Sunteți pe pagina 1din 9

RASPUNSURI LA INTREBARI OMF PEDIATRICA

2. Clasificarea si caracteristica metodelor de anestezie loco-regionala la copii.


Anesteziile loco-regionale
I.Anesteziile terminale neinjectabile:

Fizice (prin refrigerare, cu ajutorul curentului electric)

Chimice (prin aplicatie)

Ionoforeza

II.A nesteziile injectabile

Infiltratie (locala, la distanta ,plexala,intrapapilara si interligamentara)

Regional(periferica, bazala, prin acupunctura)

Serpinoasa infiltrativa (de tip Visnevschi)

III.Anesteziile locale cu preanestezii

Pregatirea psihologica

Sustragerea psihologica pregatirea narcopsihologica

IV.Anestezie locala combinata cu anestezie generala superficiala.

3.Anestezia neinjectabila infiltrativa la copii: particularitati, indicatii.


Anestezia terminal neinjectabila (topica) se obtine prin contactul substantei cu mucoasa,
intrerupind senzatia de durere in straturile superficiale.
Indicatiile anesteziei terminale:

Extractia dintilor temporari in perioada de schimb fiziologic cu mobilitate de gradul


II sau III.

ESTE O PARTE IMPORTANTA IN ANESTEZIA LOCALA INJECTABILA, CU


SCOPUL DE A MINIMALIZA senzatiile de durere la inteperea mucoasei.

Este recomandata ca o etapa de pregatire a anesteziei injectabile, cu scopul de a


sustrage atentia copilului.

Drenarea sau punctia abcesului gingival

Anestezia mucoasei in caz de stomatite acute

Incizii a mucoasei gingivale, la dintii cu eruptii dificile

Amprentarea si fixarea aparatelor ortodontice

Anestezia mucoasei buco-faringiene, cu scopul de a evita reflexul de voma in timpul


examenului sau manipulatiilor stomatologice.

Anestezicul se aplica pe mucoasa uscata cu un tampon steril si se lasa minimum un minut sau cit
este necesar pentru anesteziere. Tamponul cu anestezic va fi scurs bine, pentru a evita
prelingerea lui pe mucoasa cavitatii orale,absorbirea, glutitia sau aspirarea surplusului.Uneori,
anestezia aplicativa ,se administreaza prin lavaje bucale, instilatii, badijonare, masaj timp de un
minut. Nu se va frictiona mucoasa provocind ulceratie.
Timpul necesar pentru instalarea analgeziei este de 1-2min,iar durata medie de 10-15min.
Deoarece in anesteziile topice se folosesc substante cu concentratii mari, anestezia se face pe
portiuni mici a mucoasei pentru a evita supradozarea.

4. Particularitatile tehnicii anesteziei mandibulre(la spina spix, La Gvardia)la copii,


zona deanestezie, indicatii.
Anestezia regionala mandibulara(la Spina Spix)
Indicatii:

Inlaturare a dintilor primari cu resorbtie radiculara pina la o treime din lungimea ei

Inflamatii odontogene la nivelul apofizei alveolare

Chisturi radiculare tratament dentar inlaturare a mugurilor dentari

Rmura mandibulei la copiii de 3-4 ani este de 2 ori mai mica decit la adulti, spatial
pterigomandibular mic si marunt, cu o cantitate mare de tesut lax, iar nervii care traiecteaza
spatial mandibular sunt situati in apropiere unul de altul, Solutia anestezica se absoarbe repede.
Orificiul canalului alveolar inferior isi schimba localizarea odata cu cresterea copilului.
Creasta temporala a mandibulei se repereaza intraoral cu degetul mare si se sprijina pe molarii
inferiori, iar extraoral marginea posterioara a ramului mandibular se repereaza cu degetul
aratator, fixind bine ramul mandibulei, pentru a evita miscarile neprevazute in momentl inteparii.
Seringa se localizeaza la comisura labiala opusa pe suprafata molarilor inferiori, iar intepatura se
face medial de plica pterigomandibulara, introducindu-se acul in profunzime, pina la contactul
cu suprafata interna a ramului unde se depune anestezicul.
Anestezia de tip La Gvardia- este o modificare a anesteziei mandibulare directe.
Indicatii:copiilor necooperabili sau potentialcooperabili.
Este aproape identica cu tehnica mandibulara directa. Se repereaza intraoral- marginea anterioara
a ramului mandibular iar extraoral marginea posterioara a mandibulei.
Se indeparteaza partile moi ale obrazului gura fiind inchisa, inteparea acului se va face medial de
marginea anterioara a ramului mandibulei. Seringa se afla paralel cu planul ocluzal in vestibulul
gurii, acul fiind impins in profunzime antero-posterior la 1-1.5cm, mentinindu-se contactul cu
suprafata interna a ramului mandibular, unde se depune anestezicul. Inteparea mucoasei in

