Sunteți pe pagina 1din 13

ȚESUTURILE EPITELIALE

1) tegumentar - învelește suprafețele libere


2) glandular - formează glandele
3) senzorial - are funcții de recepție, intră în componența organelor de simț

Funcțiile:
- de delimitare, de barieră
- de protecție (e. stratificate keratinizate)
- de transport
- de absorbție (e. simple)
- excreție/secreție
- senzorială
- procese de difuzie/transcitoză (e. simple pavimentoase)

Caractere comune
- Așezarea limitrofă
- Epiteoliocitele pot fi aranjate: strat (epiteliile limitrofe), tub (glandele sudoripare, tuburile
nefronului), insulă (insulele Lagerhans ale pancreasului), folicul (foliculii glandei tiroide),
cordon (parenchimul ficatului), rețea (timus)
- Cantitate redusă de substanță intercelulară: celulele se leagă prin joncțiuni intercelulare, cum ar fi
desmozomii, zonula de aderență, zonula ocludentă, semidesmozomii, nexusuri
- Polaritatea celulelor: polul apical îndreptat spre mediul extern și cel bazal spre mediul intern
- Situarea pe membrana bazală
!!! celulele epiteliale ale ficatului nu au membrană bazală
- Lipsa vaselor sanguine
- Capacitate înaltă de regenerare datorită celulelor stem
- Tip specific de filamente intermediare - citokeratinele
- Sunt abundent inervate
- Se dezvoltă din toate 3 foițe embrionare

E. TEGUMENTARE

E. Simplu (de origine entodermală) - toate celulele aderă la membrana bazală = 1 rând de celule
- pavimentos
- cubic
- prismatic (cilindric, columnar)
Izomorf - celulele au aceiași înălțime, formă
Anizomorf - celulele au înălțime diferită, formă; nucleele apar în câteva rânduri

E. Stratificat (de origine ectodermală) - o parte din celule aderă la membrana bazală, iar celelalte
se suprapun. Celulele diferitor straturi au formă diferită.
- stratificat pavimentos cornificat, cum ar fi epidermul pielii
- stratificat pavimentos necornificat
- stratificat cubic necornificat
- stratificat prismatic necornificat

E. de tranziție/Uroteliul - stratificat, celulele tuturor straturilor formează joncțiuni cu membrana


bazală. Se întâlnește în căile urinare.
CLASIFICARE HISTOGENETICĂ
1. E. ectodermal - din ectoderm (epidermul)
2. E. entodermal - din entoderm ( e. stomacului, intestinelor, glandelor tractului digestiv, e.
folicular al tiroidei)
3. E. celonefrodermal - din mezoderm:
- foițele splancnotomului (mezoteliu, e. substanței corticale a suprarenalelor)
- nefrotom (e. tubilor renali, foliculilor ovarieni, tuburilor seminiferi ale testiculelor)
4. E. angiodermal - din mezenchim (endoteliu)
5. E. ependimoglial - din tub neural (neuroectoderm); ependima (e. posterior al corneei, e.
perinervului)

Pavimentos Cubic Prismatic Prismatic Anizomorf/


pseudostratificat

Mezoteliu - tapetează tuburile - porțiunea medie a - e. respirator care


- Acoperă tunicile renale distale, tubului digestiv căptușește căile
seroase (foițele proximale - căptușește suprafața aeroconductorii:
pleurei, pericardul, - celulele tuburilor internă a stomacului, cavitatea nazală,
peritoneul) proximali au margine intestinelor, vezicii traheea, bronhiile,
- Mezoteliocitele - plate, în perie și striație biliare, a unor ducturi canalul epididimar
turtite, poligonală, bazală din ficat și pancreas, - cili vibratili
margini neregulate - funcție de reabsorbție trompelor uterine - celule de diferite
- Mezoteliul nu permite a unor substanțe din - epiteliocitele au forme, nuclee situate
formarea aderențelor urina primară în sânge margine în perie în la diferite niveluri
conjunctive între - e. cu striație bazală au mucoasa intestinală și
organele cavităților foliculii tiroidei și cili vibratili în mucoasa
abdominale și toracice canalele de secreție a trompelor uterine
glandelor salivare

Endoteliu
- Căptușește vasele
sanguine și limfatice,
cavitățile inimii
- Endoteliocite - plate,
sărace în organite,
conțin vezicule de
pinocitoză
- Participă la schimbul
de gaze
Stratificat pavimentos necornificat Stratificat pavimentos cornificat Uroteliul

