ACADEMIA DE TIINE ECONOMICE BUCURETI

FACULTATEA DE FINANE, ASIGURRI, BNCI I BURSE DE VALORI

Riscul in asigurari si gestiunea

riscului

Profesor coordonator :
conf.univ.dr. Laura Elly Naghi

Masterand :
Shella Jonida

Bucureti
- 2014-

Cuprins :

Capitolul 1.Riscul in asigurari 3

1.1.Notiunea de risc......3
1.2.Clasificarea riscurilor......4
1.3.Tipuri de riscuri pure..6
1.3.1.Riscuri personale.6
1.3.2.Riscuri de proprietate..7
1.3.3.Riscuri de raspundere..8
1.4.Riscul,conditie a asigurarii.... 9
1.5.Riscurile in asigurarile de persoane......10
Capitolul 2.Gestiunea riscului........13
2.1.Conceptul de gestiune a riscului...13
2.2.Rolul managementului de risc din unitatile economice....14
2.3.Abordareatraditionalaarisculuiinasigurari.14
2.4.Metode de protectie impotriva riscului.15
Concluzii.20
Bibliografie.21

Capitolul I.Riscul in asigurari

1.1.Notiunea de risc
Universul in care exista si se misca oamenii contine o multitudine de riscuri ;se poate
spune ca viata, prin insasi natura sa,este legata intrinsec de risc,ea fiind in sine un risc, motiv
pentru care singura optiune este de a accepta aceasta situatie cu un anumit grad de constientizare
a implicatiilor sale.
In fiecare zi se pot observa,in jurul nostru,diferite evenimente,care demonstreaza
existenta unor riscuri de diferite tipuri,de multe ori foarte ridicate.Accidente teribile,dezastre
naturale,crize economice toate presupun grade diferite de risc si toate aduc cu sine pierederi
importante pentru cei implicate,de natura fizica,emotionala sau financiara.
Conducatorii auto implicate in accidente sufera vatamari corporale sau chiar mor;proprietarii de
case isi pot pierde casele sau proprietatea personala din cauza unor evenimente cum ar
fi:incendii,inundatii,furtuni sau cutremure.Unii oameni pot fi afectati de pierderea veniturilor din
cauza unor boli cardiovasculare,cancer sau altele asemanatoare care ii impiedica sa isi continuie
activitatea.
Din pacate de cele mai multe ori ,riscurile nu pot fi prevazute si de aceea au un impact
important asupra vietii,proprietatii si pozitiei financiare a oamenilor.In ciuda studiilor,analizelor
si a solutiilor gasite,riscurile continua sa reprezinte un factor semnificativ si sa ameninte
siguranta financiara a oamenilor.
Etimologia si originea geografica a cuvantului risc sunt controversate.In limba franceza
risquapare la inceputul secolului al 16 lea ca si in limba germana risiko.Se
risquer(lb.fr.)este atestat catre 1580,iar riskieren(lb.ger.)abia in secolul al 17 lea,in engleza
risqueste folosit in anul 1661.In castiliana riesgo a fost utilizat catre 1570.Se admite ca toti
acesti termini au fost preluati,din italianul risco.Vechile atestari italiene nu sunt anterioare
secolului

al

13

lea

provenind

din

formele

latinizate

superficialrischium,risigus,riscus.Etimologia cuvantului latin este obscura,poate fi vorba de

resecare sau rixarecare au un sens asemanator.Sensul actual,diferit de acela de

pericol,hazard,noroc s-au conturat in secolul al 18 lea,odata cu cercetarea stiintifica asupra

riscului1.
Definind riscul ,putem spune ca acesta esteun pericol,o primejdie la care sunt supuse
bunurile ,oamenii,afacerile si pentru care societatile de asigurari pot oferi protectie 2.Riscul in
generalreprezinta o primejdie posibila,o cauza a asigurarii,un eveniment incert,posibil si
viitor,care poate afecta bunurile,capacitatea de munca a oamenilor,sanatatea si viata
persoanelor,independent de vointa partilor din asigurari3.
Riscul este un eveniment viitor,incert(cert),probabil,a carui producer ear putea provoca
diferite pierderi de bunuri sau ar putea afecta sanatatea,integritatea corporala sau viata oamenilor
or ar putea produce pierderi morale.
Riscul este prezent permanent si oriunde.Practic orice activitate economica, sociala, culturala,
politica,etc. poate fi amenintata de producearea unor evenimente cauzatoare de pierderi. De
asemenea, viata fiecaruia, bunurile sale pot fi afectate de accidente,cutremure,grindina,inundatii
sau alte catastrofe.
Odata

cu

evolutia

societatii

naturale(taifune,uragane,inundatii,cutremure)si

cele

pe
tehnici

langa
(accidente

riscurile
in

industriile

chimice,petroliere,in transporturi terestre, maritime si aeriene) mai nou au aparut si riscuri

emergente (efectele radiatiilor solare, ale campurilor elecromagnetice, ale modificarilor genetice
privind plantele si animalele).
1.2.Clasificarea riscurilor
Diversitatea riscurilor la care sunt expuse vietile omenesti, proprietatile de orice fel si
activitatile desfasurate obliga la o sistematizare a lor.

