I.4.3.

PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE LA DISCIPLINELE SOCIO-

UMANE; RELAŢIA DINTRE LECŢIE ŞI UNITATEA DE ÎNVĂŢARE

O unitate de învăţare este o structură didactică deschisă şi flexibilă, unitară din punct
de vedere tematic, care se desfăşoară pe o perioadă de timp; determină formarea la elevi a
unui comportament specific, generat prin integrarea unor competenţe specifice şi se
finalizează prin evaluare.

Proiectarea unei unităţi de învăţare parcurge mai multe etape, care corespund abordării
procesului didactic într-o succesiune logică. Aceste etape sunt prezentate în schema de mai
jos (Figura nr. 1):

În ce scop voi Ce voi face? Cu ce voi Cum voi Cât s-a

face? face? face? realizat?

Identificarea Selectarea Analiza Determinarea Stabilirea

competenţelor conţinuturilor resurselor activităţilor de instrumentelor
învăţare de evaluare
de de evaluare

de învăţare

Figura nr. 1 – Etape ale proiectării unei unităţi de învăţare

Relaţia dintre lecţie şi unitatea de învăţare

Proiectarea didactică a unităţilor de învăţare ridică problema relaţiei acestei structuri
didactice cu lecţia, definită drept forma elementară a organizării activităţii instructiv-
educative din şcoală, desfăşurată cu o clasă de elevi, într-un timp determinat, de regulă o oră
de curs. Din această perspectivă, în prezent se consideră că proiectul unei unităţi de învăţare
conţine elemente pentru a oferi o imagine, inclusiv asupra fiecărei ore. Ca urmare, în tabelul
care sintetizează proiectarea unităţii de învăţare se pot delimita prin linii orizontale spaţiile
corespunzătoare unei ore de curs. Astfel, pentru fiecare lecţie, proiectul unităţii de învăţare
oferă date referitoare la elementele de conţinut şi competenţele specifice vizate la care se
raportează anumite activităţi de învăţare; totodată sunt indicate resurse materiale, forme de
organizare a clasei etc., pentru fiecare activitate, precum şi instrumente de evaluare necesare
la nivelul lecţiei (orei).
Lecţia este înţeleasă ca o componentă operaţională (Cum?) pe termen scurt a unităţii
de învăţare. Dacă unitatea de învăţare oferă înţelegerea procesului din perspectivă strategică,
lecţia oferă înţelegerea procesului din perspectivă operativă. Proiectul unităţii de învăţare
trebuie să ofere o derivare simplă a lecţiilor componente. Ca urmare, trecerea de la unitatea de
învăţare – o entitate supraordonată – la o lecţie componentă trebuie să permită o „replicare“ în
acelaşi timp funcţională (De ce?), structurală (Cu ce?) şi operaţională (Cum?) a unităţii de
învăţare, la o scară temporală mai mică şi într-un mod subordonat. Acest mod de tratare
orientat către scopuri precise caracterizează organizarea atât a unităţii de învăţare, cât şi a
lecţiei.

Proiectul unei unităţi de învăţare stimulează creativitatea fiecărui profesor, iar din
punct de vedere formal poate fi realizat, potrivit Tabelului de mai jos:

Conţinuturi Competenţe Activităţi de Resurse Evaluare

(detalieri) specifice învăţare
[se [se precizează [vizate/recomandate [se precizează [se menţionează
menţionează numărul de programa resurse de metodele,
detalieri de criterial al şcolară sau altele timp, de loc, instrumentele sau
conţinut care competenţelor adecvate pentru material modalităţile de
explicitează specifice din realizarea didactic, forme evaluare utilizate ]
anumite programa competenţelor de organizare
parcursuri] şcolară] specifice] a clasei]

În continuare, este prezentat un model de proiect de unitate de învăţare pentru disciplina

Logică, argumentare şi comunicare, pentru clase cu 1oră/săptămână.
MODEL UNITATE DE ÎNVĂŢARE
Disciplina: Logică, argumentare şi comunicare
Clasa a IX-a, 1 oră/săptămână
Unitatea de învăţare: Argumente deductive cu propoziţii categorice
Nr. ore alocate: 4 ore

Conţinuturi Competenţe Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

specifice
Tipuri de - exerciţii de - activitate pe Evaluare formativă
argumentare identificare/recunoaştere a grupe de 4 elevi şi realizată prin:
1.2; 1.4; 1.6; 2.2;
 Deductivă cu raţionamentelor imediate cu frontală
2.3; 4.3; 5.3
propoziţii propoziţii categorice, în particular - observarea
- texte care includ
categorice: a raţionamentelor bazate pe sistematică a
argumente/raţiona-
- argumente/ conversiune şi obversiune activităţilor elevilor
mente imediate cu
raţionamente
propoziţii
imediate cu - determinarea condiţiilor de - aprecierea orală
categorice, bazate
propoziţii validitate a raţionamentelor bazate pe conversiune şi prin calificative
categorice: pe conversiune a răspunsurilor
obversiune
- conversiunea şi activităţilor
- obversiunea - exerciţii de construire a unor desfăşurate
- resursă de timp:
raţionamente valide bazate pe 1h
conversiune şi obversiune în - autoevaluare
limbaj natural şi formal
- interevaluare pe
- exerciţii de trecere din limbaj baza unui test cu
formal în limbaj natural şi invers itemi de tip adevărat
şi fals
- identificarea raţionamentelor
nevalide bazate pe conversiune
prin analiza unor texte

- argumentarea în favoarea,
respectiv contra unei idei,
utilizând raţionamente bazate
pe conversiune şi obversiune

- exerciţii de determinare a - activitate Evaluare formativă

- silogismul: structurii silogismelor simple individuală şi realizată prin:
1.2; 1.4; 1.6; 2.2;
caracterizare categorice frontală - observarea
2.3; 2.5; 3.3; 4.3
generală, figuri şi sistematică a
- texte care includ
moduri silogistice - exerciţii de activităţilor elevilor
silogisme
identificare/recunoaştere a
raţionamentelor silogistice în - aprecierea
- resursă de timp:
cadrul unor texte orală
1h
prin calificative
- exerciţii de trecere din limbaj a răspunsurilor
formal în limbaj natural şi invers şi activităţilor
desfăşurate

- autoevaluare
legile generale - determinarea condiţiilor de - activitate Evaluare formativă
ale silogismului validitate a raţionamentelor individuală, pe realizată prin:
1.2; 1.4; 1.6; 2.2;
2.3; 2.5; 3.2; 3.3; silogistice pe baza legilor generale perechi şi frontală - observarea
verificarea ale silogismului sistematică a
4.3; 5.3
validităţii prin activităţilor elevilor
- exerciţii de construire a unor
metoda - texte din diferite
raţionamente silogistice valide în
diagramelor Venn domenii ale - aprecierea orală
limbaj natural şi formal
cunoaşterii care prin calificative
Conţinuturi Competenţe Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
specifice
includ silogisme a răspunsurilor
- identificarea raţionamentelor şi activităţilor
valide şi a raţionamentelor desfăşurate
- resursă de timp:
nevalide prin utilizarea metodei
2h
diagramelor Venn - autoevaluare

- argumentarea în favoarea, - interevaluare

respectiv contra unei idei,
utilizând raţionamente silogistice
Evaluare sumativă
realizată prin probă
scrisă, respectiv test
cu întrebări
structurate