1.Consideratii generale despre stat.

Notiunea de stat poate fi explicate din prisma a 2 sensuri,sens larg si sens restrins
si concret.In sens larg notiunea de stat reprezinta forma de organizare a unei
societati in care sunt elaborate si aprobate un set de reguli in baza carora
convetuesc si activeaza populatia.In sens concret notiunea de stat reprezinta
totalitatea autoritatilor publice care asigura guvernarea societatii.Rolul statului
evolueaza in functie de dezvoltarea societatii.Scopul statului a variat si el in
dependent de etapele de dezvoltarea a societatii astefel in perioada totalitarismului
scopul statului era atotcuprinzator .Dezvoltarea societatii a schimbat scopul statului
care se rezuma in asigurarea drepturilor omului si respectarea acestor
drepturi.Pentru realizarea scopului statului statul indeplineste anumite functii
,aceste functii se divizeaza in interne si externe.Functia interna -exprima politica
interna a statului pentru indeplinirea anumitor sarcini privind viata
societatii.Functia externa-vizeaza activitaea statului in relatii cu alte state.In acest
context functia externa vizeaza relatia cu alte state ,integrarea statului in
organizatii international.Functia interna se divizeaza in functie
legislative,executive si judecatoreasca.Pentru existent uni stat sunt importante 3
elemente obligatorii:populatia,teritoriul,suveranitatea.

2.Principiile organizarii statale.

- Principiul inalienabilitatii si indivizibilitatii (acest principiu prevede indepartarea
teritoriului sau a altor bunuri alte statului).
-Principiul suveranitatii nationale(adica puterea apartine poporului ) .
-Principiul separarii si colaborarii puterii in stat()
-Principiul democratiei si pluralismului de opinii(populatia are dreptul la opinie).
-Principiul transparentei(despre toata activitatea statului ,populatia trebuie sa fie
informata).
-Pricipiul egalitatii(toti sunt egali in fata legii).
-Principiul legalitatii(respectarea legii).

3.Structuri de stat (statele unitare,statele federale,uniunile de stat).

Structura de stat desemneaza organizarea puterii de stat in raport cu
teritoriu.Dupa modul de organizare a puterii de stat ,in raport in raport cu teritoriu
avem state:unitare ,federale,uniuni de state .
Statele unitare sunt cele mai raspindita forma de structura de stat.Statul unitar este
format dintro singura entitate politico-administrative,are un singur centru de
impulsuri politice si guvernamentale. Statul unitar constitue o singura formatiune
statala are un regim constitutional unic care este consfintit printro singura
constitutie.El isi constitue un singur nivel de organizare de virf.In SUA populatia
are de regula o singura cetatenie.SUA este el insasi subiect de drept international.
Statele federale sunt compuse din 2 sau mai multe state membre care dau nastere
la o noua formatiune statale,iar aceasta formatiune statala este subiect de drept
international.Statele federale apar in urma unui process de unire numit
federalizare ,aceasta poate fi constituita prin 2 caii:prin unirea a mai multor state
sau prin farmitare.Statele federale se caracterizeaza prin instituirea uni cadru dublu
de autoritati publice central (legislative,guvernul).Existenta unei ordini
constitutionale commune constituita in constitutia uni stat federal.-Existenta unui
sistem integral de drept federal.
Uniunile de state, - sunt o formulă mixtă a unei structuri de stat, care împrumută
trăsături atât de la statul unitar, cât și de la cel federal. Se poate vorbi de o uniune
de state plecând din momentul în care mai multe state decid liber prin tratat să
cedeze anumite competenţe unei organizaţii supranaționale.

4.Forme de guvernamint (monarhiile si republicele).

Forma de guvernamint reflecta modul in care este organizata puterea executiva si
modul in care este numit si legitimitat seful statului.Dupa aspectul formei de
guvernamint statele se clasifica in:-state monocrate.-oligarhe.-democrate.Statele
monocrate se caracterizeaza prin detinerea exclusive a puterii de catre o singura
persoana(rege,imparat princepe).Statele monocrate au existat in perioada antica si
medieval.In perioada contemporana state monocrate au fost
Rusia,Italia,Spania,Germania.Statele oligarhe sunt statele unde puterea in stat este
detinuta de o minoritate.Aceasta minoritate conducatoare este desemnata in baza
unor criterii prestabiliti:-criteriu de virsta;-paturi sociale,avere;-nationalitate.
Statele democrate-puterea apartine poporului.In present se evedentiaza 2 mari
forme de guvernamint:monarhia,republica.
Monarhia – forma de guvernământ în care puterea supremă aparţine unei singure
persoane, monarhului (rege, împărat, ţar, şah, etc.). monarhii deţin poziţia lor în
virtutea eredităţii, iar mandatul lor nu este limitat în timp. Formele monarhiei sânt:
monarhie absolută şi monarhie constituţională (limitată).
Monarhia absolută se caracterizează prin faptul că puterea absolută aparţine
monarhului. El este unicul legislator, dirijează cu administraţia publică şi este
instanţa judiciară supremă. Fiind prima şi cea mai veche formă de guvernământ, de
acea la etapa actuală ea este o raritate. Ca exemplu poate să servească monarhia din
Arabia Saudită şi Oman. Pe lângă alte atribuţii nelimitate, monarhii acestor state
sânt şi conducători religioşi. Totuşi puterea acestor monarhi poate fi limitată de
către familia regală care decide asupra moştenirii tronului şi poate obliga monarhul
să abdice. În monarhiile absolute lipseşte organul legislativ.
Monarhia constituţională (limitată) se caracterizeaza prin :seful statului este
monarhul care are putere executive limitata ,puterea executiva a statului este
reprezentata de catre Guvern prin prim-ministru.Puterea executiva in monarhia
absoluta este aleasa prin vot adica prim-ministru este ales prin voted exemplu
MB,Italia,Suedia.
Republica – forma de guvernământ în care cetăţenii deţin şi exercită puterea
suverană prin reprezentanţii aleşi (parlament, preşedinte). Guvernarea republicii
este opusă guvernării monarhice, ea nu este ereditară şi nici viageră. Republica este
considerată cea mai democratică formă de guvernământ. Republicile se împart în:
prezidenţiale, parlamentare şi semiprezidenţiale.
Republica prezidenţială se caracterizează prin rolul important al preşedintelui în
sistemul organelor de stat:
–   conducătorul statului este ales fie de un colegiu special de delegaţi (în SUA), fie
prin votul direct al alegătorilor;
–  preşedintele este investit cu dreptul de veto suspensiv asupra legilor adoptate de
parlament;
–  separarea severă a puterilor, în care organele beneficiază de independenţă
semnificativă în raportul reciproc;
–  parlamentul nu este în drept să exprime vot de neîncredere guvernului, dar nici
preşedintele nu este în drept să dizolve anticipat parlamentul;
–  preşedintele este şi şeful executivului;
–  miniştrii sânt numiţi în funcţie de către preşedinte;
–   lipsa formei de responsabilitate a guvernului faţă de parlament.
Exemplu tipic de republică prezidenţială este Statele Unite ale Americii, unde
pentru prima oară a fost instaurată această formă de guvernare. Sistemul organelor
de stat superioare se construieşte pe principiul „balanţei şi contrabalanţei”.
Republica parlamentară este fundamentată pe concepţia separării puterilor în stat.
Această formă de guvernământ se caracterizează prin următoarele aspecte:
–          şeful statului este ales de către parlament;
–          guvernul se formează în baza parlamentară şi poartă răspundere faţă de
parlament;
–          parlamentul este investit cu dreptul de a exercita control asupra activităţii
guvernului;
–          parlamentul este ales de către popor prin vot universal, direct, secret şi liber
exprimat;
–          parlamentul poate dizolva guvernul prin acordarea votului de neîncredere;
–          atribuţiile şefului statului sânt exercitate, de regulă, de către guvern prin
intermediul şefului guvernului sau a ministrului, care contrasemnează actele
şefului statului.
Republica parlamentară este actuala formă de guvernământ a Germaniei, Ungariei,
Italiei, Indiei, Cehiei, Slovaciei, Estoniei, etc. Datorită evoluţiei istorice a acestei
forme de guvernământ, astăzi se vorbeşte despre : regim parlamentar dualist
(guvernul este responsabil şi în faţa parlamentului şi în faţa şefului de stat) şi regim
parlamentar monist (guvernul e responsabil doar în faţa parlamentului).
Republica semiprezidenţială este forma de guvernământ care combină
particularităţile republicii prezidenţiale şi a celei parlamentare. Franţa şi Portugalia
sânt republici semiprezidenţiale.

