Constituţia din 1991 şi

revizuirea din 2003

m
meme de gândire constituţională:

-Constituţia din 1991

- Principii
- Algoritmul adoptării
- Virtuţi
- Limite
-Revizuirea din 2003
- Cauze şi obiective
- Algoritmul revizuirii
- Noutăţi

-Raţiuni şi oportunităţi ± rigiditate versus flexibilitate - O nouă

revizuire?

-Cui îi este frică de constituţie?

-³Patriotismul constituţional´ şi pacificarea comunitară ± reinterpretarea

conduitei în termeni constituţionali

-Activarea unei conştiinţe critice fără de care statutul de cetăţean nu

poate fi consolidat

p
V 2
 

 Acte cu caracter constituţional adoptate în perioada 22 decembrie 1989 ± 21

noiembrie 1991:

- 6
 
 
 6    
   , din 22 decembrie
1989 - prin care se dizolvă toate structurile de putere existente: Preşedinţia Republicii,
Consiliul de Stat, Marea Adunare Naţională, consiliile populare, guvernul, securitatea
etc.

-             6 

  
              
   
Acesta stipulează că ÄForma de guvernământ a ţării este republica´.


    ! 
" !##  $    
         " $ %
&' acesta lichidează regimul
unipartdismului şi pune bazele pluripartidismului în România.

  ()!##*  "   
'

  !  6  +    ,   

; acesta
înlocuieşte FSN cu CPUN.

  #  !-
 !##*   +
  

+ %
&

=
urincipii constituţionale noi care se vor regăsi în Constituţia din 1991:

£ Forma republicană de guvernământ.

£Separarea puterilor în stat

£Pluralismul politic

£Structura bicamerală a parlamentului

£ emocraţia şi libertatea

£Asigurarea demnităţii umane şi a îndatoririlor fundamentale ale omului.

£Răspunderea şi revocabilitatea celor ce ocupă funcţii de guvernare

£Consultarea poporului prin referendum în legătură cu legi şi măsuri de

importanţă deosebită.

^
 ALGORITMUL ADOuTĂRII CONSTITUŢIEI:

-11 iulie 1990, Parlamentul, întrunit în şedinţă comună, adoptă

regulamentul Adunării Constituante şi creează Comisia de redactare a
proiectului de constituţie.
-m  "         %
& au fost
publicate, dezbătute şi adoptate de Adunarea Constituantă între 12 februarie
1991 şi 20 iunie 1991.
- Proiectul de constituţie a fost dat publicităţii la 10 iulie 1991
- ezbaterile au început la 10 septembrie 1991
- Adoptarea a avut loc la 21 noiembrie 1991 prin vot nominal.
- Condiţionarea intrării în vigoare a Constituţiei de aprobarea sa prin
referendum popular
- Referendumul din data de 8 decembrie 1991
- Constituţia aprobată a intrat în vigoare, abrogând simultan şi integral
Constituţiei din 1965.

ï
Constituţia din 1991 este structurat㠘n 152 articole, grupate ˜n şapte titluri, unele dintre acestea
fiind detaliate pe capitole şi secţiuni

Titlul I, D+ r

Titlul II, D "

    


Titlul III, D2 

· "

Titlul IV, Dÿ 
 Î ·

Titlul V, D6 6 · 

Îi controlul constitu·ionalită·ii legilor

Titlul VI, D% 6 ·

Titlul VII, D ·  Î  

°
Virtuţi ale Constitu·iei din 1991:

- a constituit un indiscutabil pas înainte înspre democra·ie

- valorificarea statului de drept Îi domniei legii ca repere Îi imperative ale vie·ii publice
- organizarea politico-etatică a statului român
- organizarea şi funcţionarea principalelor instituţii ale statului şi colaboarea dintre
acestea.
- organizarea celor trei puteri ale statului conform principiului separaţiei puterilor în stat
- reglementarea organizării şi funcţionarea Parlamentului, Preşedintelui României,
Guvernului şi organelor administraţiei publice centrale şi locale, a organelor puterii
judecătoreşti, precum şi raporturile dintre aceste instituţii ale statului.
- proclamarea relativei independenţe şi a interdependenţei Äpăr·ilor´ sistemului
instituţional, organic articulat si ierarhizat,
- finalităţi majore: afirmarea şi ocrotirea demnităţii omului, a drepturilor şi libertăţilor
cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, instaurarea dreptăţii şi
promovarea pluralismului politic

‘
Limitele Constituţiei din 1991:
-ruptura tradiţiei constituţionale democratice româneşti, alegerea altor modele
- lipsa unei concepţii unitare, eclectism, alăturări de texte din mai multe constituţii
europene şi chiar din 6    
  
.
- instituţia Avocatului Poporului, de inspiraţie suedeză şi din instituţia
ombudsmanului, insuficient reglementată.
- drepturile şi libertăţile scrupulos enumerate dar insuficient garantate
-ambiguizarea separaţiei puterilor în stat
-ambiguizarea funcţiei legislative (posibilităţile guvernului de eludare a privilegiului
parlamentar)
-critica opţiunii pentru republica semiprezidenţială ± modelul francez o alegere
bună?
-omisiunea contrasemnării ministeriale a decretelor prezidenţiale
-cetăţeanul nu are dreptul de a se adresa direct Curţii Constituţionale dacă a fost
vătămat de vreo autoritate publică
-Curtea Constituţională poate să respingă excepţia de neconstituţionalitate fără
citarea părţilor

m
Revizuirea Constituţională din 31 octombrie 2003
CAUZELE ŞI OBIECTIVELE REVIZUIRII:

£Carenţele şi disfuncţionalităţile constatate la aplicarea dispoziţiilor constituţionale

şi necesitatea soluţionării lor

£Numeroasele critici formulate cu privire la limitele Constituţiei din 1991

£Necesitatea pregătirii instituţionale pentru integrarea in structurile euro-atlantice

£Sporirea garanţiilor privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului

mm
 ALGORITMUL REVIZUIRII

- 25 iunie 2002 s-a constituit, prin Hotărârea Parlamentului, Comisia pentru

elaborarea propunerii legislative privind revizurea Constituţiei

-s-a redactat un proiect de revizuire care a fost avizat de Curtea Constituţională

-proiectul a fost supus dezbaterii de către cele două camere ale Parlamentului

-18 septembrie 2003 proiectul este adoptat în şedinţa comună cu votul a două
treimi din numărul membrilor Parlamentului

-18-19 octombrie 2003- Referendumul naţional privind revizuirea Constituţiei,

soldat cu un rezultat favorabil din partea populaţiei cu drept de vot,

- mextul Constituţiei renumerotat a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 767 din 31
octombrie 2003.

mp
 CONSTITUŢIA REVIZUITĂ:

- Constituţia conţine 156 de articole structurate în 8 titluri (s-a adăugat

Är  
´).

- Consacrarea juridică a caracterului democratic al statului român şi

accesul cetăţenilor la luarea deciziilor

- Garantarea mai eficientă a drepturilor şi libertăţilor omului şi

cetăţeanului.

m
REGLEMENTĂRI NOI, REFORMULĂRI, uRECIZĂRI

n privinţa   
     
  ":

-reglementarea expresă a principiului democratic al separaţiei puterilor ˜n stat (art.1, alin.4 din
Constituţie)
-menţionarea expresă a solidarităţii poporului român
-restrângerea imunităţii parlamentare
-diferenţierea atribuţiilor celor două Camere ale Parlamentului
-intrarea ˜n vigoare a legilor la 3 zile de la publicare
-prelungirea mandatului prezidenţial de la 4 la 5 ani
-precizarea procedurii la schimbarea Guvernului
-precizarea procedurii de punere sub acuzare a Preşedintelui României
-angajarea răspunderii Guvernului
-regimul juridic al Ordonanţelor de Urgenţă
-precizarea rolului Prefectului
-creşterea independenţei justiţiei
-transformarea Curţii Supreme de Justiţie ˜n nalta Curte de Casaţie şi Justiţie
-eliminarea atribuţiilor jurisdicţionale ale Curţii de Conturi
-sporirea atribuţiilor Curţii Constituţionale

m
ün privinţa 
 .     "
  
:

- egalitatea cetăţenilor indiferent de sex

- accesul cetăţenilor cu dublă cetăţenie la funcţii şi demnităţi publice
- dreptul la un proces echitabil efectuat cu celeritate
- emiterea mandatului de arestare şi percheziţie numai de către judecător pentru
eliminarea abuzurilor
- dreptul de acces liber la cultură
- dreptul la un mediu înconjurător sănătos
- libertatea economică
- garantarea proprietăţii private
- răspunderea statului în cazul riscului erorilor judiciare din procese
- posibilitatea folosirii limbii materne în justiţie şi administraţia publică de către
minorităţi

m=
ün privinţa reprezentării şi implicării cetăţenilor în luarea deciziilor:

- condiţiile iniţiativei legislative cetăţeneşti

- noi instrumente de influenţă a deciziei politice (ONG-uri cu caracter civic)

ün privinţa 
 %
& $   :

- ratificarea tratatelor internaţionale

- extrădarea şi expulzarea
- dreptul cetăţenilor UE rezidenţi în România de a vota în alegerile pentru
Parlamentul European, de a alege şi a fi aleşi în autortăţile administraţiei locale
- dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru străini şi apatrizi.
- participarea Armatei Române la operaţiuni de menţinere a păcii
- moneda unică europeană

m^