1 Guerreau,A-LEurope Medievale:une civilization sans la nation du risqu,in

Risques,nr.31,1997,pag11
2 Negru,T.Asigurari,teorie si metodologieed.Fundatiei Romania de maine,Bucuresti
2006,pg 21
3 Bistriceanu,Gh,Bercea Fl,Dictionar de asigurari,ed.Stiintifica.Bucuresti,1991,pag
347-348
4

Atunci cand se confrunta cu un risc,indivizii reactioneaza diferit.Astfel,exista persoane cu

aversiune fata de risc,ele preferand un castig modic dar sigur,persoane indiferente la
risc(categorie care cuprinde marea majoritate a indivizilor)si peroane cu inclinatie pentru
risc,respective acele persoane care ar risca oricat din dorinta obtinerii unui castig4.
Exista numeroase criterii de clasificare a riscurilor, cele mai semnificative se
concretizeaza astfel:
a)din punct de vedere al efectelor pe care le produc:
riscul fundamental afecteaza fie societatea, fie grupuri de oameni sin nu poate fi tinut
sub control nici macar partial,de catre o singura persoana(calamitati naturale,inflatie,somaj,etc)
riscul particular se refera la acele evenimente viitoare pe care le putem tine partial sub
control,desi nu le putem prevedea.Ele provin,de exemplu,din deciziile individului de a detine o
proprietate,de a conduce o afacere,etc.Deoarece riscurile particulare intra in responsabilitatea
indivizilor fiecare trebuie sa le suporte consecintele.
b)dupa gradul de asigurabilitate:
riscurile pure sunt acele evenimente ,independente de vointa omului care pot adduce
consecinte negative bunului asigurat sau persoanei asigurate.Acestea provoaca numai pierderi
si niciodata castiguri fiind consecinta unor evenimente fortuite,Aceste evenimente au o
anumita probabilitate de aparitie, fiind greu de stabilitit timpii de aparitie si intensitatea
fenomenelor, ca de exemplu:incendii,accidente,explozii,furtuna,etc.5
riscurile speculative se bazeaza tot pe evenimente incerte dar prin producerea lor se pot
inregistra

pierderi

sau

castiguri.Riscurile

speculative

cuprind:riscurile

comerciale,pariurile,jocurile de noroc,riscurile valutare.In general aceste riscuri nu sunt

asigurabile.
c)din punct de vedere al teoriei managementului riscului
riscuri statice sunt considerate drept riscuri a caror producere poate genera numai
pieredere sau mentinerea statusului.

4 Negru,T-Idem 2,pag 23
5 Bistriceanu,Gh,Asigurari si reasigurari in Romaniaed.Universitara,Bucuresti
2006,pag 240
5

riscurile dinamice fac obiectul riscurilor comerciale ,tipice care pot genera atat
profituri,cat si pierderi.
d)dupa asigurabilitate
riscurile asigurabile sunt riscuri pe care asiguratorii accepta sa le preia in asigurare si
pentru

care

ofera

protectie.Aceste

riscuri

se

subdivid

in

riscuri

generale(incendiu,explozie,cutremur,etc) si riscuri speciale(spargere,furt,etc)

riscurile neasigurabile sunt acele riscuri pentru care asiguratorii nu ofera protectie ,aici
fiind incluse evenimente a caror producere este certa sau se aproprie de certitudine,sau cele
produse de asigurat.
Fiecare societate de asigurare are libertatea de a-si grupa riscurile dupa cum considera
ca este optim pentru asigurati si pentru ea insasi.

1.3.Tipuri de riscuri pure

Principalele categorii de riscuri pure care pot cauza incertitudine financiara se refera la
riscuri personale,riscuri de proprietate si riscuri de raspundere.
1.3.1 Riscuri personale - sunt riscuri care afecteaza direct un individ.Ele implica posibilitatea
unei pierderi totale sau reducerea venitului castigat ,aparitia unor cheltuieli suplimentare si
instrainarea activelor financiare.Principlele patru riscuri personale sunt:
-riscul decesului prematur
-riscul venitului insuficient pe perioada pensionarii
-riscul unei sanatati precare
-riscul somajului
Riscul decesului prematur
Decesul prematur este definit ca fiind decesul sustinatorului financiar al unei familii cu
obligatii.Aceste obligatii se pot referi la sprijin financiar,ipoteca,cheltuieli cu studiile
copiilor.Decesul premature poate cauza probleme financiare doar daca persoana disparuta lasa in
urma datorii financiare sau o familie care depinde de ea.Astfel se pot inregistra patru tipuri de
6

pierderi(costuri).Primul tip de pierdere se refera la disparitia persoanei.O alta pieredere se refera

la cheltuieli suplimentare-cheltuieli de inmormanatare ,cheltuieli medicale.In al treilea rand
pierderea se poate referi la veniturile insuficiente care duc familia in situatia de imposibliliatea
de onorare a obligatiilor financiare.Nu in ultimul rand pierderile se pot referi si la pierderea
emotionala,pierderea unui model ,a unui indrumator pentru copii.
Riscul venitului insufficient pe perioada pensionarii.
Principalul risc asociat varstei inaintate este cel al veniturilor insuficiente pe perioada
pensionarii.In majoritatea tarilor,pensionarea are loc pana la varsta de 70 ani.Acest moment este
foarte important in viata unei persoane intrucat,incepand cu acel moment,se pierde o mare parte
din venitul cu care acesta era obisnuit.Daca nu are suficiente bunuri de valoare sau reserve pe
care sa se poata bizui,cum ar fi o pensie private sauocupationala,pe langa pensia sociala,persoana
respective v-a fi expusa din punct de vedere financiar.In S.U.A.,un studiu efectuat in anul 2005
de catre Institutul de cercetare a beneficiilor angajatilor 6 a concluzionat ca sumele economisite
pentru perioada de pensie de catre angajati sunt foarte mici.Aproximativ 2 muncitori din 10 nu
economisesc nimic,jumatate au declarat ca economisesc mai putin de 50.000$ si numai 15 % au
reusit sa puna deoparte peste 100.000$.Aceste sume sunt relative reduse in conditiile in care
castigul mediu anual in anul 2005 a fost de 42148$.
Riscul sanatatii precare
Sanatatea precara este un alt exemplu de risc personal care se refera atat la aparitia unor
retete cu valori astronomice cat si la pierderea veniturilor obisnuite.Cel mai graitor exemplupoate
fi cel din S.U.A,unde in anul 2006 o operatie pe corddeschis ajungea la pana la 200.000de
dolari,un transplant de inima depasea 400.000de dolariiar cheltuielile cu refacerea unui pacient
inclusive interventiile chirurgicale in urma unui accident rutier ajungeau la 500.000de
dolari.Daca persoanele afectate nu au o polita de asigurare sau alte surse de venit,atunci situatia
lor financiara va fi afectata in mod semnificativ.
Riscul somajului