5.Regimuri politice ale statelor(democratice ,autoritare,totalitare).

Regimul politic exprima totalitatea instrumentelor ,metodelor de realizare a puterii
in stat,dar si a relatiilor dintre stat si cetateni.In acest context avem:-regim politic
democrat;-autoritar;-totalitar.
Regimul politic democrat se caracterizeaza prin :-guvernarea poporului.-poporul
conduce direct sau indirect.-functioneaza principiul separarii celor 3 puteri in stat.-
pluralism politic.-adoptarea deciziei pe baza principiului majoritatii.-garantarea
prin constituire a libertatii si drepturilor cetatenilor.-guvernantii sunt supusi legilor
si limitati in actiunile lor de catre legi.
Regimul autoritar care se caracterizeaza prin faptul ca puterea nu este disputata
.Sunt evidentiate 2 categorii de autoritarism :-autoritarism conservator in care
elitele politice mentin fortele societal dominante.-autoritarism radical impune
schimbari in structura societatii ,autoritarismul radical este instabil pentru ca
genereaza foarte multa existent.Ambele tipuri de regim autoritar se caracterizeaza
prin concentrarea puterii in minele unei elite politice limitate numeric.In
majoritatea cazurilor in regim totalitar exista o delimitare clara intre stat si
societate.Regimul autoritar se caracterizeaza prin detinerea puterii statului in
minele unui grup de oameni.
Regimul totalitar se caracterizeaza prin:-subordonarea totala a interesului
cetatenilor fata de interesele statului ,puterea este delimitate in stat de catre un
singur partid.-nesepararea celor puteri in stat .-incalcarea drepturilor si libertatilor
fundamentale a cetatenilor.-exercitarea controlului din partea statului in toate
domeniile activitatilor sociale,economice,pina si in viata private a cetatenilor.

6.Caracteristica generala a sistemului administrativ.

Sistemul a administratiei publice-este ansamblul de elemente interdependente si
constituind un intreg organizat care stabileste ordinea intrun domeniu de gindire
teoretica,reglementeaza clasificarea materialului injtrun domeniu al stiintelor
naturii sau determina functionarea unei activitati practice in conformitate cu scopul
urmarit.
Functiile sistemului administrative se repartizeaza in functii generale si special.
Generale-de conducere,de coordonare,de indrumare,de control,de punere in
executarea corecta a masurilor dispuse comform legii.
Speciale-de prognozare,purtator de doliante,conservarea traditiilor.
Principiile AP sunt:legalitatii,transparentei,egalitatii,descentralizarii,autonomiei
locale,subsidiaritatii,democratizrii.
Structura AP-teritoriala si functional
TERITORIALA-APL si APC Functional-organe cu competentagenerale si cu
competente special
7.Consideratii generale privind organizarea si functionarea parlamentelor.
Parlamentul este institutia cu un rol major in orce societate democrata.Pe parcursul
evolutiei societatii,forma de organizare a parlamentului,modalitatea de activitate a
parlamentului a fost modificata.O caracteristica de baza a P ramine structura
acestora.Astfel avem P cu o singura adunare generala si P cu 2 adunari generale.La
etapa actual P imbraca structura unicamerala si bicameral ,aceasta structura nu este
intimplatoare si pur tehnica.La baza structurii sta traditiile statului modalitatea si
principiul de adoptare a deciziilor legilor,sta la baza modelul democratic de
guvernare a statului.Astfel in tarile unde functioneaza principiul majoritarismului
avem P unic,iar in tarile unde sta la baza principiul consensualismului ,avem
partied bicameral.Forma de activitate a P sunt sesiunile ,de regula P se intilneste
annual in 2 sesiuni dar in unele tari (Elvetia) P se intilneste in 4 sesiuni ,acestea
sunt sedintele ordinare .P se intruneste si in sesiuni extraordinare.In timpul
sesiunilor P se intruneste in sedinte plenare,sedintele a fiecarei camera,in cazul
partidelor bicameral ,sedinte a comisiilor de specialitate.Mandatele unui P dureaza
de la tara la tara, de regula mandatul uni P este de 4-5 ani (6-7 ani in Franta
,SUA).In cazurile in care P nu poate intruni majoritatea el se dizolva si au loc
alegeri anticipate ,in unele tari dreptul la dizolvare il are si peresedintele.
Functiile P:-functia de reprezentativitate –prin aceasta funtie P reprezinta poporul.-
funtia de legiferare- in procesul de activitate P aproba 3 categorii de
legi(constitutionale-care se aproba cu majoritatea absoluta:-organice-care se aproba
cu 2/3 din numarul de voturi:-ordinare-50+1 majoritatea simpla).
P allege presedintele aproba component Guvernului si programul sau de
activitate.P aproba bugetul tarii ,programul si strategii de dezvoltare.Functia de
control care se refera la controlul constitutionalitatii legilor,dar si la sesizarile
venite din partea cetatenilor.

8.Organizarea si functionare parlamentelor unicamerale.

Exemple de tari unicamerale-
Portugalia,Bulgaria,Grecia,Slovenia,Danemarca,Lituania,Ungaria,Letonia.
Unicameralismul este specific statelor unitare. Parlamentul, avand o unica
adunare, este constituit prin sufragiu universal, egal, direct si secret. Existenta unei
singure camere evita prelungirea procesului legislativ, asa incat puterea legislativa
lucreaza cu eficacitate sporita. In plus, sunt reduse considerabil si costurile
parlamentare. Dezavantajul il constituie posibilitatea instaurarii 'despotismului'
parlamentar, intrucat nu exista o contraputere de acelasi rang.
Avantajele P unicameral este:
Parlamentul unicameral asigură rapiditate, fluiditate, cursivitate activităţii
legislative. Un asemenea parlament ar fi foarte util şi eficient societăţilor care trec
de la un sistem politic totalitar de genul comunismului la unul democratic, unde
există o mare nevoie de reformare şi restaurare legislativă;
- Fiind redus numeric, parlamentul unicameral necesită mai puţine cheltuieli pentru
întreţinerea şi funcţionalitatea sa;
- Existenţa sistemului parlamentar unicameral uşurează relaţia dintre parlament şi
Executiv, evitând eventualele tensiuni, opoziţii ce s-ar putea naşte în cazul
parlamentul bicameral, între camerele acestuia, între acesta şi Executiv sau
instituţia şefului statului.
P unicameral in baza ex RM are urmatoarea structura interna:-biroul
permanent;fractiuni parlamentare;comisii parlamentare.Biroul permanent este
organul de lucru al P in component lui intra reprezentanti ai fractiunilor P
obligatoriu in biroul permanent este inclus presedintele parlamentului ,nr de
membri ai biroului se stabileste prin hotarire de P.Biroul P adopta hotariri in limita
competentelor cu majoritatea voturilor.Fractiunile parlamentare sun constituite din
cel putin 5 deputati.Comisiile parlamentare sunt de 2 tipuri-permanente;provizorii.

