INTERCEPȚIE

T i tul a r curs : Asist.Univ.Dr.

L uca M ag da
INTERCEPTIA – ESTE MA I BI NE SĂ
P RE V I I , D E C Â T S Ă T RA T E Z I !
Reprezintă instituirea unor măsuri tera peutice simple prin ca re se previne:

1. insta la rea unor ma locluzii a devărate

2. a gra va rea ma locluz iilor deja existente

SCOPURI:

• decondiţionarea obiceiurilor vicioase

• minimalizarea malocluziilor
• îmbunătăţirea aspectului f acial/ creşterea stimei de sine a copilului
• scăderea protruziei/ reducerea traumatismelor
• reducerea extracţiilor

Tratamentul interceptiv - se adresează formelor de debut ale anomaliilor dento-maxilare.

 Terapia interceptivă acționează pe principiul
combaterea cauzelor, nu a efectelor.

Astfel, în funcţie de vârstă, stadiul de dezvoltare,

gradul de urgenţă, vom avea:
suprimarea stimularea
retuşarea reabilitări
obstacolelor –
educarea tratament obstacolelor creşterii prin
funcţionale
chirugical ocluzale aparate.
SUPRIMAREA
OBICEIURILOR VICIOASE

1. SUGEREA POLICELUI
Practicat de la naștere până la vârsta de 3 ani se consideră
normal;
E xistă patru situaţii în care poate să apară acest obicei:
• Copiii care în primele săptămâni de viaţă au probleme cu
alimentaţia;
• În momentul erupţiei molarilor temporari, degetul este folosit
ca instrument ajutător în erupţie;
• Unii copii îşi sug degetul pentru a micşora tensiunea
dezvoltată de muşchii mentonului;
• Unii pentru a atrage atenţia părinţilor;
Sechelele ce apar la copiii care practică acest obicei
vicios sunt:
• Ocluzia deschisă anterioară;
• Prodenţie şi treme la nivelul grupului frontal
superior;
• Linguo – versia grupului frontal inferior ;
• Hipotonia buzei superioare cu hipertonia celei
inferioare;
• Interpunerea compensatorie a limbii, ce
favorizează un exces de presiune a muşchilor
buccinatori asupra maxilarului superior duce la
instalarea unei endognaţii maxilare.
Ca modalitate de decondiţionare a obiceiului vicios:
- Copilului i se va explica că va fi lăsat să-şi practice
mai departe obiceiul în intenţia de a-l face să se
dezobişnuiască în mod conştient
• În caz contrar, va fi supus unor experienţe neplăcute, cum ar fi:
aplicarea de substanţe cu gust neplăcut, manşoane de carton,
mâneci oarbe, mănuşi fără degete;
• Dacă aceste metode simple, asociate cu măsuri de educaţie nu au
dat rezultate se va recurge la aplicarea unor aparate ortodontice:
placă vestibulară acrilică, aparat cu opritor pentru limbă, arc
lingual superior
2. RESPIRAȚIA ORALĂ

Consecințe:
• compresia de maxilar;
• buza superioar ă este atonă ş i scurt ă ;
• din ţ ii frontali superiori sunt vestibulariza ţ i;
• mandibula este distalizat ă;
• din ţ ii frontali inferiori extruzează;
• ocluzia este distalizat ă cu inocluzie sagitală frontală ;
• extruzia frontalilor inferiori;
• buza inferioar ă p ă trunde în spa ţiul de inocluzie;
• num ă r mare de carii dentare localizate pe incisivii
superiori.
SCUT
VESTIBULAR

• este un aparat funcţional

• este alcătuită dintr -o pelotă acrilică
sau din material plastic având ca limită
orizontală feţele distale ale caninilor şi
ca limite verticale fundurile de sac
vestibulare superior şi inferior.
• în centrul pelotei este plasat un inel de
sârmă sau material plastic ce se
poziţionează între buze, iar dacă limba
este interpusă între arcade (deglutiţia
inf antilă, parafuncţia limbii), se adaugă
şi un scut lingual.
• pelota poate prezenta câteva perforaţii
dacă respiraţia este de tip oral.
SCUT VESTIBULAR

Indicații
• în dentaţia temporară şi mixtă incipientă;
• decondiţionarea obiceiului vicios de sugere a
degetului;
• creşterea tonusului musculaturii orbiculare prin
exerciţii de miogimnastică. În acest caz, se
practică exerciţii de tragere a inelului prin
intermediul unui elastic în timp ce copilul
încearcă să reţină plăcuţa cu buzele.
• reducerea treptei sagitale prin poziţionarea
anterioară a mandibulei şi prin retrudarea
incisivilor superiori.
SCUT VESTIBULAR

