Sunteți pe pagina 1din 10

SEPARAREA PUTERILOR IN STAT

Libertatea unei societi nu poate fi garantat dect


atunci cnd autoritatea statal este separat pe
domenii autonome .
Separaia puterilor este cea care deosebete n mod
fundamental democraia liberal de dictatur. ntr-o
dictatur, ntreaga autoritate decizional revine unui
singur individ sau partid.
Constitutia unui stat este Legea Suprema, care
cuprinde principii fundamentale ce stau la baza
organizarii statale, stabilesc separarea puterii in stat,
drepturile si libertatile fundamentale ale omului, forma
de guvernamint, regimul politic, structura de stat .
Cele trei puteri clasice se regasesc exprimate in
Constitutie: legislativul in normele privitoare la
Parlament (art. 58 si urm.); executivul in normele
privitoare la presedintele Romaniei si Guvern (art. 80
si urm.); justitia in normele cu privire la autoritatea
judecatoreasca (art. 123 si urm.).
PROF.ILIE GABRIELA SC.VADU-PASII BUZAU

ROMNIEI

PARLAMENTUL

Avand in vedere legitimitatea imputernicirilor Parlamentului, compozitia sa


numeroasa si larg reprezentativa, Constitutia asigura acestuia o anumita
preeminenta in raport cu celelalte autoritati statale. Astfel Parlamentul este
singura autoritate legiuitoare a tarii (art. 58), el are functii de formare,
alegere, numire, investire a altor autoritati statale si desigur a altor functii
de control.
Chiar si structura bicamerala a Parlamentului exprima echilibrul in
executarea puterii legislative. De altfel acesta este si singurul argument
solid al bicameralismului Parlamentului fata de faptul ca Romania este un
stat national unitar.
Raporturile Parlament-Executiv, in reglementarea constitutionala, pot fi
examinate prin implicarea legislativului in activitatea sefului de stat si a
guvernului. Astfel Parlamentul primeste juramantul Presedintelui ; poate
prelungi mandatul acestuia in caz de razboi sau catastrofa (art. 83); ratifica
tratatele internationale in conditiile art. 91; aproba declararea de catre seful
de stat a mobilizarii partiale sau generale a fortelor armate (art. 92);
incuviinteaza instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta (art. 93);
stabileste indemnizatia si celelalte drepturi ale Presedintelui Romaniei (art.
100).

RAPORTUL PARLAMENT-GUVERN
In ceea ce priveste raporturile cu Guvernul vom mentiona

indeosebi ca Parlamentul: acorda votul de incredere asupra


programului si a intregii liste a Guvernului (investitura, art.
102);retrage increderea acordata (art.109 si art.112); poate
cere informatii si documente (art. 110); prin deputati si
senatori se pot pune intrebari si adresa interpelari (art.
111);
Apreciaza asupra raspunderii politice a Guvernului, poate
cere urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru fapte
savarsite in exercitiul functiei lor; stabileste prin lege
cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor
Guvernului (art 108); abiliteaza Guvernul pentru a emite
ordonante in domenii care nu fac obiectil legilor organice
(delegarea legislativa, art. 114).

RAPORTUL PARLAMENT-JUSTITIE
Cat priveste raporturile dintre legislativ si puterea

judecatoreasca ele trebuie apreciate cu luare in considerare


a principiului independentei judecatorilor si a supunerii lor
numai legii (art. 123). Asadar interventia in sfera justitiei a
altor puteri contravine principiului constitutional.
Aceasta nu exclude insa anumite raporturi constitutionale
care rezulta firesc din sistemul organizarii statale a puterii.
Trebuie mentionat ca organizarea si functionarea instantelor
judecatoresti se realizeaza potrivit legii (art. 125, 126, 128,
si mai ales art. 172 alin3 lit. h). Ca atare Parlamentul este
cel care stabileste prin lege competente si proceduri pentru
instantele judecatoresti.

GUVERNUL
Guvernul este organul central executiv al puterii de stat, format din seful

guvernului ( prim-ministru) , ministrii si/sau secretar de stat.


In statele cu form de guvernmnt parlamentar (ex: Regatul Unit i
Germania) i n cele cu form de guvernmnt semiprezidenial (ex:
Frana i Romnia), prim-ministrul (sau cancelarul) este eful guvernului.

n aceste state avem un executiv dublu, divizat, unde

atribuiile efului de stat sunt de regul simbolice (form de


guvernmnt parlamentar) sau substaniale (form de
guvernmnt semiprezidenial).
edinele Guvernului se convoac i sunt conduse de
primul-ministru.
Guvernulse ntrunete sptmnal sau ori de cte ori este
nevoie, pentru a dezbate problemele politicii interne i
externe sau aspecte de conducere general a administraiei
publice.
n urma dezbaterilor din edina de Guvern sunt adoptate
acte normative.

MINISTERE
MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

MINISTERUL FINANELOR PUBLICE


MINISTERUL JUSTIIEI I LIBERTILOR CETENETI
MINISTERUL APRRII NAIONALE
MINISTERUL ADMINISTRAIEI I INTERNELOR
MINISTERUL TRANSPORTURILOR I INFRASTRUCTURII
MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII ,TINERETULUI SI SPORTULUI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI I PROTECIEI SOCIALE
MINISTERUL PENTRU NTREPRINDERI MICI I MIJLOCII, COMERULUI I
MEDIULUI DE AFACERI
MINISTERUL AGRICULTURII, PDURILOR I DEZVOLTRII RURALE -
MINISTERUL SNTII
MINISTERUL DEZVOLTRII REGIONALE I LOCUINEI
MINISTERUL MEDIULUI
MINISTERUL TURISMULUI
MINISTERUL CULTURII, CULTELOR I PATRIMONIULUI NAIONAL -
MINISTERUL COMUNICAIILOR I SOCIETII INFORMAIONALE -
MINISTERUL PENTRU RELAIA CU PARLAMENTUL -

INSTITUII SUBORDONATE
GUVERNULUI
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie
Agentia Romana pentru Investitii Straine
Autoritatea Naional pentru Persoanele cu Handicap
Autoritatea Naional de Reglementare n Comunicaii
Administraia Naional a Rezervelor de Stat
Agenia Naional pentru Sport
Agenia pentru Strategii Guvernamentale
Agenia Naional pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii i Cooperaie
Comisia Naional de Prognoz
Autoritatea Naional de Control
Institutul Naional de Statistic
Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor
Oficiul de Stat pentru Invenii i Mrci
Directia Generala a Vamilor
Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989
Guvernul Romniei - Centrul Roman pentru Promovarea Comertului
Guvernul Romniei - Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului
Bucuresti

JUSTIIA
INSTANELE JUDECTORETI - Justiia se realizeaz prin urmtoarele

instane judectoreti: nalta Curte de Casaie i Justiie, curi de


apel, tribunale, tribunale specializate, instane militare i judectorii.
nalta Curte de Casaie i Justiie este singura instan
suprem care funcioneaz n Romnia, cu sediul n Bucureti
Curile de apelsunt instane de judecat n circumscripia crora
funcioneaz mai multe tribunale i tribunale specializate
Tribunalele sunt organizate la nivelul fiecrui jude (mai puin
judeul Ilfov) i al municipiului Bucureti i au, de regul, sediul n
municipiul reedin de jude.
In circumscripia fiecrui tribunal sunt cuprinse toate judectoriile
din jude i din municipiul Bucureti
Judectoriile sunt instane organizate n fiecare jude i n
sectoarele municipiului Bucureti. Conducerea fiecrei instane
judectoreti este asigurat de un preedinte care exercit atribuii
manageriale.
Seciile instanelor judectoreti sunt conduse de cte un preedinte
de secie.

ORGANIZAREA INSTANELOR

PARCHETELE DE PE LNG INSTANELE JUDECTORETI - Pe

lng fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru


minori i familie, judectorie i instanele militare
funcioneaz un parchet. Sediul parchetelor este n
localitile n care se afl instanele judectoreti pe lng
care funcioneaz i au aceeai circumscripie teritorial.
Parchetele de pe lng curile de apel i parchetele de pe
lng tribunale au personalitate juridic i au n structur
secii n cadrul crora pot funciona servicii i birouri.
Parchetele de pe lng curile de apel sunt conduse de procurori
generali, iar parchetele de pe lng tribunale, tribunale pentru
minori i familie i judectorii sunt conduse de prim-procurori.