PERICOLE, RISCURI,

AMENINȚĂRI
LA ADRESA SECURITĂȚII
NAȚIONALE
Ruslana GROSU

Chișinău, 2023
 Unități de conținut
1. Structura riscurilor și amenințărilor la adresa
securității naționale: cadru teoretic
2. Riscuri și amenințări de natură politică
3. Riscuri și amenințări de natură economică și socială
4. Riscuri și amenințări de natură militară
5. Riscuri și amenințări de natură ecologică
6. Probleme, vulnerabilități, amenințări și riscuri la
adresa securității naționale a Republicii Moldova
 OBIECTIVE DE REFERINȚĂ
- să determine structura riscurilor și amenințărilor la adresa
securității naționale;
- să evidențieze corelația dintre amenințările de origine politică,
economică, socială, militară și ecologică;
- să stabilească nivelul riscurilor și amenințărilor ale factorilor
tehnogeni și calamităților natural;
- să caracterizeze natura riscurilor și amenințărilor la adresa
securității naționale a Republicii Moldova;
- să poate determina vulnerabilitățile actuale la adresa securității
naționale a Republicii Moldova;
- să evalueze gravitatea amenințărilor asimetrice la adresa
securității naționale.
În sens obiectiv, securitatea măsoară absența amenințărilor ce apasă asupra
valorilor dobândite;
în sens subiectiv, ele desemnează absența fricii că aceste valori vor fi atacate.

Securitatea națională a fost concepută ca supraviețuire fizică a statului,

apărarea și păstrarea suveranității și integrității teritoriale, capacitatea de
reacționare adecvată la oricare pericol extern, potențial sau real.

societatea Dezvoltarea progresivă

relațiile publice securitatea

contradicții interne pericole contradicții externe

Amenințarea - element al conceptului de securitate
Tipuri de amenințări
• după gradul de universalitate - generale și
specifice;
Militare
• după timpul acțiunii - permanente, cu acțiune
îndelungată, pe termen scurt; Biologice
Geocosmice
• după prevalența teritorială - globale, regionale; Demografice
naționale, locale;
Informaționale
• după modul de acțiune – manifeste și latente; Sociale
Chimice
• după sursa de origine - naturale (calamități
naturale), artificiale (rezultatul activității umane),
Economice
mixte; Industriale
Psihologice
• prin natura acțiunii - manifestate treptat sau
brusc; provocând pejudicii sau daune directe sau Seismice
indirecte; Tehnologice
•
Ecologice
în funcție de gradul de pericol - cu consecințele
eliminabile/amovibile, ireparabile, parțial
amovibile
PERICOL
Pericolul este definit ca
• situație,
• stare,
• întâmplare etc.,

care (poate) pune în

primejdie viața, integritatea
cuiva sau a ceva.
 RISC
Prin risc se înțelege o
primejdie (pericol),
eventualitatea căreia
ar putea fi mai mult
sau mai puțin
previzibilă.
 RISC

Riscul reprezintă un ansamblu de stări

tensionale, active sau latente,
perceptibile sau ascunse, cărora nu li s-
au găsit soluții în măsură să determine
eliminarea cauzelor ce le-au generat și
care, menținute între anumite limite, nu
afectează securitatea națională.
 DEFINIȚII

Sociologia definește riscul drept o expresie

 fie a nedeterminării structurale a realității (caracterul
probabilist obiectiv al evenimentelor),
 fie a incertitudinii, a insuficienței cunoștințelor
noastre despre procesele reale.
Psihologia socială accentuează latura subiectivă a
riscului, definindu-l ca „fenomen psihologic complex
rezultând din raportul dintre probabilitatea reușitei și
cea a eșecului unei acțiuni îndreptate spre atingerea
unui anumit obiectiv („câștig") cu semnificație
individuală sau socială”.
 AMENINȚARE