Confecţionarea
• scutul vestibular este comercializat pe mărimi sau poate fi realizat pe modele din gips
aşezate în ocluzor în poziţie de ocluzie corectată.
• înaintea aplicării acrilatului pe faţa vestibulară a celor două modele, se gravează
fundurile de sac vestibulare cu o freză de acrilat rotunjită, astfel încât marginile plăcuţei
vestibulare să intereseze inserţiile musculare fără însă a provoca leziuni de decubit.
• raportul plăcuţei cu arcadele dento-alveolare este diferit: la arcada superioară vine în
contact cu ele, iar la arcada inferioară este la distanţă.
SCUT VESTIBULAR
3 . S U G E RE A B U Z E I
I N F E RI O A RE

• Prin sugerea feţei interne a buzei

inferioare, se produce un nou dezechilibru
între limbă, buza inferioară şi muşchii
mentonieri cu consecinţe în unităţile
scheletice.
• Acest obicei poate fi primar sau urmeaz ă
sugerii tetinei, devenind adesea un
înlocuitor al acesteia.
• Se va produce o tulburare de sector:
proalveolodonţia superioară,
retroalveolodonţia inferioară cu inocluzie
sagitală şi supraacoperire frontală.
CONFECȚIONAREA UNUI LIP BUMPER
 4 . I N T E RP U N E RE A
L I M B I I Î N T RE
A RC A D E

• Când limba se proiectează pe incisivi nedepăşindu-

i anter ior, se realizează ocluzia în zona laterală, iar
muşchiul maseter, buccinator şi mentalis au
tonicitate normală: se produce vestibular izarea
grupului frontal .

• Când proiecţia limbii se face inter incisiv,

depăşindu-i anter ior, se va produce hipotonia
muşchiului maseter şi orbicular, iar muşchiul
mentalis devine hiperton: se produce intruzia
incisivilor, apărând sindromul ocluziei deschise .

• Când limba se interpune în zona fronto-laterală,

muşciul maseter şi orbicular devin hipotoni, iar
muşchiul mentalis hiperton: se produce astfel
ocluzia deschis ă fronto – laterală.

• Tratament interceptiv : scut lingua l

5. DEGLUTIȚIA INFANTILĂ

De ce este benefic tratamentul ortodontic precoce?

• minimalizează malocluziile severe;
• îmbunătăţeşte aspectul facial şi încrederea în
sine a copilului;
• minimalizează problemele de creştere;
• scade protruzia, astfel încât dinţii frontali sunt
mai puţin expuşi la traumatisme;
• reduce necesitatea extracţiei dinţilor
permanenţi;
• elimină obiceiurile vicioase.
SCUTUL LINGUAL

• este foarte util pentru a contracara sugerea degetului sau deglutiți a infantilă
• poate fi atașat unei plăci palatinale dar și sudat la inelele de pe molari
• pentru o adaptare precisă, se recomandă alegerea unor inele de dimensiune
potrivită, adaptarea acestora pe modelul de lucru ș i realizarea unei noi
amprente cu inelele poziți onate în cavitatea bucală, în acest mod, precizia
de execuție a dispozitivului va fi crescută
• după realizarea amprentei se poate trece la modelarea scutului propriu-zis
și sudarea acestuia la inele
• Scutul se modelează din sârmă de oțel de 0,7
• dispozitivul se cimentează în cavitatea bucală și se menține până când se
constată dispariția obiceiului vicios.
P L A C Ă PA L AT I N A L Ă C U S C U T L I N G UA L D I N
A C R I L AT
R E A L I Z A R E A U N U I S C U T L I N G UA L
 S U P R I M A R E A P A R A F U N C Ţ I I L O R
Ş I E D U C A R E A F U N C Ţ I I L O R
O RO F A C I A L E ( M I O T E R A P I A :

• Toate funcţiile orofaciale, respiraţia,

deglutiţia, masticaţia, mimica sunt
educabile.
• Educarea poate fi un proces activ sau pasiv.
• În cazul procesului activ are loc o
modalitate de învăţare sub supravegherea
medicului ortodont sau a logopedului. În
prima f ază copilul trebuie să conştientizeze
schema corporală. Apoi el dobândeşte
mişcările fiziologice prin exercţii repetate
şi în final are loc engramarea funcţiei
corecte în inconştient.
• Educarea pasivă se obţine cu ajutorul
dispozitivelor ghid.
A P A RA T E O RT O D O N T I C E

• aparate ghid - agenţii pasivi educaţie funcţională (linguo-

labio-jugal)