- suprafața corneei, cavitatea - epidermul, suprafața mucoasei - căi urinare (bazinete renale,
bucală, a esofagului, a din unele regiuni ale cavității uretere, vezica urinară)
vaginului, porțiunile terminale bucale - 3 straturi: bazal, intermediar,
ale uretrei, intestin rect, ductele - are 5 straturi: bazal, spinos, superficial
de excreție ale glandelor granulos, lucid, cornos - dimensiunile celulelor cresc de
salivare - keratinocite, dar și melanocite, la bazal la superficial
- are 3 straturi: bazal, limfocite, macrofage - în stare relaxată, celulele
spinos(intermediar), superficial epidermale stratului superficial sunt cele
- bazal: epiteolicite prismatice - bazal: celule-stem mai voluminoase, au formă de
situate pe membrana bazală - spinos: celule poliedrice legate cupolă și proiemină în lumen
- spinos: celule de formă cu mulți desmozomi - la extindere e. este mai subțire
poliedrică - granulos: 2-4 rânduri de celule - la relaxare - mai gros
- bazal+spinos au tonofibrile aplatizate; se colorează intens - celulele formează joncțiuni
legate prin desmozomi (redau bazofil strânse (ocludente) datorită
aspectul de spini) - lucid: keratinocite mai cărora lichidul nu pătrunde prin
- superficial: celule aplatisate, își pierd nucleul, peretele organului
pavimentoase citoplasmă slab colorată,
conține eleidină-keratină
imatură
- cornos: multe rânduri de
scuame cornoase - structuri
postcelulare poliedrice,
aplatizate, lipsite de nuclee și
organite, cu plasmalemă
îngroșată și au keratină matură

E. GLANDULAR
Constituie elementul de bază a glandelor - perenchimul
Glandele îndeplinesc funcția secretorie

Ciclul secretor:
1) absorbția produselor inițiale din sânge
2) sinteza secretului
3) acumularea produsului sintetizat
4) excreția secretului
5) faza de restabilire
GLANDELE
1. nr. de celule
- unicelulare: celulele caliciforme și cele a sistemului endocrin difuz
- pluricelulare: majoritatea glandelor
2. nivelul de organizare
- glande ce intră în componența diferitor organe: glandele tunicilor mucoase
- glande cu structură anatomică difinită: ficat, pancreas, tiroida
3. dispoziția față de stratul epitelial
- endoepiteliale
- exoepiteliale
4. mediul în care este eliminat secretul
- endocrine: hormoni în mediul intern - sânge, lichid tisular, limfă
- exocrine: elimină pe suprafața corpului sau în lumenul organelor interne
5. modul de eliminare a secretului
- ecrine: eliminare fără afectarea celulei (majoritatea la om)
- apocrine: eliminare cu dezintegrarea polului apical a celulei secretoare (gl. mamare și sudoripare)
- holocrine: eliminare cu dezintegrarea celulei (gl. sebacee ale pielii)
6. conținutul chimic al secretului
- proteice/seroase
- mucoase
- mixte
- sebacee
- hidro-saline
7. structură
a) forma porțiunilor terminale
- tubulare
- alveolare
- tubulo-alveolare
b) ramificarea porțiunilor terminale
- neramificate
- ramificate
c) ramificarea canalelor excretorii
- simple: cu canal neramificat
- compuse: cu canal ramificat

E. SENZORIALE
Celule specializate în recepționarea și transformarea în potențial de recepție a diferitor stimuli.
Exemplu: celule senzitive din mugurii gustativi; celule pilomotorii din organul auzului și al
echilibrului.
ȚESUTURILE CONJUNCTIVE

Particularități comune:
- se dezvoltă din mezenchim
- celule și o bogată matrice intercelulară, fibre conjunctive, substanță fundamentală (amorfă)
- funcțiile sunt determinate de substanța intercelulară
- funcția generală este homeostatică (menținerea echilibrului intern) realizată prin:
nutriția altor țesuturi
schimb de gaze între sânge și țesut 

reglarea activității altor țesuturi prin intermediul substanțelor biologic active
protecție
transport
formarea stromei diferitor organe
formarea capsulelor, legate cu elementele stromale ale diferitor organe
formarea organelor, care îndeplinesc rolul elementelor de protecţie şi sprijin

CLASIFICARE

Ț. conjunctive fibroase
-matricea extracelulară determină funcția
1. Ț. conjunctiv fibros lax
2. Ț. conjunctiv fibros dens
- țesut conjunctiv dens ordonat
- țesut conjunctiv dens neordonat