6 Employee Benefit Reasearch Institute-2005

7

Riscul somajului reprezinta o alta amenintare la securitatea financiara a unei

persoane.Somajul poate fi cauzat de incetiniri ale ritmului de activitate la nivel de industrie
,schimbari de natura structurala si tehnologia in economie,factori sezonieri,imperfectiuni pe
piata locurilor de munca.
Rata somajului are o tendinta variata.Uneori somajul poate fi o problema serioasapentru a reduce costurile cu forta de munca,companiile isi reduce efectivul de personal,apeleaza
la contracte cu durata determinate sau cu norma redusa si astfel milioane de slujbe sunt
pierdute.Indiferent de cause somajul poate duce la insecuritate financiara-in primul rand
muncitorii isi pierd veniturile obisnuite si beneficiile auxiliare.In al doilea rand din cauza din
cauza conditiilor economice,muncitorul va putea sa lucreze doar cu norma redusa. Veniturile
reduse vor fi insuiciente in comparative cu nevoile muncitorilor.in al treilea rand,daca durata
somajului se extinde pe o perioada mai mare de timp,economiile vor disparea.

1.3.2. Riscuri de proprietate

Persoanele care detin proprietati sunt expuse la pierderi ce afecteaza proprietatea sau pierderi
din cauze diverse. Proprietatea personala si activele imobiliare pot fi afectate sau chiaar distruse
in cazul unui incendiu, traznet, tornade, furtuni si altor cause. In general se pot distinge doua
tipuri de pierderi asociate cu distrugerea sau furtul proprietatii:
-pierderi directe;
-pierderi indirecte;
Pierderi directe- o pierdere financiara care rezulta dintr-o paguba fizica, distrugere sau furt al
proprietatii. De exemplu, daca cineva detine un restaurant care este afectat de incendiu-paguba
fizica la restaurant este considerat pierdere directa.
Pierderi indirecte(consecinte)-pierdere financiara rezultata indirect din aparitia unei pagube
fizice directe sau a furtului proprietatii. Astfel, in exemplul anterior, pe langa paguba fizica
directa restaurantul trebuie inchis pentru renovare. Pierderea profitului din perioada de reparatie
va fi considerat o pierdere indirecta.
8

1.3.3. Riscuri de raspundere.

Riscurile de raspundere reprezinta un alt tip de riscuri pure pe care multi oameni le
suporta. Potrivit legii, orice persoana poate fi considerate raspunzatoare pentru ranile sau
pagubele aduse proprietatii asupra vietii altei persoane. In urma unor astfel de actiuni, un
judecator poate oblige pe vinovat la plata unor despagubiri.
Din acest punct de vedere, SUA reprezinta societatea cu cele mai multe procese. Conducatorii
auto sunt considerati raspunzatori pentru modul in care isi opereaza vehicolul; Operatorii de
barci pot fi dati in judecata pentru ranile aduse pasagerilor, a inotatorilor sau a schiorilor din apa.
Proprietarii de animale care pun in pericol viata copiilor (caini de paza, serpi, crocodile) sunt
predispusi la procese civile cu despagubiri uriase.
Companiile pot fi considerate raspunzatoare pentru produsele defecte care pot rani
clienti; Doctorii, contabilii, avocatii sau inginerii pot fi dati in judecata de catre clienti si pacienti
pentru acte de consultante sau diagnostic gresit. Riscurile de raspundere au o importanta
deosebita pentru asigurati si asiguratori. In primul rand nu exista limita maxima privind suma de
bani acordata. Orice persoana poate fi data in judecata pentru orice suma de bani. Spre deosebire
de acest tip de dauna , in cazul unei proprietati limita maxima este strict stabilita in al doilea
rand, un sechestru se poate pune pe venit sau pe activele financiare pentru a acoperi anumite
obligatii. De exemplu daca o companie, comerciaalizeaza un produs defect care pagubeste
clientii si compania nu are nici polita de asigurare, nici mijloace financiare sa acopere pagubele,
o curte judecatoreasca va pune sechestru pe profiturile viitoare sau pe activele financiare ale
companiei pentru a acoperi pagubele produse.
Nu in ultimul rand, in cazul unor cazuri solutionate pe calea tribunalului, cheltuielile
de aparare pot fi enorme. Daca nu exista o polita de asigurare, de raspundere, costul de angajare
a unui avocet cu experienta poate fi descumpaanitor. In cazul in care processul intra pe rol apare
suplimentar taxe legate de cheltuieli de judecata substantiale.
1.4 Riscul, conditie a asigurarii
Nu orice risc poate fi asigurat. Pentru ca un risc sa poata fi cuprins in asigurare trebuie
sa aiba urmatoarele caracteristici:

-survenirea evenimentului sa fie posibila, dar nu inevitabila, adica sa se poata produce,

altfel asigurarea nu devine necesara;
-survenirea evenimentului sa fie reala, respective sa prezinte un anumit grad de
periculozitaate pentru asigurat;
-sa fie de domeniul viitorului, dar incerta;
-producerea evenimentului sa fie posibila pe un teritoriu cat mai intins astfel incat sa
cuprinda un numar cat mai mare de asigurati sis a se poata realize echilibru financiar al
asiguratorului;
-caracterul intamplator, imprevizibil al evenimentului atat in ceea ce priveste evenimentul
insusi (seceta, inundatie, cutremur de pamant, etc) cat si momentul survenirii si intensitatea
evenimentului. La asigurarile de viata riscul asigurabil este legat de deces. Decesul este un
eveniment cert, insa supus intamplarii este momentul producerii lui, care nu se poate cunoaste
dinainte, nici de asigurat, nici de asigurator. Prin urmare, elemental de incertitudine se refera la
momentul producerii lui si nu la producerea sa propriu-zisa;
-producerea evenumentului sa nu depinda (sa fie independenta) de vointa siguratului, a
beneficiarului si a asiguratorului, sa fie urmare a hazardului;
-producerea evenimentului sa aiba o anumita frecventa, o anumita regularitate;
-pentru a fi acceptabile, riscurile trebuie sa fie indeajuns de raspandite adica sa nu se
produca in acelasi timp si sa vizeze un foarte mare numar de asigurati;
-sa poata fi cuprins in datele statistice, adica sa aiba un character statistic, sa fie supus
evidentei statistice si sa i se poate calcula probabilitatea ivirii;
-sa fie evaluabil, respective sa poate fi exprimat si determinat valoric.
Riscul asigurat trebuie sa indeplineasca si unele conditii economice si juridice si anume:
-sa fie convenabil si sa prezinte un minim de eficienta pentru asigurati;
-sa fie acceptabil asiguratilor sis a aiba o anumita eficienta pentru asiguratori;
-cauza asigurarii (riscului) sa fie licita (permisa de legile in vigoare) san u fie contrara
ordinii publice.
Indeplinirea obligatorie a conditiilor mentionate nu inseamna ca toate evenimentele
care indeplinesc aceste conditii sa fie in mod automat cuprinse in asigurare. Fiecare societate de
asigurari este libera sa selecteze riscurile asupra caruia isi ofera protectia, cu exceptia asigurarii
obligatorii de raspundere civila auto. Riscul asigurat poate sa se micsoreze sau sa creasca; el
10

prezinta o deosebita importanta in asigurari, deoarece, pe baza frecvetei si intensitatii lui se

stabileste cuantumul raspunderii asumate de catre societatea de asigurari (plata despagubirii sau a
sumei asigurate), precum si marimea primelor de asigurare pe care asiguratii trebuie sa le
plateasca.
1.5. Riscurile in asigurarile de persoane.
Asigurarile de persoane au ca obiect garantarea platii unei sume de bani de catre asigurator, in
cazul producerii unui eveniment legat de persoaana fizica a asiguratului, si anume: vatamarea
corporala, imbolnavirea, decesul sau supravietuirea acestuia. In cazul asigurarilor de bunuri,
asiguratorl se angajeaza sa dezdauneze pe asigurat pentru paguba suferita prin avarierea sau
distrugerea bunurilor asigurate ca urmare a producerii riscului asigurat. Avand character
reparator, indemnizatia datorata de asigurator nu poate fi mai mare decat dauna suferita de
asigurat si fireste, nici decat suma asigurata. Suma asigurata se stabileste de catre asigurat, in
functie de nevoile si de posibilitatile sale financiare.
Asiguratul poate sa incheie mai multe contracte de asigurare impotriva aceluiasi
eveniment (complex de evenimente) si pentru sume diferite, fara sa fie impiedicat de lege sau de
asigurator sa faca acest lucru. La producerea riscului asigurat, beneficiarul asigurarii are dreptul
sa incaseze drepturile de asigurare de la toti asiguratorii, deoarece aici nu mai este vorba de
dauna ca la asigurarile de bunuri. Neavand caracter reparator, asigurarea de persoane nu sufera
restrictiile la care este supusa asigurarea de bunuri.
Daca in urma producerii riscului asigurat asiguratorul a suferit o vatamare corporale
sau o contactat o maladie care i-a afecta capacitatea de munca, el are dreptul la o indemnizatie de
asigurare care sa faca posibila refacerea situatie sale financiare existente inaintea producerii
accidentului sau a contactarii bolii.
In functie de riscul acoperit, asigurarile de persoane pot fi:

Asigurari de supravietuire

Asigurari de deces

Asigurari mixte de viata

Asigurari de accident

Asigurari de boala

11

La asigurarile de supravietuire, asiguratorul se angajeaza sa plateasca asiguratului,

la expirarea contractului, suma asigurata, cu conditia ca acesta sa fie in viata. In perioada de
valabilitate a asigurarii, asiguratul, platind primele asigurate, acumuleaza o suma de bani la
dispozitia asiguratorului si care devine exigibila la expirarea contractului.
Potrivit conditiilor contractuale, asiguratul intra in posessia sumei asigurate numai in cazul in
care este in viata la expirarea contractului. Daca insa acesta a decedat anterior expirarii
termenului de valabilitate a contractului, asiguratorul se considera eliberat de angajamentul luat
prin contract si ca urmare, nu are nici o obligatie fata de mostenitorii asiguratului. Suma
acumulata de asigurat pe parcursul valabilitatii contractului ramane de drept asiguratorului dupa
decesul prematur al asiguratului.
Asigurarile de deces, protejeaza asiguratul ikmpotriva riscului de deces. Cum decesul
este un eveniment si sigur, dar incert ca data, asiguratorii folosesc diverse forme de asigurare
care sa satisfaca cela mai diferita preferinte.Astfel ca formula sigurarea acopera riscul de deces la
orice data ar surveni. Pentru a putea beneficia de o asemenea protectie, asiguratul se angajeaza sa
plateasca prime toata viata. Asigurarea de deces incheiata pe termen limitat oblige pe asigurator
sa achite suma scrisa in contract, daca decesul asiguratului a avut loc in perioada de stabilitate a
acestuia. Daca la expirarea contractului asiguratul este in viata, asiguratorul este eliberat, fata de
asigurat, de orice obligatie, decurgand din contract.Asadar, asiguraarea de deces nu este o
asigurare de economisira ci una de protectie impotriva unui risc determinat.
Asigurarile mixte de viata. Pentru a face mai atractive raporturile sale cu asiguratii si
pentru a le simplifica sub raport organizatoric, asiguratorul ofera un produs care acopera
ambele riscuri printr-un singur contract, denumit asigurare mixta de viata. Prin cuprinderea a
doua riscuri alternative intr-un contract de asigurare unic, nu dispare caracterul contradictoriu al
celor doua riscuri, ci se creeaza numai impresia ca asiguratii castiga in cazul producerii oricarui
risc: in cazul decesului asiguratului, beneficiarul asigurarii intra in posesia sumei asigurate, iar in
caz de supravietuire asiguratul incaseaza personal suma asigurata prevazuta in contract. Este
adevarat ca asiguratul castiga in ambele imprejurari dar lucrul acesta il obtine cu pretul aferent
acoperirii celor doua riscuri, adica cu suportarea primelor datorate atat pentru riscul de deces, cat
si pentru cel de supravietuire.
Asigurarile de accidente urmaresc protejarea persoanelor fizice de consecintele nefaste
ale unor evenimente neprevazute care le afecteaza viata, integritatea corporala ori capacitatea de
12

munca. Persoanele accidentate primesc cu titlul de indemnizatie fie o suma forfetara fie mai
multe plati fractionate pentru acoperirea cheltuielilor de ingrijire medicala, refacerea sanatatii si
compensarea pierderii de venit. In caz de invaliditate permanenta, asiguratorul datoreaza
asiguratului intreaga suma intreaga suma asigurata sau o parte din aceasta, in functie de gradul de
invaliditate stabilite de comisia de expertiza medicala.
La expirarea contractului, asiguratorul poate sa accepte reinoirea acestuia pentru o noua
perioada eventual cu o prima majora, sau sa o refuse, daca persoana accidentata a suferit un grad
ridicat de invaliditate care i-a redus total sau in parte capacitaatea de munca.
Asigurarea de boala are drept obiectiv protejarea persoanelor care au suferit o incapacitate
temporara de munca determinate de boala.

CAPITOLUL II GESTIUNEA RISCULUI

2.1. Conceptul de gestiune a riscului.
Riscul nu reprezinta o povara doar pentru persoane in particular ci si pentru societate
in general de aceea este importanta examinarea unor tehnici care pot fi utilizate pentru protectia
impotriva daunelor provocate de aceste riscuri constitue obiectul gestiunii (managementului).
Conceptul de gestiune o riscului a aparut in deceniul al sase-lea al secolului trecut.
Perioada imediat urmatoare celui de al doilea razboi mondial a fost o perioada de crestere
economica si inovatie tehnologica, in care au aparut noi riscuri, iar cele existente au cunoscut o
agravare semnificativa. In anul 1955, profesorul Wayne Snider (SUA) 7,observand ca o persoana
din interprindere responsabila cu asigurarile se ocupa din ce in ce mai mult de cunoasterea
riscurilor si controlul asupra lor si nu se multumeste numai cu asigurarea lor, a introdus
conceptul de manager de risc iar in 1956 a aparut si termenul risk management
Exista numeroase definiri ale gestiunii riscului dintre care amintim: arta de a face
alegerea potrivita, arta bazata mai degraba pe anticiparea evenimentelor viitoare decat pe reactia
la cele deja petrecute (Felix Klownam) sau managementul riscului este pur si simplu bunul
simt (George Head). Alte definitii contureaza mai precis continutul conceptului: gestiunea
7 Sonigo. P.-Risk management, in Risques, nr. 17,1994, pg, 136,
13

riscului are in vedere pastrarea in cele mai bune conditii de cost, a patrimoniului interprinderii,
contra pierderilor ce pot aparea in exercitarea activitatii sale sau cea care priveste gestiunea
riscului drept gestiunea costului global al riscului, asigurabile sau nu dintr-o interprindere 8
Managementul riscului consta in identificarea, cuantificarea si reactia la expunerea la
riscuri pure, la pierderi accidentale potentiale. Deasemenea managementul riscului cuprinde
procesul de eleborare si adoptare a deciziilor necesare pentru minimizarea efectelor adverse ale
pierderilor accidentale intr-o unitate economica.
Riscul managementului se aplica de obicei la trei nivele diferite:

Primul este nivelul micro- riscul individual de pozitie sau tranzactie

Al doilea este nivelul macro- portofoliul riscurilor la nivel centralizat al unei unitati si
intre mai multe unitati

Al treilea este nivelul strategic- riscul de afacera reprezentat de portofoliul activitatilor

care constituie castigurile totale ale firmei, precum si factorii competitive.