În accepțiune anglofonă, amenințarea reprezintă o „expresie

a intenției de a impune dezavantaje sau atingeri unei
persoane prin mijloace de coerciție sau constrângere”.
O definiție apropiată ca sens pentru amenințare oferă și
dicționarele germane, care o prezintă drept „acțiunea de a
pune pe cineva într-o situație periculoasă, sau ceva care să
pericliteze situația unei persoane”
Prin amenințare, în literature de specialitate din Rusia, se
înțelege „o acțiune psihică asupra unei persoane în scopul
de a o pune să îndeplinească cerințele stabilite de
altcineva”.
Dicționarele românești definesc termenul de amenințare
drept „intenția de a face rău cuiva (pentru a-l intimida sau
pentru a obține ceva)”.
 Viziunea experților ONU
O definiție a securității include două categorii de riscuri,
pericole și amenințări la adresa sa:
 de tip „hard”, care sunt de natură externă, adică provin din

afara frontierelor naționale (de exemplu, terorismul

internațional, conflictele intra- și interstatale, creșterea
comerțului de arme convenționale, traficul de droguri,
utilizarea materialelor radioactive ce influențează mediul
ecologic etc.) și sunt considerate, de regulă, amenințări
militare;
 de tip „soft”, care se referă mai curând la problemele

nemilitare la amenințările ce sunt comune statelor, solicitând

răspunsuri cooperative (este vorba de: sărăcia extremă,
incultură, șomaj, boli contagioase, degradarea mediului,
extremismul religios, încălcarea drepturilor omului etc.).
 Definiție Richard ULLMANN

O amenințare la adresa securității este „o

acțiune sau succesiune de evenimente care
amenință în mod grav să producă degradarea
calității vieții cetățenilor unui stat, într-o
perioadă relativ scurtă de timp, sau constituie
o amenințare de neignorat la adresa libertății
de alegere a politicii unui guvern sau a unei
entități private, ori neguvernamentale din
interiorul unui stat”.
 TIPURILE DE PERICOLE

• implică un răspuns imediat la

REALE
impactele negative care au apărut

• asociat cu condițiile negative viitoare

POTENȚIALE
ale statului, societății și ale individului

• este o exagerare subiectivă a unui

IMAGINARE
pericol cu ​adevărat inexistent
 TIPURILE DE PERICOLE

• Conflictul înghețat din

REALE raioanele de Est ale
Republicii Moldova
 TIPURILE DE PERICOLE

• problema drogurilor,
• dezvoltarea mafiei,
• proliferarea armelor de
POTENȚIALE
distrugere în masă,
• răspândirea armelor
clasice
 TIPURILE DE PERICOLE

• încălzirea globală și
IMAGINARE
topirea ghețarilor
• provocare: un set de circumstanțe, care nu sunt
neapărat amenințătoare, dar, necesită un
răspuns la acestea;

• risc: posibilitatea unor consecințe adverse și

nedorite ale activității subiectului în sine;

• amenințare: cea mai specifică și imediată formă de

pericol reprezentată de activități intenționate | forțe
ostile.
Amenințarea este un
pericol extrem.
Amenințarea este pericolul
iminent de a provoca daune
intereselor vitale și securității.
Pericol - o posibilă
amenințare.
Riscul se concretizează atunci când apare
o destabilizare, când pericolul găsește
punctul slab sau starea de inferioritate a
celui amenințat.
Pericolul implică fie
intenția, fie potențialul de
a produce daune.
Pericolul poate proveni din diverse surse și
poate acționa împotriva multor obiecte, fiind
adesea de natură non-nucleară.