Ț. cojunctive speciale

1. Reticular
2. Adipos
3. Mucos
4. Pigmentar

Ț. conjunctive scheletice
1. Ț. cartilaginoase
- țesut cartilaginos hialin
- țesut cartilaginos elastic
- țesut cartilaginos fibros

2. Ț. osoase
- țesut osos reticulofibros
- țesut osos lamelar
- dentina
- cemetul
Ț. conjunctive fibroase
lax dens dens ordonat dens neordonat

- puține fibre în - celularitate mică - fibre aranjate dens, - matrice intercelulară


matricea intercelulară - multă subst. regulat orientate de-a dintr-un nr. mare de
- multă subst. intercelulară lungul liniilor de forță fibre aranjate dens, în
fundamentală - fibre de colagen care acționează direcții diferite
- componență celulară asupra țesutului - fibroblaste,
variată - fibrocite în spații macrofage, mastocite
- cel mai răspândit țesut înguste - periost, derm,
- formează stroma - ligamente, tendoane pericondru
organelor - fibre aranjate paralel
- însoțește vasele și dar în direcții diferite:
nervii fascii, aponevroze
- formează tunicile - fibre aranjate paralel,
submucoase, dar formează o rețea:
adventicea sclera, corneea,
- Matricea este din fibre tunicile albuginee
și subst fundamentală
- are fibre de colagen,
reticulare (susțin),
elastice,
* fibre reticulare sunt în
măduvă, splină
* f. elastice sunt în piele,
plămâni, vase
sangvine
Celule rezidente:
fibroblaste
fibrocite și miofibroblaste
macrofage
mastocite
adipocite
pericite
melanocite
Celule migrante (din
sânge):
leucocite

Fibroblaste - cele mai numeroase, formă aplatizată, alungită cu prelungiri citoplasmatice alare, au
nucleu eucromatic, oval cu câțiva nucleoli. Sintetizează intensiv proteine. Produce componentele
subst. intercelulare.
Fibrocite - forma matură, mai puțin activă a fibroblastele; sunt prezente mai des în țesutul
conjunctiv fibros dens; celule înguste fusiforme; nu au capacitate de proliferare; nucleu alungit și
hipercrom; sintetizează componentele matricei extracelulare
Miofibroblaste - celule contractile
Macrofage - provin din monocite; sunt prezente în toate țesuturile; sunt foarte mici, aplatizate cu
forma alungită atașate de fibrele de colagen; nucleu mic întunecat; organite slab dezvoltate. Dar pot
fi macrofage active care au mobilitate înaltă, citoschelet bine dezvoltat. Macrofagele au funcția
digestia celulelor lezate, materialelor exogene; captează și procesează antigene; reglează activitatea
altor celule prin secreția de subst. biologic active.
Mastocite - provin din măduva osoasă; reglează metabolismul și menținea homeostaza țesutului
conjunctiv, influențează formarea de noi vase sangvine, se implică în procesele inflamatorii,
influențează coagulitatea sângelui. SE GĂSESC ÎN piele, tuncia mucoasă a organelor aparatului
respirator și digestiv, în jurul vaselor sangvine. Celule de formă diferită, nucleu mic hipercrom,
rotund/oval, fără nucleol; citolema conține mulți receptori
Pericite - provin din mezenchim; în apropierea nucleului este actină și miozină; sintetizează
componentele membranei bazale a capilarului; controlează proliferarea şi modulează funcţiile
celulelor endoteliale.
Melanocitele (celulele pigmentare) - origine din crestele neurale, nucleu mic hipercrom şi
citoplasmă cu prelungiri lungi ramificate, în care se conţin granule de melanină – un pigment de
culoare brună cu rol de protecţie de razele ultraviolete.
Adipocitele (lipocitele, celulele grase) - care acumulează lipide. Deosebim două tipuri de adipocite:
albe (uniloculare) şi brune (multiloculare). Adipocitul alb (unilocular) - mare de formă sferică
conţinînd o singură picătură de grăsime, situată în centru. Citoplasma cu toate organitele şi nucleul
aplatisat sunt deplasate la periferia celulei. Adipocitul brun (multilocular) - celulă poliedrică, mică,
nucleul situat central, multe mitocondrii care conţin citocromi de culoare brună şi numeroase
picături de lipide de diferite dimensiuni. Participă la eliberare de căldură.