aceasta zona este indolora si de cele mai multe ori la sfirsitul anesteziei , copii deschid gura, ceea
ce permite finisarea anesteziei in mod obisnuit.
5. Anestezia generala la copii, clasificare, anestezia i/m, i/v, inhalatorie prin

intubare, combinata,indicatii, particularitatile anesteziei generale in ambulatoriu la


copii.
Anesteziile generale:
I. Anestezia generala de scurta durata

Inhalatorie

Intravenoasa

Mixta

II. Anestezia de durata

Balansata de intubatie

Neuroleptanestezie

Anestezia generala in stomatologie suprima temporar sensibilitatea printr-o inhibitie reversibila,


Controlata a SNC si poate fi administrate inhalatoriu, i/v si i/m.
Elementele de dificultate si de risc p/u anesteziolog s/t:

Conditiile de ambulator

Pozitia sezinda a pacientului, care prezinta dificultati de supraveghere a miscarilor


globilor ocular, a reflexelor palpbral si pupilar

Manipulatiile stomatologice in cavitatea orala, care pot compromite obstacole in caile


aieriene(secretii, cheaguri, corpi straini in forma de praf dentar, dinti, material de
obturatie)

Alunecarea tampoanelor in faringe caderea limbii spre peretele posterior a faringelui

Pozitia posterioara a mandibulei

Indicatiile in anestezia generala la copii:

Probleme medicale majore: anomalii congenitale de cord, patologie


hematologica(hemofilie) sau alte afectiuni care necesita tratament dentar urgent

Pacientii care au reactii alergice la anestezicele locale

Copii pina la 3 ani

Pacientii cu handicap neurologic si dereglari psihice

Pacientii cu carie decompensate care necesita multiple sedinte p/u tratament

Copii si adolescentii cu dereglari comportamentale si dentofobii de gradele III si IV,


anxiosi, necooperabili, slabi adaptive si neadaptivi

Copii la care Tratamentul cu anestezie locala a esuat

Copii cu traumatisme dentare si orofaciale intinse

Copii de virsta frageda si cei cu anomalii craniofacial associate

Copii si adolescentii care neglijeaza tratamentul stomatologic

Indicatiile in anestezia generala in conditii de ambulator:


Copii din grupele I si II ASA cu afectiuni dentare grave, parintii carora sunt capabili sa le acorde
ingrijire preoperatorie si postoperatorie. Pacientii care fac parte din grupele III, IV, si V (ASA)
sunt candidate la anestezie generala in conditii de stationar.

6.Particularitatile tehnicii anesteziei tuberale la copii, indicatii, zona de anestezie.


Anestezierea maxilarului superior la copii se efectueaza cu multa atentie, deoarece palatal dur a
copilului este plat, vulnerabil si desparte cavitatea orala de cavitatea nazala printr-o placa subtire
si fina,iar peretele inferior este situate doar cu 1,5cm mai jos de peretele inferior al orbitei, unde
se gasesc mugurii dentari. Palatul dur nu are tesut lax, cu exceptia zonelor orificiilor palatin si
incisive.
Anestezia incisiva este indicata in diverse manipulatii localizate in segmental anterior a
maxilarului:

Interventii chirurgicale vaste la apofiza alveolara a maxilarelor

Tramentul cariei dentare si complicatiilor ei

Tratamentul luxatiilor si fracturilor dentare

Compactosteotomii

Inlaturarea dintilor supranumerari chisturi radiculare

Anomalii de fixare a frenului buzei superioare

Localizarea orificiului incisive se determina usor visual, avind in vedere ca aceasta zona este o
zona reflexogena marita, acul se inteapa la 0,2-0,3mm de la papilla incisive. Se patrunde cu acul
nu mai mult de 0,2-0,3mm.
Anesteziile la nivelul orificiului palatin sunt indicate in interventiile chirurgicale efectuate la
nivelul apofizei alveolare maxilare laterale.