Pericolul, în anumite Oamenințare,

condiții, poate deveni o
având o anumită
amenințare specifică și
poate provoca daune
sursă și obiect, este
reale intereselor întotdeauna
statului, societății sau personalizată și
individului. vizează ceva
concret.
 Precizări terminologice
 Dacă riscurile și pericolele conțin un angajament
mai redus al actorului internațional pe plan acțional
și volitiv, amenințările și agresiunile presupun
conturarea unei pregnante voințe politice de punere
în mișcare a mijloacelor prin care se urmărește
satisfacerea propriilor interese în detrimentul
intereselor de securitate ale altui stat.
 Riscurile, și uneori pericolele, atrag din partea
subiectului ce ar putea fi afectat o oarecare doză de
asumare în limitele unui spațiu critic care, odată
depășit, poate atrage intrarea în nivelul amenințării
sau chiar agresiunii.
 Definirea agresiunii
 Agresiunea este acțiunea prin care sunt atinse valorile
fundamentale ce exprimă starea de securitate a unui
stat (integritate teritorială, suveranitate națională,
ordinea constituțională etc.).
 Noțiunea de agresiune militară, potrivit definiției
„agresiunii armate” adoptată de Comitetul special al
ONU la 15 aprilie 1974 și însușită de Adunarea
Generală, semnifică „folosirea forței armate de către un
stat împotriva suveranității, integrității teritoriale sau
independenței politice a unui stat sau în orice mod
incompatibil cu Carta ONU”.
 Precizări conceptuale
 Statul care a recurs primul la forța armată, în contradicție cu
Carta ONU, este calificat drept agresor.
 În conflictele militare actuale, scopul a rămas același —
impunerea voinței asupra adversarului, dar s-au schimbat
condițiile în care se aplică doctrinele, strategiile și metodele.
Rațiuni de ordin politic, economic, cultural, religios și de
altă natură nu mai permit ridicarea luptei armate la nivelul
violenței extreme și, de aceea, s-au găsit forme mai subtile
de acțiune în toate domeniile de activitate.
 Încălcarea intereselor fundamentale ale unei entități,
indiferent de mijloacele folosite presupune o agresiune.
 După locul de unde sunt generate agresiunile, acestea pot
fi:
• agresiuni externe,
• agresiuni interne
• agresiuni combinate.
 Pericole de ordin politic
Fenomenele sociale, procesele, acțiunile care
 subminează puterea, ordinea juridică,
 provoacă haos și conflicte,
 conduc la degradări generale,
 facilitează pierderea independenței naționale,
 slăbesc și distrug statul,
 privează cetățenii de drepturi și libertăți

politice,
 anulează capacitatea cetățenilor, societății,

opoziției de a influența puterea politică.,

 Trei grupuri de pericole de ordin politic

a) provenite din alte

sfere ale vieții publice;

b) pericole pentru domeniul

economiei, relațiile sociale,
securitatea militară etc., care
decurg din sfera politică;

c) care derivă din sfera

politică și o impactează.
 Diferențieri dintre amenințare și
pericol
1. gradul de pregătire pentru a
provoca daune sau prejudicii de
diferită natură.

Amenințarea este o etapă de agravare extremă a

contradicțiilor, atunci când există disponibilitatea
unuia dintre subiecții politicii de a folosi forța
împotriva unui anumit actor în scopul atingerii
obiectivelor politice și de altă natură.

Pericolul include amenințarea potențială de a provoca

daune anumitor interese, pentru a căror implementare
este necesar să se creeze condiții adecvate.
2. O amenințare include intenția și posibilitatea de a
aduce atingere intereselor de securitate.
Pericolul este limitat de prezența doar a uneia dintre
aceste componente.

3. Amenințarea poartă întotdeauna un caracter personificat,

vizând, în mod specific, ceva sau pe cineva.
Pericolul este ipotetic, adesea neadresat; subiectul și obiectul
său sunt vag exprimate.
Riscul ocupă primul loc
în lanțual factorlor
destabilizatori.
Pericolul, provocarea și
amenințarea se disting prin
diferite grade de risc, adică
factori secundari.

