PROTECŢIA BIOLOGIEI PULPARE

. PROTECŢIA BIOLOGIEI PULPARE.

FACTORI CE CONDIŢIONEAZĂ RĂSPUNSUL PULPAR LA PREPARAREA BONTURILOR
GROSIMEA DENTINEI RESTANTE

TRAUMATISMUL TERMIC

VIBRAŢIA

DESCHIDEREA ACCIDENTALĂ A CAMEREI PULPARE

DESICAREA DENTINEI

PREZENŢA SMEAR LAYER

EFECTUL ANESTEZICELOR LOCALE ASUPRA PULPEI

ACŢIUNEA AGENŢILOR DE CURĂŢIRE A DENTINEI ŞI

A SUBSTANŢELOR ASTRINGENTE ŞI HEMOSTATICE
• PROTECŢIA BIOLOGIEI PULPARE.
• MODIFICĂRI INVOLUTIVE SAU ATROFICE CONDIŢIONATE DE VARSTĂ
•
• DENTINA SECUNDARĂ

• CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV PULPAR SCAD CA NUMĂR

• VASCULARIZAŢIA ŞI INERVAŢIA PULPARĂ SE REDUCE CANTITATIV ŞI CALITATIV

• POT APARE ZONE DE CALCIFICARE PULPARE DIFUZE ŞI DISTROFICE

• PULPA DINŢILOR PARODONTOTICI POATE FI AFECTATĂ DE LA NIVEL DESMODONTAL

• PULPA STRESATĂ

• EFECTUL PROTEZĂRII ASUPRA VITALITĂŢII PULPARE

• PROTECŢIA BIOLOGIEI PULPARE. GROSIMEA DENTINEI RESTANTE
•
• O PREPARARE UNIFORMĂ REDUCE GROSIMEA DENTINEI DE LA 2,5-3MM LA 1,5-2MM
• GROSIMEA DENTINEI RESTANTE DE 2 MM PROTEJEAZĂ PULPA
1
• PERMEABILITATEA DENTINEI CREŞTE LOGARITMIC
• CU REDUCEREA GROSIMII DENTINEI RESTANTE

• DENTINA DE PE PEREŢII AXIALI E MAI PERMEABILĂ DECÂT DENTINA OCLUZALĂ

• PERMEABILITATEA E MAXIMA PE SUPRAF.MEZIALĂ A UNUI BONT

• SCADE PROGRESIV PE FAŢA V, D, OCLUZALĂ, LINGUALĂ

• MODALITĂŢI DE REDUCERE A PERMEABILITĂŢII DENTINARE

• PREPARĂRILE CU PRAG GINGIVAL SUNT MAI TRAUMATIZANTE DECÂT CHANFREINUL

• ŞLEFUIREA APLATIZATĂ, ŞI CONVERGENŢA AXIALĂ CRESCUTĂ
• . PROTECŢIA BIOLOGIEI PULPARE. RĂCIREA.
•
• IMPORTANŢA RĂCIRII CU APĂ

• TEMPERATURA APEI DE RĂCIRE E INDICATĂ SĂ FIE 30-32 º

• RĂCIREA EXCLUSIV CU AER

• NECROZA DE COAGULARE

• PREPARAREA ŞANŢURILOR ŞI PUŢURILOR PT CRAMPOANELE INTRADENTINARE

• PROTECŢIA BIOLOGIEI PULPARE. SUBSTANŢE HEMOSTATICE ȘI ASTRINGENTE
•
• PH ACID SUBSTANŢE HEMOSTATICE = 1 – 3

• PROVOACĂ LEZIUNI ALE ŢESUTURILOR MOI ORALE, ŞI/SAU IRITAŢII PULPARE

• ASOCIEREA CU UN FIR DE RETRACŢIE NU LIMITEAZĂ SEMNIFICATIV EFECTUL NOCIV AL PH

• CLORURA DE ALUMINIU ŞI SULFATUL FERIC.MOD DE ACŢIUNE

• TETRAHIDROZOLINA ŞI OXIMETAZOLINA
• . PROTECŢIA BIOLOGIEI PULPARE. DESICAREA DENTINEI.
•
•
• USCAREA PLĂGII DENTINARE

• TEORIA HIDRODINAMICĂ

• FUGA NUCLEILOR ODONTOBLASTELOR

• DENTINA TREBUIE SĂ RĂMÂNĂ UMEDĂ

• INSTRUMENTARUL ROTATIV . INSTRUMENTELE DIAMANTATE
•
• 1-3 STRATURI PULBERE DE DIAMANT

• INDICAŢII

• MECANISM DE ACŢIUNE

• CLASIFICAREA DUPA DIMENSIUNEA PARTICULELOR

• SETUL STANDARD

• CONCEPTUL UTILIZĂRII DUALE : INSTRUM.DIAMANTAT./FREZĂ

• INSTRUMENTARUL ROTATIV. FREZELE DIN CARBURĂ DE TUNGSTEN
•
• INDICAŢII

• FREZE PENTRU SECŢIONARE : 6 SAU 8 LAME

• FREZE PENTRU FINISARE: 12, 20 SAU 40 LAME

• LAMELELE SUNT DISPUSE ÎN SPIRALĂ, SEPARATE PRIN ŞANŢURI

• FREZELE DENTATE (ŞANTURI TRANSVERSALE)

• UNGHIUL DE AŞEZARE

• UNGHIUL DE ATAC

• SETUL DE INSTRUMENTE STANDARD

• INSTRUMENTARUL ROTATIV. FREZELE BURGHIU
•
• ACTIVE NUMAI LA VARF

• ACTIVA 3-5 MM

• ORIFICIILE PENTRU CRAMPOANE, NU SUNT CONICE, TREBUIE DISPUSE PARALEL

• ORIFICIUL PILOT

• PRAGUL ORIZONTAL

• NU ACŢIONEAZĂ ÎN SMALŢ

• AU TENDINŢA DE A DERAPA

• PIESĂ DE MÂNĂ CU TURAŢIE REDUSĂ

• NU TREBUIE SĂ SE OPREASCĂ DIN ROTAŢIE ÎN INT.ORIFICIULUI

• CONCEPTE DE BAZĂ ÎN PREPARAREA CAVITĂŢILOR PENTRU INLAY
•
• FACTORII DE CARE E INFLUENŢATĂ RETENŢIA

• DIVERGENŢĂ OCLUZALĂ ( 5-6°->MAX 10°)

• LUNGIMEA PEREŢILOR CAVITĂŢII

• FRICŢIUNE

• AXA DE INSERŢIE ┴ PLANŞEUL CAVITĂŢII ║ PLANUL DE OCLUZIE

• BIZOTARE MARGINALĂ (35-45° , 0,5-1MM)

• IMPORTANŢA BIZOTĂRII