9. Organizarea si functionare parlamentelor bicameral.

Bicameralism – sistem de organizare parlamentară format din două adunări
reprezentative, denumite diferit în diferite ţări (Camera Comunelor, Camera
reprezentanţilor, Camera Deputaţilor, Bundestag, Senat). Bicameralismul a luat
naştere în Anglia.
În cazul statelor federative bicameralismul constituie o necesitate. Una din
camerele parlamentului este destinată să asigure reprezentarea, de regulă, a statelor
federate. În cazul statelor unitare, bicameralismul constituie o structură adeseori
greu de motivat şi de explicat.
Avantajele bicameralismului din punct de vedere al tehnicii legislative constă în
posibilitatea de a supune unui dublu examen fiecare propunere legislativă.
Totodată apare cadrul adecvat unei confruntări de idei, ceea ce contribuie la
calitatea procesului legislativ. Aspectele negative privesc consumul ridicat de timp
şi ritmul lent al elaborării legilor. În unele sisteme politice este problema stabilirii
sferei de activitate a celei de a doua Cameră. Pentru ca a doua Camera   să fie cu
adevărat utilă, iar bicameralismul să fie funcţional, cele doua Camere trebuie să fie
diferenţiate prin modul de recrutare a membrilor acestora şi prin atribuţii.

10.Consideratii generale privind organizarea si functionarea guvernelor.

G reprezinta autoritatea executive de competent generala intrun stat,in atributiile
caruia sunt incluse solutionarea problemelor de diversa natura in societate.G este
un organ collegial deoarece adoptarea deciziilor se face prin punerea la vot a
acestora si se aproba cu majoritatea voturilor cabinetului de ministry.G este
autoritatea de virf in sistemul administrative competentele caruia se extend pe
intreg teritoriul tarii.In raport cu autoritatile publice locale si regionale G are relatii
de colaborare,control si subordonare.Relatii de subordonare se exprima prin
subordonarea AL si regionale,autoritatile locale fata de actele normative
(instructiuni,hotariri)elaborate de G.Relatiile de control G asupra AL si regionale
se exprima prin controlul legalitatii emiterii actelor normative de catre AL si
regionale.Relatiile de colaborare dintre G si APL au loc in procesul de indeplinire
a programelor strategiilor nationale,regionale,locale,in procesul de consultare AL
de catre G.G realizeaza politica interna si externa a statului face acest lucru prin
intermediul autoritatilor ce I se subordoneaza (ministerele,apartamente si alte).Din
punct de vedere al clasificarii G se deosebesc G moniste (monocrate),G dualiste.G
moniste se caracterizeaza prin detinerea puterii executive de catre o singura
persoana.Acest G sunt caracteristice tarilor cu regim de monarhie absoluta.La
etapa contemporana acest tip de G se intilneste in consiliul federal elvetian,care
este compus din 7 membri alesi pe o perioada de 7 ani de catre adunarea
federala.In tarile cu G monocrat nu se respecta principiul separatiei puterilor in
stat.G dualiste se caracterizeaza prin atingerea puterii executive de catre seful
statului si G .A cest tip de G este characteristic pentru tarile cu regim
parlamentar.Orice G activeaza in baza unui program de activitate aprobat de
Parlament ,acest program de activitate este compus in baza programelor electorale
a formatiunilor politice care constitue majoritatea parlamentara dupa scrutinul
electoral.Componenta G este aprobata de catre P de regula prim-ministru se
propune de catre seful statului,ulterior acesta si component cabinetului de ministri
se aproba de catre P .

11.Investitura guvernelor in tari cu regim monarhic constitutional.

Regimul monarhic se caracterizeaza prin detinerea simbolica a puterii executive de
catre monarh.In acest tip d regim prim-ministru este propus de catre rege sau
monarh Parlamentului.Ulterior P aproba component G si programul de activitate a
acestuia .Monarhul sau regale se implica in politecele G astfel asigurinduse o
stabilitate in stat ,in acelasi timp monarhul nu se impica in viata politica a
statului.G isi exercita programul de activitate prin intermediul ministrilor si este
responsabil in fata P pentru indeplinirea programului de activitate.Drept exemplu
voi caracteriza Danemarca si Belgia.In Danemarca puterea executive se realizeaza
de catre rege sau falketing (P Danemarcei).Constitutia prevede ca regele are
imputernicirea sa numeasca sis a revoke ministry.Regele are dreptul sa accepte sau
sa respinge deciziile primului –ministru sau sa le supuna discutiilor la consiliul
ministrilor.In Belgia regele propune candidature primului-ministru care este un
reprezentant al formatiunii politice care executa majoritatea parlamentara mai apoi
aceasta candidature impreuna cu component G si programul de activitate se
aproba de catre P.

12. Investitura guvernelor in tari cu regim prezidential si semi-prezidential.

Tarile cu regim presidential si semiprezidential se caracterizeaza prin exercitarea
puterii executive de catre seful statului si guvern.In tarile cu regim presidential in
unele state ca SUA puterea executive este exercitata de catre seful statului
,guvernul lipseste ,dar activitatea acestuia este controlata de parlament.In tarile cu
regim semiprizedential puterea executive este exercitata de seful statului si
govern(Franta,Portugalia),astel in portugalia prim-ministru este numit de catre
presedintele tarii dup ace acesta consulta partidele din adunarea
republicii.Programul Guvernului este supus aprecierii P .P trebuie sa dezbata
programul G in termen de 3 zile ,dupa care voteaza programul sau respinge.Durata
mandatului Guvernului in tari cu regim presidential este in functie de durata
mandatului presedintelui.In tarile cu regim parlamentar durata mandatului
guvernului este in functie de durata mandatului P.In Franta prim-ministru este
numit de presedinte.

13. Investitura guvernelor in tari cu regim parlamentar.

In tarile cu regim parlamentar prim-ministru este propus de seful statului dupa
consultarea cu fractiunile parlamentare.Prim-ministru isi alege componenta
Guvernului dupa care prezinta programul de activitate impreuna cu component
Guvernului in Parlament pentru aprobare.Dupa primirea votului de incredere in
fata presedintelui statului(RM).In Germania cancelarul federal este ales de P la
propunerea presedintelui republicii federale.Dupa investirea cancelarului acesta
propune numirea ministrilor de catre presedintele republicii.Revocarea ministrilor
se face dupa aceeasi procedura,la propunerea cancelarului federal.In Germania
ministrii sunt subordonati cancelarului.Cancelarul este singurul care raspunde in
fata Bundenstangului pentru activitatea Guvernului.Demiterea cancelarului atrage
dupa sine si demiterea ministrilor.In Italia presedintele republicii numeste
presedintele consiliilor de ministry,iar la propunerele presedintelui consiliului de
ministry numeste ministri.
14.Analiza comparative a organizarii si functionarii autoritatilor publice
central de specialitate.
Structura autoritatilor central de specialitate in diferite tari difera in functie de
domeniile de dezvoltare a tarii,astfel in Germania exista 18 ministere operative si
anume M de Interne,Externe,Muncii si Asigurarii Sociale etc.Ministerul are
urmatoarea structura:ministru,secretar de stat,sef de directive,sef de subdirectie,sef
de department.In Franta structura guvernamentala include mai multe categorii de
ministry.In afara de ministry simpli exista:ministry de stat,secretar de stat,ministry
delegate.In Franta ministry de stat sun ministry fara portofoliu.Ministri de stat sunt
intermediary intre relatiile dintre Guvern si Parlament.Secretarii de stat au rang
inferior fata de ministry dar dar sunt dependent de ministry si
priministru.Secretarii de stat nu au puteri de decizie proprie dar pot fi delegate de
ministru si prim-ministru.Secretarul de stat este considerat ca o scoala de pregatire
pentru functia de ministru.Structura unui minister in Franta
include:ministru,cabinetul ministrului,biroul(compartimente administrative).Intre
functia de ministru de stat si secretar de stat este functia de ministru delegate..Ei
isi esxercita activitatea direct n subordinea primului ministru,solutioneaza sarcinele
repartizate de acesta.Activitatea ministerelor este focusata pe organizarea si
prestarea serviciilor pe domenii.
Marea Britanie- numarul administratiei centrale de specialitate nu este fix el
evolueaza in functie de necesitati.In present structura guvernului britanic cuprinde
6 ministere traditionale si 4 ministere formate mai recent.Structura personalului
administrative in MB este constituit din 3 clase:-clasa administrativacare cuprinde
2500 functionari.-clasa executive care cuprinde 83 mii functionary.-clasa clericilor
care cuprinde 200 mii functionary.In sistemul britanic de administrare se cuprind
urmatoarele functii publice:-secretar permanent este functia de nivel top in
sistemul administrative.-secretarul general adjunct care il asista pe secretarul
permanent.-secretar aceasta functie este la nivel de fiecare department ministerial.-
secretarul asistent care exista in fiecare department ministerial.