Extractia molarilor primari cu resorbtie radiculara nu mai mult de o treime din lungimea
lor

Inlaturarea dintilor permanenti

Tratamentul dentar

Inlaturarea mugurilor dentari, chisturilor radiculare

Procesele inflamatorii odontogene

Proiectia orificiului palatin se schimba odata cu cresterea copilului. In planorizontal el ramine


constant la intersectia apofizei alveolare cu cea palatine, iar in plan sagital se afla la nivelul
distalalcoroaneiultimului dinte (patru primar,apoi cinci primar,apoi sase si sapte permanenti).

7. Complicatiile locale, generale in timpul anesteziei loco-regionale la copii.


Anesteziile loco-regionale pot produce complicatii locale si regionale, usoare sau grave, primare
sau secundare,tranzitorii sau permanente.
Complicatiile locale: una din complicatii pote sa apara in urma anesteziei mandibulare.
Anestezierea buzei inferioare ii face pe copii curiosi, din care cauza intentionat sau accidental, ei
isi musca buza.
Clinic: poate aparea tumefierea buzei inferioare pe partea anesteziata, cu eroziuni ale mucoasei.
Pentru a le evita se recomanda masuri de protective a buzei inferioare sau mentinerea unui
tampon pe toata perioada postanestezica.

Ruperea acului , caderea in faringe sau aspiratia luisunt accidente periculoase, produse
in timpul manipulatiilor de anesteziere la copii nelinistiti. Pentru a le evita se recomanda ca
asistenta sa fixeze capul copilului.
Accidentele toxice determinate de substanta anestezica pot fi cauzate de suprasolicitarea
solutiei de vasoconstrictie (adrenalina) si incompatibilitatea anestezicului. Nivelul toxic a
anestezicului patruns in circulatia generala se manifesta asupra sistemului nervos central,
sistemului cardiovascular si centrului respirator evoluind in doua faze:

De stimulare

De depresiune

Accidente determinate de substanta vasoconstrictoare se manifesta prin palpitatii, tremuratura,


cefalee, ameteli, neliniste, constrictive toracica. In doze mari determina anxietate, paloare,
tegument ,,piele de gaina, transpiratii reci, varsaturi, sete de aer senzatie de gheara precordiala,
tahicardie, polipnee, hipertensiune, pierderea cunostintei.
PREVENTIA prin dozare corecta, tinind seama ca emotiile si durerile determina suprasolicitarea
adrenalinei,pe de o parte iar pe de alta parte pina la virsta de 5 ani predomina sistemul simpatico
de inervatie. De aceea , pina la virsta de 5 ani adrenalina nu se foloseste in anestezia locala iar
dupa aceasta virsta ea se administreaza in concentratii de 1:1000. Desi copii la aceasta virsta
suporta bine concentratia data de adrenalina, administrarea se face cu o deosebita precautie.
Tratamentul: inhalarea cu nitrat de amil (5-10 picaturi), papaverina sau miofilin, diazepam sau
barbituric cu actiune scurta, administrate injectabil.

Socul toxic: este cauzat de suprasolicitarea anestezicului in anestezia prin infiltratie sau
tronculara. Vascularizarea exrem de abundenta cauzeaza resorbtia rapida, uneori cu consecinte
grave.
Semnele clinice: paloarea tegumentelor, transpiratii, midriaza, greturi, iminente de voma,
cianoza, cu pastrarea cunostintei. Pulsul este accelerat, tensiunea arterial si temperature corpuluiscazute, respiratia- superficiala. Dupa o perioada scurta de excitare a SNC urmeaza inhibitia
constiintei, starea de colaps si convulsii. In cazuri grave poate sa apara insuficienta
cardiorespiratorie.
Tratament: stoparea administrarii anestezicelor, eliberarea cailor aeriene, prin asezarea
bolnavului in decubet lateral, cu capul in extensie si cu mandibular mentinuta in subluxatie
anterioara.
Accidente alergice cauzate de substanta anestezica, clinic se manifesta prin urticarie , mai ales in
locul depunerii anestezicului, prurit intens, ras, rinita, astm, edem angionevrotic Quincke la
nivelul buzelor, limbii, pleoapelor. Edemul glotic poate fi consecinta obstructiei respiratorii.
Socul anafilactic: se declanseaza la contactul cea mai severa organismului cu o cantitate foarte
mica de alergen, contact ce se poate realiza prin ingestia, inhalarea, injectarea sau prin simpla
apropiere de substanta alergena. Cea mai severa forma a anafilaxiei este socul anafilactic, care
apare ca urmare a declansarii unui raspunsnimun puternic , cuplat cu eliberarea unor cantitati
mari de mediatori imunologici (histamina, prostaglandine) din mastocite si bazofile. Efectele
acestor mediatori au consecinte nefaste asupra organismului:

Vasodilatatia sistemica periferica, apoi central, care duce la o cadere bruscaa tensiunii
arteriale

Edematierea mucoasei bronhiale determina bronhoconstrictie asociata.

Lipotemia :se caracterizeaza prin insuficienta vasculara cerebrala de scurta durata. Este
provocata cel mai des de actiunea hipotensiva a anestezicelor. Deseori apare in perioada de
maturizare fiind cauzata de instabilitatea vasomotorie si tendinta de hipotonii sub actiunea
dentofobiei; trecerea brusca de la pozitie orizontala in pozitie verticala, incaperi neaerisite,
iritarea nervului vagus de constrictiile vestimentare ale gitului.
Sincopa este o stare temporara de insuficienta vasculara si cardiaca. Este un accident rar, care
survine brusc sau este continuarea lipotemiei. Pierderea cunostintei este totala. Sincopa poate
evolua in forma albastra (respiratorie) cu cianoza provocata de oprirea respiratiei; inima continua
sa bata, pulsul este imperceptibil. Sincopa alba (cardiaca) se caracterizeaza prin oprirea brusca a
inimii, absenta pulsului si zgomotelor cardiac, prabusirea TA, paloare generala, cianoza capilara.

9. Extractia dentara la copii; indicatii, contraidicatii, particularitatile tehnicii


operatiei dentare la copii.
Extractia dentara reprezinta o interventie chirurgicala, ce se efectueaza cu scopul de a indeparta
din alveola sadintelecare nu mai poate fi recuperate prin metode de tratament conservator sau a
carui existenta pe arcada impiedica fie eruptia, fie alinierea dintilor permanenti si stabilirea unei
ocluzii ortognatice.

Particularitatile extractiilor dentare la copii:

Extractiile dentare se fac in raport cu perioada de virsta a copilului,

Cu perioadele de formare radiculara a dintilor primari

De inchidere a apexului

De resorbtie si schimb fiziologic.

In extractiile dentare la copii se folosesc instrumente de acelasi fel ca si la mature, insa de


marime mica, corespunzatoare marimii cavitatii orale. Elevatoarele sunt folosite rar in extractia
dintilor primary, ele sunt inlocuite cu excavatoarele stomatologice, pentru a preintimpina
extractiile dintilor si a mugurilor dentari invecinati.

Operatia extractiei dentare: decurge in 7 etape: 2 suplimentare si 4 de baza:

Sindesmotomia

Aplicarea

Insinuarea

Fixarea

Luxatia

Inlaturarea

Chiuretajul plagii alveolare

La inlaturarea dintilor primary nu se face sindesmotomia; insinuarea nu se face mai jos de coletul
dentar; luxatiile nu au directii stricte; nu se face chiuretajul plagii alveolare.
Indicatii in extractiile dentare la copii pot fi clasificate in 2 grupe: in extractia dintilor sanatosi in
dentitia primara, mixta si permanenta; in in extractia dintilor afectati de carii complicate in
dentitia primara, mixta, permanenta.
I. 1. Extractia dintilor de lapte si a celor permanenti, tratati si sanatosi, cu scopul de a dirija
cresterea si dezvoltarea aparatului dento-maxilar, de a crea conditii optime pentru formarea unei
ocluzii dentare.
2.Extractiile dentare in perioada schimbului fiziologic.
3. Exractia dintilor permanenti sau primari cu scop ortodontic.
4. Extractiile dentare in perioada precoce a schimbului fiziologic a dintilor primari sunt generate
de lipsa spatiilor pe arcadele dentare si se efectueaza cu scopul de a crea aceste spatii pentru
dintii permanenti care erup.

