniei germinale
2. prezenta lobuli testiculari în care se găsesc 1-4 tubi seminiferi
3. prezenta celule Leydig care sintetizează estrogen
4. prezenta o capsulă formată din țesut conjunctiv lax
5. prezenta o stromă formată dintr-un țesut conjunctiv lax
6. prezenta o capsulă numită albuginee
7. este un organ de tip cavitar
8. prezenta o capsulă formată din țesut conjunctiv elastic
9. are rol în elaborarea spermatozoizilor
10. prezenta 200-300 de lobuli testiculari

22. Tubii seminiferi:

1. prezenta o membrană periferică în căreia intră și celule mioide

2. includ în structura lor celulele liniei germinale
3. prezintă un capăt terminal în “fund de sacˮ, iar celălalt capăt se continuă cu
tubii drepți
4. sunt structuri tubulare cu traiect rectiliniu (drept)
5. prezintă un epiteliul stratificat particular
6. sunt structuri tubulare cu traiect sinuos
7. se continuă direct cu epididimul
8. prezintă în structura lor celulele Leydig care sintetizează estrogen
9. prezintă o membrană periferică cu structură similară unei membrane bazale
obișnuite
10. prezintă în structura lor celulele Sertoli care sintetizează testosteron

23. În tubii seminiferi, celulele liniei germinale sunt:

1. celulele mioide
2. ovocitele
3. celulele Sertoli
4. spermatogoniile
5. celulele Leydig
6. spermatocitele de ordinul I
7. spermatidele
8. spermatocitele de ordinul II
9. celulele “în umbrelăˮ
10. spermatozoizii

8/53
24. Celulele Sertoli:

1. sunt parte componentă a liniei celulare germinale

2. participă la realizarea barierei hemato-testiculare
3. sintetizează testosteron
4. sintetizează estrogeni
5. sunt celule de susținere pentru celulele liniei germinale
6. sunt dispuse la nivelul stromei testiculare, în mici grupuri celulare
7. sunt celule prismatic înalte
8. prezintă la polul apical o coadă mobilă, orientată spre lumenul tubului
seminifer
9. prezintă un nucleu hipocrom, cu 1-2 nucleoli evidenți, localizat în treimea
bazală a celulei
10. sunt prezente în structura tubului seminifer

25. Canalul deferent:

1. continuă în mod direct tubii seminiferi

2. prezintă o tunică musculară formată din celule musculare striate
3. prezintă o tunică mucoasă tapetată de un epiteliu simplu cubic ciliat
4. face parte din căile spermatice extratesticulare
5. prezintă rare celule musculare netede, care nu formează o tunică musculară
propriu-zisă
6. prezintă la exterior o adventice formată dintr-un țesut conjunctiv lax
7. face parte din căile spermatice intratesticulare
8. prezintă o tunică musculară formată din celule musculare netede
9. continuă epididimul
10. prezintă o tunică mucoasă alcătuită dintr-un epiteliu similar cu cel al
epididimului și o lamina propria redusă cantitativ

26. Conurile eferente:

1. sunt parte componentă a căilor spermatice extratesticulare

2. sunt tapetate de un epiteliu simplu prismatic înalt cu stereocili
3. continuă rete testis (rețeaua lui Haller)
4. sunt parte componentă a căilor spermatice intratesticulare
5. prezintă un lumen festonat, neregulat
6. sunt tapetate de un epiteliu stratificat cilindric
7. se continuă cu epididimul
8. prezintă o tunică musculară netedă organizată pe trei straturi
9. sunt tapetate de un epiteliu simplu format din grupuri de celule cubice
neciliate în alternanță cu grupuri de celule prismatice (cilindrice) ciliate
10. continuă în mod direct tubii seminiferi

9/53
27. Ovarul:

1. prezintă o zonă centrală numită medulară

2. are o stromă bogat celularizată, în vîrtejuri, în zona corticală
3. prezintă la suprafață un epiteliu simplu cubic, numit epiteliu germinativ
4. este un organ cavitar organizat în patru tunici concentrice
5. prezintă foliculi ovarieni la nivelul medularei
6. prezintă o stromă slab celularizată, bogată în fibre de reticulină
7. prezintă foliculi ovarieni la nivelul corticalei
8. sintetizează hormonii sexuali feminini (estrogeni și progesteron)
9. prezintă o stromă bogată în fibre elastice
10. prezintă la suprafață un epiteliu stratificat cilindric, numit epiteliu germinativ

28. Structura foliculilor ovarieni maturi (terțiari) include:

1. corona radiata
2. celulele Sertoli
3. celule musculare netede
4. celulele granuloase
5. celulele Leydig
6. tecile foliculare
7. celulele mioide
8. ovocitul
9. zona pellucida
10. celulele mioepiteliale

29. Foliculii ovarieni secundari antrali:

1. sunt mai mici decât foliculii ovarieni secundari preantrali

2. prezintă, în jurul ovocitului, un rând de celule aplatizate numite corona
radiata
3. prezintă o singură teacă foliculară
4. prezintă, în jurul ovocitului, membrana Slaviansky
5. prezintă un singur rând de celule granuloase
6. prezintă, în jurul ovocitului, zona pellucida
7. au o fomă ovalară
8. prezintă cele două teci foliculare
9. sunt mai mari decât foliculii ovarieni secundari preantrali
10. prezintă la periferie membrana Slaviansky

10/53
30. Corpul galben progestativ:

1. este format exclusiv din celule foliculare

2. se formează preovulator
3. sintetizează testosteron
4. se formează postovulator
5. în prezența fecundării se transformă în corp albicans
6. este format din celule luteale granuloase și celule luteale tecale
7. sintetizează progesteron
8. în absența fecundării se transformă în corp albicans
9. se mai numește și corp luteal
10. se mai numește și folicul atrezic

31. Foliculul ovarian matur (terțiar):

1. prezintă o singură teacă foliculară

2. se mai numește folicul de Graaf
3. este o structură mică, rontudă, situată în zona medulară
4. prezintă lichid folicular la nivelul unei cavități numite antrum
5. este o structură mare, ovalară, care proemină la suprafața ovarului
6. prezintă celule granuloase dispuse pe un singur rând în jurul ovocitului
7. se mai numește folicul atrezic
8. nu prezintă zona pellucida în jurul ovocitului
9. prezintă cele două teci foliculare
10. prezintă ovocit înconjurat de zona pellucida

32. Foliculii ovarieni primari:

1. prezintă o zona pellucida evidentă

2. prezintă la periferie membrana Slaviansky, cu rol de separare de stroma
conjunctivă
3. prezintă două teci foliculare
4. prezintă un ovocit de ordin I
5. sunt situați în zona medulară a ovarului
6. sunt situați în zona corticală a ovarului
7. prezintă, în jurul ovocitului de ordin I, celule granuloase dispuse pe mai multe
straturi
8. sunt mai mari decât foliculii ovarieni primordiali
9. prezintă o cavitate centrală numită antrum, care conține lichidul folicular
10. prezintă, în jurul ovocitului de ordin I, un singur rând de celule cubice numite
celule granuloase

11/53
33. Uterul:

1. este un organ cavitar

2. este un organ parenchimatos tapetat de o capsulă conjunctivă
3. prezintă la nivelul endometrului un corion bogat în fibre elastice
4. prezintă, în endometru, arteriole fără adventice
5. prezintă elemente vasculare cu structură particulară
6. prezintă o tunică medie, numită miometru, formată din celule musculare
netede
7. este organizat în trei tunici concentrice
8. prezintă la nivelul endometrului un corion de apărare
9. prezintă o tunică medie, numită miometru, formată din celule musculare
striate
10. prezintă o tunică internă, numită endometru

34. Endometrul:

1. prezintă arteriole fără adventice

2. prezintă celule musculare netede organizate plexiform
3. este tunica mucoasă (tunica internă) a uterului
4. prezintă un corion citogen format din fibroblaste hormono-dependente
5. prezintă glande endometriale
6. prezintă un epiteliu de tapetare simplu prismatic (cilindric) cu celule ciliate și
celule secretorii
7. prezintă arteriole spiralate implicate în mecanismul menstruației
8. este tunica medie a uterului
9. prezintă un corion de apărare bogat în limfocite și plasmocite
10. prezintă un epiteliu de tapetare pseudostratificat

35. Glandele endometriale:

1. au un lumen neregulat (aspect de “dinți de fierăstrăuˮ) în faza proliferativă a

ciclului endometrial
2. se găsesc în miometru
3. sunt glande de tip tubular
4. sunt prezente la nivelul endometrului, în corionul citogen
5. se formează prin invaginarea epiteliului de tapetare al mucoasei endometriale
în țesutul conjunctiv subiacent
6. sunt glande tubulo-glomerulate, tapetate de un epiteliu stratificat cilindric
7. au un lumen regulat (rotund/ovalar) în faza secretorie a ciclului endometrial
8. sunt glande de tip sacciform
9. au un lumen neregulat (aspect de “dinți de fierăstrăuˮ) în faza secretorie a
ciclului endometrial
10. au un lumen regulat (rotund/ovalar) în faza proliferativă a ciclului
endometrial