• acţiune morfogenetică directă:

stimulare, încetinire, expansiune a oaselor maxilare
 SUPRIMĂRI CHIRURGICALE
ALE OBSTACOLELOR
RESPIRATORIA ŞI ALE
FRENURILOR

Arcuri în „ C” pentru închiderea diastemei

Se realizează din sârmă foarte elastică de

wiplă cu diametrul de 0,6-0,7mm
INFLUENȚA
PLANULUI
POSTLACTEAL ÎN
E RU P Ț I A
M O L A RU L U I P R I M
PERMANENT
TRATAM ENTUL
I NTERCEPTI V Î N DENTAȚI A
TEM PO RARĂ ESTE UTI L Î N
URM ĂTO ARELE SI TUA ȚI I :

• Protruzia incisivă

• Ocluzia inversă frontală

• Ocluzia încrucișată

• Ocluzia deschisă
C O N F E C Ț I O N A R E A U N U I A PA R AT
O RT O D O N T I C M O B I L I Z A B I L
I . P RO T RU Z I A I NCI SI VĂ

• Se datorează obiceiului vicios de sugere a policelui sau

a unei discordanțe între maxilar și mandibulă

• Se urmărește înlăturarea obiceiului vicios mai mult

decât corectarea protruziei

• Se rezolvă de la sine dacă se reface echilibrul muscular

între buze, limbă și musculatura periorală

Aparate: - quad–helix prevăzut cu scut lingual

PLACĂ PALATINALĂ CU PLAN ÎNCLINAT
PLACĂ CU
PLATOU
RETROINCIZAL
O C L U Z I A A DA N C Ă – P L A C Ă C U P L AT O U
R E T RO I N C I Z A L
MONOBLOCUL

Este considerat prototipul aparatelor

Este un dispozitiv ortodontic
funcţionale pentru că mecanismul
funcţional, denumirea provenind de Elementele componente ale
său de acţiune oferă date esenţiale aparatului sunt:
la faptul că sunt unite mai multe
aparate într -un singur tot unitar. utile pentru înţelegerea tuturor
celorlalte aparate.
• - placa maxilară
• - placa mandibulară
• - masa interocluzală.
 baza acrilică ce acoperă bolta palatină şi faţa orală a arcadei,
are 2-3mm grosime şi este răscroită pe linia mediană mai
mult decât o placă obişnuită. Această răscroire se poate
întinde până la nivelul intersecţiei liniei mediane cu
diametrul premolar.

arc palatinal tip Coffin confecţionat din sârmă de oţel

elastică de 1,2mm ce se întinde de o parte şi de alta a liniei
mediane. Are ca limită anterioară feţele meziale ale
premolarilor I sau ale molarilor I temporari şi ca limită
posterioară feţele distale ale molarilor I permanenţi.

arc vestibular din sârmă de 0,7-0,8mm fixat prin cele 2

PLACA MAXILARĂ extremităţi retentive în baza plăcii superioare. Acesta
încalecă arcada dentară prin nişa dintre canin şi premolarul
ARE URMĂTOARELE prim.

ELEMENTE
COMPONENTE: Prezintă două bucle de activare cvadrangulare sau rotunjite
în vestibulul superior şi are curbura principală în contact cu
faţa vestibulară a incisivilor.
 are o bază acrilică prelungită
dincolo de coletul dinţilor, în
fundurile de sac paralinguale.
Grosimea ei este uniformă,
evitând retentivităţile verticale
ale arcadei inferioare.

Componentele acrilice sunt:

• - planul înclinat reprezentat de partea

PLACA anterioară mai îngroşată a aparatului
MANDIBULARĂ • - aripioarele sau prelungirile paralinguale
care reprezintă continuarea bazei dincolo
de coletul dentar până în fundurile de sac
paralinguale.
Masa acrilică interocluzală uneşte cele două plăci. Acoperă feţele ocluzale
ale dinţilor laterali şi marginile incizale ale frontalilor inferiori sau şi a
celor superiori.

Arcul vestibular superior are bucle dreptunghiulare rotunjite şi este fixat

prin extremităţile retentive în baza plăcii superioare trecând prin nişa C-
PM1 cu sprijin pe fața M a PM1.

Buclele de activare în dreptul C au formă dreptunghiulară dar unghiurile

rotunjite, iar curbura principală este în contact sau la distanţă de FV ale
incisivilor în funcţie de necesităţile clinice; realizate din sarmă elastică de
0,7 mm.
R E A L I Z A R E A A PA R AT U L U I

Înainte de turnarea modelelor, amprentele vor fi controlate

astfel:
• Amprenta inferioară trebuie să cuprindă adâncimea fundului de sac lingual
până în dreptul ultimului molar mandibular şi să redea cu precizie arcada
dentară şi cât mai mult din versantul alveolar vestibular.
• Amprenta superioară trebuie să cuprindă bolta palatină, arcada dentară şi
arcada dento-alveolară până în fundul de sac vestibular în zona anterioară.