2. 2. Rolul managementului de risc din unitatile economice.

Ca toate celelalte deciziile financiare si comerciale, decizia de a achizitiona o
asigurare trebuie sa fie logica si rationala. Aceasta pentru ca o asigurare nu este singura
mmodalitate de a rezolva problema riscului si nu este, in mod sigur, nici cea mai ieftina. Un
management commercial bun trebuie sa fie capabil sa cantareasca bine riscurile si avantajele
unei asigurari si sa le compare cu alte metode de transfer sau de reducere a riscului si numai
dupa aceea sa decida ce tipuri de aasigurare ar trebui cumparate.
Aceastaa analiza a diferitelor metode de transfer sau de reducere a riscului si de
achizitionarea a unei asigurari este realizate de catre managementul de risc.
2.3. Abordarea traditionala o managementului riscului in asigurari.
Managementul riscului este utilizat, de obicei pentru a reduce efectele adverse ale
riscurilor pure, dar si pentru a pregati organizatie (compania) pentru pierderi potentiale in cel
mai economic mod, printr-o analiza de cost a programelor de siguranta , a primelor de
asigurare platite si a costurilor determinate de alte metode de transfer a riscurilor.
8 Idem 7 pg. 137
14

Procesul de management a riscurilor implica mai multe etape a caror respectare

influenteaza pozitiv calitatea si eficienta acestuia:

Identificarea riscului;
Cuantificaarea riscului;
Elborarea de recomandari;
Adoptarea deciziei;

Identificarea riscului este o etaapa dificila, de care depend toate etapele ulterioare si
reprezinta o incercare de o determina toate evenimentele posibile, situatii sau activitati ce pot
cauza sau spori pierderile. Are la baza cunoasterea situatiei reale, a datelor statistice, experientaa
si cunostintele accumulate, inspectia de risc, interviuri realizate cu diverse persoane. Aceasta se
realizeaza in trei momente diferite:
a) analizaa tipurilor principale de pierderi. Un agent economic este confruntat cu diferite
categorii de pierderi, a caror importanta relative depinde de natura activitatii desfasurate.
Din acest punct de vedere exista mai multe tipuri principale de pierderi:
pierderi de proprietate (cladiri, fabrici, echipaamente, date electronice, stocuri de
materiaale, etc);
pierderi legate de raspunderea civilaa (discriminarea intre salariati, raspunderi
civile profesionale, etc);
pierderi legate de personal (handicap, deces, pensionare sau somaj, boli si
accidente profesionale, etc);
pierderi pecuniare, cauzate de debitori rauplatnici sau de fraude, furturi effectuate de
angajati, etc
b) analiza cauzelor directe si indirecte care pot produce pierderi agentului economic, de
exemplu, incendiul, inundatia si explozia reprezinta cause directe ale unor pierderi
posibile. Este o datorie complicate a managerului de risc, intrucat, desi exista diverse
metode care se bucura de o oarecare recunoastere, nu exista, o metoda unica, garantata
pentru identificarea tuturor situatiilor generetoare de pagube.
Cuantificarea riscului obiectul cuantificarii este de a calcula impactul pierderilor
posibile asupra activelor unui agent economic. Pentru aceasta se analizeaza:
o frecventa pierderilor. Teoretic marimea si frecventa pierderilor posibile trebuie
estimate pentru fiecare situatie generatoare de riscuri identificata.In primul rand,
managerul derisc este necesar sa cunoasca numarul mediu de pierderi de un
15

anumit tip la care el se poate astepta in cursul unui an, adica frecventa medie a
acestora. In al doilea rand managerul de risc trebuie sa cunoasca si distributia de
probabilitate a frecventei pierderilor. Aceastaa prezinta probabilitatea de a avea
una, doua sau maai multe pierderi intrun an sau de a nu avea nici o pierdere.
o Marimea pierderilor. Are laa baza rationamentul ca pierderile mici au
probabilitate mare de a se produce, pe cand pierderile din ce in ce mai mari devin
tot mai improbabile. Totusi, majoritatea pierderilor pot varia ca marime, de la
valori mici pana la valori foarte mari, cum ar fi pierderile legate de proprietate.
o Evaluarea activelor si pierderilor posibile. Evaluarea unui active poate fi privita
din punct de vedere al costului de oportunitate, adica pierderea sau cheltuielile
aditionale cu care s-ar confrunta agentul economic daca ar fi lipsit de acel active.
Un manager de risc si un inspector de asigurare pot atribui valori destul de diferite
aceluiasi active.
Elaborarea de recomandari care are loc dupa identificarea si masurarea riscului de
catre managerii de risc. Recomandarile au ca scop selectarea celor mai bune tehnici de
administrare a riscului,si anume:evitarea riscului,reducerea probailitatii producerii,limitarea si
combaterea ricului deja produs,trecerea riscului asupra societatii de asigurarii,retinerea partiala
sau totala a riscului de catre asigurat etc.
Adoptarea deciziei este o etapa importanta care se bazeaza pe constatarile anterioare
(gasirea celei mai bune acoperiri,

determinarea unor rate de prime avantajoase, alegerea

societatii de asigurari). Adoptarea deciziilor reclama existenta unui manager de risc care sa
indeplineasca cerintele managementului. Fiecare agent economic trebuie sa priveasca
managementul riscului nu ca pe o optiune ci ca pe o obligatie proprie, ca urmare a permanentei
expunerii la pierderi. Asigurarea este numai o metoda a managementului riscului care, fiind
corect folosita, aduce beneficii tuturor celor implicate inacest proces.
2.4. Metode de protectie impotriva riscului
Este importanta examinarea unor tehnici care pot fi utilizate pentru protectia impotriva
riscurilor.Se pot distinge cinci metode principale de protectie impotriva riscurilor:
Evitarea
Controlul pierderii
Retinerea
16

 Transferuri,altele decat asigurarea

Asigurarea
Evitarea-este una din metodele de protectie impotriva riscurilor.De exemplu o
persoana poate evita riscul de a fi jefuita intr-o zona cu grad de criminalitate ridicat,prin ocolirea
zonei respective sau poate evita riscul de divort prin renuntarea la casatorie;o firma poate evita
riscul de a fi data in judecata pentru produse defecte prin prestare de servicii.Nu se poate vorbi
de o evitare completa a unor expuneri personale,de proprietate sau de raspundere,ci mai degraba
de o evitare a unor aspecte specifice

ale acestor expuneri.Totusi,nu toate riscurile pot fi

evitate.De exemplu,ar fi riscul de inec.Se poate evita posibilitatea de inec prin evitarea
apei.Aceata ar insemna o evitare a tuturor formelor de transport pe apa si a tuturor jocurilor
acvatice.Pentru a evita complet expunerea vor trebui evitate zborurile aeriene deasupra
apelor,folosirea podurilor sau chiar a bailor.In mod evident,astfl de incercari de a evita inecul nu
sunt posibile,cel putin din punct de vedere financiar.Ce este posibil insa este evitarea unor
situatii specifice care ar putea duce la inec.
Evitarea unei expuneri poate duce la aparitia altei expuneri.De exemplu,unii oameni
aleg sa evite zborul ce avionul,din cauza fricii de zbor.Dar prin evitarea unui accident aerian ei
isi maresc probabilitatea de a fi implicate intr-un accidentferoviar sau rutier.
Controlul pierderii
Controlul pierderii este o alta metoda de protectie impotriva riscurilor.Controlul pierderii
presupune

serie

de

actiuni

care

reduce

atat

fregventa

cat

si

severitatea

pierderilor.Astfel,controlul pierderii are ca obiectiv:prevenire si reducerea pierderilor.

Prevenirea pierderilor se aplica pentru a diminua probabilitatea de apartie a unei pierderi,astfel
incat fregventa acesteia sa fie redusa.Ca si exemple de actiuni incluse in aceasta categorie se pot
mentiona urmatoarele:cursurile de condos preventive

pentru conducatorii auto-prevenirea

accidentelor auto,controale medicale regulate,diete sanatoase si renuntarea la fumat-toate pot

preveni atacurile de cord.Prevenirea pierderilor este importanta si pentru companii.De
exemplu,accidentele de la locul de munca pot fi prevenite prin eliminarea conditiilor improprii
de munca si prin implementarea riguroasa a regulilor de siguranta;incendiile pot fi prevenite prin
interzicerea fumatului

angajatilor in incaperile in care se afla materiale inflamabile.Pe

scurt,obiectivul metodei de prevenire a pierderilor consta in evitare unei pierderi.

17

Reducerea pierderilor-eforturile pentru prevenirea pierderilor pot reduce frecventa de aparitie a

acestora dar nu pot impiedica aparitia anumitor pierderi.De exemplu,un magazine poate instala
un sistem de stropitori astfel incat un incendiu poate fi stins in cel mai scurt timp posibil pentru a
reduce pierderile cauzate;o uzina poate fi construita cu materiale rezistente la foc pentru a
diminua efectele unui incendiu intern.
Retinerea este acea metoda de protectie impotriva riscurilor prin care o persoana fizica
sau juridical isi pastreaza responsabilitatea asupra unei parti sau a intregului risc.Retinerea poate
fi aleasa constient sau inconstient de existenta unui potential de pierderi.Retinerea poate fi active
sau pasiva.
Retinerea actva a riscurilor poate fi remarcata atunci cand o persoana este constienta de riscuri
si planifica in mod deliberat sa retina o parte sau intregul set de efecte.De exemplu,un proprietar
de vehicul poate retine micile daune care ar putea aparea la autovehicul prin cumpararea unei
polite de asigurare CASCO cu un anumit nivel de fransiza.In cazul unui magazine, conducerea
poate allege sa retina toate efectele cauzate de riscuri ,cum ar fi furtul de catre angajati,
distrugerea unor produse de catre clienti etc.In aceste cazuri persoana afectata de riscuri ia o
decizie constienta de a retine o parte sau toate efectele produse de respectivele riscuri.
Retinere pasiva-consta in faptul ca anumite riscuri pot fi retinute in mod inconstient
din cauza ignorantei,a diferentei sau a comoditatii celui afectat.retinerea pasiva este periculoasa
daca riscul retinut are un potential ridicat de distrugere.De exemplu,o companie care nu-si
asigura angajatii impotriva riscului de invaliditate partiala sau total ape termen lung.Consecintele
financiare negative in cazul aparitiei unui astfel de risc sunt mult mai severe decat riscul unui
deces premature.De aceea,conducerea companiei poate fi acuzata de aplicarea metodei de
retinere pasiva a riscului intr-o maniera necorespunzatoare si chiar periculoasa.Retinerea riscului
este o metoda de protectie eficienta,mai ales in cazul unor programe de management al
riscurilor.Retinerea riscului este indicate in cazul riscurilor care au frecventa ridicata de aparitie
si severitate redusa,adica in cazurile cu pierderi relative reduse.
Transferuri,alte decat asigurarea
Prin transferuri,altele decat asigurarea,persoana afectata transfera efectele riscurilor
altor persoane,alta decat o companie de asigurare.Se numeste transfer acea situatie in care riscul
si activitatea sau situatia presupusa de risc sunt distincte.De exemplu,accidentele industriale
implica riscul de accidentare a angajatilor(dureri,pierderea veniturilor,cheltuieli medicale).Costul
18

pierderii veniturilor si cheltuielile medicale pot fi separate de activitatea efectiva care a produs
accidental si este transferata catre o alta persoana,Casa de Sanatate pentru a suporta
pierederea.Transferul nu poate fi intotdeauna complet sau de incredere.Un risc poate fi transferat
prin mai multe metode:

Transfer prin contracte

Transfer prin headging

Transferul riscurilor prin contracte

Riscurile nedorite pot fi transferate prin intermediul contractelor.De exemplu,riscul unui
produs defect poate fi transferat la vanzator printr-un contract de service care transfera
responsabilitatea la vanzator pentru toate reparatiile de dupa perioada de garantie.Riscul cresterii
preturilor de constructie poate fi transferat companiei de constructie printr-un contract cu preturi
fixe.
Contractul de garantie este un alt exemplu de transfer de risc.O garantie apare atunci cand o parte
din proprietatea personala este transferata in grija altei persoane pentru ca aceasta din urma sa se
ocupe

de

depozitarea,intretinerea

sau

prelucrarea

acesteia.Aranjamentul

prevede

ca

garantorul(persoana sau compania care tine bunurile)este raspunzator in fata proprietarului

pentru daune rezultate doar din activitatea lui.
Transfertul de headging
Headging este o tehnica de transfer a riscului de variatii nefavorabile ale preturilor unui
speculant prin cumpararea si vanzarea de contracte de tip futures la bursa.
Tinand cont de anumite premise(conjunctura economica,politica,tendinta ratei dobanzii,tendinta
ratei inflatiei),un manager de portofolii se poate orienta pentru a-si reduce pierderile din vanzarea
sau cumparerea de contracte futures la bursa.Bineinteles ca evolutia bursei nu poate fi anticipate
cu exactitate si atunci headgingul nu poate fi perfect.Totusi,aceasta metoda ofera o posibilitate de
transfer a unei parti din efectele negative pe care o fluctuatie de prt le poate aduce.
Asigurarea este cea mai folosita metoda de transfer al riscului.Platind o prima de
asigurare,asiguratul poate transfera riscul de pieredere catre asigurator,in conditiile si potrivit
clauzelor din contractul de asigurare.Achizitionand o asigurare integrala,detinatorul politei poate
sa inlocuiasca costul necunoscut al pierderilor cu un cost cunoscut.Totusi,cel mai adesea se
achizitioneaza o asigurare partiala,detinatorul politei fiind obligat sa suporte o parte din paguba.

19

Asigurarea ca metoda de transfer al riscului prezinta atat avantaje cat si dezavantaje

pentru asigurat.Printre avantaje amintim:se poate transfera riscul legat de pierderi mari si de
frecventa mare catre asigurator;presupune costuri relative egale pe toata perioada de valabilitate
a contractului de asigurare;asiguratul poate inlocui un cost necunoscut cu un cost
cunoscut;asiguratul poate beneficia si de facilitate suplimentare oferite de asigurator(consultanta
de specialitate).Asigurarea prezinta,si cateva dezavantaje:nu toate riscurile sunt asigurabile;exista
situatii cand asigurarea nu ofera o compensare integrala a daunelor;uneori exista posibilitatea ca
asiguratul sa plateasca o suma mai mare sub for a primelor de asigurare decat cea primita cu
plata despagubirilor.
CONCLUZII :
Odata cu evolutia societatii,omenirea s-a confruntat cu o multitudine de riscuri care si-au
amplificat efectele,astfel ajungand ,ca noi oamenii sa traim intr-o societate a riscului.
Constientizand existenta riscului,oamenii au fost nevoiti sa gaseasca diferite metode de prevenire
impotriva riscului,metode care sa le asigure protectie.Astfel,ei apeleaza la societatile de
asigurari,unde in schimbul primei de asigurare pe care o latesc acestora sunt asigurati in perioada
in care riscul nu se produce si despagubiti in cazul producerii riscului.
In concluzie,consider ca asigurarile reprezinta un lucru benefic pentru oameni,intrucat, in
cazul producerii unui risc acestia pot obtine contravaloarea daunelor pe care riscul le-a produs.

20

BIBLIOGRAFIE :

Lungu Nicolae,Bazele asigurarilor,editura Sedcom Libris,Iasi,2006

Gh.D.Bistriceanu,Asigurari

si

reasigurari

in

Romania,editura

Universitara,Bucuresti,2006
Paul

Tanasescu,Asigurari

comerciale

moderne,editura

C.H.

Beck

,Bucuresti,2007
Iulian

Vacarel,Fl.Bercea

,Asigurari

si

reasigurari,editura

Expert,Bucuresti,2007
Dan

Anghel

Constantinescu,Tratat

de

asigurari,edituta

Economica,Bucuresti ,1994
Mihaela

Galiceanu,Asigurarile

Beck,Bucuresti,2007

21

agentilor

economici,editura

C.H.