5. Extractiile dintilor permanenti sunt indicate in cazul cind dintele e localizat in afara arcadei
dentare si nui va afecta forma.
6. Exractia mugurilordentari permanenti in formarea ocluziei corecte si de dirijare a cresterii
maxilarelor.
II.1.Extractiile dentare cu referire la anomaliile si viciile de dezvoltare, afectiunile dentare si ale
tesuturilor limitrofe.
2. Anomaliile de structura a tesuturilor dure .
3. Anomaliile de forma a tesuturilor dure
4. Dintii supranumerari
5. Ectopiile si inghesuirile dentare
III. Extractiile dentare cu necroza pulpara si complicatiile lor.
IV. Extractiile dentare in traumatismele dentare si maxilare.
V. Indicatiile in extractiile dentare cu procese tumorale
Contraindicatiile operatiei de etractie dentare. Extractia dentara nu are contraindicatii absolute.
Factorii generali care necesita temporizarea extractiilor dentare:

Sindroamele hemoragice

Leucozele acute

Diabetul zaharat

Nefropatiile

Afectiunile hepatice

Afectiunile reumatice

Corticosteroizii folositi timp indelungat

Factorii locali: afectiunile acute ale mucoasei cavitatii orale de origine virala sau alergica, impun
temporizarea extractiei pina la remiterea fenomenelor loco-regionale.
10. Complicatiile locale si generale in timpul operatiei extractiei dentare si dupa extractie,
profilaxia lor.

Fractura radiculara la copii- cea mai frecventa complicatie, cauzata de procesul de


rizaliza neuniforma, care duce laformarea radacinilor inguste si lungi.

Luxatia totala a mugurelui dentar- este o complicatie in extractia dentara daca nu se


respecta particularitatile manevrelor de exodontia.

Aspirarea dintelui exarticulat in timpul manevrelor de extractive dentara

1.Anestezia n regiunea OMF; indicaii i contraindicaii ctre anestezia local, general la


copii, avantaje, dezavantaje.
Anestezia-stare prin care se suprima temporar perceperea sau transmiterea sensibilitatii
dureroase, insotita sau nu de somn analgezic,de stabilizare neurovegetativa si de relaxare
musculara.
Indicatii in anestezia generala: probleme medicale majore(anomalii congenitale de
cord),hemofilii,reactii alergice la anestezice locale,copii pina la 3 ani,dereglari psihice,carie
decompensata ce necesita mai multe sedinte pentru tratament, dentofobie,anxiosi,traumatisme
omf, anomalii craniofaciale asociate.
Contraindicatii in a.generala-boli acute contagioase,stomatita acuta herpetica,inf. acute
respiratorii virale,anomaliile de constitutie ce includ hipertrofia glandei timoide,obstacolele
cailor aeriene externe(devieri ale sepyului nazal,vegetatii adenoide, rinite cronice).
8.Premedicaia ( preanestezia) la copii; indicaii, metode.
Are scopul de a preintimpina si inlatura complicatiile si reactiile adverse,cauzate de anestezie si
interventii operatorii, de a diminua fobia si a diminua comportamentul copiilor i timpul
manevrelor stomatologice , de a crea o atmosfera calma intre copil si medic, de a usura inductia
in timpul a. generale a copilului si de a preintimpina reflexele exagerate nedorite in timpul
anesteziei si operatiilor, de a diminua secretia glandelor salivare si a traheilor.
Indicatii:copii pina la 5 ani,care necesita tratament terapeutic /chirurgical, grI-IIASA insotiti de
parinti,dereglari de dezvoltare, retard mintal si fizic,copii necooperabili, tratament indelundat.
Preanestezie constienta-pacientul mentine independent respiratia,reactioneaza la agenti
fizici,indeplineste comenzi verbale,reduce activitatea functionala a centrilor SNC, nu inlatura
durere +a. locala,preparate sedative, tranchilizante si neuroleptice (sanapax, fenobarbital,
diazepam) ,somnifere(pipolfen,fenazepam),antidepresante(amitriptelina) se administreaza cu 3040min inainte de tratament sau se prescriu cu 5-7 zile.
Preanestezia inconstienta sau profunda-pierderea partiala sau totala a reflexelor si a capacitatii de
a mentine respiratia de sine statator dar cu pastrarea reactiilor la factori fizici si verbali, necestita
regim de pat ,supraveghere 2-3 ore indicate in conditii de spital.Se administreaza un coctail litico asociere de medicamente cu farmacodinamica diferita.