ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

CATEDRA ARTILERIE

Tema 2: Harta topografică

Şedinţa 1: Harta topografică

CHIŞINĂU 2014
 Evaluare
 Varianta I
 1. Care este conținutul
orientării în teren.
 2. Ce este punctul de
stație.
 3. Ce este direcția.
 4. Construcția busolei.
 Varianta II
 1. Ce numim puncte
cardinale.
 2. Care sunt indicii
din natură.
 3.Ce este azimutul
magnetic.
 4.Construcția busolei.
 Întrebările de studiu:

1.Principiul de reprezentare a terenului în proiecţia

cilindrică transversal conformă Gauss-Kriuger.
2. Proiecţia Mercator (WGS - 84).
3. Nomenclatura hărţilor topografice militare.
 Obiectivele şedinţei:
• să explice principiul de reprezentare a terenului în
proiecţia cilindrică transversal conformă Gauss-
Krugger;
• să enumere elementele hărţii şi inscripţiile exterioare

• să explice modalitatea de aflare a nomenclaturii foilor

de hartă vecine la diferite scări;

• să înţeleagă principiul de reprezentare a terenului în

proiecţia MERCATOR (WGS-84)

Secvenţa nr.1 Principiul de reprezentare a terenului în proiecţia
cilindrică transversal conformă Gauss-Kriuger.

Proiectarea constă în găsirea unei corespondenţe

paralele între suprafaţa curbă a Pământului şi planul
hărţii care poate şi o suprafaţă plană sau care, prin
desfăşurare, duce la un plan, ca de exemplu: conul,
cilindrul, poliedrul, etc. Corespondenţa se realizează
prin impunerea îndeplinirii unor anumite cerinţe.
PROIECŢIA CILINDRICĂ TRANSVERSALĂ
CONFORMĂ GAUSS-KRUGER

4 5

S
Fusul
 PROIECŢIA CILINDRICĂ TRANSVERSALĂ
CONFORMĂ GAUSS-KRUGER

Fusul 1 2 3 4 5 6 7

Ecuator
00 60 120 180 240 300 360 420

Meridian origine
(Greenwich)

30 90 150 210 270 330 390

a – cilindrul de
proiecţie
b – desfăşurarea în
plan a cilindrului
c – fusele proiectate
d – coordonatele unui
fus
Secvenţa nr.3 Nomenclatura hărţilor topografice militare

Prin noţiunea de nomenclatura hărţii se înţelege

sistemul convenţional de însemnare, prin litere şi cifre,
a foilor de hartă la diferite scări, într-o anumită
proiecţie în vederea găsirii rapide şi uşoare, precum şi
a nominalizării unice a hărţilor pentru o anumită zonă
sau pentru o scară dată.

Nomenclatura fiecărei foi de hartă se înscrie deasupra

laturii de nord a cadrului ornamental şi este însoţită de
denumirea celei mai importante localităţi din cuprinsul
hărţii.
 Nomenclatura hărţilor 1: 1 000 000
Sistemul are ca punct de plecare convenţia
folosită pentru harta internaţională a lumii la scara 1:
1.000.000 (bazele acestei hărţi au fost puse în anul
1909, la Londra, în cadrul unui congres internaţional),
unde suprafaţa Pămîntului a fost împărţită în mod unitar
în zone de dimensiuni egale, între care nu există goluri
sau suprapuneri.
Nomenclatura hărţilor 1: 500 000

A B
2°

C D

3°
 Nomenclatura hărţilor la scara 1: 500 000

A B
L
C D
L – 35 – D
35
 Exemplu:
Să se determine nomenclatura hărţilor
vecine la scara 1: 500 000

L – 35 – C
 1: 200 000
I II III IV V VI

VII VIII IX X XI XII

XIII XIV XV XVI XVII XVIII

L XIX XX XXI XXII XXIII XXIV

XX XXVI XXVI XXVI XXIX XXX

V I II
XX XXXI XXXI XXXI XXXV XXXV
XI I II V I

L – 35 – IV 35
Nomenclatura hărţilor 1: 200 000

XXII
1°

40'
 Nomenclatura hărţilor 1: 100 000

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 27 29 30 31 32 33 34 35 36
37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48
49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60
61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72
73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84
85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96
97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108

109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120

121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132
133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144
Nomenclatura hărţilor 1: 100 000

52
20'

30'
 1: 100 000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 27 29 30 31 32 33 34 35 36
37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48
49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60
61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72
L
73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84
85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96

97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108

109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120

121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132

133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144

L – 35 – 144 35
 Exemplu:
Să se determine nomenclatura hărţilor
vecine la scara 1: 100 000

L – 35 – 80
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36

37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48

49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60
49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60
61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72

L
61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72
73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84
73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84
85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96
85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96

97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108

97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108

109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120
109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120

121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132

133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144

35 36
Nomenclatura hărţii 1: 50 000

A B
144

C D
L- 35 – 144 – D
 Exemplu:
Să se determine nomenclatura hărţilor
vecine la scara 1: 50 000

L – 35 – 55 – C
Nomenclatura hărţii 1: 25 000

a b
D

c d
L- 35– 144 – D-d
 Exemplu:
Să se determine nomenclatura hărţilor
vecine la scara 1: 25 000

L – 35 – 78 – C – a
 EXEMPLU
De determinat nomenclatura foilor de hartă vecine
la scara 1:25 000

L-35-12-A-b L-35-12-B-a L-35-12-B-b

L-35-12-A-d L-35-12-B-c L-35-12-B-d
L-35-12-C-b L-35-12-D-a L-35-12-D-b
EXEMPLU
De determinat nomenclatura foilor de hartă
vecine la scara 1:50 000

L-35-144-A L-35-144-B L-36-133-A

L-35-144-C L-35-144-D L-36-133-C
K-35-12-A K-35-12-B K-36-1-A
 EXEMPLU
De determinat nomenclatura foilor de hartă
vecine la scara 1:100 000

M-35-143 M-35-144 M-36-133

L-35-11 L-35-12 L-36-1
L-35-23 L-35-24 L-36-13
EXEMPLU
De determinat nomenclatura foilor de hartă
vecine la scara 1:200 000

M-34-XXXVI M-35-XXXI M-35-XXXII

L-34-VI L-35-I L-35-II
L-34-XII L-35-VII L-35-VIII
 Secvenţa nr.2: Proiecţia Mercator (WGS - 84)

Centrul de
masă al
Pămîntului
Meridianul
Greenwich

X
Semiaxa mare : a = 6 378 137 m
Semiaxa mică : b = 6 356 752.3142 m
Turtirea elipsoidului:  = 1/298,257223563
Viteza unghiulară a Pământului :  = 7292115x10-11rad s -1
 PROIECŢIA UNIVERSALĂ TRANSVERSALĂ
MERCATOR
84° A C D
30'

680,000mE
320,000mE

500,000mE

Scara creşte

OmN şi creşte spre Nord

0° 00' 10 000 000m şi descreşte spre Sud
Scara exactă

Scara exactă

Scara
0,9996

descreşte

'
80° 30
B M E
 X

X (N) = 5 955 000 m

M Y (E) = 669 000 m

Ecuator
Y
0
500 km

Originea coordonatelor rectangulare

pentru un fus
 SISTEMULUI GRIDULUI MILITAR DE
REFERINŢĂ

zonele de 6 pe longitudine ale UTM sînt numerotate de la 1 la 60;

•

de la Sud la Nord, suprafaţa cuprinsă între 80S şi 84N este

•

subdivizată în centuri de 8 pe latitudine cu o excepţie – centura

cuprinsă între 72N şi 84N care este de 12 lăţime;

centurile sunt inscripţionate cu litere pornind cu C şi terminând

•

cu X, literele I şi O fiind omise;

zonele 6X8 sub-divizate în pătrate 100 000m2;

•

coordonatele numerice ale gridului pentru un punct pot fi date la

•

precizia dorită.
 XW V U T S R Q P N M L K G H J F I D C
72 64 56 48 40 32 24 16 8 0 8 16 24 32 40 48 56 64 72
59 60

174°
DENUMIRILE ZONELOR REŢELEI MGRS

36°

35 36
30°
24°

30 31
2
174°

Ecuator

1
84 

80 
ZONELE REŢELEI MGRS DE 100x100 km

JP KP LP MP NP PP QP RP

JN KN LN MN NN PN QN RN

JM KM LM MM NM PM QM RM

JL KL LL ML NL PL QL RL

JK KK LK MK NK PK QK RK

JJ KJ LJ MJ NJ PJ QJ RJ
 ADOPTAREA SISTEMULUI REŢELEI MILITARE
DE REFERINŢĂ

MP NP PP QP
Legenda:

35T -Denumirea Zonelor Reţelei

MN NN PN QN în sistemul Reţelei Militare
de Referinţă

MM - Denumirea pătratelor de
MM PM QM 100 000 metri pentru elipsoidul
WGS-84

35TMM73
ML NL PL QL
 SISTEMULUI GRIDULUI MILITAR DE
REFERINŢĂ

35T - denumeşte suprafaţa gridului definită de zona longitudinală

UTM şi centura latitudinală;

35T NM - identifică pătratul de 100 000 metri;

35T NM 73 - localizează un punct în pătratul de 100 000 metri ca

intersecţie a liniilor gridului de 10 000 metri;

35T NM 7236 - localizează un punct în pătratul de 100 000 metri ca

intersecţie a liniilor gridului de 1 000 metri;

35T NM 724364 -localizează un punct în pătratul de 1 000 metri ca

intersecţie a liniilor gridului de 100 metri;
 DETERMINAREA COORDONATELOR
PUNCTELOR
SAMPLE 1,000-METER GRID SQUARE
52
9

52
8
5
8 9
5

100,000-METER SQUARE INDETIFICATION

35T – 60 x 8 0
NN PN

Informaţia marginală
6
0

GRID ZONE DESIGNATION

35T
 DETERMINAREA COORDONATELOR
PUNCTELOR
NP PP
53
0
NN PN
B

52
9
35TNN 8 9
52 0000mN
8

7
5 0000mE
8
5
9
5 6
0
 DETERMINAREA COORDONATELOR
PUNCTELOR

10,000
1000
9
8
1 1
25,000 250,000

7
6
B
5
4
3
2
1
35TNN 845 943

1000 9 8 7 6 5 4 3 2 1
10,000

5
8
 COORDONATE GEOGRAFICE
N

Paralelă
B
V L
E

Ecuator
Meridian origine
(Greenwich)

Latitudinea (B) - unghiul format de planul Ecuatorului cu verticala locului în

punctul considerat
Longitudinea (L) - unghiul format dintre planul meridianului origine şi planul
meridianului locului