LANȚUL CAUZAL

risc pericol provocare amenințare

RISCURI ȘI AMENINȚĂRI DE ORDIN POLITIC
Interne Externe
- Instabilitate politică; - Tendințe revizioniste, revendicări
- Proliferarea extremismului; teritoriale din partea unor forțe
(guverne, grupări politice, grupuri de
- Criza de autoritate a instituțiilor interes etc.) din zona respectivă de
puterii; interes strategic;
- Lipsa, insuficiența sau neaplicarea - Presiuni externe în problema
corectă a legislației democratice; minorităților;
- Politici de secesiune teritorială; - Reinstalarea sferelor de influentă;
- Nedefinirea clară a interesului - Deteriorarea imaginii țării respective;
național;
- Regrupări geopolitice, altele decât
- Proliferarea intereselor de grup. cele impuse de organizații regionale.
RISCURI ȘI AMENINȚĂRI DE ORDIN ECONOMIC
Interne Externe
- Subminarea unor ramuri ale economiei - Blocarea creditelor externe;
naționale; - Blocarea accesului la sursele de materii
- Activități ilegale în domeniul prime deficitare pentru economia
economiei (evaziuni vamale, fiscale, națională;
economia tenebră); - Blocarea accesului la tehnologii
- Nesiguranța proprietății; moderne;
- Devalorizarea monedei naționale; -Diminuarea piețelor de desfacere;
- Slăbirea sistemului bancar; - Globalizarea economică pe un fond
- Neîncrederea populației în sistemul național incapabil de adaptare;
bancar; - Regionalizarea tendențioasă;
- Creșterea datoriei publice; - Neintegrarea economică în Uniunea
- Politici economice nerealiste și Europeană;
neadecvate împrejurărilor, exigențelor - Contrabanda, traficul ilegal de mărfuri
momentului și specificului statului etc.
respectiv etc.
 RISCURI MILITARE DE ORDIN INTERN
 crearea imaginii inutilității armatei și inducerea ideii că nu
mai este nevoie de o astfel de instituție;
 posibila apariție a unor tendințe secesioniste prin
violență;
 proliferarea amenințărilor teroriste și diversioniste;
 sabotaje la obiective militare de importanță strategică;
 scăderea capacității de luptă a forțelor armate sub o
anumită limită;
 deteriorarea relațiilor între structurile de forță ale statului;
 carențe în pregătirea teritoriului, economiei și populației
pentru apărare;
 deteriorarea industriei de apărare;
 lipsa (insuficiența) unei legislații moderne și clare în
domeniul securității naționale;
 eșuarea reformei sistemului militar.
PRINCIPALELE AMENINȚĂRI LA ADRESA SECURITĂȚII
MILITARE PRIN IMPLICAREA FACTORILOR EXTERNI
 pericolul potențial al unei agresiuni militare directe;
 existența unor conflicte deschise sau latente în
vecinătatea teritoriului național;
 proliferarea armamentului neconvențional;
 pericolul nuclear;
 pericolul folosirii altor arme de distrugere în masă;
 proliferarea sistemelor de arme și a strategiilor
războiului non-contact;
 proliferarea armamentului cosmic și a structurilor
militare cosmice;
 accentuarea decalajelor de potențial militar;
 blocarea accesului la tehnologii militare moderne;
 neintegrarea în structurile de securitate
euroatlantice.
 RISCURI ȘI AMENINȚĂRI DE ORDIN SOCIAL
Interne Externe
- Degradarea condiției socioprofesionale a - Emigrația cetățenilor;
cetățenilor; - Destabilizarea demografică a unei
- Șomajul; anumite regiuni;
- Exodul de creiere; - Globalizarea sărăciei (multiplicarea
- Degradarea stării de sănătate; polilor de sărăcie);