Ț. conjunctive speciale
adipos reticular mucos pigmentar

- este alb și brun - ESTE ÎN stroma - domină subst. - ESTE ÎN iris și coroida
- alb: adipocite organelor fundamentală bogată ochiului, petele
uniloculare; fibre hematopoietice și în acid hialuronic pigmentare, pielea
reticulare, colagene; limfopoietice - consistență scrotului, regiunea
fibroblaste și - celule și fibre gelatinoasă nală, aoreole mamare
mastocite reticulare - SE GĂSEȘTE LA - celule: melanocite și
- brun: adipocite - sintetizează factori de cordon ombilical și melanofore
multiloculare; la nou- creștere corpul vitros al
născut ele participă la - au proprietăți globului ocular
termoreglare, la adult fagocitare - nu are vase sanguine
ESTE ÎN mediastin, - prouc componentele și limfatice și nici nervi
de-a lungul aortei, sub organice ale matricei
piele între omoplați intercelulare
- acest țesut are multe
capilare
- funcții: energetică,
termoizolare,
reglatroare, endocrină,
protecție
Ț. Conjunctive scheletice
cartilaginoase osoase cementul dentina
- condroblaste și - matrice intercelulară
condrocite puternic mineralizată
- nu au vase sangvine, - osteoblaste, osteocite,
limfatice, nervi osteoclaste

hialin reticulo-fibros (primar,


imatur)
- ESTE ÎN cartilaje - ESTE ÎN suturile
costale, pe suprafețe craniene, locul de
articulare, în septul inserție a legamentelor
nazal, cartilajele și tendoanelor
laringelui, traheii, - matrice intercelulară
scheletul fătului redusă, slab
- suprafața cartilajului mineralizată
este acoperită cu - fibre de colagen
pericondru din 3 aranjate haotic
straturi: intern
condrogen, extern
fibros

elastic osos lamelar (secundar


matur)
- ESTE ÎN pavilionul - oasele adultului
urecheii, trompa - are lamele osoase
Eustache, epiglotă, - fibre de colagen
laringe situate paralel
- în matricea - există țesut osos
interteritorială are fibre lamelar compact și
de colagen tip 2 și spongios
multe fibre elastice - compact: diafiza
- condrocite mai multe oaseor lungi, corticala
- nu se calcifică spre oaselor scurte și plate
deosebire de cel hialin - spongios (are
trabeculi): epifizele
oaselor lungi, diploea
oaselor plate, corpurile
vertebrelor

fibros

- puține celule
- bogat în subst.
intercelulară
- fibre de colagen tip 1
și 2
- se găsește în asociere
cu cartilaj hialin
- ESTE ÎN simfiza
pubiană, discuri
intervertebrale
- nu are pericondru
ȚESUTURI MUSCULARE
1) Striate
- scheletic
- cardiac
- visceral: mușchii cavității bucale, limbii, faringelui, laringelui, parțial a esofagului, sfincterele
externe anal și uretral

2) Netede: stomac, intestine, uter, uretere, vezica urinară, vase sangvine, ochi, piele

Diferențele dintre cele striate și netede sunt că în cele striate miozina este permanent polimerizată -
se formează miofibrile împreună cu actina, pe când în cazul celor netede prin urmare nu se
formează miofibrile. Doar la excitare, în prezența ionilor de Ca se polimerizeazză. La microscop
celulele nu manifestă striație.

CLASIFICARE HISTOGENETICĂ
1) Somatic - din mezoderm, este striat, mușchii scheletici
2) Celomic - din foița viscerală a splanhnotomului, este striat, mușchii inimii
3) Mezenchimal - din mezenchim, este neted, mușchii organelor interne
4) Epidermal - din ectoderm, este neted, celule mioepiteliale din glandele salivare, lacrimale,
mamare, sudoripare, sebacee
5) Neural - din tub neural, este neted, mușchii interni ai ochiului

STRUCTURA FIBREI MUSCULARE


- un simplast de formă cilindrică
- sarcoplasma conține multe miofibrile cu organite de tip general (partea centrală a simplastului)
- la microscop, deosebim benzi întunecate A (anizotropă) și clare I (izotropă - nu modifică lumina
polarizată)
- La mijlocul benzii I este linia Z (întunecată)/telofragma
- Miofibrilele constau din multe sarcomere capăt la capăt
- Sarcomerul este partea dintre 2 linii Z/ telofragme
- Sarcomerul are 2 tipuri de filamente: actină+tropomiozină+troponină (subțiri) și miozină (groase)
- Miofilamentele de miozină crează banda A
- Miofilamentele de actină crează banda I
- La mijlocul benzii A este banda H care e bisectată de linia M - mezofragma

fibrele musculare nu se înmulțesc


sunt fibre roșii, albe și intermediare
ȚESUT MUSCULAR ȚESUT MUSCULAR STRIAT ȚESUT MUSCULAR NETED
STRIAT SCHELETIC CARDIAC origine mezenchimală
origine mezodermală plăci mioepicardiale - porțiuni
foițe viscerale ale
splanhnotomului
- format din fibre musculare - formează miocardul din - se contractă involuntar
- format din miocite, alungite,
acoperite de endomiziu (m. cardiomiocite cilindrice și fusiforme
bazală); mai multe fibre discuri intercalare (joncțiuni - spre deosebire de celelate 2
musculare formează un fascicul complexe); striație tipuri de țesut, ăsta nedet poate
de fibre delimitate perimiziu transversală; fiecare prolifera
- de exemplu în timpul unei
(sept de țesut conjunctiv lax); cardiomiocit arr 1-2 nuclei sarcini crește numărul de celule
mușchiul în întregime este ovali, situați central. în mușchiul uterului, și volumul
acoperit de epimiziu (țesut Fiecare disc cuprinde 3 tipuri celulelor
conjunctiv dens neordonat). de joncțiuni: - citoplasmă fără striații
- zonula de aderență și - nucleu în centru
Sunt inervați de neuronii
motori din măduva spinării. desmozomi
- nexusuri
Comparativ cu scheletic: mai
multe mitocondrii, în
cardiomiocite avem diade
(triade sunt la scheletic),
În ventricule - cardiomiocite
mai mari, în atrii - mici

Acest țesut mai are și


cardiomiocite atipice și
secretoare
Țesutul muscular striat nu
regenerează
ȚESUT NERVOS - origine din tub neural și crestele neurale
*microglia - din măduva hematogenă
- neuroni (recepționează, transformă, stochează, prelucrează transmit informația), neurogliile
(nutriție, protecție, suport) și puțină subst. intercelulară
- neuronul este format din corp (pericarion), dendrite, axon
- nucleu eucrom, mare
- organite de tip general în citoplasma pericarionului
- REr bine dezvoltat - subst. tigroidă/ corpusculi Nissl
- AG bine dezvoltat
- Multe mitocondrii
- Sunt mulți dictiozomi în jurul nucleului
- Axonul (nu conține) de dendrite se deosebesc prin substanța cromatofilă a citoplasmei conului de
emergență
-
SÂNGELE ȘI LIMFA

Sângele - țesut conjunctiv lichid format din elemente figurate 45% și plasmă sangvină 55%
Volumul elementelor figurate:
bărbați: 40-50 %
femei: 35-45 %
copii (2-15 ani): 36-39 %

Funcții:
- transport
- distribuirea celulelor cu rol de protecție (leucocite, anticorpi)
- apărarea prin procesele de coagulare
- reglarea temperaturii corpului
- menținerea echilibrului osmotic și acido-basic în organism

Elemente figurate:
a) eritrocite (globule roții, hematii anucleate) - datorită hemoglobinei transportă oxigen și bioxid
de carbon
b) leucocite (celule albe nucleate), cca 0,1% - protejează ț. conjunctiv
c) trombocite (plachete sangvine) - participă la coagularea sângelui

Plasma - lichid gălbui, ușor vâscos


apă 90%
proteine 7%
- albumine: sintetizate în ficat; datorită caracterului hidrofil, dimensiunilor mici, concentrației
înalte de plasmă, ele determină 80% din presiunea coloido-osmotică a sângelui
- globuline: alfa și beta sunt sintetizate în ficat și participă în transportul vitaminelor, hormonilor,
lipidelor, fierului, cuprului, glucidelor; gama (imunoglobuline, anticorpi) sunt sintetizate de
plasmocite și participă la reacțiile imune
- fibrinogen: sintetizat în ficat; în procesul de coagulare fibrinogenul solubil se tranformă în fibrină
insolubilă polimerizată în fibrile, iar în locul leziunilor aceste fibrile formează o rețea în care se
depun elementele figurate formându-se trombul care limitează pierderea de sânge
săruri minerale 1%
aminoacizi, hormoni, vitamine, lipoproteine, metaboliți 2%
ERITROCITE