Avem nevoie de modele de lucru şi de ocluzia construită.

O C L U Z I A C O R E C TAT Ă

În cursul realizării şi confecţionării aparatelor ortodontice

funcţionale, stabilirea ocluziei corectate este o etapă necesară şi
foarte importantă ce permite tehnicianului montarea modelelor de
lucru în ocluzor într -o „poziţie corectată”.
Definiţie: Ocluzia corectată este relaţia intermaxilară statică
determinată în plan sagital şi transversal pe durata tratamentului cu
ajutorul aparatului ortodontic şi la care dorim să ajungem la finalul
tratamentului ca şi relaţie de ocluzie habituală.
REALIZAREA APARATULUI

Modelele se toarnă în gips tare, soclul va fi cu dimensiune mică (1 -1,5mm) şi va fi fasonat vestibular.

Se marchează pe modelul inferior cu un creion chimic sau cu unul rezistent la apă limitele linguale ale
plăcii inferioare a monoblocului.

Modelele vor fi aşezate în poziţie de ocluzie corectată prin intermediul cerii de ocluzie şi fixate într -un
ocluzor.

Modelele vor fi montate în ocluzor fie lateral, adică linia mediană a modelului formează un unghi de 90
de grade cu ocluzorul, fie complet invers, zona incisivă plasându-se în dreptul articulaţiei ocluzorului,
dinspre zona posterioară.
Această modificare este necesară pentru a crea un acces foarte bun. Apoi se îndepărtează ceara de ocluzie.
 Confec ţionarea aparatului începe cu realizarea elementelor din sârmă din
componenţa plăcii superioare: arcul Coffin şi arcul vestibular.

→ Pentru macheta plăcii superioare, pe modelul ud se aşează o placă de ceară

ramolită la căldură. Cu spatula încălzită, trecând-o pe la limita dintre faţa palatinală şi faţa
ocluzală a arcadei, precum şi la limita răscroirii posterioare, se îndepărtează surplusul de
ceară.Arcurile se înglobează în ceară după prealabila încălzire a extremităţilor.

→ Pentru macheta plăcii inferioare se aşează o placă de ceară pe faţa linguală a

arcadei alveolo-dentare inferioare, care se întinde până în fundurile de sac paralinguale. Se
adaugă prin picurare ceară pentru îngroşarea părţii anterioare a machetei şi a aripioarelor
paralinguale.
• În continuare modelele trebuie montate în ocluzor. Se montează invers decât în mod
normal, cu zona incisivă spre articulaţia ocluzorului pentru ca tehnicianul să aibă acces
mai uşor în zona din interiorul arcadelor, atunci când face unirea celor două machete.
• Relaţia intermaxilară va fi dată de ceara de ocluzie corectată.
• Se aplică un sul de ceară încălzită pe faţa ocluzală a uneia dintre arcade şi se închide
complet ocluzorul. Cu spatula de ceară încălzită se face asamblarea tuturor părţilor.
• Proba machetei în cavitatea bucală este foarte importantă, mişcările se fac cu foarte
mare atenţie.
• Ambalarea machetei nu se poate face cu ambele modele datorită dimensiunilor
chiuvetei. Ambalarea se face numai cu modelul superior.
• În continuare transformarea în piesă acrilică se face după tehnica obişnuită.
ACTIVATORUL CU ȘURUB MEDIAN

• Este foarte asemănător cu monoblocul, dar în loc de arc Coffin prezintă şurub median.
• Pentru poziţionarea perfectă a aparatului dar şi pentru păstrarea caracterului mobil al
acestuia se folosesc anse de poziţie în contact cu faţa mezială a primilor molari
permanenţi.
• În funcţie de cazul clinic pot fi folosite şi alte elemente active, arcul vestibular poate
avea forme sau trasee variate sau pot fi chiar doua, unul super ior şi unul inferior.
 ACŢIUNI
1. asigur ă dezvoltarea oaselor maxilare ; aparatul se menţine prin inchiderea reflexă a gurii realizată prin
antrenament muscular (pe muşchii ridicători şi orbiculari), creşterea fluxului sanguin şi condiţii optime de
dezvoltare maxilară
2. efecte asupra arcadelor dentoalveolare in cele trei spa ţii :
• Sa gita l
• propulsie mandibulară prin planul inclinat, înferior în limitele ocluziei construite
- modifică lungimea arcului
- scurtând-o prin retrudarea incisivilor
- alungind-o prin vestibularizare
• Vertica l
• dirijează erupţia în poziţie corectă a dinţilor permanenţi şi redimensionează etajul inferior prin
şlefuiri selective în masa ocluzală.
• Tra nsversa l
• discretă lărgire de arcadă dentoalveolară predominant anterosuperior
3. decondi ţ ionarea respiraţiei orale, deglutiţiei atipice ş i obiceiurilor vicioase asigurând o reeducare
funcţională lentă şi progresivă
4. profilaxia cariei prin cre ş terea debitului salivar
R E A L I Z A R E A U N U I A C T I VA T O R
R E A L I Z A R E A U N U I A C T I VA T O R
R E A L I Z A R E A U N U I A C T I VA T O R
 • corectează poziţia limbii, protejând de
acţiunea ei zonele unde aceasta a acţionat
excesiv şi dirijând-o spre zonele mai
puţin dezvoltate. Totodată este
împiedicată şi acţiunea centripetă a
TERAPIA musculaturii labio-jugale.
• Clasificare: în funcţie de anomalia dento-
FUNCŢIONALĂ maxilară tratată, Balters a conceput trei
tipuri de aparate şi anume:
EXTINSĂ CU • aparatul de bază sau tipul I indicat în
ocluzia distalizată asociată compresiei de
ACTIVATORUL maxilar cu poziţia limbii joasă şi
posterioară;
FENESTRAT • aparatul Balters tip II indicat în ocluzia
deschisă funcţională cauzată de
BALTERS interpunerea limbii;
• aparatul Balters tip III indicat pentru
tratarea anomaliilor din grupa progeniilor
mandibulare cu poziţia anterioară şi
inferioară a limbii.
A P A R A T U L B A LT E R S T I P I

Elemente componente sunt reprezentate de porţiunile din acrilat şi din elementele din
sârmă.

Porţiunile din acrilat au imprimate suprafeţele vestibulare şi orale ale dinţilor de pe

ambele arcade, fiind sistematizate astfel:
• Baza acrilică a plăcii inferioare adaptată la feţele linguale ale incisivilor inferiori care se întinde de la suprafaţa
distală a molarului I dreapta -stânga şi coboară cu 2-4mm mai jos de coletul dinţilor.
• Masă acrilică interocluzală ce acoperă suprafaţa molarilor permanenţi şi a premolarilor. Acest strat de acrilat se
îndepărtează de pe suprafaţa molarilor I şi a dinţilor în erupţie.
• Prelungirile paralinguale şi palatinale.

Palatul este liber de la caninul din partea stângă până la cel din dreap ta, limba păstrând
contactul direct cu mucoasa boltii palatine şi suprafaţa palatinală a frontalilor superiori.
ELEMENTELE DIN
SÂRMĂ

• Sunt reprezentate de un arc palatinal rigid şi un arc vestibular

cu două bucle laterale buccinatoare.
• Arcul palatinal este confecţionat din sârmă de viplă cu
diametrul de 1,2mm, traseul său urmărind o convexitate spre
posterior ce permite exercitarea următoarelor efecte:
a. Limba va lua o poziţie anterioară şi superioară
b. Dezvoltarea maxilarului superior
c. Propulsia mandibulei.
• Limita anterioară este la nivelul primilor premolari, urmăreşte
forma palatului fiind la 2mm distanţă de acesta. Limita
posterioară este la nivelul suprafeţelor distale ale molarilor I
permanenţi.
• Arcul vestibular cu traseu modificat este confecţionat din
sârmă de 0,9mm diametrul.
ARCUL VESTIBULAR
CU TRASEU
MODIFICAT
• Prezintă două porţiuni şi se ter mină pr in retenţii în acr ilatul bazei
plăcii:
1. Porţiunea centrală or izontală care se întinde din
centrul feţei vestibulare a caninului din stânga până la cel din dreapta.
Este la distanţa de frontali, favor izând închiderea fantei labiale,
poziţionată în treimea incizală a frontalilor super ior i.
2. Două bucle laterale buccinatoare cu ur mătorul traseu:
după ce sâr ma a ieşit din acr ilat între canin şi premolarul pr im
infer ior, urcă aproape per pendicular spre caninul super ior, unde face
un unghi către poster ior şi după un traseu or izontal, paralel cu planul
ocluzal şi la înălţimea coletului dinţilor, ajunge la nivelul feţei
meziale a pr imului molar per manent. Aici face o buclă de
reîntoarcere, tot paralelă cu planul ocluzal, de-a lungul arcadei
infer ioare până la nivelul caninului infer ior. La acest nivel îndreaptă
în sus până la nivelul jumătăţii feţei vestibulare a caninului sfuapceer
iuonr, duenguhni deși se continuă cu porţiunea or izontală. Buclele
buccintoare se amplasează la distanţă de 2-3mm faţă de arcadele
dentare laterale, împiedicând astfel acţiunea exercitată de hipertonia
musculatur ii obrajilor.
B I O N AT O R – C L A S A I I
 TWIN BLOCK

• Elemente componente:
• Placa superioară prezintă masă acrilică
interocluzală în zona molară, iar placa
inferioară în zona premolarilor. Cele două
mase interocluzale prin interme disuel
aunngurie nepalaznă înclinat de 70°.
Acesta reprezintă porţiunea funcţională a
aparatului.
• Ancorarea se f ace cu ajutorul croşetelor în
delta derivate din croşetul Adams pe
molarii I permanenţi şi prin croşete Stahl
aplicate între canini şi premolari. Se mai
poate aplica un şurub.
 • Se înregistrează ocluzia corectată cu
înălţare de 1-2mm în zona anterioară şi
CONFECŢIONAREA 3-5mm în regiunile laterale;
Se montează modelele în ocluzor;
UNUI DISPOZITIV •

• Se confecţionează croşetele delta şi

TWIN BLOCK Stahl;
• Se confecţionează din ceară porţiunea
ocluzală a maselor acrilice interocluzale.
Se aplică pe zona vestibulo-ocluzală a
modelului şi se marchează o linie
înclinată care face un unghi de 70° cu
planul ocluzal între faţa distală a
premolarului II superior şi faţa mezială a
molarului I inferior.
• Se adaugă acrilat pe modelul superior
iniţial,apoi şi pe cel inferior;
• Se verifică şi se adaptează ocluzia în sens
vertical, se definitivează planul înclinat de
70°.
II. OCLUZIA INVERSĂ
FRONTALĂ

• Este frecventă în dentația temporară

• Când se deplasează dinții frontali trebuie să se țină cont de

următoarele aspecte:
- activarea se face încet și în sens gingival (coroane scurte)

- aplicarea croșetelor și inelelor va fi dificilă (coroanele

molarilor temporari sunt convergente)

- nu se va face deplasarea dințiilor frontali după 4 ani (se

exfoliază la 6-7 ani)
A C T I VA T O R U L W U N D E R E R
B I O N AT O R - C L A S A I I I
FRANKEL
Este un aparat funcţional ce are sediul predominant în vestibulul bucal având ca funcţii
principale îndepărtarea acţiunii exercitate de musculatura jugală şi eliberarea potenţialului
favorabil de dezvoltare a maxilarelor în sens transversal, exercitat de musculatura limbii.

Clasificare și indicaţii terapeutice

• În funcţie de anomalia dento-maxilară căreia i se adresează, Frankel a conceput patru tipuri de aparate şi anume:
• Aparatul Frankel tip I indicat în tratamentul compresiei de maxilar cu protruzie şi ocluzie distalizată (anomalii
clasa II/1 Angle);
• Aparatul Frankel tip II indicat în ocluzia adâncă acoperită (clasa II/2 Angle);
• Aparatul Frankel tip III sau aparatul inversat. Este indicat pentru corectarea anomaliilor din grupa progeniilor
(anomalii clasa III Angle);
• Aparatul Frankel tip IV indicat în ocluziile deschise, fiind prevăzut în acest sens cu un scut lingual.
 Pentru a construi acest aparat avem nevoie de ocluzia
corectată care se realizează prin avansarea anterioară a
mandibulei cu 2,5-3mm.

În zonele laterale trebuie să existe un spaţiu vertical de

2,5-3,5mm prin care să treacă sârmele ocluzale.
CONFECŢIONAREA
APARATULUI Modelele se gravează fie în laborator, fie în cabinet,
FRANKEL ţinând cont de următoarele:

• Pentru pelotele jugale modelul maxilar se va grava la nivelul

fundurilor de sac vestibulare laterale, astfel încât adâncimea acestora
trebuie să fie de 10-12mm de la marginea gingivală.
• La nivelul zonei laterale mandibulare această gravare nu este
necesară.
• Pentru pelotele labiale, gravarea va permite ca fundul de sac să fie la
minimum 12mm de lamarginea gingivală şi să existe un spaţiu de
minimum 7mm între marginea gingivală şi elementele de sârmă ce
leagă pelotele labiale între ele şi de cele jugale.
• Montarea în ocluzor se face cu par tea posterioară către axa balama a aparatului.
• Se va aplica o cantitate de ceară în zonele în care aparatul trebuie să fie distanţat denmodel. La nivelul
pelotelor jugale, ceara se aplică în grosime de 2,5-3mm către fundul de sac vestibular superior, 4-5mm
la nivelul arcadelor dentare coronare şi 0,5mm la nivelul fundului de sac vestibular inferior.
• Dacă există zone retentive, zona canină maxilară de exemplu, este necesară deretentivizarea lor cu
aproximativ 3mm de ceară pentru o inserţie sau dezinserţie facilă a aparatului ortodontic.
• Cel mai uşor este să se aplice ceara pe fiecare model în parte, modelându -le apoi după închiderea
ocluzorului,astfel încât să se obţină o curbură concavă lină.
• Nu este indicată unirea de la început a cerii maxilare cu cea mandibulară, pentru a se putea lucra mai
întâi la plasarea sâr melor pe cele două modele individual.
• La unirea pelotelor labiale se aplică un strat subţire de ceară, pentr u a preveni traumatizarea
fibromucoasei la acest nivel.
 se realizează după ce s-a aplicat toată ceara de distanţare.
Ele se îndoaie din sârma elastică, cu grosimi variind între 0,8-1mm şi trebuie să nu
fie în contact cu fibromucoasa palatină pentru a nu produce leziuni mucozale.

Ele vor fi distanţate în zonele în care nu sunt înglobate în acrilat cu 1,5-2mm de

mucoasa alveolară pe exteriorul arcadelor şi 1- 2mm pe partea linguală a lor.

Există însă elemente care vin în contact cu coroanele dentare, nefiind nevoie de o
distanţare.
MODELAREA
Elementele care urmăresc deplasările dentare se realizează din sârmă cu diametrul mai mic
ELEMENTELOR 0,8mm, arcul transpalatinal din sârmă de 1mm, iar restul elementelor din sârmă cu diametrul
de 0,9mm.
DE SÂRMĂ Segmentele din sârmă ce unesc pelotele labiale se realizează din sârmă de 0,9mm şi ies din
pelotele jugale cu un traiect spre inferior, urmărind traseul conturului mucosal până la nivelul
ambrazurii incisivilor laterali, fiind distanţate de procesul alveolar cu 1mm.
Ele trebuie să coboare la cel puţin 7mm sub festonul gingival.

Segmentul mijlociu se modelează sub forma unui V întors, astfel încât să ocolească frenul
buzei inferioare.

Aceste fragmente de sârmă se fixează cu ceară în zonele în care nu se va aplica acrilat (nu pe
porţiunile pelotelor labiale şi nici în ceara de distanţare pentru pelotele jugale).
• Arcul transpalatinal se confecţionează din sârmă de 1mm, prezintă o buclă palatinală nu foarte accentuată, utilizată
pentru a încorpora o cantitate suplimentară de sârmă în construcţie, necesară activărilor ulterioare.
• Extremităţile laterale ale arcului transpalatinal încalecă arcadele, trecând prin ambrazurile create mezial de molarii de
6 ani superiori, contribuind astfel şi la poziţionarea şi retenţia aparatului pe câmpul maxilar.
• Pe faţa vestibulară a arcadelor, arcul este recurbat către distal în viitoarea pelotă jugală, ieşind din nou între arcade
între cuspizii vestibulari ai molarilor I superiori, unde îndeplinesc rolul de pinten ocluzal.
• Aceşti pinteni ocluzali trebuie să fie orizontali, pentru a permite expansiunea arcadei în zona molară.
• Arcul vestibular se realizează din sârma de 0,9mm şi se plasează în mijlocul feţei vestibulare a frontalilor superiori.
Înălţimea buclei din dreptul caninului se face până în treimea medie a rădăcinii acestuia, fiind distanţată la
aproximativ 2mm de acesta.
• Aceste amănunte sunt importante pentru a permite erupţia şi expansiunea caninilor fără ca aceştia să intre în
conflict cu sârma arcului.
• Ansele canine realizate tot din sârmă de 0,9mm sunt retenţionate în pelotele jugale la nivel ocluzal. Ele trec prin
spaţiul creat între canini şi primii molari temporari maxilari, încercuiesc caninii pe faţa palatinală, traversează arcada
ocluzal între incisivii laterali şi canini şi se prelungesc către distal la nivelul cuspidului caninului.
• Arcul lingual inferior se realizează din sârmă de 0,8mm şi având în vedere că rolul său este doar de poziţionare, a
fost indicată utilizarea unei sârme moi în loc de una elastică, pentru a evita vestibularizarea nedorită a incisivilor
inferiori.
• După îndoirea şi fixarea cu ceară de lipit a tuturor elementelor de sârmă ce traversează arcada, se
verifică prin închiderea ocluzorului ca porţiunile de sârmă ce traversează arcada să nu atingă
feţele ocluzale ale dinţilor laterali. Apoi se unesc porţiunile de ceară de distanţare în zona
interocluzală laterală, pentru a preveni curgerea acrilatului în această zonă.
• Următoarea fază este de aplicare a acrilatului baropolimerizabil prin tehnica spray sau pastă.
• Grosimea pelotelor nu trebuie să depăşească 2,5mm, iar marginile trebuie să fie rotunjite, mai
ales în zonele în care vin în contact cu fundurile de sac vestibulare.
• Pelotele labiale trebuie să aibă marginea superioară la cel puţin 5mm de festonul gingival inferior.
• După polimerizarea acrilatului în vasul de presiune, aparatul se îndepărtează cu grijă de pe model
şi se prelucrează cu foarte mare grijă, întrucât , dacă se ating sârmele, ele se vor fractura uşor
(Stanciu, Boboc) .
 A PA R AT U L F R A N K E L
TIP III
z
• este construit inversând arcurile vestibulare ale tipului I:
• Arcul vestibular inferior în contact cu feţele
vestibulare ale incisivilor infer ior i
• Arc vestibular superior cu două pelote mici acr ilice
plasate în vestibulul super ior, la distanţă de incisivii
superiori
• Arc palatinal pentru protruzia incisivilor super iori

• Două pelote laterale jugale în contact cu segmentele

dento-alveolare inferioare pentru a împiedica dezvoltarea
transversală a mandibulei.
• Dacă nu se doreşte egresia dinţilor laterali, pelotele jugale
se prelungesc cu masa interocluzală.
III. O C L U Z IA ÎN C R U C IȘ AT Ă

Este, în pr imul rând, rezultatul compresiei de maxilar, ca ur mare a

obiceiului vicios de sugere a degetului sau a suzetei.

Apa ratele folosite sunt:

➢Fixe: → Quad helix: pt. sugător ii de police cu ocluzie încrucișată

→Arcul în W :produce expansiunea în regiunea anter ioară sau
poster ioară
→Var iante ale arcului lingual

➢Mobile:

• sunt dificil de purtat dacă nu au o retenție bună

• forțele mar i pot disloca aparatul
• dacă 1 sau 2 dinți sunt în angrenaj invers, placa trebuie despicată asimetric
• dacă avem un angrenaj invers la nivelul molar ilor temporari, se pot aplică
inele cu cârlige sau butoni
QUA D H E L I X
PLACĂ CU SEMIGUTIERE
IV. OCLUZIILE
DESCHISE

• Problemele verticale rezultă în

urma sugerii degetului sau a suzetei
și se adresează decondiționăr ii
obiceiului vicios

• Ocluziile acoperite nu se tratează

în dentația temporară

• Ocluziile deschise sunt tratate de

către medicul ortodont
G U T I E RE L E E L A S T I C E

❑ stimulează musculatura craniofacială

❑ respiraţia nazală
❑ decondiţionarea obiceiurilor vicioase
❑ ocluzii adânci/deschise
❑ ghidarea erupţiei dinţilor în poziţia corectă
❑ uşor de purtat de către copii și produc rezultate foarte bune
❑ sunt fabricate din latex hibrid sau silicon
❑ pentru probleme ortodontice de g ravitate mică, purtarea
gutierelor timp de 4 minute zilnic ajută la stimularea
dezvoltării corecte a aparatului dento-maxilar şi la alinierea
g rupului frontal.
❑ în anomaliile scheletale g rave, copiii vor fi încurajaţi să
poarte aparatul noaptea, iar în timpul zilei s ă execute 30
minute de miog imnastică.
CONCLUZII

Este mai uşor să previi decăt să tratezi şi vom încuraja următoarea atitudine faţă de preşcolari şi şcolarii
mici:

Decondiţionarea precoce a obiceiurilor vicioase (psihică, mecanică, prin miogimnastică)

Corectarea situaţiilor nefiziologice din a doua etapă a dentaţiei temporare care pot duce la apariţia
anomaliilor dentomaxilare în dentaţia permanentă:

Tratamentul ortodontic interceptiv al anomaliilor dentomaxilare în ultima etapă a dentiţiei temporare sau
prima etapă a dentiţiei mixte, deoarece:
• Acţionează asupra unor anomalii neagravate de factorul timp(malocluzii iniţiale);
• Breneficiază de avantajele creşterii maxilarelor, creşterea putand fi dirijată în sensul dorit pentru corectarea anomaliei;
• Dispune de mijloace variate de tratament.

Motivarea copiilor şi a părinţilor în vederea creşterii interesului pentru tratamentul ortodontic.