15.Consideratii generale privind organizarea si functionarea institutiei

prezidentiale.
Necesitatea constituirii institutiei prezidentiale este dictate de nevoia existentei
unui arbitru national care asigura functionarea institutiilor statului si care este
garant in situatii de pericol major si raspunde de independent si integritatea
statului.
Desemnarea sau alegerea sefului statului cunoaste 4 modalitati:
1)Pe cale ereditara –aceasta forma este caracteristica tarilor cu forma de guvernare
monarhic
constitutional(Anglia,Olanda,Belgia,Spania,Danemarca,Maroc,Japonia).Prin
aceasta modalitate de alegere a sefului statului Parlamentul practice nu are nici un
rol in stat sau are un rol decorative.
2)Alegerea sefului statului de catre Parlament.Aceasta modalitate cunoaste 2
forme:-Parlamentul desemneaza direct prin vot seful statului asa cum este in
(Grecia,Izrail,RM).In aceasta situatie institutia sefului statului imbraca forma
unipersonala.-Parlamentul allege organe colegiale ca sefi de sta .Aceasta forma
este intilnita in Elvetia si in fostele tari scandinavice.-Desemnarea sefului statului
de catre un colegiu electoral.Drept exemplu este Parlamentul si adunarile
landurilor in German.Adunarile legislative ale statelor federale in India,adunarile
regionale in Italia care desemneaza membrii colegiului electoral iar acestea aleg
seful statului.Osituatie aparte unde seful statului se allege de catre colegiul
electoral este SUA.Aici membrii colegiului electoral care aleg presedintele sunt
desemnati prin vot unicersal.-Alegerea sefului statului prin vot universal de catre
popor.Acesta modalitate refelta principiul unei societati democratice.
Atributiile sefului statului.
In exercitarea atributiilor sale sef stat indeplineste un sir de atributii care depend
de modalitatea de alegere a acestuia.In linii generale insa sef stat indeplineste
atributii de ordin legislative:-emite decrete;promulgheaza legi;are drept de vieto la
legile adoptate de parlament;are dreptul de a initia referendum.
Atributii executive:-determina masura in care presedintele este in stare sa
ontroleze guvernul;presedintele numeste si demite guvernul;dizolva parlamentul.
Atributii politice:-reprezinta tara in raport cu alte tari;ete responsabil de
integritatea si independent statului si este responsabil de garant in situatii de
pericol major al satului.
Responsabilitatile sefului statului.
Responsabilitatile depend de modalitatea de alegere si sistemul constitutional al
statului.Asfel in statele care sef stat are un rol decorative nu se implica in viata
politica si in actul de guvernare ,responsabilitatea este minora sau chiar deloc.Un
exeplu classic monarhia constitutional din Anglia,Suedia,Japonia dar si in unele
tari cu regim parlamentar.In tarile unde presedintele este implicat in actele de
guvernare Presedintele poarta responsabilitati politice,civile,iar pentru fapte grave
si penale.In aceste tari presedintele este responsabil in fata celora care lau
desemnat.In cazul in care sef stat este numit de parlament el este responsabil
pentru faptele sale in fata parlamentului.Parlamentul decide ce masuri trebuie sa
fie luate in potriva lui.In tarile unde sef sat este ales de catre popor Parlamentul
nu are dreptul sa ia nici o decizie vizvi de presedinte.Parlamentul are dreptul sa
suspende activitatea presedintelui pe o perioada de timp.In aceasta perioada sa se
organizeze referendumul.Durata mandatului presedintelui depinde de sistemul
constitutional al statului si in mare masura de forma de guvernare .Astfel in
monarhie constitutional durata mandatului este pe viata.In forma de guvernare
republica durata mandatului variaza de la 4,5-6,7 ani.

16.Analiza institutiei prezidentiale in republicele in care seful statului se alege

prin sufragiu universal direct.
Exemplu putem lua Rominia.Seful statului in Rominia este ales pe baza votului
universal egal ,direct si secret al cetatenilor.
Atributiile si prerogativele sefului statului in Romina:
1)Desemneaza formal prim-ministru dupa consultarile cu liderii formatiunilor
Parlamentului.
2)In colaborare cu Parlamentul si Guvernul poate depune demnitari si ambasadori.
3)Este comandantul supreme al FA in calitate de presedinte al consiliului
supreme al apararii.
4)Numeste 3 judecatori din cei 9 ai curtii constitutionale.
5)Poate prezida sedinta Guvernului.
6)Reprezinta statul pe plan international.
Pentru faptele sale presedintele este responsabil si raspunde politic.Presedintele
pentru faptele sale facute poate da explicatii in fata parlamentului.Dar parlamentul
nu poate lua nici o decizie vizavi de soarta presedintelui,poate suspenda activitatea
presedintelui pe o perioada de timp.

17. Analiza institutiei prezidentiale in republicele in care seful statului se

alege indirect.
Drept exemplu voi caracteriza tarile Cehia,Italia,RM.Presedintele republicii Cehe
este ales de parlament in sedinta comuna a camerilor cu majoritataea voturilor
tuturor deputatilor si majoritatea voturilor tuturor senatorilor.La alegerea
presedintelui Italiei la sedinta comuna a parlamentului ,participa si cite 3 delegati
di partea fiecarei regiuni.Presedintele se alege prin vot secret cu o majoritate de
2/3 a adunarii.Potrivit constitutiei RM presedintele este ales de parlament prin
votul a 3/5 din nr deputatilor.

18.Consideratii generale privind organizarea administratiei publice locale.

APL reprezinta totalitatea institutiilor statului chemate sa solutioneze interesele
pe un anumit teritoriu.APL reprezinta totalitatea autoritatilor publice locale
constituite prin lege pentru promovarea intereselor cetatenilor dintro unitate
administrative teritoriala .UAT la rindul sau reprezinta colectivitatea umana care
dispune de autoritati publice locale(comisiile locale,primar).Autoritatile APL sunt
alese de catre cetatenii colectivitatii locale sau UAT in asa fel consiliile locale sunt
alese de catre cetateni iar modalitatea de alegere a primarului este diferit de la tara
la tara. De regula CL sun autoritati representative si deliberative iar primarii sunt
autoritati representative si executive.Organizarea APL difera de la tara la tara la
baza organizarii stau sistemul constitutional al tarii ,traditiile istorice .De regula
insa organizarea APL are loc in baza a 2 criterii:-teritorial;-functional.Criteriul
territorial are la baza aria de activitate a APL.Criteriul functional are la baza
componentele autoritatilor AP.

19.Principiile generale ale administratiei publice locale.

Activitatea APL este ghidata de un set de principia generale:-Principiul autonomiei
locale este un principiu fundamental care guverneaza APL si care consta in
dreptul UAT de asi solution interesele proprii fara amestecul autoritatilor publice
central.Subiectii autonomiei locale sunt:-primarii si consiliile locale.APL isi
rezolva interesele proprii doar in conditiile legii.
Din principiul autonomiei rezulta:
1)Principiul descentralizarii-daca principiul autonomiei este un drept atunci
principiul descentralizarii este un sistem si presupune autoritatilor publice locale si
sunt alese de colectivitatile locale si sunt numite de la centru nu sunt directionate
de catre AC solutioneaza interesele UAT.
2)Principiul desconcentrarii care are la baza idea desconcentrarii serviciilor
prestate de autoritatile central de obicei de ministerele in UAT astfel ca sa fie mai
aproape de cetateni.
3)Principiul democratizarii care presupune participarea cetatenilor in procesul de
guvernare locala,deciziile luate se iau in urma consultarii mai ales ce tin de
interesele majore (ex bugetul pentru anul 2016).
4)Principiul egibilitatii –APL este aleasa si nu numita.
5)Principiul legalitatii-APL respecta legile si constitutia.
6)Principiul transparentei-informarea cetatenilor cu privire la activitatea APL.
7)Principiul egalitatii-APL presteaza servicii si rezolva propunerele tuturor
categoriilor de populatie si toti sunt egali in fata legii.

20.Instituirea si organizarea structurala a organelor APL in sistemele

administrative a diferitor tari.
Structura APL in fiecare tara are particularitatile sale astfel in marea britanie care
este un stat unitary si are un singur nivel de autoritati publice centralale ,APL este
un agent al Guvernului..care indeplineste niste competente clar stabilite de catre
Guvern in acelasi timp insa Autoritatile Locale din MB indeplinesc competente
stabilite prin acte proprii.Controlul legislative este cea mai importanta forma de
control central asupra APL.Exista insa si control administrative si local asupra
APL.APL in MB este responsabila de rezolvarea urmatoarelor problem:-protectia
mediului;-constructia de locuinte;aprovizionarea cu apa;protectia cetatenilor;-
educatia;transportul.
APL in MB include:
-CL care sunt alese pe 3 ani 1/3 din nr consilierilor este reinoit in fiecare an.
-primarul este ales de catre consiliul municipal pe o perioada de un an putind fi
ales.
-consiliul numeste si revoca functionarii,functionarii trebuie sa aiba in mod
obligatoriu o calificare,nu trebuie sa fie membru la nici un partid.
-CL trebuie sa se intilneasca in sedinte de 4 ori pe an cel putin.
UAT in MB se repartizeaza dupa cum urmeaza:
-UAT (I) –parohiile cea mai mica autoritate administrative teritoriala 100-300
locuitori sunt conduse de consiliile locale 5-15 consilieri.Consiliul este ales pe 3
ani de catre membrii parohiilor.Primarul este ales de consiliu.
UAT (II)-districtele sunt constituite din mai multe parohii,districtele sunt conduse
de un consiliu ales pe 3 ani care este compus din consilieri din fiecare
parohie.Presedintele districtelor este ales de consilieri pe perioada de 1 an.Burgul
este administrat de 1 consiliu ales pe 3 ani in frune se afla primarul ales pe 1 an.
-UAT(III)- comitatul (50000 locuitori) Iin MB sun 47 comitate.

21.Repartizarea atributiilor intre nivelurile administratiei publice locale.

Prin competenţă se înţelege ansamblul atribuţiilor stabilite de Constituţie şi de
legile care conferă autorităţilor administrative drepturi şi obligaţii de a duce în
nume propriu, în realizarea puterii publice şi sub propria responsabilitate, o
activitate de natură administrativă.
În vederea asigurării serviciilor publice de interes local, autorităţile administraţiei
publice locale exercită, în condiţiile legii, competenţe exclusive, competenţe
partajate şi competenţe delegate.
Competenţele delegate sunt competenţele atribuite prin lege autorităţilor
administraţiei publice locale. Competenţele exclusive sunt competenţele atribuite
prin lege autorităţilor administraţiei publice locale de realizarea cărora acestea sunt
responsabile.
Competenţele partajate sunt competenţele exercitate de către autorităţile
administraţiei publice locale, împreună cu alte niveluri ale administraţiei publice
(judeţean sau central), cu o separare clară a finanţării şi a puterii de decizie pentru
fiecare responsabil în parte. Autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul
comunelor şi oraşelor exercită competenţe partajate cu autorităţile administraţiei
publice centrale privind:
a) alimentarea cu energie termică produsă în sistem centralizat;
b) construirea de locuinţe sociale şi pentru tineret;
c) învăţământul preuniversitar de stat, cu excepţia învăţământului special;
d) ordinea şi siguranţa publică;
e) acordarea unor ajutoare sociale persoanelor aflate în dificultate;
f) prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă la nivel local;
g) alte competenţe stabilite potribit legii.
Autorităţile administraţiei publice de la nivelul judeţelor exercită competenţe
partajate cu autorităţile de la nivelul administraţiei publice centrale privind:
a) administrarea infrastructurii de transport rutier de interes judeţean;
b) învăţământ special;
c) serviciile de asistenţă medico-socială adresate persoanelor cu probleme sociale;
d) serviciile de asistenţă socială cu caracter primar şi specializate pentru protecţia
copilului;
e) serviciile de asistenţă socială specializate pentru persoane cu dizabilităţi;
f) serviciile publice comunitare pentru evidenţa persoanelor;
g) alte competenţe stabilite potrivit legii.
Autorităţile administraţiei publice locale exercită competenţe delegate de către
autorităţile administraţiei publice centrale privind plata unor alocaţii şi a unor
îndemnizaţii pentru copii şi adulţi cu dizabilităţi.
Prin competenţă se înţelege ansamblul drepturilor şi obligaţiilor care revin unei
autorităţi a administraţiei publice sau unui funcţionar public, acordate de lege, şi
limitele exercitării lor, pentru a face anumite acte administrative.
Competenţa autorităţilor de a emite diferite acte administrative rezultă din
Constituţie, legi sau alte acte normative.

22.Analiza comparativa a statutelor functionarilor publici.

În majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene managementul funcţiei
publice este reglementat de un set de acte normative. Aceste acte normative diferă
de la ţară la ţară. Funcţia publică franceză se caracterizează prin faptul că membrii
săi sunt supuşi unui ansamblu de dispoziţii legale şi reglementări care se impun
funcţionarului. Franţa napoleoniană a furnizat tipul de administraţie perfecţionată,
adică funcţionarii se află sub autoritatea şefilor şi trebuie să execute ordinele
acestora. Personalul din administraţia publică franceză nu cuprinde doar
funcţionari ci şi angajaţii din învăţământ, ocrotirea sănătăţii şi din alte sfere de
deservire ale populaţiei. Recrutarea se face pe bază de concurs, avansarea se face
mai mult sau mai puţin în funcţie de vechime. Statutul funcţiei publice cuprinde
dispoziţii care dau posibilitate funcţionarului să lucreze în altă administraţie,
diferită de cea de origine. În Franţa există Ecole Nationale d’Administration, o
autoritate centrală pentru selecţia funcţionarilor publici pentru posturi şi funcţii
publice de nivel superior. Institutes Regionaux d’Administration, oinstituţie
specializată şi alte autorităţi se implică de asemenea în selectarea funcţionarilor
publici pentru posturile şi funcţiile de la nivel mediu şi inferior. În funcţia publică
britanică, evaluarea şi-a sporit importanţa o dată cu introducerea remuneraţiei în
funcţie de randament. Doar că această măsură a fost prost pregătită şi criteriile de
atribuire a primelor n-au fost clare, fapt pentru care s-a impus o restricţie: limitarea
primelor la un procent determinat din masa salarială. Astfel, prima n-a fost
atribuită decât anumitor funcţionari de grad mediu. De atunci, s-au făcut unele
concluzii şi s-au dezvoltat noi scheme care sunt nemijlocit armonizate cu evaluarea
rezultatelor.
Pentru Marea Britanie sistemul carierei se combină cu cel focalizat pe
structura postului. În Irlanda şi Marea Britanie, ocuparea unor posturi este
condiţionată de absolvirea anumitor studii.
În vederea realizării reformei administrative Marea Britanie a renunţat la
vechea metodă de selecţie şi a adoptat unele metode informale de recrutare bazate
pe respectarea anumitor cerinţe specifice necesare îndeplinirii atribuţiilor prevăzute
pentru postul vacant, fără a avea strict în atenţie diplomele de studii sau vechimea.
Fiecare autoritate sau instituţie publică stabileşte un set de cerinţe referitoare la
educaţie, aptitudini, experienţă profesională.În Danemarca, Olanda şi Suedia se
promovează sistemul de încadrare a funcţionarului public pe post, cu excepţia
domeniului afacerilor externe şi a sistemului judiciar. Principala caracteristică a
acestui sistem este că recrutarea şi selecţia funcţionarilor publici se face în acelaşi
mod ca în sectorul privat. Funcţionarii publici sunt recrutaţi pentru un anumit post
sau funcţie publică, dar pot candida pentru orice alt post vacant din sectorul public,
în situaţia în care candidatul îndeplineşte condiţiile prevăzute de structura postului
sau funcţiei publice vacante şi îşi asumă responsabilitatea îndeplinirii atribuţiilor
specifice.

23.Serviciile publice comparate.

In tarile UE organizarea serviciilor publice dispune de mecanisme care
asigura calitatea prestarilor si satisface necesitatile populatiei localitatilor.
Aceste mecanisme sunt:
1)APL dispune de o autonomie larga si resurse financiare pentru organizarea
si prestarea serviciilor publice.
2)AP organizeaza servicii publice obligatorii care sunt conferite prin acte
normative catre autoritatile erarhic superioare de exemplu serviciul de solubrizare.
3)O buna parte din SP in tarile UE sunt impartite cu sectorul privat.Atfel se
creeaza o concurenta intre sectorul public si cel privat iar ca rezultat creste calitatea
SP .
In MB sau Anglia Guvernul central a acordat o autonomie larga AL in
organizarea si prestarea serviciilor.
La baza organizarii si prestarii serviciilor stauurmatoarele servicii:
1)Responsabilitatea
2)Nevoia clientilor si utilizatorilor de serviciu .
3)Performanta profesionala si rezultateele.
4)Standarte de performante
5)Satisfacerea clientilor.
In MB se opteaza catre transferul SP sectorului privat.Astfel serviciul de
furnizare cu apa este asigurat de sectorul privat.
Serviciile care sunt produse de AL sunt:
 1)Colectare de taxe.
2)Drumuri locale si parcari.
3)Adaposturi.
4)Curatenie stradala .
5)Parcuri.
6)Locuri de odihna si turism.
Deasemenea AL se ocupa de politie;iluminarea stradala;alte nevoi ale
colectivitatilor.
Franta fiind un stat cu structura piramidala atributiile nivelilor APL sunt
stabilite de Guvern.
Nivelul local este cel care are competente in:protectia mediului;intretinerea
drumurilor;contruirea de locuinte;servicii in domeniul culturii,sportului,
Reforma SP Franceze au la baza 5 principii:
1)Implimentarea stilului de management in baza performantelor si o
cunoastere a necesitatilor populatiei.
2)Implimentarea stilului de management pe baza de obiective
3)Trecerea de la sistemul unilateral de adoptarea a deciziilor de catre
guvern la consultatrea cu colectivitatile locale si identificarea necesitatilor
cetatenilor.
4)Autonomia SP pentru crearea unor centre de responsabilitate care sunt
insarcinate cu gestiunea resurselor materiale umane financiare.
5)Asocierea functionarilor publici in procesul schimbarii.
Germania este o republica federala formata din landuri sau state cu o
structura policentrica.Administratia Germaniei are 3 nivele:-federal;-lan;-loca.
Fiecare nivel are o autonomie recunoscuta iar autoguvernarea locala este o
caracteristica a statului German.Fiecare lan isi organizeaza propria administrare
deasemenea lanurile sunt cele care promoveaza circa 70% din legile adoptate de
parlamentul German.Administrarea la nivel local se efectueaza in baza
principiului subsidiaritatii.AL este responsabila de organizarea SP privind
alimentatrea cu apa ,gaz, functionarea serviciilor culturale,,serviciilor de agrement
si sportive,servicii sociale, servicii de transport local.In Germania guvernele locale
infiinteaza spitale si gradiniti .In Germania SP furnizate de AL se clasifica in 2
tipuri:Obligatorii reglementate de federatii sau state de exemplu serviciul de
solubrizare.Facultative sunt reprezentate de activitati comerciale ,distribuirea
apei,transportul public.
24.Relatiile dintre autoritatile APL si controlul exercitat de stat.
Sunt cunoscute urmatoarele tipuri d e control in AP.
-control parlamentar
-control judecatoresc
-control administrativ
Controlul administrativ este cel mai frecvent realizat asupra APL de catre
alte autoritati ale statului.Obiectivul controlului administrativ il constitue:-
mijloacele umane;-materiale;-financiare precum si mijloacele si procedeele care
sunt utilizate de organe AP in procesul de activitate.
Se deosebesc urmatoarele tipuri de control efectuat de institutiile statului:
1)Control de egalitate care are la baza controlul egalitatii emiterii actelor
normative de catre autoritatile AP precum si egalitatea intregii AP.
2)Controlul de oportunitate –are la baza oportunitatea actelor administrative
AAP.
Deasemenea in APL se efectueaza:
controlul intern care poate fi:- general si -specializat;
Controlul extern care poate fi :
erarhic-care se efectueaza de catre autoritatile erarhic superioare ,el poate fi
efectuat atit din oficiu cit si la cererea celor interesati de organele APL.
Control de supraveghere general –acest tip de control al AP este exercitat de
catre Guvern si are la baza misiunea de a gestiona intregul sistem administrativ
dintrun stat.
Controlul specializat-acest tip de control este exercitat de catre AC in
anumite domenii.
 Controlul de tutela administrativa-acest control desemneaza controlul
exercitat de catre stat a unui organ specializat in limetele si conditiile stabilite de
lege.
Institutia Ombusmanului este o institutie de midiere nu are drept de decizie.
25.Aspectele generale a controllui constitualitatii legilor.
Controlul constitutionalitatii legilor este activitatea organizata de verificare a
conformitatii legii cu constitutia, iar ca institutie a dreptului constitutional cuprinde
regulile privitoare la organele competente a face aceasta verificare, procedura de
urmat precum si masurile ce pot fi luate dupa realizarea acestei proceduri.  
Organele de Stat competente a controla constitutionalitatea legilor si clasificarea
controlului. Pe acest criteriu, in functie de organul de stat chemat a verifica
constitutionalitatea legilor, doctrina juridica a clasificat acest control. Intr-o opinie
ar exista trei forme de control: controlul prin opinia publica, controlul politic si
controlul jurisdictional. Controlul prin opinia publica este controlul elementar,
cuprinde reactia opiniei publice la violarea constitutiei. Credem totusi ca o
prezentare sistematica a controlului constitutionalitatii legilor se poate realiza
clasificandu-1 pe criteriul organului ce-1 realizeaza - in doua forme si anume: a)
controlul realizat printr-un organ politic si b) controlul exercitat printr-un organ
jurisdictional. Aceasta clasificare are avantajul de a evoca si procedura diferira
dupa care se realizeaza controlul.
Controlul constitutionalitatii legilor exercitat printr-un organ politic.
In ce priveste dreptul Parlamentului de a verifica constitutionalitatea legilor,
unii il considera un control autentic si in acelasi timp un autocontrol, caci
Parlamentul fiind acela care voteaza si constitutia este cel mai in masura sa
aprecieze concordanta dintre legea si constitutia pe care Ie-a adoptat.
Controlul   constitutionalitatii   legilor   exercitat   printr-un   organ
jurisdictional. Acest control este exercitat sau de organe, altele decat cele
judecatoresti, care folosesc insa o procedura de lucru asemanatoare cu cea
judecatoreasca, sau de catre organele judecatoresti propriu-zise. In functie de
modul cum este inscris in constitutie controlul constitutionalitatii legilor, poate fi
un control explicit sau un control implicit. Suntem in fata unui control
explicit atunci cand in mod expres constitutia il prevede. Control explicit intalnim
in Romania, Franta, Elvetia, Austria. Suntem in prezenta unui control
implicit atunci cand constitutia nu-1 prevede in mod expres, dar el exista implicit
ca urmare a principiului legalitatii.
26.Modalitati de control utilizate (Absenta controlului ,Controlul
judecatoresc,Controlul printrun organ special si specializat).
Se considera ca controlul constitualitatii legilor aparut la inceputul sec.17 fiind
determinate de activitatea consiliului secret care era inputernicit sa recunoasca
iligibilitatea unor legi adoptate de adunarile legislative ale coloniilor, atunci cind
aceste legi contraveneau legilor care erau elaborate de parlamentul Englez, in
functie de timpul in care se efectueaza controlul constitualitatii legilor avem
control:
Anterior-se exercita in faza de proect a legilor si are rol de prevenire a
incalcarii si a nerespectarii constitutiei.
Posterior-este un control veritabil a constitualitatii legilor dupa aprobare legii.
 In dependenta de spatiul de realizare:
1.Control intern - este realizat de insasi autoritatea.
2.Control extern-din afara autoritatii.
 In dependent de consecinta cu character juridic care survin in urma
controlului constitualitatii legilor acesta poate fi:
Controlul consultativ - se inchee cu o hotarire morala si nu juridica
Controlul decisiv - este o hotarire juridica si daca este constutionala
 Dupa forma: Dupa volum:
 1.Contol abstract 1.General
 2.Control concret 2.Particular
Dupa forma-controlul constitualitatii se realizeaza de:
1.Opinia publica;
2.prin referendum;
3.organ politic;
4.organ jurisdictional;
5.organ unic special si specializat.
Controlul constitualitatii legilor de catre un organ jurisdictional este incredintat
unor organe judecatoresti,acest organe judecatoresti care se afla in fruntea
instantelor judecatoresti in SUA este curtea suprema a SUA.
Primul organ special si specializat a fost tribunalul Cehoslovah infiintat in
1920 tot atunci a fost create curtea constutionala din Austria. Exemplul a fost
preluat de Spania in 1931 cind a fost create curtea constutionala dupa cel de al
doilea razboi mondial aceasta forma de control sa raspindit in 1949 a fost create in
Italia apoi in Germania federala,in 1958 a fost creat consiliul constitutional in
Franta, in Belgia in 1983 in Polonia in 1985 in Ungaria in1989. La etapa actual
modelul European de control al constutionalotatii legilor se prezinta in mai multe
variante in dependenta de urmatoarele criterii:
1.Din punct al structurii: avem 9 membri in Franta si Rominia 12 in Spania 14
in Austria 15 in Italia 15 in Germania si Moldova……………
2.Dupa durata mandatului: 9 ani in franta Spania Italia si Rominia 12 in
Germania si Austria In R.M……………

3.Dupa modelul de desemnare: in Germania de parlament in Franta si Rominia

de parlament si presedintele adunarii constutionale in Moldova de parlament.

27.Sistemul administrativ din SUA.

Statele Unite ale Americii sau pur și simplu Statele Unite sau abreviat S.U este
numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un
district federal, situată aproape integral în America de Nord,
între Canada și Mexic, respectiv Oceanul Atlantic  și Oceanul Pacific.

Guvernul federal american, numit Administrație, este condus de Președintele

Statelor Unite. Președintele este ales o dată la 4 ani, aceeași persoană putând deține
maximum 2 mandate. Deciziile executive sunt luate de președinte, iar membrii
Cabinetului sunt oficial considerați consilieri ai președintelui pe domeniile legate
de responsabilitățile oficiilor lor. Cabinetul include vicepreședintele și 15 șefi ai
departamentelor executive. Aceștia sunt secretarii pentru Agricultură, Comerț,
Apărare, Educație, Energie, Sănătate și Servicii Umane,Securitatea Patriei,
Locuințe și Dezvoltare Urbană, Interne, Muncă, de Stat, Transport, Finanțe,
Afacerile Veteranilor, și Justiție.
Departamentele pot fi create doar prin legi organice, astfel încât președintele nu
poate schimba numărul lor fără a trece printr-un proces legislativ intens. Ultima
dată aceasta s-a întâmplat ca urmare a atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001,
când a fost creat Departamentul pentru Securitatea Patriei (Homeland Security).
Precedentul departament (al Energiei) a fost creat cu 50 de ani în urmă. Secretarul
pentru Justiție este numit în engleză Attorney General (literal Avocatul General), el
fiind responsabil de numirea și suspendarea procurorilor federali, precum și de
reprezentarea legală a Statelor Unite. Departamentul de Stat are aceeași funcție ca
și Ministerele de Externe în alte țări. Departamentul Securității Patriei are unele
prerogative similare celor ale Ministerelor de Interne din alte țări. De
exemplu, FBI (poliția federală) este formal parte din acesta. Departamentul de
Interne și cel al Educației au prerogative destul de diferite și mai mici decât
ministerele cu aceleași nume din alte țări. Spre deosebire de alte țări, în SUA nu se
folosește cuvântul minister.
Șeful de Cabinet al Președintelui (White House Chief of Staff, adică șeful
angajaților Casei Albe) are, de asemenea, rang de membru al Cabinetului
(Administrației). Sub președintele George W. Bush, alți patru oficiali au primit
rang de membri ai Cabinetului. Aceștia sunt Administratorul Agenției de Protecție
a Mediului, Directorul Oficiului pentru Organizare și Buget, Directorul Oficiului
Național de Control al Medicamentelor și Negociatorul-șef pentru Comerț al
Statelor Unite (U.S. Trade Representative).[8]
Actualul președinte american este Barack Obama.
Statele Unite ale Americii sunt un stat federal. Fiecare stat deține suveranitate
legală, are propriul parlament (în general numit adunare - assembly), adesea
bicameral, guvernator ales prin vot direct de populația statului, guvern condus de
acesta și sistem juridic propriu, inclusiv curte supremă de justiție.

Statele Unite cuprind 50 state și un district federal.

28.Sistemul administrativ din Federatia Rusia.

Federația Rusă este compusă din mai multe entități federale – un total de 88 de
componente constituente. Acestea sunt:
 22 de republici federale, care se bucură de un mare grad de autonomie, în
interiorul federației, în cele mai multe probleme ale politicii interne și care
corespund în general minorităților etnice ale Rusiei;
 48 de oblasturi (regiuni);
 7 kraine (ținuturi);
 9 okruguri (raioane) autonome ;
 o oblast (regiune) autonomă.
În plus, mai există două orașe federale – Moscova și Sankt Petersburg. De curând
au mai fost adăugate șapte districte federale extinse, patru în Europa și trei în
Asia, între diviziunile de mai sus și nivelul național.
Rusia este formată din 88 de subiecte (în limba rusă: субъе́кт(ы) - subiekt(î)).
Aceste subiecte au drepturi federale egale, în sensul că au reprezentare egală – câte
doi delegați fiecare – în Sovietul Federației Ruse (camera superioară a
parlamentului rus). Totuși, subiectele se bucură de grade diferite de
autonomie. Okrugurile (districtele) autonome, deși sunt subiecte federale de drept,
sunt, de asemenea, parte a altor subiecte federale. Okrugul Autonom Ciukotka este
singura excepție a acestei reguli.
Puterea executivă în Rusia o are Guvernul Federaţiei Ruse. Guvernul Federaţiei
Ruse constă din prim-ministru al Federaţiei Ruse, viceprim-miniştri şi miniştri
federali.
Preşedintele Federaţiei Ruse formează Cabinetul de miniştri şi cu acordul Dumei
de Stat numeşte prim-ministrul. Guvernul Federaţiei Ruse renunţă la atribuţiile sale
în faţa preşedintelui nou ales al Federaţiei Ruse.
Puterea legislativă
Adunarea Federală - reprezintă Parlamentul Federaţiei Ruse care este organul
reprezentativ şi legislativ al guvernului.
Adunarea Federală este formată din două camere - Consiliul Federaţiei şi Duma de
Stat. Consiliul Federaţiei include doi reprezentanţi de la fiecare entitate din
Federaţia Rusă: câte unul de la organul reprezentativ şi executiv ale puterii de stat.
Duma de Stat este formată din 450 de deputaţi şi este aleasă prin vot deschis,
pentru o perioadă de 4 ani.
Puterea judecătorească
Justiţia în Rusia se efectuează de către instanţele judecătoreşti. Puterea
judecătorească este independentă şi funcţionează independent de puterile
legislative şi executive. Sistemul judiciar din Rusia este format din curţi federale,
constituţionale, şi magistraţi.
Sistemul judiciar este condus de:
 Curtea Constituţională a Federaţiei Ruse;
 Curtea Supremă a Federaţiei Ruse;
 Curtea Supremă de Arbitraj a Federaţiei Ruse.
Curtea Constituţională a Federaţiei Ruse este organul judiciar de revizuire
constituţională. Acesta este conceput pentru a proteja bazele regimului
constituţional, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului,
pentru a asigura supremaţia şi efectul direct al Constituţiei Federaţiei Ruse pe
teritoriul Rusiei.
Curtea Supremă a Federaţiei Ruse este organul suprem judiciar pentru cauzele
civile, penale, administrative şi de altă natură, de jurisdicţie generală.
Curtea Supremă a Federaţiei Ruse efectuează controlul judiciar asupra activităţii
instanţelor de jurisdicţie generală, inclusiv instanţele militare şi instanţele federale
specializate.
Curtea Supremă a Federaţiei Ruse, este nemijlocit instanţa supremă de judecată în
raport cu instanţele supreme ale republicilor, instanţele regionale (de ţinut - krai),
instanţele oraşelor de importanţă federală, instanţele regiunilor autonome (oblast)
şi instanţele districtelor autonome (okrug), tribunalele militare ale districtelor
militare, de flote, de tipuri şi grupuri de forţe.
Curtea de Arbitraj Supremă a Federaţiei Ruse este cel mai mare organ judiciar de
soluţionare a litigiilor economice şi de altă natură, examinate de instanţele de
arbitraj, efectuează controlul judiciar, prevăzut de formele procesuale ale legii
federale, a activităţilor lor şi oferă explicaţii cu privire la practica judiciară.

29. Sistemul administrativ din China.

Forma de guvernământ: republică, puterea politică este deţinută de Partidul
Comunist Chinez; tip de organizare: „socialism cu specific chinezesc” Împărţire
administrativă: 23 de provincii, 5 regiuni autonome, 4 municipalităţi cu rang
echivalent provinciilor .Potrivit Constituţiei R.P.China, diviziunile teritorial-
dministrative ale Chinei sunt: provincia, regiunile autonome şi municipii de
subordonare centrală. Provinciile şi regiunile autonome au în subordine districte,
judeţe, judeţe autonome şi oraşe. Judeţele, judeţele autonome şi oraşele au la
rândul lor în subordine comune, comune de autonomie naţională şi orăşele. În
regiunile, districtele şi judeţele autonome se aplică un regim de autonomie
naţională. Conform constituţiei Chinei, în caz de nevoie, se pot crea regiuni
administrative speciale, subordonate direct guvernului central. În momentul de faţă
China este alcătuită din 34 de unităţi teritoriale administrative de nivel provincial,
dintre care 4 municipii de subordonare centrală, 23 de provincii, 5 regiuni
autonome şi 2 regiuni administrative speciale. Republica Populară Chineză este o
ţară socialistă, cu dictatură popular-democratică, condusă de clasa muncitoare şi
bazată pe alianţa dintre muncitori şi ţărani. Socialismul reprezintă sistemul de bază
al ţării. Cetăţenii chinezi care împlinesc 18 ani au dreptul de a alege şi de a fi aleşi.
Componenţa adunărilor la nivelul comunal şi judeţean se determină prin alegeri cu
vot direct, iar cele de la nivelul judeţean în sus – prin alegeri cu vot indirect.
Adunarea Naţională este alcătuită din reprezentanţii aleşi de provinciile, regiunile
autonome, municipiile cu subordonare centrală şi de armată. Adunările au un
mandat de 5 ani şi anual se desfăşoară o sesiune plenară (în luna martie). La
sesiunile anuale ale adunărilor populare se prezintă raportul de activitate al
guvernului şi alte rapoarte importante care sunt supuse examinării pentru adoptarea
rezoluţiilor corespunzătoare. În perioadele dintre sesiuni, comitetele permanente
ale adunărilor populare – organele permanente ale adunărilor populare de la
diferite niveluri – îndeplinesc atribuţiile ce le revin. Atribuţiile elementare ale
adunărilor populare includ drepturile la legislaţie, supraveghere, hotărâre,
desemnare şi demitere etc. Întocmirea unor programe de dezvoltare economico-
socială pentru anumite perioade constituie o importantă măsură pentru stimularea
dezvoltării societăţii chineze. Programele sunt validate după aprobarea lor de către
Adunarea Naţională a Reprezentanţilor Poporului. Constituţia Chinei prevede,
totodată, că principalii conducători ai ţării, precum preşedintele statului,
preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a    Reprezentanţilor
Poporului, sunt aleşi în cadrul congreselor Adunării Naţionale a Reprezentanţilor
Poporului, iar primul-ministru şi miniştrii sunt numiţi în urma aprobării de către
aceasta.

30. Sistemul administrativ din Japonia.

Japonia este un stat unitar condus in mod simbolic de un imparat si guvernat in
mod democratic de un sistem parlamentar, caracterizat prin separarea clara a
puterilor in stat in trei mari directii: legislativa, executiva si juridica. Şeful statului
este Imparatul care este simbolul statului si al unitatii poporului. El nu este
implicat in politica si nu are putere fata de Guvern. Tronul imperial este
dinastic.Avizarea si aprobarea Cabinetului sunt necesare pentru toate actiunile pe
care le intreprinde Imparatul in problemele statului. El numeste primul ministru
propus de Dieta si Seful Justitiei de pe langa Curtea Suprema, care a fost desemnat
de Cabinet. Japonia ca orice stat de drept, are autoritatea divizata in cele trei ramuri
de baza.
In Japonia procesele se desfasoara la trei niveluri. Reclamantii expun cazurile lor la
Curtea Districtului, dupa care pot sa apeleze la Curtea Inalta si, in final, la Curtea
Suprema, daca problema nu a fost rezolvata la nivelurile inferioare.
De altfel in Japonia nu exista Curte Administrativa.
Numarul de curti pentru fiecare nivel este urmatorul:
-Inaltele Curti sunt opt in fiecare regiune
-Curtile Districtuale sunt cincizeci in fiecare prefectura
-Curtile Familiale sunt cincizeci
- Curtile Generale sunt in numar de patru sute cincizeci si trei.
Autoritatea legislativa Parlamentul sau Dieta Nationala este cel mai inalt organ
prin care statul isi exercita puterea si singurul organ legiuitor.
Acesta este compus din doua camere : Camera Reprezentantilor care are 512
membri si Camera Consilierilor care are 252 membri.
In cazul unor diferende intre cele doua Camere in legatura cu desemnarea Primului
Ministru sau in negocierile referitoare la buget, propunerile legislative, Camera
Reprezentantilor are prioritate in fata Camerei Consilierilor.
Fiecare Camera selecteaza membrii pentru fiecare comisie in mod proportional cu
numarul de locuri detinute de partide in Camera. Fiecare membru al Camerei
trebuie sa apartina cel putin unei comisii.Propunerile legislative pot fi initiate de
Cabinet, o comisie sau un grup de membri.
Fiecare Camera are un Secretariat si un Birou Legislativ.
Puterea executiva este investita intr-uncabinet compus din Prim-ministru si
Ministrii de stat , dintre care toti trebuie sa fie civili. Primi-ministrul trebuie sa fie
membru al Dietei , fiind desemnat de colegii sai. El are puterea de anumi si demite
ministrii . Sistemul juridic este independent , fiind intemeiat pe Dreptul cutumiar,
civil si dreptul comun anglo-american, format din mai multe nivele
de instante judecatoresti . Administrativ, Japonia se împarte în 47 de prefecturi.
Prefecturile sunt, mai departe, împărțite în municipii  , orașe   și sate . Unele
prefecturi, cum ar fi Hokkaido, sunt divizate în subprefecturi . Municipiile mai
mari sunt împărțite în sectoare  și tot în sectoare (23 la număr) este divizată
porțiunea de est a zonei metropolitane Tokyo. În zonele rurale mai există o
diviziune administrativă, gun.