Origine: măduva osoasă hematogenă


Durată: cca 120 zile
Structură: disc biconcav
12
bărbați 3.9- 5.5×10 /l
12
femei 3.7- 4.9×10 /l
12
copii peste 6×10 /l

Forme:
- sferocite: hematii în formă de sferă
- echinocite: sferice cu multe prelungiri citoplasmatice
- drepanocite: formă de seceră
- stomatocite: rotungite cu o depresiune a citoplasmei
- planocite: formă de disc plat
- dacrocite: formă de picătură

Erictrocitoză - nr. mare de eritrocite; au loc la sportivi, oamenii care locuiesc la mari altitudini,
persoane cu deficiențe respiratorii, când este puțin oxigen în țesuturi

Eritropenie - nr. mic de eritrocite din cauza eritropiezei (carență de fier, vitamine, proteine) și
hemolizei (infecții, stări toxice)

Anizocitoză - eritrocite de diferite diametre


Anizocromie - intensitate diferită a culorii

CITOPLASMĂ, PLASMALEMA eritrocitului??!!!

9
LEUCOCITE 4-9×10 /l, mai mic la bătrîni, mai mare la copii
*celule nucleate și mobile
Leucocitoză - creșterea numărului
Leucopenie - scăderea numărului

Origine: măduva hematogenă

2 tipuri de LEUCOCITE

1. Granulocite - nucleu lobulat, citoplasmă cu granule specifice


- leucocite granulocite neutrofile 65-75 % din leucocite
- leucocite granulocite eozinofile 1-5 %
- leucocite granulocite bazofile 0,5-1 %

2. Agranulocite - nucleu rotund, citoplasma nu are granule specifice


- monocite 6-8 %
- limfocite 20-35 %
leucocite granulocite neutrofile leucocite granulocite eozinofile leucocite granulocite bazofile

- cele mai numeroase - puține la număr - cele mai puține


- durata 2-8 zile - numărul crește în invaziile - durată scurtă, câteva zile
- capacitate înaltă de fagocitoză parazitare, reacții alergice - rol în reglarea metabolismului și
- elaborează citokine (eozinofilie) menținerea homeostaziei locale
- digeră celule alterate - durata câteva săptămâni prin eliberarea de substanțe
- contur rotund, citoplasmă slab - nucleu din 2 segmente biologice active care
oxifilă cu granulație abia vizibilă - în citoplasmă sunt multe influențează secreția glandelor,
- nucleu intens colorat format din granule ovalare colorate cu contractilitatea mușchilor
3-5 segmente eozină în roșu netezi, permeabilitatea vaselor
- citoplasma are puține organite, - granulațiile oxifile sunt specifice sanguine
are granule specifice și - funcție - protecție - citoplasma are un nr variabil de
nespecifice antiparazitară, participă activ la granule rotunde/ovalare care se
- sunt prima linie de apărare a reacțiile alergice, procese colorează în albastru
organismului în fața invaziei inflamatorii - participă la reacțiile imune
microbiene alergice

Limfocite Monocite

- protecția imună - cele mai voluminoase


- celule sferice - după 1-2 zile devin macrofage cu metabolism mai
- nucleu mare hipercrom înalt, cu conținut bogat în enzime hidrolitice
- există mari, medii, mici - nucleu voluminos expus excentric
1. Limfocite B - imunitate umorală - citoplasma are granulații azurofile, puține organite
2. Limfocite T - imunitate celulară - posedă activitate fagocitară
3. Limfocite nule - nu dețin receptori pentru T,B; au - rol de antigen
celule natural killer, killer
- durată lungă de viață
- capacitate de proliferare

9
TROMBOCITE 200-400×10
Structuri postcelulare, fragmente citoplasmatice ale megacariocitului
Trombocitoza apare în condiții de stre, patologii ale splinei
Trobocitopenia apare în boli de sânge; deficiență

Durată: de la câteva ore la 3-4 zile


Cel mai mic element figurat
Formă: ovală/neregulată, citoplasma bazofilă. Citoplasma prezintă 2 zone: centrală, mai densă –
granulomer, şi una periferică, mai clară – hialomer.
Trombocitele mai au şi alte funcţii decât cele de coagulare: intervin în procesele inflamatorii şi
eliberează substanţe care stimulează chemotaxismul neutrofilelor la locul de invazie microbiană,
intervin în procesul imun prin emiterea de substanţe, care stimulează producerea de
imunoglobuline, eliberează substanţe care stimulează angiogeneza (formarea de noi capilare).

S-ar putea să vă placă și