12/53
36. Epiteliul simplu scuamos este localizat în:

1. pericard
2. alveole pulmonare
3. mucoasa gastrică
4. peritoneu
5. canale de excreție ale glandelor salivare
6. vase de sânge
7. mucoasa vezicii urinare
8. mucoasa traheei
9. ducte biliare
10. pleură

37. Epiteliul simplu cubic este localizat:

1. în segmentul subțire al ansei Henle

2. în foliculii tiroidieni în normofuncție
3. în retină (stratul pigmentar)
4. în mucoasa gastrică
5. în plexurile coroide
6. în foița parietală a capsulei Bowman
7. în canalul glandei sudoripare
8. în canalele glandelor salivare
9. în mucoasa intestinală
10. pe suprafața ovarului

38. Epiteliul simplu cilindric heterogen de tip secreto-absorbtiv este localizat în:

1. jejun
2. cripta gastrică
3. ileon
4. apendice
5. suprafața gastrică
6. peritoneu
7. duoden
8. colon
9. pericard
10. alveolele pulmonare

13/53
39. Epiteliul simplu scuamos tapetează:

1. segmentul subțire al ansei Henle

2. pericardul
3. mucoasa apendicelui
4. mucoasa duodenului
5. mucoasa colonului
6. suprafața gastrică
7. pleura
8. cripta gastrică
9. peritoneul
10. alveolele pulmonare

40. Un nucleu ovalar, localizat perpendicular pe membrana bazală, este caracteristic

pentru:

1. epiteliul simplu cilindric omogen gastric

2. epiteliul simplu cilindric heterogen din intestinul gros
3. epiteliul simplu cubic
4. epiteliul simplu cilindric ciliat tubar
5. epiteliul simplu scuamos
6. epiteliul stratificat scuamos keratinizat
7. epiteliul bistratificat cubic
8. epiteliul stratificat scuamos nekeratinizant
9. epiteliul simplu cilindric cu stereocili din epididim
10. epiteliul simplu cilindric heterogen din intestinul subțire

41. Celula mioepitelială este prezentă în:

1. acinul mucos
2. glanda sudoripară apocrină
3. glanda fundică
4. acinul seros
5. glanda Brunner
6. acinul mixt
7. glanda pilorică
8. glanda sebacee
9. glanda Lieberkuhn
10. glanda sudoripară ecrină

14/53
42. Celula care prezintă înălțime aproximativ egală cu lățimea (celula cubică) este
specifică pentru:

1. epiteliu alveolar
2. epiteliul intestinal
3. epiteliul din plexurile coroide
4. epiteliul care tapetează suprafața ovariană
5. epiteliul gastric
6. epiteliul care tapetează trompa uterină
7. epiteliul tubului contort distal
8. foliculul ovarian primar
9. epiteliu care formează foița parietală a capsulei Bowman
10. epiteliul din canaliculul biliar

43. Epiteliul stratificat scuamos fără keratinizare este prezent în:

1. orofaringe
2. pielea groasă
3. epiglotă
4. esofag
5. uretra membranoasă
6. vezicula biliară
7. buză (versant intern)
8. pielea subțire
9. vezica urinară
10. corzi vocale

44. Epiteliul stratificat scuamos cu keratinizare este prezent:

1. la nivelul palmelor
2. la nivel gingival
3. în papilele linguale foliate
4. în esofag
5. în corzi vocale
6. la nivelul buzei - versant intern
7. la nivelul plantelor
8. în orofaringe
9. în epiglotă
10. la nivelul palatului dur

15/53
45. Epiteliul simplu scuamos tapetează:

1. urechea medie
2. mucoasa traheală
3. foița parietală a capsulei Bowman
4. seroasele
5. urechea internă
6. mucoasa endometrială
7. mucoasa gastrică
8. mucoasa vezicii urinare
9. mucoasa intestinală
10. rete testis

46. Celula a cărei înălțime depășește lățimea (celula columnară, cilindrică sau prismatic
înaltă) este specifică pentru:

1. foliculii tiroidieni în normofuncție

2. epiteliul veziculei biliare
3. epiteliul ductelor eferente
4. epiteliul intestinului subțire
5. epiteliul endometrului, în cavitatea uterină
6. peritoneu
7. pleura
8. foliculii ovarieni primari
9. epiteliul trompelor uterine
10. pericard

47. Epiteliul simplu cilindric tapetează:

1. ansa Henle (segment subțire)

2. mucoasa traheală
3. capsula Bowman (foița parietală)
4. tractul digestiv (cea mai mare parte)
5. trompele uterine
6. vezicula biliară
7. endometrul, în cavitatea uterină
8. seroasele
9. ductele eferente
10. lumenul vascular

16/53
48. Epiteliul simplu cilindric gastric:

1. prezintă celule caliciforme

2. este un epiteliu de tip secretor-absorbtiv heterogen
3. tapetează glanda fundică
4. este un epiteliu de tip secretor omogen
5. acumulează apical mucoid (material glicoproteic)
6. tapetează criptele gastrice
7. tapetează suprafața gastrică
8. tapetează glanda pilorică
9. prezintă microvilozități apicale
10. secretă mucoid (material glicoproteic)

49. Epiteliul simplu cilindric ciliat:

1. tapetează capsula Bowman

2. tapetează vezica urinară
3. tapetează unele segmente ale căilor pulmonare
4. tapetează trompele uterine
5. tapetează traheea
6. tapetează epididimul
7. tapetează vilozitățile intestinale
8. tapetează sinusurile paranazale
9. tapetează cavitatea uterină
10. prezintă kinetocili la polul apical

50. Epiteliul stratificat cilindric este localizat în:

1. mucoasa anală (mici arii)

2. cripta gastrică
3. endometru - mucoasa cavității uterine
4. uretra spongioasă
5. trompele uterine
6. unele canale interlobulare ale glandelor salivare
7. glanda Lieberkuhn
8. vilozitatea intestinală
9. laringe (mici suprafețe)
10. uretra membranoasă

17/53
51. Epiteliul pseudostratificat este localizat în:

1. sacul lacrimal
2. endometru - mucoasa cavității uterine
3. trompele uterine
4. mucoasa intestinală
5. canalele mari glande exocrine
6. trahee
7. bronșiile supralobulare
8. cripta gastrică
9. ductul deferent
10. glanda fundică

52. Epiteliul pseudostratificat se caracterizează prin:

1. localizare la nivelul căilor respiratorii

2. sinteza unei scleroproteine necesare pentru protecție
3. celulele se aplatizează progresiv creând aspect de falsă stratificare
4. unele celule prezintă în citoplasmă granule bazofile evidente
5. celule cu înălțimi diferite
6. doar celulele cilindrice sunt în contact cu membrana bazală
7. celule cubice care nu ating lumenul
8. nucleii localizați pe mai multe rânduri, la distanțe diferite față de membrana
bazală (aspect fals stratificat)
9. celule înalte (cilindrice) care ating lumenul
10. localizare la nivelul trompei uterine

53. Uroteliul:

1. este un epiteliu de tip pseudostratificat

2. este format dintr-un singur strat de celule cilindrice
3. este format din două straturi de celule cubice
4. este prezent la nivelul bazinetului
5. prezintă keratină
6. prezintă microvilozități la nivelul polului apical al celulelor superficiale
7. prezintă cili la nivelul polului apical al celulelor superficiale
8. este prezent la nivelul ureterelor
9. este prezent la nivelul calicelor
10. este prezent la nivelul vezicii urinare

18/53
54. Celulele caliciforme:

1. sunt prezente la nivelul mucoasei apendicelui

2. sunt absente în mucoasa colonului
3. sunt absente în mucoasa traheei
4. necesită colorații speciale pentru identificarea mucusului
5. sunt prezente la nivelul mucoasei gastrice
6. sunt prezente la nivelul mucoasei intestinului subțire
7. sunt absente în mucoasa apendicelui
8. sunt prezente la nivelul mucoasei colonului
9. sunt prezente abundent în criptele gastrice
10. sunt celule sintetizante de mucus

55. Epiteliul simplu cilindric heterogen secreto-absorbtiv este localizat la nivelul:

1. vilozităților intestinale din duoden

2. unor segmente din mucoasa gastrică
3. mucoasei colonului
4. vilozităților intestinale din ileon
5. mucoasei esofagiene
6. mucoasei orofaringiene
7. mucoasei laringiene
8. mucoasei apendicelui ileo-cecal
9. vilozităților intestinale din jejun
10. mucoasei orale

56. Structural, țesutul conjunctiv include:

1. celule
2. joncțiuni intercelulare
3. specializări ale polului celular apical
4. proteoglicani
5. fibre musculare
6. keratină
7. componenta fibrilară
8. glicoproteine de adeziune
9. glicozaminoglicani
10. hematii

19/53
57. Țesutul conjunctiv se caracterizează prin:

1. prezența joncțiunilor de tip occludens

2. producerea și organizarea unor macromolecule sub formă de fibre
3. originea mezenchimatoasă (mezo şi ectomezenchim)
4. prezența dezmozomilor
5. dispersarea celulelor în matrice şi, în consecinţă, lipsa joncţiunilor
intercelulare
6. absența vascularizației
7. adeziunea celulelor cu matricea extracelulară, rezultând o interacţiune celule-
matrice
8. prezența joncțiunilor de tip adherens
9. producerea de macromolecule extracelulare ce alcătuiesc o matrice complexă
10. prezența joncțiunilor nexus (gap)

58. Fibroblastul este:

1. o celula proprie a țesutului cartilaginos

2. o celulă cu citoplasmă redusă, intens eozinofilă
3. o celulă proprie țesutului osos
4. o celulă ce funcționează prin transport de ioni
5. derivat din celula mezenchimală nediferenţiată
6. o celulă proprie a țesutului conjunctiv
7. varianta activă a fibrocitului
8. o celulă inactivă metabolic
9. o celulă cu nucleu mare, central, hipocrom, şi un nucleol adesea evident
10. o celulă activă, specializată în sinteză proteică

59. Fibrocitul se caracterizează prin:

1. nucleu sferic
2. sinteză de colagen
3. este o celulă migrată în țesutul conjunctiv
4. nucleu bastoniform, cu cromatină condensată, de regulă fără nucleol evident
5. citoplasmă intens bazofilă
6. activitate metabolică intensă
7. formă alungită (filiformă)
8. prezența de receptori pentru LDL (proteine implicate în geneza ateromatozei)
9. este celula proprie a țesutului cartilaginos
10. citoplasmă eozinofilă

20/53
60. Adipocitul alb:

1. prezintă nucleul împins la periferie

2. are citoplasmă cu aspect spumos
3. este o celulă mică, poligonală
4. este lipsit de citoschelet și de organite celulare
5. se mai numește “unilocular”
6. prezintă nucleu central
7. central prezintă o incluzie lipidică mare, rezultată ca urmare a coalescenţei
unor picături mai mici (în principal trigliceride)
8. în periferie prezintă un mic halou citoplasmatic eozinofil
9. prezintă în citoplasmă numeroase incluzii lipidice nefuzionate
10. este o celulă cu diametru de minimum 100 μm

61. Adipocitul brun:

1. este prezent exclusiv la adulți

2. este o celulă migrată în țesutul conjunctiv
3. prezintă în citoplasmă numeroase organite implicate în sinteza proteică
4. are un nucleu turtit, împins la periferia citoplasmei
5. are un nucleu sferic situat central
6. are o citoplasmă de aspect spumos sau spongios, datorită prezenței de
multiple incluzii lipidice mici, care nu confluează
7. se mai numește “multilocular”
8. este o celulă poliedrică, cu dimensiuni de 20-30 μm
9. este implicat direct în procesul de termogeneză
10. prezintă în citoplasmă o incluzie lipidică unică

62. Celulele migrate în țesutul conjunctiv sunt reprezentate de:

1. macrofage
2. eozinofile
3. adipocite
4. plasmocite
5. osteocite
6. fibroblaste
7. condrocite
8. fibrocite
9. limfocite
10. mastocite

21/53
63. Țesutul conjunctiv lax se caracterizează prin:

1. fibre de colagen dispuse în fascicule groase

2. celule proprii şi migrate prezente în proporții diferite, în raport de localizarea
și funcționalitatea țesutului
3. fibre de colagen, reticulare şi elastice organizate într-o reţea tridimensională,
determinând existenţa unor spaţii areolare
4. fibre de colagen individualizate, care realizează traiecte sinuoase şi au
orientări variate
5. prezența celor trei componente: celule, fibre, matrice extracelulară nefibrilară,
în proporții diferite
6. prezența celor trei componente: celule, fibre, matrice extracelulară nefibrilară,
în proporții relativ egale
7. celule proprii şi migrate în proporții diferite, independent de localizarea și
funcţionalitatea ţesutului
8. predominanța matricei extracelulare amorfe
9. fibre de colagen care nu formează fascicule groase
10. predominanța matricei fibrilare

64. Țesutul conjunctiv lax este localizat la nivelul:

1. laminei propria/corionului din mucoase

2. stromei diferitelor organe
3. ligamentelor
4. seroaselor
5. corneei
6. dermului superficial
7. tendoanelor
8. capsulelor conjunctive
9. meningelui moale
10. dermului profund

22/53
65. Țesutul conjunctiv dens:

1. se clasifică în: țesut conjunctiv dens semiordonat și țesut conjunctiv dens

ordonat
2. este caracterizat prin predominanța matricei amorfe
3. este o varietate de țesut conjunctiv propriu-zis
4. este prezent la nivelul corneei
5. este caracterizat prin absența vascularizației
6. este caracterizat prin predominanţa fibrelor de colagen, frecvent organizate
sub formă de fascicule
7. este caracterizat prin prezența joncțiunilor intercelulare
8. este prezent în dermul profund
9. este caracterizat prin predominanța celulelor
10. este caracterizat prin prezența spațiilor largi areolare

66. Ţesutul conjunctiv dens semiordonat este localizat în:

1. cornee
2. seroase
3. septurile care compartimentează interiorul organelor interne (splină, testicul,
ficat, rinichi, limfoganglioni)
4. tecile nervilor mari
5. ligamente
6. alveole pulmonare
7. dermul profund al pielii
8. dermul superficial al pielii
9. dura mater
10. capsulele conjunctive care tapetează unele organe interne (splină, testicul,
ficat, rinichi, limfoganglioni)

67. Ţesutul conjunctiv dens ordonat este localizat în:

1. cornee
2. seroase
3. ligamente
4. aponevroze
5. ducte biliare
6. dermul superficial
7. dermul profund
8. structuri rezistente de susținere și protecție
9. tendoane
10. alveole pulmonare

23/53
68. Ţesutul cartilaginos:

1. este alcătuit dintr-o matrice extracelulară (amorfă şi fibrilară) omogenă

2. prezintă o matrice extracelulară (amorfă şi fibrilară) cu o consistenţă crescută
şi o elasticitate asemănătoare cauciucului (vâsco-elasticitate)
3. prezintă o matrice extracelulară (amorfă şi fibrilară) heterogenă, cu
consistenţă scăzută
4. prezintă numeroase terminații nervoase
5. este bogat vascularizat
6. reprezintă o varietate de ţesut conjunctiv propriu-zis
7. reprezintă o varietate de ţesut conjunctiv cu proprietăți speciale
8. este un tip “pur” de ţesut conjunctiv, fiind lipsit de vase sanguine şi limfatice,
precum şi de fibre nervoase
9. reprezintă o varietate de ţesut conjunctiv specializat
10. este alcătuit din celule numite condroblaste și condrocite

69. Ţesutul cartilaginos este:

1. un țesut ce îndeplinește funcţii de rezistență faţă de forţe mecanice de

tracţiune
2. o varietate de țesut epitelial
3. un țesut ce îndeplinește funcții de contracție
4. un țesut ce îndeplinește funcţii de rezistență faţă de forţe mecanice de
compresiune
5. un țesut conjunctiv specializat
6. un țesut ce realizează funcții imune
7. un țesut ce îndeplinește funcții endocrine
8. un țesut ce îndeplinește funcții senzoriale
9. un țesut ce îndeplinește funcţii de susţinere faţă de forţe mecanice de
compresiune
10. un țesut ce îndeplinește funcţii de susţinere faţă de forţe mecanice de tracțiune

70. Cartilagiul hialin este localizat în:

1. simfiza pubiană
2. trahee
3. cartilagii costale
4. panicul adipos
5. capsulele organelor solide
6. faringe
7. fosele nazale
8. septuri conjunctive
9. laringe
10. pavilionul urechii

24/53
71. Cartilajul hialin este localizat în:

1. suprafeţele articulare
2. pavilionul urechii
3. ligamentul galben al coloanei vertebrale
4. trahee
5. epiglotă
6. cartilagiul de creştere sau de conjugare (joncţiunea între epifizele şi diafizele
oaselor lungi), în perioada de creştere
7. dermul superficial
8. trompele lui Eustachio
9. dura mater
10. fosele nazale

72. Țesutul conjunctiv:

1. este caracterizat prin absența vaselor de sânge

2. induce răspuns imun de tip celular și umoral
3. prezintă joncțiuni intercelulare
4. tapetează lumene și cavități
5. conferă rezistență și consistență organelor
6. este un țesut de legătură conectând celelalte țesuturi
7. intervine în procesele de reparație conjunctivă
8. permite procese și schimburi metabolice cu sistemul circulator
9. conține celule implicate în apărarea organismului
10. este implicat în procesul de hematopoieză

73. Cartilagiul elastic este localizat în:

1. epiglotă
2. conductul auditiv extern
3. pavilionul urechii
4. simfiza pubiană
5. conductul auditiv intern
6. discul intervertebral
7. scheletul embrionar
8. cartilaj cuneiform laringe
9. trahee
10. bronșii

25/53
74. Țesutul cartilaginos fibros:

1. este localizat la nivelul simfizei pubiene

2. este localizat la nivelul discului intervertebral
3. este un tip particular de ţesut conjunctiv lax
4. reprezintă un amestec de ţesut conjunctiv dens şi cartilaj hialin
5. este localizat la nivelul traheei
6. este localizat la nivelul diafizelor osoase
7. prezintă pericondru
8. conține condrocite mici, dispuse în serii izogene axiale
9. reprezintă un amestec de ţesut conjunctiv lax şi cartilagiu elastic
10. reprezintă o varietate de cartilaj care conferă maximă rezistenţă faţă de forța
de compresiune

75. Un sistem Havers sau un osteon:

1. are formă piramidală

2. reprezintă unitatea structurală a țesutului osos spongios
3. are diametru de până la 10 cm
4. este străbătut pe toată lungimea de un spaţiu vascular numit canal Volkman
5. are o formă cilindrică
6. reprezintă unitatea structurală a țesutului osos compact
7. este străbătut pe toată lungimea de un spaţiu vascular numit canal Havers
8. are diametru de până la 1 mm
9. reprezintă unitatea structurală a țesutului cartilaginos
10. are lungime de cel puțin câțiva centimetri

76. Țesutul muscular striat scheletic:

1. este alcătuit din celule musculare multinucleate, de formă cilindrică, foarte

alungite
2. se caracterizează prin absența unui aranjament repetitiv ordonat al
filamentelor subțiri și groase de-a lungul citoplasmei celulelor
3. asigură mişcări voluntare la nivelul scheletului axial şi al membrelor
4. este inervat de sistemul nervos somatic
5. inervația este asigurată de sistemul nervos autonom
6. histogenetic, derivă din mezodermul paraxial
7. histogenetic, derivă din ectoderm
8. este alcătuit din celule individualizate, mononucleate, cu extremități bi sau
trifide
9. realizează contracţii involuntare, printr-un sistem intrinsec, generator de
contracţii ritmice
10. menţine postura şi poziţia corpului

26/53
77. Țesutul muscular striat scheletic este localizat la nivelul:

1. tubului digestiv (cavitate orală, obraji, faringe, ½ superioară esofag, sfincter

anal extern)
2. stromei unor organe compacte (de exemplu prostata)
3. vilozităţilor intestinale, central, alcătuind muşchiul Brücke
4. muşchiului erector al firului de păr
5. muşchiului constrictor al pupilei
6. scheletului
7. sfincterului anal intern
8. laringelui
9. sfincterului uretral extern
10. muşchilor din urechea medie şi muşchii extrinseci ai globului ocular

78. În microscopie optică, celula musculară striată scheletică se caracterizează prin:

1. nuclei multipli, situaţi periferic, la intervale regulate

2. prezența de miofibrile - structuri cilindrice în aranjament ordonat, paralele
între ele, vizibile în microscopie optică sub formă de striaţii longitudinale
3. citoplasma omogenă, acidofilă, lipsită de striaţii
4. aspect de dublă striaţie (longitudinală şi transversală) a citoplasmei, în
secţiune longitudinală
5. o peliculă fină de ţesut conjunctiv lax, numită epimisium, care înconjoară
celula
6. formă cilindrică (cu capetele uşor rotunjite) în secţiune longitudinală şi
poligonală în secţiune transversală
7. formă aproximativ cilindrică alungită, cu extremităţi bi sau trifide
8. structuri punctiforme, corespunzătoare miofibrilelor, grupate în mici arii
dispersate în sarcoplasmă (câmpurile lui Cohnheim), în secțiune transversală
9. nucleu unic, situat central
10. prezența de joncţiuni înalt specializate: discuri intercalare

27/53
79. În microscopie optică, celula musculară striată cardiacă:

1. prezintă joncţiuni înalt specializate: discuri intercalare (strii scalariforme)

2. se organizează histoarhitectonic în straturi sau tunici suprapuse
3. este o celulă individualizată, mononucleată
4. prezintă nuclei multipli, situaţi periferic
5. prezintă nuclei multipli, situaţi central
6. are citoplasma acidofilă, cu striaţii caracteristice
7. are formă aproximativ cilindrică alungită, cu extremităţi bi sau trifide
8. prezintă dimensiuni mai mari ale cardiomiocitelor atriale comparativ cu cele
ale cardiomiocitelor ventriculare
9. se organizează histoarhitectonic în coloane celulare anastomozate în reţea
plexiformă
10. se organizează histoarhitectonic în grupe/fascicule înconjurate de epimisium

80. Țesutul muscular striat scheletic este localizat în:

1. sfincterul uretral extern

2. esofag ½ superioară
3. globul ocular - mușchii intrinseci
4. sfincterul anal extern
5. miocard
6. vilozități intestinale
7. sfincterul uretral intern
8. sfincterul anal intern
9. cavitatea orală
10. globul ocular - mușchii extrinseci

81. În microscopie optică, celula musculară netedă se caracterizează prin:

1. aspect alungit, zonă centrală proeminentă şi extremităţi efilate (celulă

fuziformă)
2. dimensiuni mai mici comparativ cu celula musculară striată scheletală
3. aspect de dublă striaţie (longitudinală şi transversală) a citoplasmei, în
secţiune longitudinală
4. formă aproximativ cilindrică, cu extremităţi bi sau trifide
5. prezența de joncţiuni înalt specializate: discuri intercalare (strii scalariforme)
6. citoplasma omogenă, acidofilă, lipsită de striaţii
7. organizare histoarhitectonică în coloane celulare anastomozate
8. nucleu unic, alungit, uneori bastoniform, central, cu nucleoli
9. prezența periferică a unei structuri de tipul membranei bazale, numită lamina
externa
10. nuclei multipli, situaţi periferic

28/53
82. Țesutul muscular neted este localizat în:

1. centrul vilozităţilor intestinale (muşchiul Brücke)

2. treimea superioară a tunicii musculare a esofagului
3. miocard
4. muşchiul erector al firului de păr
5. tunicile circulară și longitudinală ale tubului digestiv, de la treimea medie a
esofagului până la nivelul sfincterului anal intern
6. sfincterul anal extern
7. stroma unor organe compacte (prostata)
8. sfincterul uretral extern
9. mușchii posturali
10. muşchiul constrictor al pupilei

83. Organizarea histoarhitectonică a țesutului muscular striat scheletal implică:

1. endomisiumul este o peliculă fină de ţesut conjunctiv lax

2. fiecare fascicul dintr-o structură musculară este tapetat de endomisium
3. epimisiumul este un ţesut conjunctiv dens semiordonat
4. organizare plexiformă
5. toate fasciculele care formează o structură musculară sunt tapetate periferic de
perimisium
6. fiecare celulă musculară dintr-un fascicul este înconjurată de epimisium
7. fiecare fascicul dintr-o structură musculară este tapetat de perimisium
8. epimisiumul este o peliculă fină de ţesut conjunctiv lax
9. toate fasciculele care formează o structură musculară sunt tapetate periferic de
epimisium
10. fiecare celulă musculară dintr-un fascicul este înconjurată de endomisium

84. Celulele musculare netede se dispun:

1. în tunici concentrice – sfincterul anal intern

2. în fascicule – muşchiul erector al firului de păr
3. izolat – în stroma prostatei
4. în fascicule – mușchii oculomotori
5. în benzi inelare – muşchiul constrictor al pupilei
6. în fascicule – la nivelul limbii
7. în coloane celulare ce formează o rețea plexiformă – cord
8. în fascicule delicate – în mușchiul lui Brücke
9. izolat – în treimea superioară a esofagului
10. în tunici concentrice – vase sangvine

29/53
85. Celula musculară netedă:

1. are formă rotund - ovalară în secțiune transversală

2. prezintă dublă striație în secțiune longitudinală
3. se mai numește și cardiomiocit
4. în secțiune longitudinală, extremităţile efilate vin în contact cu porţiunile
centrale, dilatate, ale celulelor supra și subiacente
5. prezintă nucleu rotund central în secțiune transversală
6. prezintă extremităţi bi sau trifide, în secțiune longitudinală
7. este fuziformă în secțiune longitudinală
8. are formă cilindrică în secțiune transversală
9. prezintă multipli nuclei rotunzi, periferici, în secțiune transversală
10. nu prezintă nucleu în secțiune transversală, dacă zona secţionată corespunde
extremităţilor efilate

86. Funcțiile țesutului nervos sunt:

1. realizarea de conexiuni cu alte țesuturi

2. conductibilitatea
3. comunicarea intercelulară prin joncţiuni particulare numite nexus
4. recepţia, prelucrarea, stocajul şi transportul informaţiei din exterior şi din
interior
5. excitabilitatea
6. comunicarea intercelulară prin joncţiuni particulare numite sinapse
7. contractilitatea
8. integrarea şi coordonarea răspunsului faţă de stimulii recepţionaţi, pe care îi
transformă în potenţial electric generator de impuls nervos
9. capacitatea de transformare a impulsului nervos în potențial electric
10. suport și nutriție pentru celelalte țesuturi

