Introducere Fiecare cancer îşi are precancerul său.

Precancerul este o verigă importantă în

profilaxia cancerului deoarece :
- precancerul încă nu e cancer,
- precancerul poate fi tratat, adică pericolul transformării lui în cancer se suprimă.
- Precancerul poate fi prevenit.
- studierea precancerului prezintă una din problemele actuale ale medicilor teoretici şi practici
moderni.
- În faţa medicului contemporan stă problema de a depista toate cazurile de precancer.
Definitie dermatologul Dubreil în 1896 “Afecţiune pretumorală, sau precancer, sînt considerate
diferite procese patologice, care posedă dezvoltarea tumorii maligne, dar nu numaidecît se
transformă în ea”.
Forme în prezent pot fi evidenţiate două forme de precancer.
- Precancer absolut. El mai devreme sau mai tîrziu numaidecît se transformă în cancer (de exemplu
Xeroderma pigmentosam - xerodermia pigmentoasă ; dermatoza precanceroasă, boala lui Bowen.
- Precancerul facultativ. Aceasta este o aşa stare, pe fonul căreia se dezvoltă cancerul. Aceastea
pot fi afecţiunile inflamatorii cronice şi de focare de proliferaţie, cicatrice după arsuri
(postcombustionale) ulcere atone, leucoplazia, eroziune, polipii.

Pot fi deosebite 4 stadii de tranziţie de la precancer la cancer.

I stadie - hiperplazia uniformă difuză.
II stadie - apariţia focarelor multicentrice (pluricentrice) de proliferare a epiteliului
atipic.
III stadie - contopirea focarelor de proliferare celulară exagerată şi formarea
nodulilor izolaţi de ţesăturile înconjurătoare.
IV stadie - cancer intraepitelial – cancer în situ – stadiul cel mai precoce, diagnosticul morfologic,
al cancerului.

Comitetul pentru studierea tumorilor capului şi ale gîtului în 1974 a elaborat o clasificare a
afecţiunilor precanceroase ale pielii, mucoasei cavităţii bucale şi ale rosului buzelor, Ea arată în
felul următor :
I. Procesele pretumorale ale pielii feţei.
A. Cu frecvenţă înaltă de malignizare (absolute).
1. Xeroderma pigmentosum. (Xeroderma pigmentoasă).
B. Cu frecvenţă mică de malignizare (facultative) :
1. Ulceraţiile actinice tardive ale pielii ;
2. Cornul cutonat ;
3. Keratozele arsenice ;
4. Keratozele actinice (o varietate a keratozelor seboreice, ce se dezvoltă pe sectoarele
deschise ale pielii cu alteraţii distrofice) ;
5. Lupus tubericulos ;
6. Ulceraţii trofice şi alte leziuni ulceroase şi granulomatoase cu evoluţie cronice ale pielii
(lepra, sifilisul, lupusul eritematos, micozele profunde ş.a).
II. Procese pretumorale ale rosului buzelor.
A. Cu frecvenţă înaltă de malignizare (absolute).
1. Precancerul verucos ;
2. Hiperkeratoza limitată :
3. Cheilita Mangonotti ;
B. Cu frecvenţă mică de malignizare (facultative) :
1. Leucoplazia verucoasă ;
2. Keratoakantomul ;
 3. Cornul cutanat ;
4. Papilomul cu hiperkeratoză ;
5. Formele erozivo-ulceroase şi hiperkeratotică ale lupusului eritematos şi linchenului ruber
planus ;
6. Cheilita postactinică.
III. Procese pretumorale ale mucoasei bucale.
A. Cu frecvenţă înaltă de malignizare (absolute).
1. Boala lui Bowen.
B. Cu frecvenţă mică de malignizare (facultative) :
1. Leucoplazia verucoasă ;
2. Papilomatoza ;
3. Formele erozivo-ulceroase şi hiperkeratotică ale lupusului eritematos şi lichenul ruber
planus ;
4. Stomatită postactinică.
Conform clasificării histologice internaţionale ale tumorilor pielii printre stările precanceroase
se plasează următoarele procese.
A.Keratoza actinică (keratoza sensilă).
B.Boala lui Bowen.
C.Dermatoza radiantă.
D.Eritroplazia lui Keir.
E.Epiteliomul intra dermal Yadasson.
F.Xeroderma pigmentosum.
J.Altele.

Principiile de bază ale diagnosticului stărilor precanceroase.

pentru depistare oportună a stărilor precanceroase şi prin urmare pentru reuşita profilaxie a
cancerului există o serie de procedee şi metode diagnostice care trebuie folosite. Cele mai
importante din ele sînt următoarele :
1.Supravegherea.
2.Stomatoscopia.
3.Examenul citologic.
4.Biopsia cu examenul histologic ulterior al bioptantului.
Supravegherea trebuie să o efectuieze fiecare care examinează bolnavul..
Stomatoscopia – este o metodă specială care prevede utilizarea unui dispozitiv optic ce
măreşte imaginea de 20-30 ori. De obicei pentru aceasta este folosită o lupă de mînă. În afară
simplei supravegheri, mai poate fi utilizată coloraţia intravivală a ţesuturilor. Stomatoscopia ne
permite depistarea manifestărilor precoce ale progresului, alegerea celor mai potrivite sectoare
pentru biopsie.
Pentru înlăturarea aglomerărilor din mucus de pe suprafaţa mucoasei pe ea se aplică
pentru 20-30 sec. un tampon cu acetic 2-4%. Încă mai bune rezultate de utilizarea coloranţilor pe
fonul acidului acetic :
- Proba Schiler – folosirea suliţei Lugol aproape de 2%. Tamponul se aplică pentru
un minut pe sectorul cercetat cuprinzînd şi mucoasa înconjurătoare. Se deosebesc
3 grade de negativitate iodică.
I. – Coloraţia lipseşte – în cazul leucoplaziei cu hipercheratoza epiteliului, al papiloamelor
în curs de cornificare, lichenul ruber planus şi altor afecţiuni însoţite de hiperkeratoză mai
mică.
II. – Coloraţie sectorală (alternarea sectoarelor de negativitate şi pozitivitate iodică – în cazul
afecţiunilor cu hipercheratoză mai mică.
III. - Coloraţie considerabilă.
 - Metoda de coloraţie cu hematoxilină (după A.B.Derajne). Hematoxilină
pentru aceasta se prepară după o recetă specială. Tamponul cu colorant se aplică pe sectorul ales
pentru coloraţie pentru 2-3 min. Epiteliul atipic se colorează în violet-închis, cel mai normal în
violet-pal. În caz de hiperkeratoză, cînd în celule lipsesc nucleele, coloraţia nu se produce ca şi în
proba Schiller, sau are loc coloraţie parţială.
- Utilizarea soluţiei de albastru de toluidină 1%.
Epiteliu atipic în acest caz se colorează în albastru-întunecat, cel normal-în albastru-pal. Însă
coloraţia este mai clară decît cu hematoxilina.
Pentru evaluarea rezultatelor stomatoscopiei este folosită clasificarea stomatoscopică a
afecţiunilor mucoasei cavităţii bucale şi a buzelor.
Grupul I - mucoasa normală.
Grupul II - modificări benigne ale mucoasei ce nu necesită biopsia, însă trebuie tratate.
Grupul III - modificări benigne ale mucoasei ce necesită biopsia şi trebuie tratate.
Grupul IV - Cancer al mucoasei cavităţii bucale şi a buzelor.

Profilaxia precancerului şi cancerului maxilofacial prevede o întreagă serie de măsuri

speciale ţinind cont de predispoziţia organismului, factorii realizatori şi expoziţie. Din astfel de
măsuri fac parte :
1. Evidenţa vîrstei;
2. 2. Ocupare cu educaţia fizică şi sport;
3. 3. Renunţare la fumat şi folosirea alcoolului ;
4. 4. Administrarea vitaminelor A,B,PP;
5. 5. Tratamentul septicemiei bucale, lichidarea focarelor de infecţie în dinţi şi în cavitatea
bucală;
6. 6. Tratamentul sifilisului şi a tuberculozei cavităţii bucale;
7. 7. Tratamentul şi prevenirea afecţiunilor tractului gastro-intestinal;
8. 8. Excluderea iritanţilor mecanici, chimici, termici ;
9. 9. Înbunătăţirea igienei cavităţii bucale;
10. 10. Asanarea minuţioasă a cavităţii bucale;
11. 11. Protezarea de justă valoare şi excluderea asocierii eterogeniei metalelor;
12. 12. Lucrul de eduicaţie sanitară.
13. 13. Excluderea deprinderilor nocive; sugerea tutunului şi diferitor amestecuri de tutun;
14. 14. Excluderea bucatelor picante;
15. 15. Excluderea remediilor caiterizante;
16. 16. Limitarea folosirii amalgamelor pentru obturaţiile dentare;
17. 17. Protejarea buzelor de insolaţia excesivă;
18. 18. Excluderea frigerilor de ţigară;
19. 19. Tratamentul radical al cheilitei glandulare;
20. 20. Lichidarea urmărilor herpesului complex, precum şi prevenirea recidivelor acestei
afecţiuni;
21. 21. Tratamentul oportun al ragadelor labiale şi al altor procese cronice;
22. 22. Folosirea unguienţilor şi altor remedii protectoare atunci cînd apare riscul uscării
(despicării buzelor);
23. 23. Tratamentul oportun al leucocitoplaziei.
24. 24. Dispanserizarea bolnavilor cu stări precanceroase.

Clasificarea precancerului pielii

A. Obligate:
1. Xeroderma pigmentată;
2. Morbul Boven, eritroplazia Cairax.
B. Facultative:
1. Ulure actinice tardive ale pielei;
2. Cornus cutis;
3. Cheratoze arsenice;
4. Cheratoze actinice;
5. Lupus tbc;
6. Ulcere trofice, luis, lupus ruben, micoze profunde, lepra – boala Hansen
Clasificarea premelanomului pielii
A. Obligate:
1. Melanozul Diubreil
B. Facultative:
1. Nev pigmentat:
a) joncţional;
b) albastru;
c) jigant.
Clasificarea precancerului făţiei roşii buzelor
A. Obligate:
1. Precancer Verucos;
2. Hipercheratoz limitat;
3. Cheilita Manganoti.
B. Facultative:
1. Leucoplachia (forma verucoasă);
2. Cheratoacantomul;
3. Cornus cutis;
4. Papilomul;
5. Lupfes eritematos (crasnaia), lichen ruber planformele – erozivo-ulceroase şi
hipercheratotice;
6. Cheilita actinică;
7. Fisuri cronice.
Clasificarea precancerului mucoasei orale
A. Obligate:
1. Morbul Bowen.
B. Facultative:
1. Leucoplachi (forma verucoasă);
2. Papilomatoza
3. 4. Lupus eritematos, lichen ruber planformele-eroziv-ulceroase şi hipercheratotice;
5. Stomatită postactinică (radiaţii).
Clasificarea histologică precancerului pielii, internaţională
A. Cheratomul actinică;
B. Dermatozul actinic;
C. Morbul Bowen;
D. Eritroplazia Cairat;
E. Epiteliomul intradermal Iadason;
F. Xerodermul pigmentat;
G. Altele.

Factorii