- Migrația internă; - Folosirea teritoriului național pentru

refugierea unor mari grupuri etnice venite
- Perturbațiile demografice (îmbătrânirea în mod ilegal din zonele de conflict.
populației, scăderea ratei natalității și
creșterea celei a mortalității, scăderea ratei
populației active etc.);
- Sărăcirea (procentul din populație ce
trăiește sub pragul de sărăcie);
- Diminuarea sau erodarea valorilor morale
în societate și înlocuirea lor cu mentalitatea
de consumator material.
RISCURI ȘI AMENINȚĂRI DE ORDIN INTERN
 Nivelul foarte înalt al corupției care generează
neîncrederea cetățenilor în instituțiile statului și
în factorii politici de decizie, afectează relațiile
sociale, subminează fundamentele democratice
ale societății și credibilitatea statului pe plan
internațional, determină frustrări care se
transformă în acțiuni directe asupra ordinii de
drept.
 Promovarea unor politici de soft power pentru
proliferarea separatismului prin activități și
tactici care au drept scop divizarea societății
după diverse criterii.
RISCURI ȘI AMENINȚĂRI DE ORDIN INTERN
 Nesoluționarea diferendului transnistrean.
 Prezența ilegală pe teritoriul Republicii Moldova
a forțelor militare străine.
 Incapacitatea de a crea condiții social-
economice de trai decente pentru cetățenii
Republicii Moldova.
 Dependența energetică a Republicii Moldova față
de numărul limitat de țări-furnizori externi.
 Dependența excesivă a ramurilor de export
strategice autohtone față de piețele unui număr
limitat de țări, cu imposibilitatea obiectivă a
reprofilării economiei naționale.
RISCURI ȘI AMENINȚĂRI DE ORDIN INTERN
 Competitivitatea redusă a economiei naționale,
generată de potențialul tehnico-șitiințific lipsit de
sustenabilitate.
 Sursele vulnerabile bugetar-fiscală, criminalitatea
economică, inclusiv cea transfrontalieră,
influențează negativ asupra valorificării bugetului
de stat.
 Instabilitatea și procesele curente din sistemul
fiananciar-bancar constituie premise de
insecuritate și amenințări pentru eco-ia națională.
 Riscurile de asigurare a populației cu produse
alimentare prin utilizarea mecanismelor dubioase
la perfectarea tranzacțiilor de import (fals în acte).
RISCURI ȘI AMENINȚĂRI DE ORDIN INTERN
 Diminuarea stării de sănătate a populației
manifestată prin calitatea produselor și bunurilor
consumate, sistem de sănătate incapabil să mențină
un nivel acceptabil de prestare a serviciilor medicale.
 Riscurile ecologice: pesticide, deșeuri menajere, etc.
 Riscurile climaterice: secetă, ploi abundente, furtuni.
 Amenințările și riscurile cibernetice.
 Riscul scurgerii informațiilor secrete din cadrul
autorităților publice.
 Riscurile de proliferare a tehnologiilor,
echipamentelor, componentelor, softurilor
pertinente tehnologiilor nucleare.
 Riscuri demografice prin scăderea continuă a
numărului populației.
RISCURI ȘI AMENINȚĂRI DE ORDIN EXTERN
 Instabilitatea regională și conflictul transnistrean.
 Acțiuni militare și informativ subversive, precum și
de diversiune și potențialul extinderii zonei de
instabilitate de pe teritoriul Ucrainei.
 Implicarea cetățenilor străini și a persoanelor
juridice străine în probleme de politică internă a
Republicii Moldova.
 Presiuni politice externe.
 Erodarea regimului de control al armelor
convenționale în Europa și încălcarea Tratatului
privind comerțul cu armele convenționale, prezența
forțelor militare străine.
 Proiecte integraționiste în plan subregional
promovate de state cu interese de expansiune
RISCURI ȘI AMENINȚĂRI DE ORDIN EXTERN
 Dependența excesivă de sursele energetice,
rețelele de distribuire și/sau furnizorii controlați
de un singur stat.
 Influența externă asupra economiei naționale, a
pieței financiar-bancare, asupra ramurilor de
producere și a infrastructurii critice.
 Perpetuarea decalajelor de dezvoltare în raport cu
statele membre ale UE și cu alte state din regiune.
 Persistența elementelor de propagandă și
intruziune în spațiul informațional al Republicii
Moldova.
 Globalizarea spațiului cibernetic.
RISCURI SI AMENINȚĂRI TRANSFRONTALIERE
 Poziția geografică favorabilă pentru traficul de
persoane, droguri, arme și bunuri. Criminalitatea
în domeniul economico-financiar: traficul de
produse contrafăcute, canalele transfrontaliere de
trafic a mărfurilor, activitățile de spălare a banilor,
finanțarea terorismului și pandemiile.
 Traficul ilicit de armament, materie și tehnologii
pertinente tehnologiilor nucleare.
 Terorismul internațional.
 Migrația ilegală.
 Riscuri și amenințări
asupra securității militare
RISCURI ȘI AMENINȚĂRI DE ORDIN INTERN
- crearea imaginii inutilității armatei și inducerea ideii că
nu mai este nevoie de o astfel de instituție;
- posibila apariție a unor tendințe secesioniste prin
violență;
- proliferarea amenințărilor teroriste și diversioniste;
- sabotaje la obiective militare de importanță strategică;
- scăderea capacității de luptă a forțelor armate sub o
anumită limită;
- deteriorarea relațiilor între structurile de forță ale
statului;
- carențe în pregătirea teritoriului, economiei și populației
pentru apărare;
- deteriorarea industriei de apărare;
- lipsa (insuficiența) unei legislații moderne și clare în
domeniul securității naționale;
- eșuarea reformei sistemului militar.
RISCURI ȘI AMENINȚĂRI DE ORDIN EXTERN
- pericolul potențial al unei agresiuni militare
directe;
- existența unor conflicte deschise sau latente în
vecinătatea teritoriului național;
- proliferarea armamentului neconvențional;
- pericolul nuclear;
- pericolul folosirii altor arme de distrugere în masă;
- proliferarea sistemelor de arme și a strategiilor
războiului non-contact;
- proliferarea armamentului cosmic și a structurilor
militare cosmice;
- accentuarea decalajelor de potențial militar;
- blocarea accesului la tehnologii militare moderne;
- neintegrarea în structurile de securitate
euroatlantice.
 „DILEMELE SECURITĂȚII”