87. Neuronii se caracterizează prin:

1. prelungirile citoplasmatice axonale şi dendritice sunt numite generic cilindrax

2. sunt unitățile morfo-funcţionale ale ţesutului nervos
3. prelungirile eferente sunt denumite dendrite
4. prelungirile eferente sunt unice, lungi și emit colaterale
5. prelungirile citoplasmatice axonale şi dendritice sunt numite generic
pericarion
6. structural prezintă corp celular și prelungiri citoplasmatice
7. organitele considerate specifice sunt mitocondriile și miofibrilele
8. prelungirile aferente sunt multiple și ramificate
9. prezintă capacitate de diviziune
10. prelungirile aferente sunt denumite axoni

30/53
88. Neuronul:

1. prezintă prelungiri aferente – axoni și eferente - dendrite

2. reprezintă unitatea morfo-funcţională a ţesutului nervos
3. este o celulă de susținere în țesutul nervos
4. prezintă un corp celular mic, denumit și axoplasmă
5. prezintă un corp celular cu forme și dimensiuni diferite
6. prezintă nucleu lenticular situat excentric
7. nu este implicat în generarea impulsului nervos
8. prezintă nucleu cu aspect de “ochi de bufniţă”
9. prezintă prelungiri citoplasmatice ce alcătuiesc cilindraxul
10. prezintă prelungiri aferente – dendrite și eferente - axoni

89. Axonul:

1. prezintă o zonă de emergență denumită hil

2. reprezintă prelungirea unică eferentă a neuronilor
3. prezintă citoplasmă denumită axoplasmă
4. reprezintă prelungirea unică aferentă a neuronilor
5. preia impulsul nervos de la alte celule
6. conduce impulsul nervos de la corpul celular spre alţi neuroni sau spre alte
celule efectorii
7. prezintă citoplasmă denumită sarcoplasmă
8. prezintă membrană plasmatică denumită axolemă
9. devine arborizat în punctul de emergență
10. prezintă membrană plasmatică denumită sarcolemă

90. Dendritele:

1. prezintă în punctul de emergență un diametru mai mare decât al unui axon

2. sunt multiple, mărind substanţial suprafaţa receptorie neuronală
3. sunt prelungiri celulare aferente
4. preiau impulsul nervos de la celule senzoriale periferice
5. sunt acoperite de axolemă
6. se ramifică intens, devenind arborizate
7. păstrează dimensiunile diametrului pe toată lungimea lor, realizând structuri
cilindrice
8. conduc impulsul nervos spre celule efectorii
9. sunt prelungiri celulare eferente
10. prezintă teacă de mielină

31/53
91. Teaca de mielină:

1. determină o conducere lentă a impulsului nervos

2. este prezentă la nivelul nodurilor Ranvier
3. facilitează transmiterea impulsului nervos
4. asigură conducerea saltatorie rapidă a impulsului nervos
5. este prezentă în fibra nervoasă amielinizată
6. este absentă în fibra nervoasă amielinizată
7. are rol de conductor termic
8. lipsește la nivelul nodurilor Ranvier
9. are rol de izolator electric
10. împiedică transmiterea impulsului nervos

92. Funcţiile celulelor endoteliale sunt:

1. menţinerea unei bariere cu permeabilitate selectivă

2. sinteza cuticulei
3. endocitoză mediată de receptori, pentru LDL
4. sinteza de substanțe vasodilatatoare: endotelina
5. pinocitoză pentru apă, molecule mici şi proteine solubile
6. sinteza de mielină
7. capacitate de diviziune care crește progresiv cu vârsta
8. difuziunea simplă pentru O2 şi CO2
9. transport activ pentru glucoză, aminoacizi şi electroliţi
10. sinteza de keratină

93. Arterele medii și mici se caracterizează prin:

1. media reprezintă 45-50% din grosimea peretelui

2. adventicea reprezintă 5% din grosimea peretelui
3. limitanta elastică internă este absentă
4. media conţine predominant miocite contractile
5. limitanta elastică internă este prezentă, evidentă
6. adventicea reprezintă 40-45% din grosimea peretelui
7. nutriţia treimii interne din grosimea peretelui se realizează cu ajutorul vasa
vasorum
8. adventicea prezintă capacitate de metaplazie fibroelastică (în ateroscleroză)
9. intima este alcătuită din endoteliu şi ţesut subendotelial
10. în segmentele declive ale corpului, intima formează pliuri (valve)

32/53
94. Capilarele sanguine se caracterizează prin:

1. sunt formate din epiteliu simplu scuamos (endoteliu)

2. capilarele de tip III (capilare sinusoide) sunt localizate în ţesutul nervos şi în
timus
3. capilarele de tip barieră prezintă celule endoteliale cu joncţiuni intercelulare
de tip occludens
4. capilarele de tip II prezintă celule endoteliale cu pori sau fenestraţii în
citoplasmă
5. capilarele de tip II (capilare fenestrate) sunt localizate în ficat
6. capilarele de tip III (capilare sinusoide) prezintă celule endoteliale
discontinue, dispuse pe o membrană bazală fragmentată
7. capilarele de tip I (capilare continui) sunt localizate în ficat
8. capilarele de tip I (capilare continui) prezintă celule endoteliale cu joncţiuni
intercelulare, dispuse pe o membrană bazală continuă
9. capilarele de tip barieră prezintă membrană bazală discontinuă
10. capilarele de tip barieră prezintă celule endoteliale cu joncţiuni intercelulare
de tip desmozomi

95. Structura generală a vaselor include:

1. endotenonium
2. perimisium
3. adventicea
4. mezoteliu
5. epimisium
6. limitanta elastică internă (numai la artere)
7. endomisium
8. țesut subendotelial (absent la vasele de calibru redus)
9. media (absentă la capilare)
10. endoteliu

33/53
96. Endoteliul:

1. are înălțime proporțională cu calibrul vasului

2. este format din celule alungite, dispuse cu axul lung în direcția de scurgere a
sângelui
3. este un epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat
4. este format din celule cubice, dispuse cu axul lung în direcția de scurgere a
sângelui
5. este format din celule cu durată medie de viaţă de 1 zi
6. are un indice mitotic redus
7. este format din celule cu durată medie de viaţă de 3-6 luni
8. are un indice mitotic crescut
9. este un epiteliu simplu scuamos
10. are înălțime invers proporțională cu calibrul vasului

97. Stratul subendotelial al arterelor:

1. prezintă celule musculare netede contractile responsabile de îngustarea

lumenului
2. conține celule miointimale joncționate cu endoteliul
3. conţine keratinocite cu fenotip dual, contractil şi sintetizant de keratină
4. poate include adipocite migrate
5. este format din ţesut conjunctiv dens ordonat
6. este format din ţesut conjunctiv lax
7. conţine miocite cu fenotip dual, contractil şi secretor
8. este un țesut muscular striat scheletal
9. poate include macrofage migrate
10. conține celule miointimale joncţionate prin desmozomi cu fața apicală a
endoteliului

98. Media arterelor medii și mici:

1. conţine predominant fibre de reticulină, dispuse în 10-40 de pături

concentrice
2. prezintă miocite secretorii, care produc matricea extracelulară
3. reprezintă 10-15% din grosimea peretelui
4. prezintă capacitate de metaplazie fibroelastică (în ateroscleroză)
5. conţine predominant miocite contractile, dispuse în 10-40 de pături
concentrice
6. este alcătuită din celule endoteliale
7. este alcătuită din țesut conjunctiv dens semiordonat
8. este alcătuită din țesut conjunctiv dens ordonat
9. reprezintă 45-50% din grosimea peretelui
10. realizează o contracţie tonică prin care se menţine diametrul luminal constant

34/53
 99. Arteriola:

1. prezintă structură similară arterelor de tip muscular, având doar 3-5 pături
musculare
2. are rol în realizarea rezistenţei periferice, determinând tensiunea arterială
diastolică
3. prezintă un diametru de peste 2 cm
4. se ramifică în vase de tip limfatic
5. se ramifică în 2-3 metarteriole, cu diametru mai redus
6. se ramifică în venule postcapilare
7. prezintă structură similară arterelor de tip elastic, având doar 3-5 lamele
elastice fenestrate
8. prezintă exclusiv limitantă elastică externă (LEE)
9. prezintă exclusiv limitantă elastică internă (LEI)
10. prezintă un diametru de 10-100 μm

100. Vasele limfatice:

1. au rolul de a colecta excesul de fluid tisular (limfa)

2. converg către arterele pulmonare
3. străbat limfoganglionii, cu rolul de a filtra limfa
4. sunt reprezentate de structuri de tip glomus
5. sunt prezente în sistemul nervos
6. converg către ductul toracic și ductul limfatic drept
7. sunt reprezentate de capilare limfatice periferice, vase limfatice și ducte
limfatice
8. sunt reprezentate de venule postcapilare
9. sunt absente în limfoganglioni
10. sunt absente în sistemul nervos

101. Aparatul cardio-vascular include:

1. compartimentul de colectare a limfei şi drenaj spre vene, reprezentat de vasele

limfatice
2. compartimentul central, reprezentat de patul capilar
3. compartimentul de colectare a limfei, reprezentat de venule postcapilare
4. compartimentul de distribuţie a sângelui, reprezentat de artere
5. compartimentul microcirculaţiei
6. compartimentul de distribuţie a sângelui, reprezentat de vene
7. compartimentul de colectare şi retur la inimă, reprezentat de artere
8. compartimentul central, reprezentat de inimă
9. compartimentul macrocirculaţiei
10. compartimentul de colectare şi retur la inimă, reprezentat de vene

35/53
102. Timusul:

1. produce limfocite B
2. este organizat în pseudolobuli, fiecare prezentând corticală și medulară
3. prezintă septuri incomplete
4. este un organ limfoid periferic (secundar)
5. produce limfocite T
6. este un organ limfoid central (primar)
7. prezintă capsulă, stromă și parenchim
8. este organizat în pulpă albă și pulpă roșie
9. prezintă vascularizație exclusiv limfatică
10. este organizat în corticală superficială și corticală profundă

103. Timusul:

1. prezintă corpusculi Hassal distribuiți în corticală

2. prezintă, în fiecare pseudolobul, o zonă medulară palid eozinofilă
3. prezintă o capsulă conjunctivă periferică
4. prezintă corpusculi Hassal în zona medulară
5. prezintă histoarhitectonic pulpa roșie și pulpa albă
6. este organizat în pseudolobuli (lobuli incompleți)
7. prezintă, în fiecare pseudolobul, o zonă corticală palid bazofilă
8. prezintă, în fiecare pseudolobul, o zonă medulară intens eozinofilă
9. prezintă, în fiecare pseudolobul, o zonă corticală intens bazofilă
10. este organizat în zonă corticală superficială și zonă corticală profundă

104. Corpusculul Hassal din timus:

1. este organizat sub formă de lamele concentrice dispuse în “bulb de ceapă”

2. este format din celule mioepiteliale
3. este format din celule epiteliale stromale tip I
4. este prezent exclusiv în medulară
5. este o structură intens eozinofilă
6. este prezent exclusiv în corticală
7. este organizat sub formă de lamele concentrice dispuse în “spiță de roată”
8. este format din celule epiteliale reticulare stromale tip VI
9. prezintă nuclei turtiţi, picnotici, bastoniformi
10. este o structură intens bazofilă

36/53
105. Celulele epiteliale reticulare stromale (CERS) din timus:

1. sunt responsabile de fagocitarea limfocitelor T

2. sunt conectate prin joncţiuni
3. prezintă un corp celular stelat
4. nu sunt conectate prin joncțiuni
5. tipul VI formează corpusculul Hassal
6. tipul I are rol de barieră funcţională între corticală şi medulară
7. secretă hormoni timici necesari maturării limfocitelor T
8. tipul IV formează corpusculul Hassal
9. în corticală, tapetează interiorul capsulei şi septurilor
10. prezintă corp celular aplatizat

106. Limfonodul/Ganglionul limfatic:

1. prezintă caracteristic 4 tipuri de sinusuri limfatice

2. prezintă corticală superficială denumită paracorticală
3. nu prezintă sinusuri limfatice
4. prezintă caracteristic corpusculi Hassal
5. prezintă caracteristic pulpă albă și pulpă roșie
6. prezintă caracteristic noduli (foliculi) limfoizi cu centru germinativ
7. prezintă corticală superficială
8. prezintă caracteristic venule cu endoteliu înalt
9. nu prezintă venule cu endoteliu înalt
10. prezintă corticală profundă denumită paracorticală

107. Limfonodul/Ganglionul limfatic:

1. este un organ limfoid central (primar)

2. prezintă stromă citofibrilară
3. prezintă zone T-dependente și zone T-independente
4. nu prezintă venule cu endoteliu înalt
5. prezintă un sistem limfatic sinusoidal bine dezvoltat
6. prezintă stromă de natură epitelială
7. prezintă în parenchim numeroase cripte epiteliale
8. prezintă capsulă, stromă și parenchim
9. este un organ limfoid periferic (secundar)
10. prezintă numeroși corpusculi Hassal

37/53
108. Care dintre următoarele afirmații referitoare la amigdale sunt adevărate:

1. conțin zone T-independente

2. sunt localizate în orofaringe
3. amigdalele palatine sunt localizate la baza limbii
4. sunt localizate în ileon
5. sunt localizate în esofag
6. reprezintă acumulări de țesut limfoid
7. sunt localizate în apendicele ileo-cecal
8. amigdala linguală este localizată la nivelul palatului moale
9. sunt asociate tubului digestiv
10. conțin zone T-dependente

109. Amigdalele palatine:

1. sunt situate la nivelul mucoasei esofagului

2. prezintă o capsulă conjunctivă care delimitează complet parenchimul
3. sunt constituite din acumulări dense de țesut limfoid
4. prezintă în profunzime o hemicapsulă conjunctivă, care le delimitează de
structurile adiacente
5. sunt situate la nivelul mucoasei laringelui
6. prezintă pe suprafață invaginări ale epiteliului numite cripte
7. nu prezintă cripte
8. sunt tapetate de epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat
9. sunt tapetate de epiteliu stratificat scuamos keratinizat subțire
10. sunt situate la nivelul mucoasei, în orofaringe, între arcurile palatofaringian și
palatoglos

110. Amigdala faringiană:

1. este localizată pe peretele postero-superior al cavității orale

2. este tapetată de un epiteliu stratificat scuamos keratinizat subțire
3. prezintă numeroase cripte
4. nu prezintă cripte
5. este tapetată de un epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat
6. este localizată pe peretele postero-superior al nazofaringelui, la nivelul liniei
mediane
7. este constituită din țesut limfoid organizat sub formă de noduli (foliculi)
limfoizi și infiltrat limfocitar difuz
8. este delimitată de o capsulă conjunctivă densă continuă
9. este tapetată de un epiteliu pseudostratificat ciliat
10. este tapetată de o mucoasă intens plicaturată care formează numeroase
falduri, intens infiltrate cu limfocite

38/53
111. Corticala pseudolobulului timic este constituită din:

1. limfocite B
2. celule epiteliale reticulare stromale timice de tip V
3. celule epiteliale reticulare stromale timice de tip I
4. rețea de capilare continuui
5. celule epiteliale reticulare stromale timice de tip II
6. foliculi/noduli limfatici
7. celule epiteliale reticulare stromale timice de tip III
8. polimorfonucleare eozinofile
9. corpusculi Hassal
10. timocite

112. Tiroida:

1. prezintă celule principale și celule oxifile

2. prezintă modalitate de organizare de tip folicular
3. prezintă organizare glomerulară
4. este o glandă exocrină
5. prezintă organizare glomerulară
6. prezintă organizare fasciculată
7. prezintă coloid folicular
8. prezintă celule foliculare
9. prezintă celule parafoliculare
10. este formată din capsulă, stromă și parenchim

113. Foliculul tiroidian:

1. este tapetat de celule foliculare (tireocite) cu înălțime identică indiferent de

starea de funcționalitate
2. prezintă dimensiuni diferite în raport de starea de funcționalitate
3. este tapetat de tireocite dispuse pe mai multe straturi
4. prezintă capsulă
5. prezintă dimensiuni identice în raport de starea de funcționalitate
6. conține în interior glicozaminoglicani sulfatați
7. este tapetat de celule foliculare (tireocite) dispuse pe un singur strat
8. este tapetat de celule foliculare (tireocite) cu înălțime diferită în raport de
starea de funcționalitate
9. este o cavitate sferică sau ovalară
10. conține în interior tireoglobulina (coloid tiroidian)

39/53
114. Tireocitul:

1. sintetizează calcitonină
2. tapetează foliculul tiroidian
3. prezintă nucleu rotund, sferic
4. prezintă citoplasmă bazofilă
5. prezintă citoplasmă intens acidofilă
6. este denumit și celulă foliculară
7. este considerat celula principală a tiroidei
8. este considerat celula parafoliculară a tiroidei
9. prezintă nucleu bastoniform, localizat periferic
10. este considerat celula oxifilă a tiroidei

115. Coloidul folicular:

1. este sintetizat de celulele oxifile

2. se mai numește tireoglobulina
3. este intens bazofil
4. este intens eozinofil
5. este modalitatea de stocare extracelulară a tiroxinei
6. se mai numește tri-iodotironina
7. este localizat în exteriorul foliculului tiroidian
8. este modalitatea de stocare intracelulară a tiroxinei
9. este sintetizat de tireocite
10. este localizat în interiorul foliculului tiroidian

116. Celulele parafoliculare:

1. au origine din crestele neurale

2. sunt localizate între tireocite sau între foliculi tiroidieni
3. sunt organizate în cordoane celulare
4. prezintă dimensiuni mai mici comparativ cu tireocitele
5. secretă T4
6. prezintă dimensiuni mai mari comparativ cu tireocitele
7. sunt organizate în rețea
8. secretă T3
9. se mai numesc celule clare
10. se mai numesc celule C

40/53
117. Paratiroidele:

1. prezintă numeroase capilare sinusoide

2. sunt responsabile de sinteza de parathormon
3. intervin în metabolismul fosfo-calcic
4. sunt responsabile de sinteza de tiroxină
5. prezintă ducte striate
6. prezintă celule parafoliculare
7. prezintă modalitate de organizare cordonal reticulată compactă
8. nu prezintă capilare sinusoide
9. prezintă celule principale și oxifile
10. prezintă organizare foliculară

118. Celulele oxifile:

1. sunt absente până la vârsta de 4 ani

2. sunt mai numeroase comparativ cu celulele principale
3. sunt celule prezente în paratiroidă
4. au dimensiuni mai mici comparativ cu celulele principale
5. sunt mai puțin numeroase decât celulele principale
6. au dimensiuni mai mari comparativ cu celulele principale
7. se mai numesc celule parafoliculare
8. sunt localizate printre celulele principale
9. sunt celule prezente în parotidă
10. sunt prezente până la vârsta de 4 ani

119. Suprarenala:

1. prezintă canale scurte

2. este foarte bine vascularizată
3. este formată din corticosuprarenală și medulosuprarenală
4. este responsabilă de sinteza de hormoni steroidieni
5. prezintă corticosuprarenală care sintetizează adrenalină și noradrenalină
6. prezintă capsulă, stromă și parenchim
7. corticosuprarenala și medulosuprarenala sunt două structuri glandulare cu
morfologie și funcție similară
8. prezintă celule mioepiteliale
9. în corticosuprarenală se identifică zona glomerulata, zona fasciculata și zona
reticulata
10. prezintă medulosuprarenală formată din zona glomerulata, fasciculata și
reticulata

41/53
120. Celulele din corticosuprarenală:

1. formează insule celulare compacte

2. au dimensiuni mai mici comparativ cu celulele din medulosuprarenală
3. sintetizează adrenalină și noradrenalină
4. se mai numesc celule oxifile
5. au formă cilindrică, piramidală sau poliedrică
6. au dimensiuni mai mari comparativ cu celulele din medulosuprarenală
7. au citoplasmă spongioasă
8. au citoplasmă palidă
9. sintetizează aldosteron, cortizon și dehidroepiandrosteron (DHEA)
10. au citoplasma intens bazofilă

121. Celulele din medulosuprarenală:

1. se mai numesc celule oxifile

2. sunt celule rotunde cu citoplasma bazofilă
3. au origine din crestele neurale
4. au dimensiuni mai mari comparativ cu celulele din medulosuprarenală
5. sunt celule mioepiteliale
6. se mai numesc celule argentafine sau cromafine
7. au citoplasma clară
8. sintetizează parathormon
9. se mai numesc spongiocite
10. sintetizează adrenalină și noradrenalină

122. Structura histologică a buzelor include:

1. foliculi piloși
2. adipocite
3. țesut muscular striat
4. glande pilorice
5. glande fundice
6. acini micşti
7. glande intestinale
8. glande cardiale
9. glande esofagiene
10. glande sebacee

42/53
123. Structura histologică a limbii include:

1. celule caliciforme
2. glande sebacee
3. glande sudoripare
4. țesut muscular striat
5. papile circumvalate
6. papile filiforme
7. glande cardiale superioare
8. foliculi piloși
9. papile fungiforme
10. acini seroși

124. Structura histologică a esofagului include:

1. glande esofagiene proprii

2. glande cardiale inferioare
3. țesut muscular striat
4. glande cardiale superioare
5. papile linguale
6. glande salivare minore
7. țesut muscular neted
8. glande sebacee
9. glande sudoripare
10. epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat

125. Structura histologică a stomacului include:

1. lamina propria (corion de apărare)

2. glande intestinale (glande Lieberkühn)
3. derm superficial
4. epiteliu de tapetare de tip simplu cilindric heterogen absorbtivo-secretor
5. epiteliu de tapetare de tip simplu cilindric omogen secretor de mucoid
6. glande gastrice
7. țesut muscular neted
8. derm profund
9. cripte gastrice
10. țesut muscular striat

43/53
126. Glanda fundică prezentă în structura stomacului este formată din:

1. celule caliciforme
2. celule Paneth
3. celule seroase
4. celule mioepiteliale
5. celule de regenerare
6. celule enteroendocrine
7. celule parietale, acidofile
8. celule principale, bazofile
9. celule accesorii, care produc mucus
10. celule centroacinoase

127. Structura histologică a intestinului subțire include:

1. țesut muscular neted

2. lamina propria (corion de apărare)
3. glande pilorice
4. epiteliu de tapetare de tip simplu cilindric omogen secretor de mucoid
5. glande intestinale (glande Lieberkühn)
6. cripte gastrice
7. glande fundice
8. epiteliu de tapetare de tip simplu cilindric heterogen absorbtivo-secretor
9. țesut muscular striat
10. vilozități intestinale

128. Structura histologică a colonului include:

1. lamina propria (corion de apărare)

2. adventice
3. epiteliu de tapetare de tip simplu cilindric heterogen secreto- absorbtiv
4. glande fundice
5. glande intestinale (glande Lieberkühn)
6. seroasă
7. țesut muscular striat
8. țesut muscular neted
9. epiteliu de tapetare de tip simplu cilindric omogen secretor de mucoid
10. vilozități intestinale

44/53
129. Structura histologică a apendicelui ileo-cecal include:

1. epiteliu de tapetare de tip stratificat scuamos fără keratinizare

2. lamina propria (corion de apărare)
3. vilozități intestinale
4. epiteliu de tapetare de tip pseudostratificat
5. numeroși foliculi limfoizi
6. țesut muscular striat
7. țesut muscular neted
8. epiteliu de tapetare de tip simplu cilindric heterogen secreto- absorbtiv
9. glande intestinale (glande Lieberkühn)
10. glande Brunner

130. Tubul digestiv:

1. are funcție de absorbţie

2. nu include esofagul
3. are funcţie de propulsie
4. prezintă o modalitate de organizare de tip tubular
5. nu include intestinul subțire
6. prezintă o modalitate de organizare de tip parenchimatos
7. are funcție de digestie
8. nu include intestinul gros
9. include segmentele digestive de la esofag la anus
10. nu include stomacul

131. Tubul digestiv:

1. prezintă un perete constituit din 4 tunici concentrice

2. nu are mucoasă
3. are adventice/seroasă
4. are mucoasă
5. are submucoasă
6. are musculară
7. nu are musculară
8. prezintă o capsulă, o stromă și un parenchim
9. nu are submucoasă
10. nu are adventice/seroasă

45/53
132. Esofagul:

1. prezintă seroasă
2. prezintă submucoasă
3. nu prezintă mucoasă
4. prezintă musculară
5. prezintă mucoasă
6. are funcţie de propulsie a bolului alimentar către stomac
7. nu prezintă musculară
8. are funcţie absorbtivo-secretorie
9. prezintă adventice
10. nu prezintă submucoasă

133. Stomacul:

1. are funcție de secreție exocrină și endocrină

2. are funcție de digestie
3. are o porțiune pilorică în continuitate cu jejunul
4. are o porțiune pilorică în continuitate cu duodenul
5. are o porțiune fundică bine reprezentată
6. are o porțiune cardială în continuitate cu esofagul
7. are funcție de propulsie a bolului alimentar
8. are o porțiune fundică foarte redusă
9. are o porțiune cardială în continuitate cu duodenul
10. are exclusiv funcție de secreție exocrină

134. Stomacul:

1. nu are o tunică mucoasă

2. are o tunică musculară
3. nu are o tunică submucoasă
4. are o tunică mucoasă
5. are adventice
6. prezintă 2 regiuni anatomice: fundică și pilorică
7. prezintă 3 regiuni anatomice: cardială, fundică și pilorică
8. are o tunică seroasă
9. are o tunică submucoasă
10. nu are o tunică musculară

46/53
135. Intestinul subțire:

1. are un perete organizat în trei tunici concentrice: submucoasă, musculară și

adventice
2. are funcții de digestie, absorbţie și apărare
3. este un segment de tub digestiv localizat între esofag și stomac
4. are funcții de pasaj pentru alimente, către stomac
5. prezintă trei porțiuni: duoden, jejun și ileon
6. are un perete organizat în patru tunici concentrice: mucoasă, submucoasă,
musculară și seroasă
7. prezintă două porțiuni: duoden și ileon
8. are o tunică mucoasă formată din: epiteliu, lamina propria (corion) şi
muscularis mucosae
9. are o tunică mucoasă formată din: epiteliu şi muscularis mucosae
10. este un segment de tub digestiv localizat între stomac și intestinul gros

136. Intestinul gros:

1. are un perete organizat în patru tunici concentrice: mucoasă, submucoasă,

musculară și seroasă
2. se află în continuarea intestinului subțire
3. are funcții de secreţie și absorbţie
4. are o tunică mucoasă formată din: epiteliu, lamina propria (corion) şi
muscularis mucosae
5. are un perete organizat în trei tunici concentrice: mucoasă, musculară și
seroasă
6. este un segment de tub digestiv localizat între stomac și intestinul subțire
7. are o tunică mucoasă formată din: epiteliu şi lamina propria (corion)
8. are funcții de pasaj pentru alimente, către intestinul subțire
9. prezintă cinci regiuni: cec, colon, apendice ileo-cecal, rect și anus
10. prezintă trei regiuni: colon, rect și anus

47/53
137. Duodenul:

1. are funcții de pasaj pentru alimente, către stomac

2. este primul segment al intestinului subțire
3. are un perete organizat în trei tunici concentrice: submucoasă, musculară și
adventice
4. are o tunică mucoasă formată din: epiteliu, lamina propria (corion) şi
muscularis mucosae
5. are un perete organizat în patru tunici concentrice: mucoasă, submucoasă,
musculară și seroasă
6. este primul segment al intestinului gros
7. are funcții de digestie, absorbție și secreție
8. are o tunică mucoasă formată din: epiteliu şi muscularis mucosae
9. se continuă cu ileonul
10. se continuă cu jejunul

138. Colonul:

1. are o tunică mucoasă formată din: epiteliu şi lamina propria (corion)

2. are un perete organizat în trei tunici concentrice: submucoasă, musculară și
seroasă
3. are o tunică mucoasă formată din: epiteliu, lamina propria (corion) şi
muscularis mucosae
4. are funcții de secreţie și absorbţie
5. este primul segment al intestinului gros
6. are un perete organizat în patru tunici concentrice: mucoasă, submucoasă,
musculară și seroasă
7. prezintă un epiteliu simplu cilindric, heterogen, de tip secreto-absorbtiv
8. este ultimul segment al intestinului subțire
9. este primul segment al intestinului gros
10. este primul segment al intestinului subțire

48/53
139. Jejunul:

1. se continuă cu colonul
2. este al doilea segment al intestinului subțire
3. are funcții de absorbție și secreție
4. are un perete organizat în patru tunici concentrice: mucoasă, submucoasă,
musculară și seroasă
5. are funcții de pasaj pentru alimente, către duoden
6. are o tunică mucoasă formată din: epiteliu, lamina propria (corion) şi
muscularis mucosae
7. este primul segment al intestinului subțire
8. se continuă cu ileonul
9. are un perete organizat în trei tunici concentrice: mucoasă, musculară și
adventice
10. are o tunică mucoasă formată din: epiteliu şi muscularis mucosae

140. Apendicele ileo-cecal:

1. are un perete organizat în patru tunici concentrice: mucoasă, submucoasă,

musculară și seroasă
2. este unul dintre segmentele intestinului gros
3. are funcții de pasaj pentru alimente, către colon
4. are o tunică mucoasă formată din: epiteliu, lamina propria (corion) şi
muscularis mucosae
5. are un perete organizat în trei tunici concentrice: submucoasă, musculară și
seroasă
6. are o tunică mucoasă formată din: epiteliu şi lamina propria (corion)
7. conține glande intestinale Lieberkühn care se deschid direct în lumen
8. este ultimul segment al intestinului subțire
9. nu prezintă vilozități intestinale
10. este primul segment al intestinului gros

49/53
141. Ileonul:

1. este primul segment al intestinului gros

2. este ultimul segment al intestinului subțire
3. are funcții de pasaj pentru alimente, către rect
4. are funcții de digestie și apărare
5. are un perete organizat în patru tunici concentrice: mucoasă, submucoasă,
musculară și seroasă
6. are o tunică mucoasă formată exclusiv din epiteliu
7. are o tunică mucoasă formată din: epiteliu, lamina propria (corion) şi
muscularis mucosae
8. se continuă cu intestinul gros
9. are un perete organizat în trei tunici concentrice: submucoasă, musculară și
adventice
10. se continuă cu apendicele ileo-cecal

142. Structura histologică a ficatului include:

1. enterocite
2. acini mucoși
3. acini seroși
4. celule caliciforme
5. vene centro-lobulare
6. cordoane de hepatocite
7. acini micști
8. celule Kupffer
9. capilare sinusoide hepatice
10. spații porto-biliare

143. Structura histologică a pancreasului exocrin include:

1. acini mucoși
2. celule centro-acinoase
3. insule Langerhans
4. acini micști
5. canale extralobulare
6. celule gliale
7. celule mioepiteliale
8. structuri vasculare
9. canale intralobulare (intercalare)
10. acini seroși

50/53
144. Lobulul clasic hepatic:

1. în ficatul uman, comparativ cu ficatul de porc, nu este delimitat prin septuri

conjunctive
2. în unghiuri are câte o venă centrală
3. în unghiuri are câte un spaţiu porto-biliar (în 3 unghiuri din 6)
4. are formă pătrată
5. are formă hexagonală
6. este bazat pe funcţia endocrină a ficatului
7. este bazat pe funcţia exocrină a ficatului
8. este delimitat prin septuri conjunctive
9. este centrat de un spațiu centro-lobular
10. este centrat de o venă centrală

145. Glandele salivare majore:

1. conțin celule Ito

2. conțin acini micști
3. conțin celule centro-acinoase
4. au canale extralobulare
5. conțin celule caliciforme
6. nu prezintă capsulă
7. conțin acini mucoși
8. au canale intralobulare
9. conțin celule Kupffer
10. conțin acini seroși

146. Glandele parotide:

1. prezintă în periferie o capsulă conjunctivă

2. prezintă o componentă excretorie constituită exclusiv de acini mucoși
3. prezintă o componentă secretorie constituită din canale
4. nu prezintă în periferie o capsulă conjunctivă
5. prezintă parenchimul organizat în pseudolobuli
6. prezintă o stromă formată din țesut conjunctiv de tip elastic
7. prezintă o stromă conjunctivă laxă
8. prezintă o componentă excretorie reprezentată de canale
9. prezintă parenchimul organizat în lobuli
10. prezintă o componentă secretorie reprezentată exclusiv de acini seroși

51/53
147. Glandele salivare majore mixte:

1. prezintă o componentă secretorie formată exclusiv din acini seroși

2. prezintă o componentă secretorie formată exclusiv din acini micști
3. produc suc gastric
4. prezintă o componentă secretorie formată din acini seroși, mucoși și micști
5. prezintă canale intralobulare de tip Pflüger
6. au rol în elaborarea salivei
7. prezintă canale intralobulare de tip Boll
8. prezintă o componentă secretorie formată exclusiv din acini mucoși
9. nu au canale intralobulare
10. prezintă canale interlobulare/extralobulare

148. Acinii din glandele salivare:

1. sunt de două tipuri: seroși și mucoși

2. sunt formați din celule sintetizante de lipide
3. sunt de trei tipuri: seroși, mucoși și micști
4. sunt formați din celule transportoare de ioni
5. se continuă cu canalele interlobulare/extralobulare
6. sunt formați din celule sintetizante de protein-enzime (zimogen)
7. prezintă în centrul lor celule centroacinoase
8. se continuă cu canalele intralobulare
9. prezintă periferic celule mioepiteliale cu rol contractil
10. sunt formați din celule sintetizante de glicoproteine (mucus)

149. Acinul pancreatic:

1. la un pol se continuă cu celule mioepiteliale

2. nu prezintă celule centro-acinoase
3. este alcătuit din celule piramidale sintetizante de glicoproteine (mucus)
4. nu prezintă celule mioepiteliale
5. la un pol se continuă cu celule centro-acinoase
6. reprezintă unitatea morfo-funcţională a pancreasului endocrin
7. este alcătuit din celule piramidale sintetizante de proteine (zimogen)
8. are formă rotundă
9. are formă hexagonală
10. reprezintă unitatea morfo-funcţională a pancreasului exocrin

52/53
 150. Glandele anexe ale tubului digestiv sunt:

1. glandele cardiale
2. pancreasul
3. glandele submandibulare
4. ficatul
5. glandele submaxilare
6. glandele pilorice
7. glandele paratiroide
8. glandele parotide
9. glandele Lieberkühn
10. glandele fundice

151. Ficatul:

1. histoarhitectonic, este format din plăci de celule Ito care converg radiar spre
vena centrală, fiind separate de sinusoidele hepatice
2. nu este delimitat de o capsulă conjunctivă
3. are funcție dublă, endocrină și exocrină
4. prezintă stromă constituită din ţesut conjunctiv, care susţine vasele şi nervii
5. histoarhitectonic, este format din plăci de celule Kupfer care converg radiar
spre vena centrală, fiind separate de sinusoidele hepatice
6. este delimitat de o capsulă conjunctivă
7. histoarhitectonic, este format din plăci de hepatocite care converg radiar spre
spațiul porto-biliar, fiind separate de sinusoidele hepatice
8. este cea mai mare glandă anexă a tubului digestiv
9. are exclusiv funcție exocrină
10. histoarhitectonic, este format din plăci de hepatocite care converg radiar spre
vena centrală, fiind separate de sinusoidele hepatice

53/53