28.Sistemul administrativ din Federatia RUSA.

Federația Rusă este compusă din mai multe entități federale – un total de 88 de

componente constituente. Acestea sunt:
 22 de republici federale, care se bucură de un mare grad de autonomie, în
interiorul federației, în cele mai multe probleme ale politicii interne și care
corespund în general minorităților etnice ale Rusiei;
 48 de oblasturi (regiuni);
 7 kraine (ținuturi);
 9 okruguri (raioane) autonome ;
 o oblast (regiune) autonomă.
În plus, mai există două orașe federale – Moscova și Sankt Petersburg. De curând
au mai fost adăugate șapte districte federale extinse, patru în Europa și trei în
Asia, între diviziunile de mai sus și nivelul național.
Rusia este formată din 88 de subiecte (în limba rusă: субъе́кт(ы) - subiekt(î)).
Aceste subiecte au drepturi federale egale, în sensul că au reprezentare egală – câte
doi delegați fiecare – în Sovietul Federației Ruse (camera superioară a
parlamentului rus). Totuși, subiectele se bucură de grade diferite de
autonomie. Okrugurile (districtele) autonome, deși sunt subiecte federale de drept,
sunt, de asemenea, parte a altor subiecte federale. Okrugul Autonom Ciukotka este
singura excepție a acestei reguli.
Puterea executivă în Rusia o are Guvernul Federaţiei Ruse. Guvernul Federaţiei
Ruse constă din prim-ministru al Federaţiei Ruse, viceprim-miniştri şi miniştri
federali.
Preşedintele Federaţiei Ruse formează Cabinetul de miniştri şi cu acordul Dumei
de Stat numeşte prim-ministrul. Guvernul Federaţiei Ruse renunţă la atribuţiile sale
în faţa preşedintelui nou ales al Federaţiei Ruse.
Puterea legislativă
Adunarea Federală - reprezintă Parlamentul Federaţiei Ruse care este organul
reprezentativ şi legislativ al guvernului.
Adunarea Federală este formată din două camere - Consiliul Federaţiei şi Duma de
Stat. Consiliul Federaţiei include doi reprezentanţi de la fiecare entitate din
Federaţia Rusă: câte unul de la organul reprezentativ şi executiv ale puterii de stat.
Duma de Stat este formată din 450 de deputaţi şi este aleasă prin vot deschis,
pentru o perioadă de 4 ani.
Puterea judecătorească
Justiţia în Rusia se efectuează de către instanţele judecătoreşti. Puterea
judecătorească este independentă şi funcţionează independent de puterile
legislative şi executive. Sistemul judiciar din Rusia este format din curţi federale,
constituţionale, şi magistraţi.
Sistemul judiciar este condus de:
 Curtea Constituţională a Federaţiei Ruse;
 Curtea Supremă a Federaţiei Ruse;
  Curtea Supremă de Arbitraj a Federaţiei Ruse.
Curtea Constituţională a Federaţiei Ruse este organul judiciar de revizuire
constituţională. Acesta este conceput pentru a proteja bazele regimului
constituţional, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului,
pentru a asigura supremaţia şi efectul direct al Constituţiei Federaţiei Ruse pe
teritoriul Rusiei.
Curtea Supremă a Federaţiei Ruse este organul suprem judiciar pentru cauzele
civile, penale, administrative şi de altă natură, de jurisdicţie generală.
Curtea Supremă a Federaţiei Ruse efectuează controlul judiciar asupra activităţii
instanţelor de jurisdicţie generală, inclusiv instanţele militare şi instanţele federale
specializate.
Curtea Supremă a Federaţiei Ruse, este nemijlocit instanţa supremă de judecată în
raport cu instanţele supreme ale republicilor, instanţele regionale (de ţinut - krai),
instanţele oraşelor de importanţă federală, instanţele regiunilor autonome (oblast)
şi instanţele districtelor autonome (okrug), tribunalele militare ale districtelor
militare, de flote, de tipuri şi grupuri de forţe.
Curtea de Arbitraj Supremă a Federaţiei Ruse este cel mai mare organ judiciar de
soluţionare a litigiilor economice şi de altă natură, examinate de instanţele de
arbitraj, efectuează controlul judiciar, prevăzut de formele procesuale ale legii
federale, a activităţilor lor şi oferă explicaţii cu privire la practica judiciară.

27.Sistemul administrativ din SUA.

Statele Unite ale Americii sau pur și simplu Statele Unite sau abreviat S.U este

numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un
district federal, situată aproape integral în America de Nord,
între Canada și Mexic, respectiv Oceanul Atlantic  și Oceanul Pacific.

Guvernul federal american, numit Administrație, este condus de Președintele

Statelor Unite. Președintele este ales o dată la 4 ani, aceeași persoană putând deține
maximum 2 mandate. Deciziile executive sunt luate de președinte, iar membrii
Cabinetului sunt oficial considerați consilieri ai președintelui pe domeniile legate
de responsabilitățile oficiilor lor. Cabinetul include vicepreședintele și 15 șefi ai
departamentelor executive. Aceștia sunt secretarii pentru Agricultură, Comerț,
Apărare, Educație, Energie, Sănătate și Servicii Umane,Securitatea Patriei,
Locuințe și Dezvoltare Urbană, Interne, Muncă, de Stat, Transport, Finanțe,
Afacerile Veteranilor, și Justiție.
Departamentele pot fi create doar prin legi organice, astfel încât președintele nu
poate schimba numărul lor fără a trece printr-un proces legislativ intens. Ultima
dată aceasta s-a întâmplat ca urmare a atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001,
când a fost creat Departamentul pentru Securitatea Patriei (Homeland Security).
Precedentul departament (al Energiei) a fost creat cu 50 de ani în urmă. Secretarul
pentru Justiție este numit în engleză Attorney General (literal Avocatul General), el
fiind responsabil de numirea și suspendarea procurorilor federali, precum și de
reprezentarea legală a Statelor Unite. Departamentul de Stat are aceeași funcție ca
și Ministerele de Externe în alte țări. Departamentul Securității Patriei are unele
prerogative similare celor ale Ministerelor de Interne din alte țări. De
exemplu, FBI (poliția federală) este formal parte din acesta. Departamentul de
Interne și cel al Educației au prerogative destul de diferite și mai mici decât
ministerele cu aceleași nume din alte țări. Spre deosebire de alte țări, în SUA nu se
folosește cuvântul minister.
Șeful de Cabinet al Președintelui (White House Chief of Staff, adică șeful
angajaților Casei Albe) are, de asemenea, rang de membru al Cabinetului
(Administrației). Sub președintele George W. Bush, alți patru oficiali au primit
rang de membri ai Cabinetului. Aceștia sunt Administratorul Agenției de Protecție
a Mediului, Directorul Oficiului pentru Organizare și Buget, Directorul Oficiului
Național de Control al Medicamentelor și Negociatorul-șef pentru Comerț al
Statelor Unite (U.S. Trade Representative).[8]
Actualul președinte american este Barack Obama.
Statele Unite ale Americii sunt un stat federal. Fiecare stat deține suveranitate
legală, are propriul parlament (în general numit adunare - assembly), adesea
bicameral, guvernator ales prin vot direct de populația statului, guvern condus de
acesta și sistem juridic propriu, inclusiv curte supremă de justiție.

Statele Unite cuprind 50 state și un district federal.

6.Caracteristica generala a sistemului administrative.
Sistemul a administratiei publice-este ansamblul de elemente interdependente si
constituind un intreg organizat care stabileste ordinea intrun domeniu de gindire
teoretica,reglementeaza clasificarea materialului injtrun domeniu al stiintelor
naturii sau determina functionarea unei activitati practice in conformitate cu scopul
urmarit.
Functiile sistemului administrative se repartizeaza in functii generale si special.
Generale-de conducere,de coordonare,de indrumare,de control,de punere in
executarea corecta a masurilor dispuse comform legii.
Speciale-de prognozare,purtator de doliante,conservarea traditiilor.
Principiile AP sunt:legalitatii,transparentei,egalitatii,descentralizarii,autonomiei
locale,subsidiaritatii,democratizrii.
Structura AP-teritoriala si functional
TERITORIALA-APL si APC Functional-organe cu competentagenerale si cu
competente special
 26. 26.modalitatii de control utilizate (absenta controlului,controlul
judecatoresc…)
Se considera ca controlul constitualitatii legilor aparut la inceputul sec.17 fiind
determinate de activitatea consiliului secret care era inputernicit sa recunoasca
iligibilitatea unor legi adoptate de adunarile legislative ale coloniilor, atunci cind
aceste legi contraveneau legilor care erau elaborate de parlamentul Englez, in
functie de timpul in care se efectueaza controlul constitualitatii legilor avem
control:
Anterior-se exercita in faza de proect a legilor si are rol de prevenire a
incalcarii si a nerespectarii constitutiei.
Posterior-este un control veritabil a constitualitatii legilor dupa aprobare legii.
 In dependenta de spatiul de realizare:
1.Control intern - este realizat de insasi autoritatea.
2.Control extern-din afara autoritatii.
 In dependent de consecinta cu character juridic care survin in urma
controlului constitualitatii legilor acesta poate fi:
Controlul consultativ - se inchee cu o hotarire morala si nu juridica
Controlul decisiv - este o hotarire juridica si daca este constutionala
 Dupa forma: Dupa volum:
 1.Contol abstract 1.General
 2.Control concret 2.Particular
Dupa forma-controlul constitualitatii se realizeaza de:
1.Opinia publica;
2.prin referendum;
3.organ politic;
4.organ jurisdictional;
5.organ unic special si specializat.
Controlul constitualitatii legilor de catre un organ jurisdictional este incredintat
unor organe judecatoresti,acest organe judecatoresti care se afla in fruntea
instantelor judecatoresti in SUA este curtea suprema a SUA.
Primul organ special si specializat a fost tribunalul Cehoslovah infiintat in
1920 tot atunci a fost create curtea constutionala din Austria. Exemplul a fost
preluat de Spania in 1931 cind a fost create curtea constutionala dupa cel de al
doilea razboi mondial aceasta forma de control sa raspindit in 1949 a fost create in
Italia apoi in Germania federala,in 1958 a fost creat consiliul constitutional in
Franta, in Belgia in 1983 in Polonia in 1985 in Ungaria in1989. La etapa actual
modelul European de control al constutionalotatii legilor se prezinta in mai multe
variante in dependenta de urmatoarele criterii:
1.Din punct al structurii: avem 9 membri in Franta si Rominia 12 in Spania 14
in Austria 15 in Italia 15 in Germania si Moldova……………
2.Dupa durata mandatului: 9 ani in franta Spania Italia si Rominia 12 in
Germania si Austria In R.M……………
 3.Dupa modelul de desemnare: in Germania de parlament in Franta si Rominia
de parlament si presedintele adunarii constutionale in Moldova de parlament.