 Prima este incapacitatea de a ajunge la

un acord, iar neîncrederea reciprocă
între principalii subiecți ai relațiilor
internaționale duce la declanșarea cursei
înarmărilor.

A doua este contradicția dintre obiectivul

creșterii puterii ca condiție pentru
asigurarea securității externe și
obiectivul creșterii bunăstării ca bază a
securității interne.
 BIBLIOGRAFIE
 1. Albu Natalia, Roșca Alla. Securitatea națională a Republicii Moldova și identificarea riscurilor în
condițiile globalizării. În: Moldoscopie, 2007, nr. 2(37), pp. 28-47.
 2. Albu Natalia. Influenta procesului de globalizare asupra securității naționale a Republicii Moldova.
Teză de doctor în științe politice. Chișinău, 2007.
 3. Alexandrescu G. Amenințări la adresa securității. București: Editura Universității Naționale SN de
Apărare, 2004.
 4. Cipileaga Vitalie, Cebotari Svetlana. Securitatea Republicii Moldova în contextul noilor riscuri și
amenințări. În: Revista Militară. Studii de securitate și apărare. 2013, nr. 2(10), pp. 40-44.
 5. Concepția de Securitate Națională, LEGE Nr. 112 din 22.05.2008. În: Monitorul Oficial, Nr. 97-98
din 03.06.2008.
 6. Doctrina militară a Republicii Moldova, Legea Nr.482-XIII din 06.06.95. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr.38-39/429 din 14.07.1995.
 7. Dolghin N., Sarcinschi A., Dinu M.-Ș. Riscuri și amenințări la adresa securității României.
Actualitate și perspectivă. București: Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, 2004.
 8. Extremismul și separatismul – provocări la adresa securității regionale și naționale/Institutul de
Cercetări Juridice și Politice al Acad. de Științe a Moldovei; coord. ed.: Victor Juc. Chișinău: Institutul de Cercetări
Juridice și Politice al Academei de Științe a Moldovei, 2014. 84 p.
 9. Hotărâri cu privire la aprobarea Programului National de asigurare a securității ecologice pentru
anii 2007-2015din 30.03.2007. În: Monitorul Oficial, nr. 43-46, 2007.
 10. Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 134 din 19.07.2018 pentru aprobarea Strategiei
naționale de apărare și a Planului de acțiuni privind implementarea Strategiei
 naționale de apărare pentru anii 2018–2022.
 11. Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 153 din15.07.2011 pentru aprobarea Strategiei
securității naționale a Republicii Moldova.
 12. Irimia I. Aspecte ale insecurității naționale. În: Buletinul A.I.S.M., nr. 4/2002.
 13. Josanu Iurii. Riscuri și amenințări în adresa securității naționale a Republicii Moldova . În: Revista
de Filozofie, Sociologie și Științe Politice. 2010, nr. 3(154), pp. 43-48.
 14. Moraru Sergiu. Amenințări la adresa securității naționale a Republicii Moldova și riscurile
globalizării. În: Studia Universitatis (Seria Științe Sociale). 2010, nr. 3(33), pp. 87-92.
 15. Moraru Sergiu. Riscuri și provocări pentru securitatea națională a Republicii Moldova în „Era”
globalizării. În: Revista de Filozofie, Sociologie și Științe Politice. 2010, nr. 3(154), pp. 82-85.
VĂ MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE