PIN

1) ROLUL SANTIERULUI NAVAL
1. CONTRACTAREA NAVELOR
2. CONSTRUCTIA NAVELOR
3. PROBAREA NAVELOR (COMMISSIONING)
4. LIVRAREA NAVELOR
1. CONTRACTAREA NAVELOR
1. Prospectarea pietei constructiilor navale

2. Identificarea potentialilor cumparatori
3. Intocmirea contractului intre cumparator si santierul nava
• Stabilirea drepturilor si obligatiilor partilor contractante
• Definitivarea tuturor clauzelor contratuale
• Semnarea contractulu
• Lansarea in executie a contractului
2. CONSTRUCTIA NAVELOR
 Intocmirea proiectului de executi

 Intocmirea tehnologiei de constructie
 Cumpararea si depozitarea materialelor
 Prelucrarea materialelor si constructia navei
3. PROBAREA NAVELOR (C0MMISSIONING)
 Pregatirea navei pentru probe

 Pregatirea instalatiilor pentru punere in functie (prima pornire)
 Punerea in functie a instalatiilor
 Probarea la cheu a instalatiilor
 Proberea navei in conditii reale de navigatie (probe de mare)
4. LIVRAREA NAVELOR
 Organizarea echipei de predare la beneficiar a navei o

 Planificarea predarii la beneficiar a navei o
 Predarea navei la beneficiar o
 Analizarea si rezolvarea cerintelor suplimentare ale clientului o
 Pregatirea semnarii documentelor contractuale
 Semnarea protocolului de acceptare a navei de catre beneficiar
 Livrarea navei
2) MODUL DE ORGANIZARE AL UNUI SANTIER NAVAL
1. STRUCTURA ADMINISTRATIVA
2. STRUCTURA TEHNICA
1. STRUCTURA ADMINISTRATIVA
 Sectii si servicii
Director general Director productie Sefi sectii si servicii ---Specialisti sectii si servicii
2. STRUCTURA TEHNICA
 Echipe de proiect
qun proiect = una sau mai multe nave de acelasi fel
Director general Director proiecte --Manager de proiect (project manager sau sef de proiect) --Echipa de
proiect = specialisti de la sectii si servicii
2) MODUL DE ORGANIZARE AL UNUI SANTIER NAVAL
q un proiect = una sau mai multe nave de acelasi fel
3) FLUXUL DE PRODUCTIE INTR-UN SANTIER NAVAL
4) RESPONSABILII PE ACTIVITATI INTR-UN SANTIER NAVAL
Echipa de proiect = specialisti de la sectii si servicii = Ingineri, economisti, muncitori, …

o qProiectanti
o qTehnologi
o qSpecialisti servicii
o qSpecialisti sectii productie
o qCoordonatori lucrari nava
o qCoordonatori probe (commissioning coordinators)
CAPITOLUL I PROBAREA INSTALATIILOR NAVALE, ACTIVITATE MANAGERIALA

1) COMUNICAREA, INSTRUMENT MANAGERIAL
2) TRASATURILE MANAGERULU
3) FUNCTIILE MANAGEMENTULUI
PROBAREA INSTALATIILOR NAVALE, ACTIVITATE MANAGERIALA
1) COMUNICAREA, INSTRUMENT MANAGERIAL
1. ROLUL COMUNICARII
2. CARACTERISTICILE COMUNICARII
3. TIPOLOGIA COMUNICĂRII
4. FORME ALE COMUNICARII
5. ROLUL COMUNICARII
Comunicarea ca instrument managerial este un proces constient, proiectat în aşa fel încât să permită:
v Coordonarea tuturor activitatilor organizatiei în vedere atingerii unui obiectiv prestabilit, necesar
pentru realizarea scopului final al organizaţiei
v Armonizarea relatiilor intre toti participantii implicati in realizarea scopului final al organizaţiei
v Eliminarea tendintelor de utilizare a informarii ca metoda de transmitere a mesajelor unidirectionale,

de la emitator catre receptor
– informarea constă doar în relaţionarea oamenilor cu faptele, rolul activ revenidu-i exclusiv
receptorului
– comunicarea realizeaza relaţionarea interpersonală bazata pe un sistem interactiv, dezvoltat in
mai multe direcţii, fiecare emiţător devenind la rândul lui receptor şi invers, în cadrul aceleiaşi
secvenţe de comunicare.
2. CARACTERISTICILE COMUNICARII
o să fie orientată spre un scop anume, subordonat obiectivelor organizaţiei

o să fie multidirecţională (pe orizontală, pe verticală)
o să foloseasca instrumentale corespunzatoare:
 –mesajului transmis
 –participantilor la proces
 –directiei de comunicare
o să fie adaptată scopului urmarit, in functie de specificul fiecărui sector de activitate şi de
cultura organizaţională
o să fie flexibilă, pentru a integra cu usurinta comunicarea informală
3. TIPOLOGIA COMUNICĂRII
a) COMUNICAREA INTERNĂ
b) COMUNICAREA EXTERNĂ
a) COMUNICAREA INTERNĂ
A. COMUNICAREA FORMALĂ
B. COMUNICAREA INFORMALĂ
A. COMUNICAREA FORMALĂ
Canalele de comunicare formala sunt create în mod deliberat prin stabilirea unui sistem formal de
responsabilităţi, care respectă structura ierarhică a organizaţiei.
Ele sunt proiectate şi gestionate pentru a permite transferul de informaţii:
o între niveluri - pe verticală

o între departamente - pe orizontală.
B.COMUNICAREA FORMALĂ
I. COMUNICAREA DE SUS ÎN JOS

II. COMUNICAREA DE JOS IN SUS
III. COMUNICAREA PE ORIZONTALA
i. COMUNICAREA DE SUS ÎN JOS
vEste iniţiată de sefi (care de cele mai multe ori sunt de formaţie tehnică şi nu se preocupă de
aspectele legate de comunicare şi de modul în care circulă informaţiile) şi este îndreptată către
eşaloanele subordonate.
o De obicei, este folosită pentru transmiterea de dispoziţii şi directive, pentru explicarea
regulamentelor şi practicilor specifice organizaţiilor, cat şi pentru delimitarea responsabilităţilor
salariaţilor.
o În organizaţiile eficiente, comunicarea formală de sus în jos are ca scop şi motivarea angajaţilor
cat şi punerea lor periodică la curent cu politica, scopurile şi strategia aleasă de organizaţie. Ideea
de periodicitate este de maximă importanţă pentru că asigură o anume permanenţă şi fluiditate a
comunicării.
o Comunicarea de sus în jos trebuie folosită cu prudenţă pentru că prezintă pericolul desprinderii
managerilor de realităţile din organizaţie, datorită lipsei de feed-back.
ii. COMUNICAREA DE JOS IN SUS
vComunicarea de jos în sus completeaza comunicarea de sus în jos. Aceasta are ca emiţători
salariaţii şi ca destinatari pe sefi.
vAngajaţii îşi comunică în acest mod părerile şi măsura în care au înţeles comunicarea de sus în
jos, fapt ce are rolul de a dezamorsa tensiunile emoţionale şi de a crea sentimentul de valoare
personală.
vReceptorul (seful) trebuie să cântărească foarte atent informaţiile primite pe această cale, pentru
că tendinţa firească a subordonaţilor este de a filtra foarte puternic conţinutul mesajului pentru a
apărea într-o lumină cât mai favorabilă în faţa şefilor. În plus, în cazurile cele mai rele, poate apărea
fenomenul dezinformării intenţionate.
vPentru a contracara toate aceste posibile efecte, sefii trebuie să promoveze un flux
comunicaţional constant care să favorizeze crearea unei culturi organizaţionale flexibile, centrată
pe sentimentul valorii personale a salariaţilor şi pe cel al apartenenţei acestora la valorile şi
normele organizaţiei.
iii. COMUNICAREA PE ORIZONTALA
vComunicarea pe orizontală se realizează fie între managerii aflaţi pe poziţii similare în interiorul
organizaţiei, fie între diferiti angajati din cadrul diverselor departamente.
vÎn general, acest tip de comunicare are rolul de a realiza coordonarea activităţilor dintre
departamente, mai ales dacă acestea sunt interdependente.
vDe obicei, este constant trecută cu vederea ideea transmiterii concluziilor la care s-a ajuns în
urma discuţiilor purtate de şefii de departamente.
vComunicarea între departamente este uneori mediată (pe cale formală), de catre sefi.
b. COMUNICAREA INFORMALĂ
vEste reprezentata prin schimbul de informaţii care are loc în afara canalelor de comunicare
oficiale. Canalele informale nu pot fi nici interzise, nici desfiinţate, de accea direcţiile formale de
comunicare trebuie să funcţioneze fără greş, pentru că informaţia circulă oricum.
vComunicarea informala se desfăşoară prin canale create spontan, care apar şi există în mod
necontrolat, si care se modifică permanent şi operează la toate nivelurile. Aceste canale merg în
paralel cu canalele de comunicare formale, mai ales dacă acestea din urmă sunt ineficiente sau
dacă informaţia care ajunge pe această cale este săracă.
vPentru buna funcţionare a organizaţiei, comunicarea informala trebuie pe de o parte
contracarata de informaţiile transmise prin intermediul canalelor oficiale, iar pe de altă parte
trebuie încurajata pentru că oferă un feed-back optim.
vDacă informatia este mediată in principal de canalele informale de comunicare, există pericolul
ca ea să se transforme în zvon sau în bârfă, ceea ce nu este de dorit nici pentru mediul intern de
lucru, nici pentru funcţionarea de ansamblu a organizaţiei.
b. COMUNICAREA INFORMALĂ
Pentru a funcţiona eficient, comunicarea organizaţională trebuie să acopere atât registrul formal, cât şi
pe cel informal. În aceste condiţii, trebuie create cadre formale de comunicare, suficient de suple însă,
pentru a putea permite fluxurile informale purtătoare de feedback şi de noutate.
vPromovarea exclusivă a comunicării formale va avea ca efect dezordinea, dezorganizarea,

imposibilitatea formulării de obiective pe termen lung.
vDacă informalul este încurajat, el poate deveni sursă de inovaţie pentru formal, lucru foarte
profitabil mai ales în momente de restructurare a organizaţiei.
vComunicarea informala se asociază cel mai bine cu o politică managerială care încurajează
iniţiativa şi autonomia, lărgind spaţiul de joc al fiecărui actor al organizaţiei.
vPromovarea comunicării informale reduce riscurile legate de conflictele de muncă, de greve, de
fenomene de tipul contraputerii, generate de obicei de excesul de formalism.
Orice angajat este purtătorul de imagine al organizaţiei.
a. COMUNICAREA EXTERNĂ OPERAŢIONALĂ

b. COMUNICAREA EXTERNĂ STRATEGICĂ
c. COMUNICAREA EXTERNĂ DE PROMOVARE
a. COMUNICAREA EXTERNĂ OPERAŢIONALĂ
vEste realizată de catre membrii organizaţiei care întreţin relaţii profesionale cu interlocutori din
exteriorul organizaţiei: clienţi, furnizori, contractanţi, autorităţi publice, concurenţi, etc.
vFiecare salariat angrenat in acest context vehiculează o anumită imagine şi anumite mesaje din
partea organizaţiei şi primeste în acelaşi timp informaţii pe care le retransmit în interiorul
organizaţiei.
vAceste schimburi sunt vitale pentru activitatea pe termen scurt a organizaţiei.
b. COMUNICAREA EXTERNĂ STRATEGICĂ
Se manifesta in doua directii:
o dezvoltarea de relaţii de comunicare cu mediul extern

 organizaţia încearcă să reziste în mediul extern concurenţial, prin construirea de
relaţii de colaborare cu actorii cheie ai acestuia: autorităţile locale, alte organizaţii de
profil, etc
 astfel de relatii de comunicare nu reprezinta o sursa de profit pentru organizatie
si nici nu sunt cu adevărat indispensabile.
o previzionarea evoluţiei şi schimbărilor care se pot produce în exteriorul organizaţiei şi
care pot afecta activitatea acesteia
 organizatia va acordat o atentie deosebita activităţilor concurenţei, evoluţiei
suporturilor tehnice, noilor norme şi reglementări legislative care pot afecta şi transforma
mediul său extern, evoluţiei situaţiei locurilor de muncă, eventualelor mişcări sociale etc.
 aceste informaţii sunt foarte utile în luarea de decizii pe termen lung, în alegerea
strategiilor şi în opţiunea pentru o anume politică de firma.
c. COMUNICAREA EXTERNĂ DE PROMOVARE
v se desfăşoară unilateral, dinspre organizaţie către mediul exterior al acesteia si in această situaţie, nu
mai sunt membrii organizaţiei cei care întreţin legătura cu exteriorul, ci organizaţia ca instituţie. Aceasta
transmite informaţii despre produsele sau serviciile pe care le oferă, încearcă să-şi amelioreze imaginea
de ansamblu sau pur şi simplu vrea să se facă cunoscută şi să-şi promoveze valorile.
v există o multitudine de forme de promovare a imaginii, valorilor, produselor sau serviciilor specifice
organizaţiei:
– publicitatea
– prin mass media sau prin propriile materiale publicitare
– promovarea vânzărilor
– sponsorizările
– finanţarea activităţilor culturale sau sportive
– mecenatul
– ajutor financiar sau logistic acordat artiştilor, organizaţiilor umanitare sau non-profit
– articole care prezintă organizaţia în publicaţii de specialitate
– organizarea de standuri la târguri şi forumuri
– organizarea de zile ale porţilor deschise
– acţiuni de consiliere şi ajutorare a altor instituţii similare (dar care în mod real nu sunt
concurenţiale), prin detaşarea temporară de personal
v Cea mai eficientă şi cea mai ieftină formă de promovare este însă, cel mai adesea ignorată. Ea se află
la îndemâna tuturor salariaţilor şi constă în reliefarea permanentă a aspectelor pozitive ale organizaţiei
din care acestia fac parte, cu ocazia tuturor contactelor cu mediul extern, fie acestea personale sau
profesionale.
v Fiecare angajat îşi poate asuma fără probleme rolul de comunicator extern, mesajul său fiind centrat
pe seriozitatea, eficienţa şi calitatea de care dă dovadă organizaţia. Acest lucru presupune însă ca
salariatul:
 să ştie scopul organizatiei (ceea ce ţine de eficienţa comunicării interne)

 să creadă in actiunile organizatiei (este vorba de coerenţa dintre discursul pe care îl
afişează organizatia şi acţiunile concrete ale acesteia)
 să vrea (adică să simtă nevoia să vorbească despre organizaţie, ceea ce trimite la ideea
de motivaţie).
4. FORME ALE COMUNICĂRII
a) COMUNICAREA VERBALA
b) COMUNICAREA SCRISĂ
c) COMUNICAREA NON-VERBALĂ
a) COMUNICAREA VERBALA
v Se realizează prin limbaj, care reprezintă un ritual care se petrece atunci când ne aflăm într-un anumit
mediu în care un răspuns convenţional este aşteptat de la noi.
v În timp, în funcţie de diferitele cunoştinţe asimilate, persoana poate utiliza tipuri diferite de limbaj,
mai redus sau mai înalt specializate.
v Gândirea şi limbajul se dezvoltă împreună.
v Aşa cum modul de a gândi al fiecărei persoane este unic, şi modul de a vorbi este unic. Această
unicitate a limbajului legată de fiecare persoană în parte poate fi înglobată sub denumirea de stil verbal.
v De altfel, stilul este un indicator al persoanei în integralitatea sa.
v “Limbajul este metoda de a extrage din creier o idee, fara chirurgie!”
v “Gratie cuvintelor am fost in stare sa ne ridicam deasupra animalelor, si datorita cuvintelor am fost
capabili sa ne coboram adesea sub nivelul demonilor!”
b) COMUNICAREA SCRISĂ
a. CARACTERISTICILE COMUNICARII SCRISE

b. e-MAIL-ul
a. CARACTERISTICILE COMUNICARII SCRISE
o elementele de baza ale comunicarii scrise:

 folosirea frazelor cu o lungime medie (15-20 de cuvinte)
 paragrafe centrate asupra unei singure idei
 cuvinte înţelese cu siguranţă de
 evitarea exprimării comune, tipică limbajului verbal, a cuvintelor inutile,
redundante
 alegerea cuvintelor încărcate de afectivitate corespunzatoare contextului
de comunicare respectiv, a expresiilor afirmative
 alinierea textului in pagina
o avantajele comunicarii scrise:
 durabilitatea în raport cu forma verbala a comunicării
 textul poate fi văzut/citit de mai multe persoane la un moment dat, sau
mai tarziu - ori de cate ori este cazul
o modul de redactare a mesajului scris:
 formula de introducere
 cuprinsul mesajului:
-ideile principale sunt dezvoltate urmărind o serie de indicatori precum
claritatea, credibilitatea, concizia
 formula de incheiere
b. e-MAIL-ul
Se recomanda:
o font: arial sau times new roman

o font size: 10 sau 12
o scriere normala
ATENTIE: Ø NU MODIFICATI ASPECTUL CUVINTELOR PRIN FOLOSIREA FARA DISCERNAMANT A

FACILITATILE DE SCRIERE OFERITE DE LIMBAJUL ELECTRONIC: v ingrosarea caracterelor v inclinarea
caracterelor v sublinierea cuvintelor v marcarea culorata a literelor, cuvintelor, frazelor v fonturi
exagerate/anormale v font size exagerat de mari sau mici v folosirea nejustificata a majusculelor, etc,
etc, etc.
Ø Mesajul SCRIS SI transmis PRIN e-mail nu este UN DESEN ARTISTIC !!!
c) COMUNICAREA NON-VERBALĂ
Reprezinta un cumulul de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte dar care pot fi decodificate,
creând înţelesuri.
v Dupa unii autori, in timpul unui dialog:
 ~ 7% din mesaj este transmis prin comunicare verbala

 ~ 38% depinde de cum vorbesti
 ~ 55% din mesaj este transmis prin limbajul corpului
CAT RETINEM LA FINALUL COMUNICARII ...?
Dupa unii autori:
a) 75% dintr-o zi de munca vorbim si ascultam

b) 75% din ceea ce auzim, auzim imprecis, deci auzim precis doar 25%
c) 75% din ce auzim precis , uitam in urmatoarele trei saptamani, deci retinem doar 25%
Prin urmare: Luam ca exemplu un curs de 3 ore ≈ 150 min si iata ce rezulta:
a) a)din cele 150 min, vorbim si ascultam doar 75%, adica ≈ 112.5 min
b) b)din cele 112.5 min, auzim precis doar 25%, adica ≈ 28 min
c) a)din cele 28 min, in urmatoarele trei saptamani retinem doar 25%, adica ≈ 7 min ≈ 5 %
(restul este uitat)
2) TRASATURILE MANAGERULUI
1. RESPECTUL
2. RESPONSABILITATEA
3. COMPETENTA
1. RESPECTUL
DEX: v Atitudine sau sentiment de stimă, de considerație sau de prețuire deosebită față de cineva sau
de ceva.
Respectul se maniferta faţa de:
vpropria persoana v companie v sefi v colegi v subalterni

vrespectul subalternilor SE CASTIGA !
vopusul respectului este LIPSA DE RESPECT !
2. RESPONSABILITATEA
DEX: v Obligația de a efectua un lucru, de a răspunde, de a da socoteală de ceva, de a accepta și suporta

consecințele.
Responsabilitatea se exercita faţa de:
vpropriile actiuni
vactiunile echipei sale
vactiunile subalternilor
vopusul responsabilitatii este FUGA DE RASPUNDERE !
3. COMPETENTA
DEX: v Capacitatea cuiva de a se pronunța asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoașteri adânci a
problemei în discuție.
Competenta se dobandeste parcurgand doua etape:
vStudiul teoretic: facultate, carti, cursuri de perfectionare/specializare

vExperienta practica: lucrul intr-un santier naval (……in productie!!!)
vOpusul competentei este INCOMPETENTA !
3) FUNCTIILE MANAGEMENTULUI PROBARII INSTALATIILOR NAVALE
1. PLANIFICAREA PROBARII INSTALATIILOR NAVALE

2. ORGANIZAREA PROBARII INSTALATIILOR NAVALE
3. COORDONAREA PROBARII INSTALATIILOR NAVALE
4. CONTROLUL PROBARII INSTALATIILOR NAVALE
1. PLANIFICAREA PROBARII INSTALATIILOR NAVALE
Este procesul de stabilire a obiectivelor si a tot ceea ce tine de atingerea acestora.

Managerul decide:
vce trebuie făcut pentru realizarea obiectivului

vcând trebuie actionat
vcum anume se vor derula activitatile
vunde anume vor fi desfasurate activitatile
vcine va fi implicat
vce resurse sunt necesare
vresurse:
– materiale
– umane (forta de munca).
2. ORGANIZAREA PROBARII INSTALATIILOR NAVALE
Este procesul de:
I. structurare
II. alocare
III. utilizare , a resurselor pentru atingerea obiectivelor stabilite.
vresurse:
– materiale
– umane (forta de munca).
3. COORDONAREA PROBARII INSTALATIILOR NAVALE
Este procesul de
1. mobilizare
2. Motivare
3. dirijare ,a resurselor umane (forta de munca) pentru atingerea obiectivelor.
4. CONTROLUL PROBARII INSTALATIILOR NAVALE
Este procesul de:
I. monitorizare a realizării obiectivelor;

II. ii. adoptare a unor acţiuni proactive sau corective cu caracter de reglare sistemică.
Controlul se face in doua moduri:
 vcontinuu, pe fluxul de productie

– recomandat la probarea nave
vsecvential, la sfarsitul unei etape de productie.
Relaţia dintre funcţiile managementului PROBARII INSTALATIILOR NAVALE

CAPITOLUL II PLANIFICAREA PROBARII INSTALATIILOR NAVALE
1) DOCUMENTATIA NECESARA LA PROBAREA INSTALATIILOR NAVALE
2) GRAFICUL DETALIAT DE PROBE
1) DOCUMENTATIA NECESARA LA PROBAREA INSTALATIILOR NAVALE
1. CONTRACTUL NAVEI
2. DOCUMENTATIA ANEXA LA CONTRACT (DAC)
3. SCHEMELE FUNCTIONALE ALE INSTALATIILOR
4. INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
5. CARTILE TEHNICE ALE AGREGATELOR
6. PROGRAMUL sau “CARTEA” DE PROBE
1. CONTRACTUL NAVEI
– Contractul este acordul între două sau mai multe persoane cu intenția de a constitui, modifica
sau stinge un raport juridic.
– Contractele se intocmesc in scris, desi pot exista si intelegeri contractuale verbale.
– Părțile pot fi persoane fizice sau persoane juridice.
– Elementele unui contract definesc in principal drepturile si obligatiile partilor contractante.
Remediul pentru încălcarea contractului pot fi „daunele”, sub formă de compensare în bani sau
specificate de instanță și puse în aplicare printr-un ordin.
1. CONTRACTUL NAVEI
 – ARTICOLUL 1 - SUBIECTUL CONTRACTULUI

 – ARTICOLUL 2 - CLASIFICARE
 – ARTICOLUL 3 - PRETUL DE VANZARE
 – ARTICOLUL 4 - TAXE, COMISIOANE
 – ARTICOLUL 5 - TERMENE DE PLATA
 – ARTICOLUL 6 - LIVRARE SI ACCEPTARE
 – ARTICOLUL 7 - LIVRARILE CLIENTULUI
 – ARTICOLUL 8 - SUPRAVEGHEREA PE DURATA CONSTRUIRII
 – ARTICOLUL 9 - DISCREPANTE SI MODIFICARI
 ARTICOLUL 10 – SUBCONTRACTAREA
 ARTICOLUL 11 – PROPRIETATEA INTELECTUALA SI INDUSTRIALA
 ARTICOLUL 12 – GARANTIEA
 ARTICOLUL 13 - RISC SI ASIGURARE
 ARTICOLUL 14 - FORTA MAJORA
 ARTICOLUL 15 - DIVERSE
Este formata dintr-un set de informatii scrise care transpun in detaliu obiectul Contractului.
DAC-ul ofera raspunsuri la intrebari de genul urmator:
I. Ce trebuie facut
II. Cum trebuie facut
III. Cu ce trebuie facut
IV. Cand trebuie facut
Anexa 1
1. SPECIFICATIA DE CONSTRUCTIE
2. MANUALUL CALITATII
3. GRAFICUL DE CONSTRUCTIE SI LIVRARE
4. PLANUL DE INSPECTIE 5. SPECIFICATIA DE VOPSIRE
5. LISTA DE DEMARCATIE “CLIENT - SANTIER”
6. GRAFICUL LIVRARILOR CLIENTULUI
7. LISTA DE DESENE
8. PLANUL GENERAL DE AMENAJARI SI DESENELE PRINCIPALE DE CONSTRUCTIE
9. DIAGRAMA DE ORGANIZARE A PROIECTULUI.
Ø Anexa 1
Ø Anexa 2 Protocolul de livrare acceptare
Ø Anexa 3 Certificat de constructie
Ø Anexa 4 Factura de livrare
Ø Anexa 5 Certificat de radiere
Ø Anexa 6 Certificat de garantie
Ø Anexa 7 Certificat de proprietate
3. SCHEMELE FUNCTIONALE ALE INSTALATIILOR
- Sunt intocmite de catre proiectantul navei - Sunt prezentate pe hartie sau electronic, sub forma de
desene/planuri
Schemele functionale contin:
i. Informatii grafice (desene) despre constructia si functionarea instalatiilor

ii. Conditii tehnice si/sau functionale impuse de catre Clasa, Client sau proiectant.
4. INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
- Sunt intocmite de catre proiectantul navei sau de catre departamentul tehnic al santierului naval
- Sunt prezentate pe hartie sau electronic, sub forma de text
- Atunci cand este cazul textul este insotit de scheme/desene explicative
Instructiunile tehnologice contin:
i. Informatii scrise (text, scheme/desene) despre constructia si functionarea instalatiilor.

Aceste Informatii completeaza sau suplinesc ceea ce se gaseste in schemele functionale ale
instalatiilor
ii. Conditii tehnice si/sau functionale impuse de catre Clasa, Client sau proiectant.
5. CARTILE TEHNICE ALE AGREGATELOR
- Sunt intocmite si respectiv livrate de catre furnizorul agregatului

- Sunt prezentate pe hartie sau electronic, sub forma de text
- Atunci cand este cazul textul este insotit de scheme/desene explicative
Cartile tehnice contin informatii despre:
a. Constructia agregatui:
i. Caracteristici dimensionale
ii. Parti componente
b. Functionarea agregatului
i. Parametri functionali realizati la standul de probe
ii. Parametri de reglare, respectiv valorile minime sau maxime admisibile de functionare
iii. Fluidele de lucru impuse de catre furnizorul agregatului
c. Reguli de depozitare
d. Reguli de intretinere si conservare
e. Piese de rezerva
f. Conditii de garantie
g. Informatii despre furnizorul agregatului.
6. PROGRAMUL sau “CARTEA” DE PROBE
a) ROLUL PROGRAMULUI DE PROBE

b) CONTINUTUL PROGRAMULUI DE PROBE
a) ROLUL PROGRAMULUI DE PROBE
Programul de probe este intocmit de catre proiectantul navei.
Programul de probe explica prin cuvinte, detaliat, cum anume vor decurge probele:
a. Ce anume este probat

b. Ce conditii tehnice si/sau functionale sunt impuse de catre Clasa, Client sau
proiectant
c. Care este durata probelor, pe etape/parti componente ale instalatiei
d. Ce inregistrari vor fi facute.
b) CONTINUTUL PROGRAMULUI DE PROBE
1. Denumirea instalatiei
2. Numarul planului instalatiei
3. Partile componente/agregatele care sunt probate in cadrul instalatie
4. Parametri nominali de functionare ai partilor componente/agregatelor care sunt probate in
cadrul instalatiei (stabiliti de proiectant)
5. Parametri nominali de functionare a instalatiei care se probeaza, in ansamblu (stabiliti de
proiectant) 6. Operatiile tehnologice, conditiile tehnice si/sau functionale impuse de catre Clasa,
Client sau proiectant, pentru fiecare parte componenta/agregat care se probeaza in cadrul instalatiei
6. Operatiile tehnologice, conditiile tehnice si/sau functionale impuse de catre Clasa, Client sau
proiectant, pentru instalatia care se probeaza, in ansamblu
7. Durata probei pentru fiecare parte componenta/agregat care se probeaza in cadrul instalatiei
8. Durata probei pentru instalatia care se probeaza, in ansamblu
9. Inregistrari impuse de catre Clasa, Client sau proiectant, pentru fiecare parte
componenta/agregat care se probeaza in cadrul instalatiei
10. Inregistrari impuse de catre Clasa, Client sau proiectant, pentru instalatia care se probeaza, in
ansamblu
11. Observatii.
a. ROLUL GRAFICULUI DETALIAT DE PROBE

b. CONTINUTUL GRAFICULUI DETALIAT DE PROBE
a) ROLUL GRAFICULUI DETALIAT DE PROBE
• Graficul detaliat de probe realizeaza transpunerea Programului de probe pe o baza de timp.

• Graficul este intocmit de catre Coordonatorul de probe.
• Este de preferat ca graficul sa fie realizat sub forma diagramei Gantt, prin utilizarea unuia dintre
cele trei posibilitati: • Excel • Microsoft Office_Microsoft Project • Primavera Project Planner
b) CONTINUTUL GRAFICULUI DETALIAT DE PROBE
1. Codul activitatilor
2. Denumirea activitatilor
3. Data de start
4. Data de finish
5. Relatia intre activitati
6. Durata activitatilor.
CAPITOLUL III ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PROBARE A NAVEI

 1)RESURSELE UMANE (FORTA DE MUNCA)
 2)RESURSELE MATERIALE
 3)COSTUL PROBARII NAVEI
 4)ACTIVITATI DE PREGATIRE A PROBELOR
1) RESURSELE UMANE (FORTA DE MUNCA)
1. CALITATEA ECHIPEI DE PROBE

2. STRUCTURA ECHIPEI DE PROBE
1. CALITATEA ECHIPEI DE PROBE
v Cerinte majore:
I. pregatirea profesionala a celor care participa la probe sa fie bazata pe cunostinte teoretice si
practice corespunzatoare activitatilor specifice probarii instalatiilor navale
II. sa satisfaca cerintele tehnice si de calitate ale activitatii prestate
III. sa participe la cursuri de perfectionare, specializari in tara si/sau in strainatate
IV. membrii ehipei de probe sa corespunda din punct de vedere numeric cerintelor activitatii
prestate
2. STRUCTURA ECHIPEI DE PROBE
a) RESPONSABILII
b) INSPECTORII
a) RESPONSABILII
a. PERSONALUL SANTIERULUI NAVAL

b. SUBCONTRACTORII
c. REPREZENTANTII FURNIZORILOR DE AGREGATE
i. COMPONENƮA
ii. ATRIBUTII PRINCIPALE
i. COMPONENƮA
 vINGINERI vTUBULATORIvMECANICI ELECTRICIENI

 vMAISTRI vTUBULATORI vMECANICI vELECTRICIENI
 vMUNCITORI vTUBULATORI vMECANICI vELECTRICIENI
v vPregatirea nava pentru inceperea probelor

v vDesfasurarea activitatilor specifice pentru probarea instalatiilor navale
v vPrezentarea etapele specifice probelor catre Inspectori (Q.C., Clasa, Client)
b. SUBCONTRACTORII
i. COMPONENƮA
b. SUBCONTRACTORII
i. COMPONENƮA
 vINGINERI vTUBULATORIvMECANICI ELECTRICIENI

 vMAISTRI vTUBULATORI vMECANICI vELECTRICIENI
 vMUNCITORI vTUBULATORI vMECANICI vELECTRICIENI
b. SUBCONTRACTORII
v vPregatirea nava pentru inceperea probelor

v vDesfasurarea activitatilor specifice pentru probarea instalatiilor navale
v vPrezentarea etapele specifice probelor catre Inspectori (Q.C., Clasa, Client)
I. COMPONENƮA
II. ATRIBUTII PRINCIPALE
i. COMPONENƮA
v specialisti desemnati pentru fiecare instalatie sau ansamblu functional apartinand agregatului
respectiv
v verificarea respectarii conditiilor de montare a agregatelor

v verificarea respectarii conditiilor de pregatire pentru punere in functie a agregatelor
v participarea la punerea in functie a agregatelor
v participarea la probarea agregatelor
v participarea la prezentarea probelor catre Inspectori (Q.C., Clasa, Client)
v constatarea eventualele avarii ale agregatelor si propunerea masurilor de remediere
v inspectrea si evaluarea situatiile care implica garantia agregatelor avariate
b) INSPECTORII
v REPREZENTANTUL SERVICULUI DE CALITATE
v REPREZENTANTUL REGISTRULUI DE CLASA
v REPREZENTANTUL CLIENTULUI
a. ATRIBUTII
b. MOD DE LUCRU
a. ATRIBUTII
i. Verifica daca instalatiile navei, cat si nava in ansamblu, corespund cerintelor contractuale
ii. Confirma ca instalatiile navei, cat si nava in ansamblu, sunt valide pentru etapa contractuala
urmatoare
iii. Intocmeste documente scrise care valideaza/certifica statusul instalatiilor navei, cat si navei in
ansamblu, in raport cu cerintele contratuale
b. MOD DE LUCRU
i. Participarea la inspectii periodice, pe flux, pe toata durata desfasurarii probarii instalatiilor

navale, conform Programului de Inspectii
ii. Participarea la inspectiile organizate de catre Coordonatorul de probe, conform Progamului de
probe si respectiv Graficului detaliat de probe
2) RESURSELE MATERIALE
1. MATERIALELE DE PROBE SI CONSUMABILE

2. AGREGATELE
3. MATERIALELE AUXILIARE
4. FLUXUL TEHNOLOGIC AL PROBARII NAVEI
1. MATERIALELE DE PROBE SI CONSUMABILE
a. ADMINISTRAREA MATERIALELOR
b. APROVIZIONAREA MATERIALELOR
a) ADMINISTRAREA MATERIALELOR
a. MATERIALELE DE PROBE
b. MATERIALELE CONSUMABILE
a. MATERIALELE DE PROBE
v asigura functionarea agregatelor

v COMBUSTIBILII (motorina, combustibil greu) - pentru motoare principale de propulsie,
Diesel generatoare, caldarine
v ULEIURILE:  Uleiuri pentru ungerea pieselor in miscare  Uleiuri folosite ca fluide de
lucru pentru instalatiile hidraulice  Uleiuri folosite ca fluide de lucru pentru instalatiile de
incalzire tancuri
v UNSORILE - pentru ungerea pieselor in miscare
v ADITIVII - pentru imbunatatirea calitatilor fizico chimice ale combustibililor si uleiurilor
v FLUIDE SPECIALE – pentru subansamble sau parti componente ale unei instalatii (antigel,
etc)
b. MATERIALELE CONSUMABILE
v intra in componenta instalatiilor care vehiculeaza fluide si au ca scop sa asigure buna

functionare a acestora
v pe durata probelor sunt periodic inlocuite dat fiind durata de viata relativ mica a
acestora in raport cu celelalte componente ale instalatiei
v Materiale consumabile pentru filtrare (cartuse filtrante)
v Materiale consumabile folosite ca elemente de etansare (garnituri); etc
b) APROVIZIONAREA MATERIALELOR
a. DOCUMENTE SPECIFICE
b. METODE DE APROVIZIONARE
v SPECIFICATIA DE MATERIALE
v Se intocmeste pe proiecte si respectiv pe nave si contine informatii despre materialul

solicitat:
i. Denumirea materialului
ii. Tipul materialului (date tehnice de identificare)
iii. Cerinte fizico-chimice impuse de proiectant sau de furnizorul echipamentului
iv. Cantitatea necesara pentru probe
v. Data de livare (data cand materialul ajunge in santier)
b. METODE DE APROVIZIONARE
i. METODE IMPUSE DE MOMENTUL IN CARE SE REALIZEAZA APROVIZIONAREA
ii. METODE IMPUSE DE MODUL IN CARE SUNT ADMINISTRATE MATERIALELE APROVIZIONATE
i. METODE IMPUSE DE MOMENTUL IN CARE SE REALIZEAZA APROVIZIONAREA
v Metoda intervalelor de timp fixe

v Metoda cantitatilor fixe – pentru probarea navei
ii. METODE IMPUSE DE MODUL IN CARE SUNT ADMINISTRATE MATERIALELE APROVIZIONATE
v metoda stocurilor
v metoda “just in time” – pentru probarea navei
2. AGREGATELE
a) ROLUL AGREGATELOR
b)DEPOZITAREA AGREGATELOR
a) ROLUL AGREGATELOR
v Agregatele sunt montate pe nava si prin urmare devin parte integranta din nava
v Functionare lor conditioneaza realizarea scopurilor pentru care a fost construita nava
v Pentru functionare utilizeaza materiale de probe si consumabile
v Probarea navei este conditionata de buna functionare a agregatelor
v Garantia unei bune functionari a agregatelor este data, printre altele, de o depozitare
corespunzatoare a acestora
b) DEPOZITAREA AGREGATELOR
a. FACTORII EXTERNI
b. METODE DE DEPOZITARE
a. FACTORII EXTERNI
Cerintele de depozitare ale unui agregat sunt indicate in cartea tehnica a acestuia.
Starea tenhico-calitativa a agregatelor depozitate depinde de o serie de factori externi care trebuie
verificati inainte de a hotara depozitatea in spatiul respectiv.
Se interzice depozitarea agregatelor in spatiile in care factorii externi identificati nu corespund

cerintelor de depozitare impuse de cartea tehnica a agregatului.
In continuare sunt prezentati spre exemplificare cativa factori externi care trebuie verificati inainte de a
hotara depozitatea unui agregat intr-un anumit spatiu de depozitare.
a. FACTORII EXTERNI
i. Particularitatile de amenajare a depozitului

ii. Conditiile de mediu in interiorul depozitului
iii. Influenta conditiilor atmosferice
iv. Particularitatile specifice agregatului
v. Vecinatatea depozitului cu spatiile de productie
i. Particularitatile de amenajare a depozitului
v Acces
v Manevrare
v Stocare
ii. Conditiile de mediu in interiorul depozitului
v Umiditate
v Temperatura
v Praf, mizerie
v Pericol de incendiu
iii. Influenta conditiilor atmosferice
v Soare
v Vant
v Ploaie
v Zapada
v Inundatii
iv. Particularitatile specifice agregatului
v Instalatie provizorie de incalzire (“stand still heating”)

v Instalatie provizorie de ungere
v Instalatie de racire (antigel)
v. Vecinatatea depozitului cu spatiile de productie
v Agenti corozivi
v Fum
v Lovituri mecanice
v Sudura
v Pericol de incendiu
c. METODE DE DEPOZITARE
I. Depozitare exterioara
II. Depozitare interioara
III. Depozitare la bordul navei
i. Depozitare exterioara
v Depozitarea exterioara a agregatelor este interzisa.
ii. Depozitare interioara
v Se au in atentie FACTORII EXTERNI!
iii. Depozitarea la bordul navei
v Este etapa (starea) in care se afla un echipament din momentul introducerii pe nava si
pana in momentul punerii in functie.
v Este echivalenta cu depozitarea interioara.
v Se au in atentie FACTORII EXTERNI!
3. MATERIALELE AUXILIARE
a) DISPOZITIVELE TEHNOLOGICE
b) PIESELE DE REZERVA
a) DISPOZITIVELE TEHNOLOGICE
a) Dispozitivelor tehnologice suplinesc diverse elemente tehnice care exista in mod normal in
timpul exploatarii navei, dar care din motive obiective nu exista in timpul probelor;
b) Dispozitivele tehnologice creeaza conditiile normale de probare a navei, conform cerintelor
impuse de programul de probe, simuland conditiile tehnice reale de exploatare ale navei.
b) PIESELE DE REZERVA
v Piesele de rezerva au rolul ca intr-un timp relativ scurt sa poata lua locul pieselor
originale care s-au defectat in timpul probelor, astfel incat sa se pastreze continuitatea probelor,
fara a afecta calitatea instalatiei.
v Piesele de rezerva corespund de cele mai multe ori acelor elemente din agregat care se
defecteaza cel mai usor (conform statisticilor furnizorului).
v In situatia agregatelor care au si elemente in miscare, piesele de rezerva privesc de
regula aceste elemente.
v Piesele de rezerva necesare pentru probe se identifica cu ajutorul urmatoarelor surse de
informatii:
 Cartea tehnica a agregatului
Contractul dintre santier si furnizorul agregatului
Contractul dintre santier si clientul navei.
4. FLUXUL TEHNOLOGIC AL PROBARII INSTALATIILOR NAVALE
FLUXUL TEHNOLOGIC reprezinta succesiunea operatiilor tehnologice prin care trec materiile prime,
materialele, semifabricatele, subansamblele, instalatiile navei, etc. in procesul de fabricatie a navei.
OPERAŢIA TEHNOLOGICĂ este acea parte a procesului tehnologic care se îndeplineşte neîntrerupt la un
singur loc de muncă, asupra unuia sau câtorva obiecte ale muncii, de către unul sau câţiva muncitori. O
operaţie poate fi constituită din una sau mai multe faze. Faza este acea parte a operaţiei care se execută
complet cu o sculă sau cu un complet de scule. Faza este formata din una sau mai multe mânuiri.
Mânuirea reprezintă totalitatea mişcărilor efectuate de muncitor în timpul desfăşurării lucrului.
Operaţia tehnologică este elementul de bază al planificării activitatii intr-un santier naval. Pe baza
însumării timpilor diferitelor operaţii se determină necesarul de forţă de muncă, se planifică încarcarea
utilajelor, etc, pentru construirea tuturor navelor din santierul naval.
PROCES TEHNOLOGIC reprezinta un ansamblu de operații tehnologice (mecanice, fizice, chimice) care
prin acțiune simultană sau succesivă transformă materiile prime în bunuri sau realizează asamblarea,
repararea ori întreținerea unei nave.
TEHNOLOGIA reprezinta ansamblul proceselor tehnologice aplicate asupra materiilor prime,

materialelor și datelor pentru realizarea unei nave.
Procesele tehnologice se clasifică după diferite criterii:
v după modul de folosire a utilajelor

v după scopul urmărit
v după procedeul caracteristic care intervine în cursul desfășurării operațiilor.
v după modul de folosire a utilajelor se deosebesc procese tehnologice:
 manuale
 mecanizate
 automatizate
 Mixte.
v după scopul urmărit se deosebesc procese tehnologice:
 de construire
 de montare-demontare
 de încercare
 de întreținere
 de reparare
 de transport, etc.
v după procedeul caracteristic care intervine în cursul desfășurării operațiilor se disting urmatoarele
procese tehnologice:
 mecanice
 termice
 electrice
 chimice
 electrochimice
 termochimice
 Biochimice.
Orice fluxul tehnologic are intrari pe flux si respectiv iesiri de pe flux.
Pentru activitarea de probare
Ø Intrarile pe flux sunt:
vmateriale pentru probe (v combustibili v uleiuri v unsori, etc.)

vmateriale consumabile (v cartuse filtrante v garnituri, etc.)
Ø Iesirile de pe flux pot fi reprezentate de catre:
vparametrii inregistrati in timpul probelor.

3) COSTUL PROBARII INSTALATIILOR NAVALE
1. DEFINITIA COSTULUI
2. CLASIFICAREA COSTURILOR
3. COSTUL NAVEI
1. DEFINITIA COSTULUI
COSTUL (conform DEX) reprezinta suma de bani cheltuită pentru producerea sau cumpărarea unui bun,
efectuarea unei lucrări, prestarea unui serviciu.
COSTUL DE PRODUTIE reprezinta totalul cheltuielilor necesare strict pentru fabricarea unui
bun oarecare, …, pentru probarea unei instalatii navale.
– vCheltuieli (costuri de productie) pentru materiale
– vCheltuieli (costuri de productie) pentru manopera
– vAlte cheltuieli (costuri de productie), cum ar fi spre exemplu cele pentru asigurarea
calitatii
 Cheltuieli (costuri de productie) pentru SDV-uri
 Cheltuieli (costuri de productie) pentru pregatirea fortei de munca.
a) DUPA MODUL DE IDENTIFICARE A CONSUMULUI DE RESURSE

b) DUPA DEPENDENŢA COSTURILOR FAŢĂ DE VARIAŢIA NIVELULUI DE ACTIVITATE
c) COSTURI COMBINATE
a) DUPA MODUL DE IDENTIFICARE A CONSUMULUI DE RESURSE
a. COSTURI DIRECTE--sunt costurile pentru care echivalentul valoric al consumurilor de

rersurse poate fi identificat
b. COSTURILE INDIRECTE – sunt costurile pentru care echivalentul valoric al consumurilor
de resurse nu se regăseşte în costul produsului, decât după calcule ulterioare
i. ex.costul administraţiei generale.
b) DUPA DEPENDENŢA COSTURILOR FAŢĂ DE VARIAŢIA NIVELULUI DE ACTIVITATE
a. COSTURI VARIABILE--consumul de resurse se modifică în acelaşi sens şi într-o

anumită proporţie cu volumul producţiei fizice
b. COSTURILE FIXE---consumul de resurse nu se modifică la o variaţie a nivelului
activităţii, ci rămâne constant.
c) COSTURI COMBINATE
a. COSTURI DIRECTE VARIABILE – cuprind cheltuielile care se regăsesc în costul

produsului şi depind de variaţia nivelului de activitate:
i. cheltuieli cu materii prime direct consumate
ii. cheltuieli cu manopera directă
b. COSTURI INDIRECTE VARIABILE – cuprind cheltuielile comune mai multor
produse, fără a putea fi alocate direct costului unui anumit produs, si care care se
modifică la o variaţie a volumului de activitate ex. cheltuieli cu întreţinerea curentă a
utilajelor productive
c. COSTURI DIRECTE FIXE 2. cuprind cheltuielile care pot fi alocate direct în costul
unui produs, si care sunt independente de volumul de activitate 2. ex. cheltuielile cu
amortizarea unui utilaj specializat care deserveşte un singur produs
d. COSTURI INDIRECTE FIXE b. cuprind cheltuielile care formează o masă comună
de cheltuieli care după o analiză temeinică se regăsesc în costul produsului, si care nu se
modifică în funcţie volumul activităţii • cheltuielile de administrare a sectoarelor
productive.
a) COSTUL NAVEI
a) RELATIA COST – PRET
b) REDUCEREA COSTURILOR
a) RELATIA COST – PRET

PRETUL NAVEI
 Categorie economică reprezentând expresia bănească a valorii unei navei

 Sumă de bani pe care trebuie să o plătească cumpărătorul pentru achiziționarea unei
nave
PRETUL NAVEI = COST NAVEI + PROFITUL
PROFITUL (CASTIGUL sau BENEFICIUL) reprezinta suma de bani cu care ramane santierul dupa vanzarea
navei si achitarea tuturor cheltuielilor cauzate de constructia acesteia.
PROFITUL (CASTIGUL sau BENEFICIUL) = PRETUL NAVEI - COSTUL NAVEI
CONCLUZII
– Daca: COSTUL navei scade

– Atunci: PROFITUL creste
– Rezulta ca: santierul naval devine atractiv pe piata constructiilor de nave
– Daca: COSTUL navei = PRETUL navei

– Atunci: PROFITUL = 0
– Rezulta ca: santierul naval nu are fonduri pentru dezvoltare/investitii motiv pentru care
santierul naval va pierde clienti;
– Daca: COSTUL navei > PRETUL navei

– Atunci: PROFITUL < 0
– Rezulta ca: santierul naval inregistreaza pierderi financiare care pot conduce la faliment.
v Are drept scop principal cresterea PROFITULUI (CASTIGULUI sau BENEFICIULUI)

v Reducerea costurilor va fi facuta in asa fel incat sa fie respectate standardele de calitate
cat si toate celelalte cerinte contractuale ale navei
vRespectarea standardului de calitate si a celorlalte cerinte contractuale asigura
satisfactia clientului! Clientul revine cu o noua comanda! SANTIERUL NAVAL SE MENTINE PE
PIATA CONSTRUCTIILOR DE NAVe
DIRECTII DE REDUCERE A COSTURILOR PROBARII INSTALATIILOR NAVALE
a. REDUCEREA CHELTUIELILOR (COSTURILOR DE PRODUCTIE) PENTRU MATERIALE (MATERIALE DE

PROBE SI CONSUMABILE)
b. REDUCEREA CHELTUIELILOR (COSTURILOR DE PRODUCTIE) PENTRU MANOPERA ALOCATA
c. REDUCEREA CHELTUIELILOR DIVERSE (COSTURILOR DE PRODUCTIE), CUM AR FI SPRE EXEMPLU
CELE DERIVATE DIN ASIGURAREA CALITATII
a. REDUCEREA CHELTUIELILOR (COSTURILOR DE PRODUCTIE) PENTRU MATERIALE (MATERIALE DE

PROBE SI CONSUMABILE)
Directii posibile:
i. i. Preintampinarea aparitiei defectelor

vPregatirea judicioasa a probelor
vRespectarea cerintelor furnizorului :
vDepozitare vMontare vIntretinere vPregatire pentru punere in functie
vPunere in functie vProbare
ii. Identificarea posibilitatilor de reducere a consumurilor inutile
vRespectarea programului de probe (durata probelor, materialele indicate)
vRespectarea graficului de probe (durate).
b. REDUCEREA CHELTUIELILOR (COSTURILOR DE PRODUCTIE) PENTRU MANOPERA ALOCATA
Directii posibile:
i. Preintampinarea aparitiei defectelor

v vPregatirea judicioasa a probelor
vRespectarea cerintelor furnizorului:
vDepozitare vMontare vIntretinere vPregatire pentru punere in
functie vPunere in functie vProbare
ii. Identificarea posibilitatilor de reducere a consumurilor inutile
vRespectarea programului de probe (durata probelor, materialele indicate)
vRespectarea graficului de probe (durate).
c. REDUCEREA CHELTUIELILOR DIVERSE (COSTURILOR DE PRODUCTIE), CUM AR FI SPRE EXEMPLU CELE

DERIVATE DIN ASIGURAREA CALITATII
Directii posibile:
v vEconomii datorate utilizarii sculelor si dispozitivelor performante

v vEconomii datorate utilizarii fortei de munca pregatita.
4) ACTIVITATI DE PREGATIRE A PROBELOR
1. CONDITII IMPUSE PENTRU INCEPEREA PROBELOR

2. VERIFICAREA ETANSEITATII
3. VERIFICAREA CONTINUITATII SI INTEGRITATII CABLURILOR INSTALATIILOR
ELECTRICE
4. ALIMENTAREA CU CURENT DE LA MAL A TABLOULUI PRINCIPAL DE DISTRIBUTIE
5. PUS IN FUNCTIE INSTALATIA DE ILUMINAT
6. DETERMINAREA CAPACITATII TANCURILOR
7. CURATAREA INSTALATIILOR
8. AMBARCAREA MATERIALELOR PENTRU PROBE
1. CONDITII IMPUSE PENTRU INCEPEREA PROBELOR
a) CONDITII PRIVIND STAREA FIZICA A NAVEI

b) CONDITII PRIVIND CURATENIA PE NAVA
c) CONDITII PRIVIND SIGURANTA NAVEI
a) CONDITII PRIVIND STAREA FIZICA A NAVE
a. CONDITII IMPUSE CORPULUI NAVEI

b. CONDITII IMPUSE INSTALATIILOR NAVEI
c. CONDITII IMPUSE LUCRARILOR DE AMENAJARI
d. CONDITII IMPUSE CAILOR DE ACCES
a. CONDITII IMPUSE CORPULUI NAVEI
i. Finalizarea tuturor lucrarilor de montare si sudare a elementelor constructive ale corpului navei:
punti, pereti, bordaje, elemente de osatura, etc.
ii. Lansarea la apa a navei.
b. CONDITII IMPUSE INSTALATIILOR NAVEI
i. Montarea agregatelor
ii. Montarea tablourilor electrice de comanda si control
iii. Montarea tevilor
iv. Montarea aparaturii de masura si control
v. Conectarea tevilor la agregrate
vi. Conectarea aparaturii de masura si control
vii. Derularea si montarea cablurilor electrice pe trasee electrice principale si secundare
viii. Conectarea cablurilor electrice la agregate, tablouri electrice, aparatura de masura si control ix.
Inchis tancurile si rezervoarele.
c. CONDITII IMPUSE LUCRARILOR DE AMENAJARI
v Finalizarea tuturor lucrarilor de amenajari
i. Finalizarea lucrarilor de vopsitorie

ii. Finalizarea lucrarilor de izolatii
iii. Finalizarea lucrarilor de captuseli
iv. Finalizarea lucrarilor de izolare si acoperire punti
v. Finalizarea lucrarilor de mobilier, tamplarie.
d. CONDITII IMPUSE CAILOR DE ACCES
v Amenajarea/montarea tuturor cailor de acces
i. Montarea usilor
ii. Montarea ferestrelor
iii. Montarea hublourilor
iv. Amenajarea deschiderilor in punti
v. Amenajarea lifturilor
vi. Amenajarea platformelor mobile
vii. Amenajarea platformelor fixe
viii. Montarea paiolului
ix. Montarea pasarelelor
x. Montarea scarilor
xi. Montarea treptelor
xii. Montarea balustrazilor
xiii. Montarea mainilor curente.
b) CONDITII PRIVIND CURATENIA PE NAVA
a. CE ANUME SE INDEPARTEAZA PRIN CURATENIE

b. UNDE ANUME SE FACE CURATENIE
a. CE ANUME SE INDEPARTEAZA PRIN CURATENIE
v Tot ceea ce nu are legatura cu activitatea de probare si implicit cu nava.

v vDe exemplu:
o Praful ii. Mizeria, gunoaiele iii. Resturile de la procesele tehnologice anterioare
iv. Sculele, dispozitivele inutile momentului v. Schelele inutile momentului vi. Agregatele
inutile momentului vii. Instalatiile inutile momentului viii. Materialele inutile
momentului ix. Orice alt obiect care nu are ce cauta in acel loc, pe nava.
b. UNDE ANUME SE FACE CURATENIE
v Peste tot, in toate spatiile de pe nava.

v vDe exemplu:
o In interiorul agregatelor, tablourilor electrice ii. In jurul agregatelor, tablourilor
electrice iii.Pe si sub agregate, tablouri electrice iv.In instalatiile cu tubulaturi v. In tancuri
si rezervoare vi.In spatiile libere (void-uri) vii.In spatiile de locuit, cabine viii.In santine
ix.Pe caile de acces.
c) CONDITII PRIVIND SIGURANTA NAVEI
a. CONDITII PRIVIND PAZA CONTRA INCENDIILOR

b. CONDITII IMPUSE DE REGULILE DE NAVIGATIE
a. CONDITII PRIVIND PAZA CONTRA INCENDIILOR
v Are ca scop prevenirea aparitiei, extinderii si respectiv stingerea incendiilor de orice natura (cauza)
I. Instalarea unei instalatii provizorii de stins incendiul cu apa, alimentata de la instalatia de

stins incendiu a santierului
ii. Instalarea stingatoarelor provizorii de stins incendiul cu spuma
iii. Instalarea stingatoarelor provizorii de stins incendiul cu CO2
iv. Instalarea stingatoarelor provizorii de stins incendiul cu pulberi
v. Amplasarea unui panou cu mijloace de interventie in caz de incendiu: lopeti, galeti, nisip,
furtunuri de incendiu si racorduri corespunzatoare
vi. Existenta pompierului de serviciu.
b. CONDITII IMPUSE DE REGULILE DE NAVIGATIE
v Asigurarea conditiilor de stationare la cheu si respectiv de navigatie, conform cerintelor regulilor de

navigatie
I. Pe durata probelor de cheu

II. Pe durata probelor de mare.
2. VERIFICAREA ETANSEITATII
a) SCOP
b) ETAPE DE LUCRU
a) SCOP
v Identificarea defectelor de material sau de executie care ar putea cauza scurgerea fluidelor din
interiorul tancurilor, rezervoarelor sau tevilor.
b) ETAPE DE LUCRU
a. VERIFICAREA ETANSEITATII TANCURILOR SI REZERVOARELOR

b. VERIFICAREA ETANSEITATII INSTALATIILOR CU TUBULATUR
a. VERIFICAREA ETANSEITATII TANCURILOR SI REZERVOARELOR
 Se introduce aer sub presiune (de la o sursa externa, provizorie, de aer comprimat), la o
presiune relativ mica, 0,2 bar, pentru a nu deforma peretii tancului
v Presiunea de proba (0,2 bar) utilizata la astfel de verificari este indicata in desenul de
executie al tancului sau rezervorului
 Se citeste presiunea aerului la intrarea in tanc/rezervor, cu ajutorul unui manometru
montat intre tanc/rezervor si valvula de izolare a tubulaturii de alimentare cu aer a tancului
v Scaderea presiunii aerului indica existenta unor pori sau fisuri in cordonul de sudura sau
pe suprafata de tabla a tancului/rezervorului
 Se acopera cordoanele de sudura cu un strat de emulsie, preparata cu apa si sapun
v Daca sudura nu este bine executata atunci apar bule de sapun in locurile in care exista
pori sau fisuri
 Zonele neetanse se remediaza conform normelor tehnologice specifice.
b. VERIFICAREA ETANSEITATII INSTALATIILOR CU TUBULATURI
 Tevile se probeaza hidraulic (cu apa) la o presiune de proba indicata de cerintele

societatii de clasificare
 Presiunea de proba = 1,5 x presiunea nominala de lucru a instalatiei;
In cazul in care se decide ca probarea etanseitatii sa fie facuta pneumatic (cu
aer), vor fi luate toate masurile de siguranta specifice, cerute in astfel de cazuri
 Pentru probare, tubulatura se umple cu apa, cu ajutorul unei pompe externe, provizorii,
si se mentine sub presiune circa 20 de minute
 Se citeste presiunea din instalatie cu ajutorul unui manometru montat pe instalatie
 v Scaderea presiunii indica existenta unor pori sau fisuri in cordonul de sudura
sau pe suprafata tevilor, sau existenta unor garnituri defecte
 Zonele cu defect se identifica vizual de-a lungul traseului intregii instalatii - daca proba s-
a facut hidraulic, sau cu apa si sapun - daca proba s-a facut pneumatic
 Se remediaza neetanseitatile conform normelor tehnologice specifice.
3. VERIFICAREA CONTINUITATII SI INTEGRITATII CABLURILOR INSTALATIILOR ELECTRICE

a) SCOP
b) ETAPE DE LUCRU
a) SCOP
v Identificarea cablurilor electrice defecte, care ar putea cauza:

o Disfunctionalitatea instalatiilor electrice
 Lipsa alimentarii cu curent
 Alimentare defectuoasa cu curent
 Scurt circuit
o Incendii
o Electrocutarea personalului care deserveste instalatiile in cauza.
b) ETAPE DE LUCRU
v Verificarea rezistentei de izolatie

 Rezistenta de izolatie este rezistenta masurata intre bornele unui
echipament electric si pamant, sau intre doua conductoare ele unei retele.
 Masurarea rezistentei de izolatie se face in curent continuu. Din cauza valorilor mari
ale rezistentei de izolatie (1010...1020 Ω) sunt necesare tensiuni ridicate (>100 V) si instrumente
sensibile.
 Rezistenta de izolatie se masoara cu megohmmetru.
4. ALIMENTAREA CU CURENT DE LA MAL A TABLOULUI PRINCIPAL DE DISTRIBUTIE
a) SCOP
b) ETAPE DE LUCRU
a) SCOP
Ø Alimentarea navei cu energie electrica pentru functionarea instalatiilor care vor asigura
punerea in functie a Diesel generatoarelor:
 Instalatia de aer comprimat (aer lansare Diesel generatoare)
 Instalatia de santina
 Instalatia de stins incendiu cu apa
 Instalatia de ventilatie
 Semnalizari si protectii
Ø Dupa punerea in functie a Diesel generatoarelor, energia electrica necesara functionarii
tuturor instalatiilor care vor fi probate, va fi produsa de catre Diesel generatoarele navei
Ø Pe perioda de stationare a navei in santier, in momentele in care programul de probe
este intrerupt sau finalizat, nava poate fi alimentata cu energie electrica de la mal, cu conditia
respectarii tuturor parametrilor tehnico-functionali ai instalatiilor alimentate in astfel de conditii.
b) ETAPE DE LUCRU
i. Verificarea circuitelor electrice dintre tabloul principal de distributie si mal

ii. Verificarea aparaturii de masura si control din tabloul tabloul principal de distributie
iii. Verificarea sistemelor de protectie electrica din tabloul tabloul principal de distributie
iv. Verificarea circuitelor electrice dintre tabloul principal de distributie si tablourile electrice ale
agregatelor
v. Verificarea aparaturii de masura si control din tablourile electrice ale agregatelor
vi. Verificarea sistemelor de protectie electrica din tablourile electrice ale agregatelor
vii. Alimentarea cu curent de la mal a tabloului electric.
5. PUS IN FUNCTIE INSTALATIA DE ILUMINAT
a) SCOP
b) ETAPE DE LUCRU
a) SCOP
i. Asigurarea iluminatului de avarie pe nava

ii. Asigurarea iluminatului general pe nava
iii. Asigurarea iluminatului local in toate compartimentele/spatiile de pe
nava.
b) ETAPE DE LUCRU
Nota: in acesta etapa de constructie a navei urmatoarele lucrari sunt deja realizate:
v vmontat elementele de iluminat specifice fiecarui compartiment in parte

v vconectat din punct de vedere electric elementele de iluminat
Etape de lucru:
i. .verificat continuitatea si integritatea instalatiei electrice intre punctele specifice de

distributie a curentului electric: tablouri de distributie, intrerupatoare, prize, elemente de
iluminat
ii. verificat sistemele de protectie si siguranta a instalatiei de iluminat
iii. .introdus curent electric in instalatie si pus in functie iluminatul pe nava.
6. DETERMINAREA CAPACITATII TANCURILOR
a) SCOP
b) ETAPE DE LUCRU
a) SCOP
i. identificarea diferentelor intre capacitatea reala a tancurilor, rezultata in urma constructiei navei,
si capacitatea teoretica a tancurilor, rezultata in urma calculelor efectuate in etapa de proiectare a
navei;
ii. corectarea diferentelor intre capacitatea reala si cea calculata, prin actualizarea TABELELOR DE
SONDE, folosind valorile reale determinate prin masuratori.
TABELUL DE SONDE (CARTEA DE SONDE)

v vEste intocmit de proiectantul navei;
v vContine seturi de tabele distincte, alocate fiecarui tanc in parte;
TABELUL DE SONDE (CARTEA DE SONDE)
v vEste intocmit de proiectantul navei;

v vContine seturi de tabele distincte, alocate fiecarui tanc in parte
v vFiecare set (corespunzator unui anumit tanc) este compus din tabele intocmite pentru
diferite situatii de asieta:
Ø Nava apupata
 vDiferenta de pescaj [m]: -0,5; -1; -1,5; -2
Ø Nava pe chila dreapta
Ø Nava aprovata
 vDiferenta de pescaj [m]: 0,5; 1; 1,5; 2
vPentru fiecare situatie de asieta, volumul de lichid din tanc este calculat secvential, pentru fiecare
diviziune a sondei (exemplu: din 0,1 in 0,1 m).
b) ETAPE DE LUCRU
i. Se introduce lichid (apa potabila, motorina, combustibil greu, ulei) in tanc, cu ajutorul unei
pompe
ii. Se determina prin masuratori periodice, cu ajutorul unui debitmetru, cantitatea de lichid
introdusa in tanc (m3):
Ø debitul de lichid introdus in tanc (m3/min)
Ø timpul intre doua masuratori (min)
iii. Periodic, in momentul citirii debitului si timpului, se citeste indicatia sondei tancului respectiv
(m3)
iv. Se inregistreaza valorile citite la un moment dat: cantitatea de lichid introdusa in tanc si respectiv
indicatia sondei
v. Se intra in tabelul de sonde si pentru valoari identice ale sondei (cele din tabelul de sonde si
respectiv cele citite la nava) se compara intre ele valorile cantitatii de lichid:
Ø » Cantitatea introdusa in tanc (masurata cu debitmetrul)
Ø » Cantitatea inscrisa de catre proiectant in tabelul de sonde
vi. Se corecteaza tabelele de sonde: in coloana destinata cantitatii de lichid se inlocuieste valoarea
calculata de proiectant cu valoarea masurata la nava (cu debitmetrul).
7. CURATAREA INSTALATIILOR
a) CURATAREA INSTALATIEI DE AER COMPRIMAT

b) CURATAREA INSTALATIEI DE RACIRE
c) CURATAREA INSTALATIEI DE COMBUSTIBIL
d) CURATAREA INSTALATIEI DE ULEI
a) CURATAREA INSTALATIEI DE AER COMPRIMAT
Ø EXEMPLU: CURATAREA INSTALATIEI DE AER LANSARE A MOTORULUI PRINCIPAL DE PROPULSIE

CURATAREA INSTALATIEI DE AER LANSARE A MOTORULUI PRINCIPAL DE PROPULSIE
a. MATERIALE NECESARE
b. ETAPE DE LUCRU
i. Sursa externa, provizorie, de aer comprimat dezumidificat (presiune min.10 bari)

ii. Furtunuri provizorii de legatura pentru conectarea la elementele instalatiei.
b. ETAPE DE LUCRU
i. CURATAT INTERIORUL BUTELIILOR DE AER COMPRIMAT

ii. CURATAT INTERIORUL TUBULATURII DE AER COMPRIMAT
i. CURATAT INTERIORUL BUTELIILOR DE AER COMPRIMAT
Ø se dechide gura de vizitare a buteliei

Ø se curata interiorul buteliei prin indepartarea eventualelor impuritati/mizerii/praf, cu
ajutorul unei carpe nescamosabile
Ø se inchide etans gura de vizitare a buteliei.
ii. CURATAT INTERIORUL TUBULATURII DE AER COMPRIMAT
A. TUBULATURA DE AER COMPRIMAT DINTRE COMPRESORUL DE AER COMPRIMAT AL

NAVEI SI BUTELIA DE AER LANSARE MOTOR PRINCIPAL DE PROPULSIE
B. TUBULATURA DE AER COMPRIMAT DINTRE BUTELIA DE AER LANSARE MOTOR PRINCIPAL
DE PROPULSIE SI MOTORUL PRINCIPAL DE PROPULSIE
A. TUBULATURA DE AER COMPRIMAT DINTRE COMPRESORUL DE AER COMPRIMAT AL NAVEI SI

BUTELIA DE AER LANSARE MOTOR PRINCIPAL DE PROPULSIE
Ø se decupleaza legaturile de pe compresorul de aer comprimat al navei si respectiv de pe

butelia de aer lansare motor principal de propulsie;
Ø cu ajutorul furtunurilor provizorii de face legatura intre tubulatura de aer comprimat
(indicata mai inainte) si compresorul provizoriu de aer comprimat;
Ø se introducere in instalatie aer comprimat dezumidificat sub presiune (min.10 bari)
furnizat de compresorul provizoriu de aer comprimat, pana cand tubulatura ramane curata;
Ø se refac legaturile initiale ale instalatiei.
B. TUBULATURA DE AER COMPRIMAT DINTRE BUTELIA DE AER LANSARE MOTOR PRINCIPAL DE

PROPULSIE SI MOTORUL PRINCIPAL DE PROPULSIE
A. se decupleaza legaturile de pe motorul principal de propulsie;

B. se porneste compresorul de aer comprimat al navei (la momentul potrivit);
C. se umple butelia de aer lansare motor principal de propulsie;
D. se deschide valvula de aer lansare si se trimite din butelie, in instalatie, aer comprimat
dezumidificat sub presiune (min.10 bari), pana cand tubulatura ramane curata;
E. se refac legaturile initiale ale instalatiei.
b) CURATAREA INSTALATIEI DE RACIRE
Ø EXEMPLU: CURATAREA INSTALATIEI DE RACIRE A MOTORULUI PRINCIPAL DE PROPULSIE
CURATAREA INSTALATIEI DE RACIRE A MOTORULUI PRINCIPAL DE PROPULSIE
b. ETAPE DE LUCRU
h. Rezervor provizoriu cu apa dedurizata

iii. Rezervor provizoriu pentru substante chimice de curatare si neutralizare
iv. Pompa provizorie de circulatie
v. Filtru provizoriu + elemente filtrante (caracteristicile sunt indicate de catre furnizorul
motorului principal de propulsie)
vi. Furtunuri provizorii de legatura a elementelor in instalatie
vii. Instalatie provizorie de incalzire a apei.
b. ETAPE DE LUCRU
i. Se deconecteaza tubulatura de racire de la schimbatorul de caldura, pompa de racire a navei si

chesonul de apa de mare (chesonul kingston)
iii. Cu ajutorul furtunurilor provizorii se conecteaza la tubulatura de racire: rezervorul provizoriu cu
apa dedurizata, filtrul provizoriu si pompa provizorie de circulatie
iv. Se pregateste amestecul de spalare (apa dedurizata, substante chimice de curatare si
neutralizare)
v. Se incalzeste amestecul de spalare (max.500C)
vi. Se circula amestecul de spalare, prin instalatie vi. Se verifica calitatea spalarii • Analiza fizico-
chimica
vii. Se reia circuitul de spalare daca analiza fizico-chimica indica contaminarea amestecului de
spalare
viii. Curatarea instalatiei (circuitul de “spalare”) este finalizata atunci cand rezultatul analizei fizico-
chimica se incadreaza in limitele de toleranta impuse de standardele contractuale si de catre
furnizorul agregatului
ix. Se reface instalatia navei.
c) CURATAREA INSTALATIEI DE COMBUSTIBIL
Ø EXEMPLU: CURATAREA INSTALATIEI DE COMBUSTIBIL A MOTORULUI PRINCIPAL DE PROPULSIE
CURATAREA INSTALATIEI DE COMBUSTIBIL A MOTORULUI PRINCIPAL DE PROPULSIE
b. ETAPE DE LUCRU
j. Rezervor provizoriu pentru combustibil

ii. Combustibil
iii. Pompa provizorie de circulatie
iv. Filtru provizoriu + elemente filtrante (caracteristicile sunt indicate de catre furnizorul
v. Furtunuri provizorii de legatura a elementelor in instalatie
vi. Instalatie provizorie de incalzire a combustibilului.
b. ETAPE DE LUCRU
i. Se deconecteaza tubulatura de combustibil de la motorul principal de propulsie si de la tancul de

combustibil al navei
ii. Cu ajutorul furtunurilor provizorii se conecteaza la tubulatura de combustibil rezervorul
provizoriu de combustibil, filtrul provizoriu si pompa provizorie de circulatie
iii. Se incalzeste combustibilul (max.500C)
iv. Se circula combustibilul prin instalatie
v. Se verifica filtrul de combustibil • Se inlocuieste elementul filtrant daca presiunea
combustibilului la intrarea in filtru este mai mare decat cea de la iesirea din filtru
vii. Se verifica continutul de impuritati din combustibil • Analiza fizico-chimica
viii. Se reia circuitul de spalare daca analizele indica prezenta impuritatilor in combustibil
ix. Curatarea instalatiei (circuitul de “spalare”) este finalizata atunci cand rezultatul analizei
fizico-chimica se incadreaza in limitele de toleranta impuse de standardele contractuale si de
catre furnizorul agregatului
x. Se reface instalatia navei
xi. Se curata interiorul tancului de combustibil.
d) CURATAREA INSTALATIEI DE UNGERE
Ø EXEMPLU: CURATAREA INSTALATIEI DE ULEI UNGERE A MOTORULUI PRINCIPAL DE PROPULSIE
CURATAREA INSTALATIEI DE ULEI UNGERE A MOTORULUI PRINCIPAL DE PROPULSIE
b. ETAPE DE LUCRU
i. Rezervor provizoriu pentru ulei

ii. Ulei
iii. Pompa provizorie de circulatie
iv. Filtru provizoriu + elemente filtrante (caracteristicile sunt indicate de catre furnizorul
v. Furtunuri provizorii de legatura a elementelor in instalatie
vi. Instalatie provizorie de incalzire a uleiului.
b. ETAPE DE LUCRU
i. Se deconecteaza tubulatura de ulei ungere de la motorul principal de propulsie si de la
tancul de ulei al navei
ii. Cu ajutorul furtunurilor provizorii se conecteaza la tubulatura de ulei ungere rezervorul
provizoriu de ulei, filtrul provizoriu si pompa provizorie de circulatie
iii. Se incalzeste uleiul (max.800C)
iv. Se circula uleiul prin instalatie
v. Se verifica filtrul de ulei • Se inlocuieste elementul filtrant daca presiunea uleiului la
intrarea in filtru este mai mare decat cea de la iesirea din filtru
vi. Se verifica continutul de impuritati din ulei • Analiza fizico-chimica
vii. Se reia circuitul de spalare daca analizele indica prezenta impuritatilor in ulei
viii. Curatarea instalatiei (circuitul de “spalare”) este finalizata atunci cand rezultatul analizei
fizico-chimica se incadreaza in limitele de toleranta impuse de standardele contractuale si de
catre furnizorul agregatului
ix. Se reface instalatia navei
x. Se curata interiorul tancului de ulei.
8. AMBARCAREA MATERIALELOR PENTRU PROBE
a) MONTAREA FILTRELOR PENTRU PROBE

b) AMBARCAREA ULEIURILOR SI COMBUSTIBILILOR
a) MONTAREA FILTRELOR PENTRU PROBE
ETAPE DE LUCRU
a. Verificarea carcasei filtrului

i. legaturile cu instalatia din care face parte
ii. etanseitatea
iii. aparatura de masura si control
  manometre (intrare/iesire)
 presostat diferential
b. Verificarea elementului filtrant
i. caracteristici (finetea de filtrare)
ii. elemente de rezerva (filtre aer  filtre apa  filtre ulei  filtre
combustibil
c. Montarea elementului filtrant.
b) AMBARCAREA ULEIURILOR SI COMBUSTIBILILOR
b. ETAPE DE LUCRU
SPECIFICATIA DE ULEIURI SI COMBUSTIBILI
 Este intocmita de catre proiectantul navei

 Se foloseste la administrarea uleiurilor si combustibililor, incepand de la faza de comandare a
acestora si pana la finalizarea probelor
 Contine informatii despre uleiurile si combustibilii necesari tuturor instalatiilor de pe nava:
i. Denumirea agregatului/instalatiei
ii. Numarul de plan
iii. Fabricantul agregatului
iv. Furnizorul agregatului (daca este cazul)
v. Denumirea uleiului/combustibilului
vi. Tipul uleiului/combustibilului
i. vii.Caracteristicile fizico-chimice ale uleiului/combustibilului
ii. viii.Furnizorul uleiului/combustibilului
iii. Cantitatea necesara pentru functionarea agregatului/instalatiei pe durata probelor de
cheu si de mare
iv. Recomandari speciale (daca este cazul).
b. ETAPE DE LUCRU
i. VERIFICAREA CERTIFICATELOR DE CALITATE

i. EFECTUAREA ANALIZELOR FIZICO-CHIMICE SI VERIFICAREA REZULTATELOR
ii. VERIFICAREA TANCURILOR DESTINATE ULEIURILOR SI COMBUSTIBILILOR.
i. VERIFICAREA CERTIFICATELOR DE CALITATE
v Certificatele de calitate insotesc marfa livrata santierului naval (combustibili sau uleiuri)
v Verificarea are ca scop sa identifice eventualele necorelari intre ceea ce a fost comandat
si ceea ce a fost livrat (scriptic), din puncul de vedere al caracteristicilor fizico-chimice
v Orice necorelare poate afecta programul de probe.
ii. EFECTUAREA ANALIZELOR FIZICO-CHIMICE SI VERIFICAREA REZULTATELOR
v Analizele au ca scop sa identifice eventualele necorelari intre ceea ce a fost comandat si

ceea ce a fost livrat (fizic), din puncul de vedere al caracteristicilor fizicochimice.
v Orice necorelare poate afecta programul de probe.
VERIFICAREA TANCURILOR DESTINATE ULEIURILOR SI COMBUSTIBILILOR
o oSCOPUL VERIFICARII
o oOBIECTIVUL VERIFICARII
o SCOPUL VERIFICARII
• Identificarea eventualelor nereguli din tancuri sau de pe instalatiile aferente acestora, aparute in
mod neprevazut la un moment dat in timpul fabricarii navei, si care nu au fost depistate cu ocazia
verificarilor planificate efectuate anterior etapei de ambarcare a uleiurilor si combustibililor
Ø Astfel de nereguli pot afecta programul de probe, uneori foarte grav,
generand in acelasi timp prejudicii tehnico-financiare.
o OBIECTIVUL VERIFICARII
 Verificarile vor evidentia daca tancurile si instalatiile aferente acestora asigura conditii de
siguranta pentru toate operatiile in care sunt implicate uleiuri si combustibili, ca de exemplu: 
Ambarcarea/incarcarea  Debarcarea/descarcarea  Transferul  Depozitarea/stocarea, etc
 Verificarea tancurilor va fi axata in mod special pe urmatoarele instalatii:  Ambarcare  Prea plin
 Aerisire  Debarcare  Semnalizari, alarme, protectii.
b. ETAPE DE LUCRU
i. Verificarea certificatelor de calitate

ii. Efectuarea analizelor fizico-chimice si verificarea rezultatelor
iii. Verificarea tancurilor destinate uleiurilor si combustibililor
iv. Ambarcarea uleiurilor si combustibililor
AMBARCAREA ULEIURILOR SI COMBUSTIBILILOR
v Ambarcarea uleiurilor si combustibililor se realizeaza cu mijloacele tehnologice ale

santierului naval sau ale furnizorilor uleiurilor si combustibililor (cisterne, pompe, furtunuri de
legatura)
v Imediat ce uleiurile si combustibilii ajung la bordul navei vor fi asigurate permanent
toate masurile tehnice pentru:
 vmentinerea calilatii uleiurilor si combustibililor
 vsupravegherea consumurilor
 vprevenirea aparitiei incendiilor.
CAPITOLUL IV COORDONAREA PROBARII INSTALATIILOR NAVALE

2) COORDONAREA LA BORDUL NAVEI
3) SEDINTELE DE COORDONARE A PROBELOR
1. ROLUL GRAFICULUI DETALIAT

2. CERINTE IMPUSE GRAFICULUI DETALIAT
1. ROLUL GRAFICULUI DETALIAT
i. graficul detaliat este principalul instrument de coordonare a activitatii de probe

ii. identifica activitatile de efectuat
iii. stabileste relatia dintre activitati
iv. stabileste durata si respectiv pozitionarea in timp activitatilor
v. constituie baza de calcul pentru organizarea resurselor umane si materiale necesare
desfasurarii activitatilor programate
vi. este elementul de referinta pentru urmarirea derularii activitatilor
vii. este un instrument de calcul a duratei proiectului si de identificare a potentialelor cauze
ale intarzierilor
viii. se foloseste la intocmirea rapoartelor periodice privind progresul navei.
2. CERINTE IMPUSE GRAFICULUI DETALIAT
i. corelare cu graficul general al navei si implicit cu data de livrare a navei

ii. adaptare la cerintele impuse de catre Clasa, Client, sau furnizorul echipamentului
iii. adaptare la particularitatile specifice perioadei in care au loc probele: - starea vremii -
datele calendaristice specifice (sarbatori legale sau religioase).
2) COORDONAREA LA BORDUL NAVEI
1. ROLUL COORDONARII LA BORDUL NAVEI

2. CERINTE IMPUSE COORDONARII LA BORDUL NAVEI
1. ROLUL COORDONARII LA BORDUL NAVEI
Coordonarea la bordul navei pune in practica graficul detaliat de probe prin organizarea fluxului de
productie in vederea incadrarii in termenele impuse de graficul detaliat de probe.
Actiuni care se au in vedere:
i. Corelarea procesului de productie de la nava cu cerintele graficului detaliat de probe, in

ceea ce priveste: • Alocarea resurselor umane si materiale • Colaborarea dintre echipele
implicate in proces
ii. Modificarea/ajustarea graficului detaliat de probe atunci cand realitatea de fapt o cere,
cu conditia mentinerii datelor contractuale, neschimbate
iii. Reorganizarea fluxului de productie ca urmare a modificarii/ajustarii graficului detaliat
de probe
iv. Reorganizarea fluxului de productie ca urmare a aparitiei decalajelor intre datele
realizate si cele planificate (intarzieri), in vederea recuperarii intarzierilor
v. Intocmirea rapoartelor periodice privind progresul navei.
Coordonarea are in atentie etapele majore ale probarii instalatiilor navale:

2. CERINTE IMPUSE COORDONARII LA BORDUL NAVEI
i. Prezenta permanenta la bordul navei

ii. Implicarea directa in toate activitatile de probe
iii. Asumarea responsabilitatii actiunilor intreprinse de catre membrii echipei de probe
iv. Competenta technico-profesionala, de management si comunicare in cadrul echipei,
pentru atingerea obiectivelor.
3) SEDINTELE DE COORDONARE A PROBELOR
1. ROLUL SEDINTELOR DE COORDONARE

2. CERINTE IMPUSE SEDINTELOR DE COORDONARE
1. ROLUL SEDINTELOR DE COORDONARE A PROBELOR
Sedintele de coordonare creeaza cadrul oficial de discutii cu participantii la probe, cu scopul de a pune in
practica graficul detaliat de probe prin organizarea fluxului de productie in vederea incadrarii in
termenele impuse de graficul detaliat de probe.
Se au in atentie urmatoarele subiecte:
i. Corelarea procesului de productie de la nava cu cerintele graficului detaliat de probe, in

ceea ce priveste:
 Alocarea resurselor umane si materiale
 Colaborarea dintre echipele implicate in proces
ii. Modificarea/ajustarea graficului detaliat de probe atunci cand realitatea de fapt o cere,
cu conditia mentinerii datelor contractuale, neschimbate
iii. Reorganizarea fluxului de productie ca urmare a modificarii/ajustarii graficului detaliat
de probe
iv. Reorganizarea fluxului de productie ca urmare a aparitiei decalajelor intre datele
realizate si cele planificate (intarzieri), in vederea recuperarii intarzierilor
v. Discutarea listelor de observatii.
2. CERINTE IMPUSE SEDINTELOR DE COORDONARE

a) MOD DE ORGANIZARE A UNEI SEDINTA
b) MOD DE A CONDUCE O SEDINTA
c) REGULI DE PARTICIPARE
d) CRITERII DE EVALUARE
a) MOD DE ORGANIZARE A UNEI SEDINTE
Sedintele sunt organizate de catre coordonatorul de probe. Acesta transmite din timp, participantilor la
sedinta, urmatoarele informatii:
a. Locul de desfasurare • recomandare: la nava

b. Periodicitatea • recomandare: de cate ori este cazul, in functie de evolutia programului
de probe (zilnic, de 3 ori pe saptamana, de 2 ori pe saptamana)
c. Ora de incepere • recomandare: la sfarsitul programului de lucru
d. Durata de desfasurare • recomandare: 20 minute … max.30 min.
e. Participanti: • toti cei implicati la un moment dat in procesul de productie: proiectare,
pregatirea fabricatiei, sectii de productie, subcontractori
f. Subiecte discutate: • graficul detaliat de probe • listele de observatii • diverse.
b) MOD DE A CONDUCE O SEDINTA
i. fii nepartinitor
ii. nu te certa cu purtatorii de cuvant
iii. incurajeaza critica si chiar dezacordul, dar impiedica-i pe participanti sa se poarte agresiv
iv. ai grija ca discutia sa nu devieze si opreste discutiile fara rost
v. ai grija ca toata lumea sa aiba ocazia sa-si exprime opinia
vi. clarifica situatiile confuse
vii. stabileste obiectivele si leaga aceste obiective de persoanele responsabile pentru a le
indeplinii viii.stabileste termenele limita pentru realizarea obiectivelor
viii. incadreaza-te in durata planificata/anuntata pentru sedinta
ix. aminteste-le participantilor deciziile luate xi. stabileste urmatoarea sedinta (daca este
nevoie).
c) REGULI DE PARTICIPARE
i. fii disciplinat
ii. gandeste-te la scopurile urmarite
iii. nu vorbi daca nu ai nimic de spus (doar din placerea de a te auzi!)
iv. adreseaza-te grupului ca intreg
v. pune intrebari in loc sa respingi ideile altora
vi. exprima-te cu claritate
vii. defineste problema
i. enumera solutiile ce pot fi aplicate
viii. argumenteaza-ti solutia cu dovezi x. invata si de la ceilalti!...
d) CRITERII DE EVALUARE
O sedinta este eficienta atunci cand isi atinge scopul pentru care a fost organizata.
10 moduri prin care-ti poti da seama daca sedinta a fost o pierdere de timp
i. ai uitat care era scopul sedintei

ii. ti-ai luat pauza de cafea inainte de sedinta
iii. iii. desi ai lipsit cateva momente, n-ai pierdut nimic
iv. iv. nu ai avut restrictii de timp atunci cand ai luat cuvantul
v. v. nu ti s-a acordat nici o sarcina vi. nu s-au stabilit obietivele
vi. vii. nu s-au stabilit termene de finalizare a obiectivelor
vii. viii.in timpul sedintei ti-ai dorit sa fi prezidat tu sedinta
viii. ix. in timpul sedintei ai citit cel putin un mesaj din telefon
ix. x. in timpul sedintei te-ai gandit sa-ti pui in rama pozele din liceu.
CAPITOLUL V CONTROLUL PROBARII INSTALATIILOR NAVALE

i. 1)LISTELE DE OBSERVATII
ii. 2)TABELELE DE PROBE
iii. 3)APARATURA DE MASURA SI CONTROL
1) LISTELE DE OBSERVATII
1. LISTA DE OBSERVATII A COORDONATORULUI DE PROBE

2. LISTA DE OBSERVATII A INSPECTORULUI Q.C.
3. LISTA DE OBSERVATII A INSPECTORULUI DE CLASA
4. LISTA DE OBSERVATII A REPREZENTANTULUI CLIENTULUI
Este intocmita de catre Coordonatorul de probe:
v inainte de punerea in functie a instalatiilor

v in timpul probarii navei
Lista centralizeaza aspectele necorespunzatoare identificate in momentul verificarii instalatiilor, si

contine urmatoarele informatii:
a. Denumirea instalatiei
b. Numarul desenului instalatiei
c. Data efectuarii verificarii
d. Lucrarea verificata
e. Constatari facute in timpul verifcarii (“ce”):
v vnecorelari intre desene si realitate
v vlucrari nefinalizate
v vpiese sau parti de instalatie lipsa
v vcalitate scazuta
v vparametri functionali necorespunzatori
v vdefecte de executie sau functionale, etc.
f. Modalitati de rezolvare a problemelor/defectelor constatate (“cum”)
g. Responsabilitati privind efectuarea lucrarilor de rezolvare a problemelor/defectelor
constatate (“cine”)
h. Data finalizarii lucrarilor de rezolvare a problemelor/defectelor constatate (“cand”) =
data prezentarii observatiilor catre Coordonatorul de probe
Lista este transmisa tuturor celor implicati in rezolvarea ei:
v Proiectare
v Pregatirea fabricatiei
v Sectii de productie
v Subcontractori
v Q.C.
Lista este considerata rezolvata (“inchisa”) doar atunci cand observatiile: v au fost finalizate, si v au fost
prezentate Coordonatorului de probe, si v au fost acceptate de catre acesta.
Este intocmita de catre Inspectorul Q.C., pe instalatii:
v in momentul realizarii prezentarilor/predarilor prevazute in planul de inspectie. Lista centralizeaza

aspectele necorespunzatoare identificate in momentul verificarii instalatiilor, si contine urmatoarele
informatii:
e. Constatari facute in timpul verifcarii (“ce”): vnecorelari intre desene si realitate vlucrari
nefinalizate vpiese sau parti de instalatie lipsa vcalitate scazuta vparametri functionali
necorespunzatori vdefecte de executie sau functionale, etc.
Lista este transmisa coordonatorului de probe. Coordonatorul de probe completeaza lista adaugand
urmatoarele informatii:

data prezentarii observatiilor catre Inspectorul Q.C.
Lista este transmisa de catre coordonatorul de probe tuturor celor implicati in rezolvarea ei:
 Proiectare
 Pregatirea fabricatiei
 Sectii de productie
 Subcontractori
 Q.C. Lista este considerata rezolvata (“inchisa”) doar atunci cand observatiile: v au fost
finalizate, si v au fost prezentate Inspectorului Q.C., si v au fost acceptate de catre acesta.
Este intocmita de catre Inspectorul de Clasa, pe instalatii; v in momentul realizarii

prezentarilor/predarilor prevazute in planul de inspectie. Lista centralizeaza aspectele
necorespunzatoare identificate in momentul verificarii instalatiilor, si contine urmatoarele informatii:
Lista este transmisa coordonatorului de probe. Coordonatorul de probe completeaza lista adaugand
urmatoarele informatii:

data prezentarii observatiilor catre Inspectorul de Clasa.
 Proiectare
 Sectii de productie
 Subcontractori
finalizate, si v au fost prezentate Inspectorului de Clasa, si v au fost acceptate de catre acesta.
Este intocmita de catre reprezentantul Clientului, pe instalatii; v in momentul realizarii

prezentarilor/predarilor prevazute in planul de inspectie. Lista centralizeaza aspectele
necorespunzatoare identificate in momentul verificarii instalatiilor, si contine urmatoarele informatii:
 Lista este transmisa coordonatorului de probe. Coordonatorul de probe completeaza
lista adaugand urmatoarele informatii:
f. Modlitati de rezolvare a problemelor/defectelor constatate (“cum”)
data prezentarii observatiilor catre Client
 Proiectare
 Sectii de productie o Subcontractori
finalizate, si v au fost prezentate reprezentantului Clientului, si v au fost acceptate de catre
acesta.
2) TABELELE DE PROBE
1. ROLUL TABELULUI DE PROBE

2. CONTINUTUL TABELULUI DE PROBE
1. ROLUL TABELULUI DE PROBE
a. Centralizeaza intr-o forma scrisa si sistematizata parametrii functionali ai agregatelor, inregistrati in

timpul probelor conform cerintelor Programului (Cartii) de probe
vIesirile de pe fluxul tehnologic al probarii instalatiilor navale
b. Constituie baza oficiala de date pentru urmatoarele scopuri:
i. determinarea starii de functionare a agregatelor in timpul probelor efectuate de catre

santier
ii. reglarea parametrilor functionali ai agregatelor atunci cand exista diferente intre valorile
masurate la probe si cele inscrise in cartea tehnica
iii. prezentarea probelor de cheu si de mare inspectorilor Q.C., Clasa si Client
iv. indeplinirea cerintelor contractuale privind probarea si livrarea navei
v. acordarea certificatelor de catre Registrul de Clasa
vi . intocmirea dosarului de livrarea a navei catre Client.
2. CONTINUTUL TABELULUI DE PROBE
I. Informatii completate de catre proiectant:

b. Numarul planului instalatiei
c. Denumirea agregatului care se probeaza
d. Parametrii nominali de functionare ai agregatului care se probeaza, conform
cartii tehnice
II. Informatii completate de catre coordonatorul de probe:
d. Seria agregatului care se probeaza
e. Parametrii nominali de functionare ai agregatului care se probeaza, inregistrati in timpul
probelor conform cerintelor Programului (Cartii) de probe
f. Data efectuarii probei
g. Intervalul orar in care s-a efectuat proba (de la ora … la ora…)
h. Numele si semnatura celui care a citit si inregistrat parametrii functionali ai agregatului
probat
i. Observatii.
3) APARATURA DE MASURA SI CONTROL
1. CLASIFICAREA APARATURII DE MASURA SI CONTROL

2. CONSTRUCTIA APARATURII DE MASURA SI CONTROL
3. VERIFICAREA APARATURII DE MASURA SI CONTROL
4. REGLAREA APARATURII DE MASURA SI CONTROL
1. CLASIFICAREA APARATURII DE MASURA SI CONTROL
a) CLASIFICARE DUPA LOCUL DE MONTAJ

b) CLASIFICARE DUPA NATURA PARAMETRULUI MASURAT/CONTROLAT
a) CLASIFICARE DUPA LOCUL DE MONTAJ
a. Aparatura de masura si control incorporata in agregat

i. vVerificarea de face de catre furnizorul agregatului
b. Aparatura de masura si control neincorporata in agregat
 vVerificarea de face de catre:
ii. Furnizorul agregatului
iii. Laboratoare metrologice specializate, autorizate,
certificate (ale santierului naval, sau externe)
b) CLASIFICARE DUPA NATURA PARAMETRULUI MASURAT/CONTROLAT
a. APARATURA DE MASURA SI CONTROL DESTINATA PARAMETRILOR CURENTULUI ELECTRIC

b. APARATURA DE MASURA SI CONTROL DESTINATA PARAMETRILOR FLUIDELOR
a. APARATURA DE MASURA SI CONTROL DESTINATA PARAMETRILOR CURENTULUI ELECTRIC

j. APARATURA DE MASURA
ii. APARATURA DE CONTROL
i. APARATURA DE MASURA
 Aparatura pentru masurarea intensitatii curentului electric: » AMPERMETRUL

 Aparatura pentru masurarea tensiunii curentului electric : » VOLTMETRUL
 Aparatura pentru masurarea puterii curentului electric : » WATTMETRUL
 Aparatura pentru masurarea frecventei curentului electric :» FRECVENTMETRUL
 Aparatura pentru masurarea rezistentei electrice: » OHMMETRUL
ii. APARATURA DE CONTROL
» SIGURANTELE FUZIBILE
» SIGURANTELE AUTOMATE
» OPRIREA DE AVARIE (”EMERGENCY STOP”)
b. APARATURA DE MASURA SI CONTROL DESTINATA PARAMETRILOR FLUIDELOR
1. APARATURA DE MASURA
2. APARATURA DE CONTROL
1. i. APARATURA DE MASURA PENTRU DEBITUL FLUIDULUI » DEBITMETRUL
2. ii. APARATURA DE CONTROL PENTRU DEBITUL FLUIDULUI » REGULATORUL DE DEBIT
3. i. APARATURA DE MASURA PENTRU PRESIUNEA FLUIDULUI » MANOMETRUL
4. APARATURA DE MASURA PENTRU PRESIUNEA FLUIDULUI » VACUUMETRUL
5. i. APARATURA DE MASURA PENTRU PRESIUNEA FLUIDULUI » MANOVACUUMETRUL
6. ii. APARATURA DE CONTROL PENTRU PRESIUNEA FLUIDULUI » PRESOSTATUL
7. ii. APARATURA DE CONTROL PENTRU PRESIUNEA FLUIDULUI »PRESOSTATUL
DIFERENTIAL
8. ii. APARATURA DE CONTROL PENTRU PRESIUNEA FLUIDULUI » SUPAPA DE SIGURANTA
9. i. APARATURA DE MASURA PENTRU TEMPERATURA FLUIDULU » TERMOMETRUL
10. i. APARATURA DE MASURA PENTRU TEMPERATURA FLUIDULUI » TERMOREZISTENTA
 Işi bazează funcţionarea pe proprietatea unor materiale (metale, aliaje, oxizi
metalici) de a-şi modifica rezistenţa electrica în funcţie de temperatura mediului de
lucru în care sunt introduse.
 Variaţiile de rezistenţă electrică sunt preluate de către un adaptor care le
converteşte în semnal electric de ieşire.
11. i. APARATURA DE MASURA PENTRU TEMPERATURA FLUIDULUI » TERMOCUPLUL
 Funcționează pe baza efectului Seebeck, care conduce la formarea unei
diferențe de potențial electric ca urmare a unei diferențe de potențial termic.
 Într-un fir metalic ale cărui capete se află la temperaturi diferite T A>TB apare o
diferență de potențial electric UAB.
 Tensiunea care apare este direct proportională cu diferența de temperatură
dintre capetele firului.
12. ii. APARATURA DE CONTROL PENTRU TEMPERATURA FLUIDULUI » TERMOSTATUL
 Probarea navei este o etapa tehnologica ce face parte din ciclul de fabricatie a navei, avand ca
scop final sa demonstreze clientului faptul ca nava pe care acesta o primeste, indeplineste cerintele
contractuale. Din acest motiv probele vor avea loc in conditii cat mai apropiate daca nu chiar
identice cu conditiile reale de exploatare ale navei.
 Rezultatele probelor se materializeaza prin inregistrarea in tabelele de probe a parametrilor
functionali ai agregatelor navei. Corectitudinea valorilor masurate depinde in mod special, printre
altele, de buna funstionare a aparaturii de masura si control.
 Scopul verificarii aparaturii de masura este de a constata si sau confirma functionarea corecta a
aparaturii de masura si control.
 In urma verificarii, aparatura de masura si control poate ocupa una dintre cele trei pozitii:
i. Aparat functional, cu valori identice cu cele impuse. Este bun de utilizat;
ii. ii. Aparat defect. Consecinta: va fi inlocuit;
iii. iii. Aparat functional, cu valori diferite de cele impuse. Consecinta: va fi reglat.
Exemple:
1. VERIFICAREA MANOMETRULUI
2. VERIFICAREA PRESOSTATULUI
3. VERIFICAREA SUPAPEI DE SIGURANTA
Reglarea aparaturii de masura si control se adreseza aparaturii functionale, care la verificare a prezentat
valori diferite fata de cele impuse.
i. Exemple:
a. REGLAREA PRESOSTATULUI
b. ii. REGLAREA SUPAPEI DE SIGURANTA
c. iii. REGLAREA TERMOSTATULUI

PIN

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PIN

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1) ROLUL SANTIERULUI NAVAL

1. Prospectarea pietei constructiilor navale

 Intocmirea proiectului de executi

3. PROBAREA NAVELOR (C0MMISSIONING)

 Pregatirea navei pentru probe

 Organizarea echipei de predare la beneficiar a navei o

2) MODUL DE ORGANIZARE AL UNUI SANTIER NAVAL

qun proiect = una sau mai multe nave de acelasi fel

2) MODUL DE ORGANIZARE AL UNUI SANTIER NAVAL

q un proiect = una sau mai multe nave de acelasi fel

3) FLUXUL DE PRODUCTIE INTR-UN SANTIER NAVAL

4) RESPONSABILII PE ACTIVITATI INTR-UN SANTIER NAVAL

Echipa de proiect = specialisti de la sectii si servicii = Ingineri, economisti, muncitori, …

CAPITOLUL I PROBAREA INSTALATIILOR NAVALE, ACTIVITATE MANAGERIALA

PROBAREA INSTALATIILOR NAVALE, ACTIVITATE MANAGERIALA

1) COMUNICAREA, INSTRUMENT MANAGERIAL

v Eliminarea tendintelor de utilizare a informarii ca metoda de transmitere a mesajelor unidirectionale,

o să fie orientată spre un scop anume, subordonat obiectivelor organizaţiei

Ele sunt proiectate şi gestionate pentru a permite transferul de informaţii:

o între niveluri - pe verticală

I. COMUNICAREA DE SUS ÎN JOS

i. COMUNICAREA DE SUS ÎN JOS

ii. COMUNICAREA DE JOS IN SUS

iii. COMUNICAREA PE ORIZONTALA

vPromovarea exclusivă a comunicării formale va avea ca efect dezordinea, dezorganizarea,

Orice angajat este purtătorul de imagine al organizaţiei.

a. COMUNICAREA EXTERNĂ OPERAŢIONALĂ

a. COMUNICAREA EXTERNĂ OPERAŢIONALĂ

b. COMUNICAREA EXTERNĂ STRATEGICĂ

Se manifesta in doua directii:

o dezvoltarea de relaţii de comunicare cu mediul extern

c. COMUNICAREA EXTERNĂ DE PROMOVARE

 să ştie scopul organizatiei (ceea ce ţine de eficienţa comunicării interne)

v Gândirea şi limbajul se dezvoltă împreună.

v De altfel, stilul este un indicator al persoanei în integralitatea sa.

v “Limbajul este metoda de a extrage din creier o idee, fara chirurgie!”

a. CARACTERISTICILE COMUNICARII SCRISE

a. CARACTERISTICILE COMUNICARII SCRISE

o elementele de baza ale comunicarii scrise:

o font: arial sau times new roman

ATENTIE: Ø NU MODIFICATI ASPECTUL CUVINTELOR PRIN FOLOSIREA FARA DISCERNAMANT A

Ø Mesajul SCRIS SI transmis PRIN e-mail nu este UN DESEN ARTISTIC !!!

v Dupa unii autori, in timpul unui dialog:

 ~ 7% din mesaj este transmis prin comunicare verbala

CAT RETINEM LA FINALUL COMUNICARII ...?

Dupa unii autori:

a) 75% dintr-o zi de munca vorbim si ascultam

Respectul se maniferta faţa de:

vpropria persoana v companie v sefi v colegi v subalterni

DEX: v Obligația de a efectua un lucru, de a răspunde, de a da socoteală de ceva, de a accepta și suporta

Responsabilitatea se exercita faţa de:

Competenta se dobandeste parcurgand doua etape:

vStudiul teoretic: facultate, carti, cursuri de perfectionare/specializare

3) FUNCTIILE MANAGEMENTULUI PROBARII INSTALATIILOR NAVALE

1. PLANIFICAREA PROBARII INSTALATIILOR NAVALE

1. PLANIFICAREA PROBARII INSTALATIILOR NAVALE

Este procesul de stabilire a obiectivelor si a tot ceea ce tine de atingerea acestora.

vce trebuie făcut pentru realizarea obiectivului

2. ORGANIZAREA PROBARII INSTALATIILOR NAVALE

Este procesul de:

3. COORDONAREA PROBARII INSTALATIILOR NAVALE

4. CONTROLUL PROBARII INSTALATIILOR NAVALE

Este procesul de:

I. monitorizare a realizării obiectivelor;